Page 62 - Drumul_socialismului_1970_02

4
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4704 A JOI 19 FEBRUARIE 1970
i— — ii— — — »I im im inimi — — Mi l l — — — — ■ ■ ■ w w M i — i— ■ ■ « — — — i— w w w — ■

Cnvlnlarca lui 11 Thanl In Colaborarea tehnico-ştiinţifică în n u lu i ita lia n . P re zid iu l So­ r

şcdinfa speciala a Comite­ agricultură între România şi U. R. S. S. CURIER v ie tu lu i S uprem a l U.R.S.S. ATLA5
a h o tă rît să elibereze pe ce­
tă ţe n ii ita lie n i V. Tacchi şi
T. M a rin u zzi. care au fost
con da m naţi recent pentru i
M O SC O VA 18. — Corespon­ în tre oam enii de ş tiin ţă şî pro to colul p riv in d colaborarea h u lig an ism de un trib u n a l
tului pentru dezarmare de n tu l Agerpres, L. Duţă, spe cia liştii rom â ni şi sovie­ te h n ic o -ş tiin ţific â pe anul 1970 i A p ro x im a tiv 6 000 de d in Moscova la închisoare • 60 000 KM PRIN AFRICA 1
\
transm ite : M ie rc u ri s-a sem­
'
i
m u n c ito ri de Ia m inele
nat la Moscova un a ra n ja ­ tici. In acest scop. vor avea in tre cele două m in istere j din sudul A u s tra lie i au pe tim p dc un an. şi sâ-i
loc sch im b u ri de v iz ite
ale
din
P rotocolul a fost sem nat
U niunea So­
expulzeze d in
ment, pe o du rată de tre i ani, oam enilor de ş tiin ţă şi specia­ partea rom ână de N icolae Din portul Napoli a
G E N E V A 18. — Corespon­ să elaboreze un proiect de p riv in d colaborarea tehnieo- liş tilo r. sch im b u ri de p u b lica ­ Ştefan, a d ju n ct al m in is tru lu i i declarat o grevă de 24 vietică, inform ează agenţia pornit spre Tunis un grup
de n tu l Agerpres. H. Lim an , tra ta t in te rzicîn d plasarea «ar­ ş tiin ţific ă in a g ricu ltu ră în tre ţii, mostre, m aşini agricole, a g ric u ltu rii şi s ilv ic u ltu rii, iar j de ore revendicînd im - TASS. de şose exploratori ita ­
transm ite : M ie rc u ri după-a- m elor nucleare şi a lto r arm e M in is te ru l A g ric u ltu rii şi S il­ aparate unicate şi de scrie din partea sovietică, de Gr.i- | bu n â tâ ţire a c o n d iţiilo r lieni, care urmează să
miază a avut loc o şedinţă de distru ge re în masă pe v ic u ltu rii al R e p u b licii So­ mică, sem inţe de soi şi a n i­ gori P etrov, lo c ţiito r al m in is ­ ■ de m uncă. ♦ O # porcurgâ 60 0Q0 km prin
specială a C o m ite tu lu i pentru fu n d u l m ă rilo r si oceanelor, cia liste R om ânia şi M in is te ­ m ale de reproducţie. tru lu i a g ric u ltu rii. | A c ţiu n i greviste ale C o m en tind re ce n tu l acord Africa trecind prin Tuni­
dezarm are, in cad rul căreia destinat să restrin gâ zonele ru l A g ric u ltu rii al U n iu n ii So­ A ra n ja m e n tu l a foôt sem­ . La cerem onia sem nării a • o a m e n ilo r m u n c ii aus­ com ercial albano-grec, zia­ sia, Algeria, Maroc şi ţări­
secretarul general al N a ţiu ­ supuse a m e n in ţă rii nucleare. vietice nat d in partea rom ână, dc p a rtic ip a t Ion C iubo taru, în ­ ! tra lie n i au a vu t loc şi ru l „B a s h k im i“ ¡1 apreciază le Africii de vest. în scopu1
n ilo r U nite, U Thant, a ro stit U T lia n t a declarat că spe­ Se prevede că p ă rţile sem­ Angelo ' M iculescu, m in is tru l sărcinat cu afaceri a d -in te rim I la Sydney, unde peste dre pt un act rezonabil, re ­ culegerii unor materiale
o cu vîn lare . S u b lin iin d că ac­ ră, de asemenea, ca actuala natare vo r s p rijin i lă rg ire a a g ric u ltu rii şi s ilv ic u ltu rii, ia r al R om âniei la Moscova. i 2 500 de s a la ria ţi de la ciproc u til pentru am bele
tuala sesiune este m en ită să sesiune a C o m ite tu lu i pen­ contactelor in dom eniul cer­ din partea sovietică, de V la ­ C o n vo rb irile , care au prece­ | ,poştă au încetat lu c ru l popoare In re la ţiile sale in ­ etnografice referitoare Io
lanseze D eceniul de zarm ă rii tru dezarm are să În re g istre ­ ce tă rilo r, s tu d iilo r, p ro ie c tă ri­ dat sem narea celor două do­ i in s p rijin u l satisfa cerii viaţa popoarelor cfricone
proclam at de A dunarea Ge­ ze progrese im p o rta n te în d im ir M atkevici, m in is tru l a­ cum ente, s-au desfăşurat in - j re v e n d ic ă rilo r econom i­ te rn a ţio n a le — serie zia ru l şi al efectuării de cerce­
— A lb a n ia
s-a
socialistă
nerală a O.N.U., v o rb ito ru l a sensul s o lu ţio n ă rii problem ei lor şi p ro d u cţie i în tre u n ită ­ g ric u ltu rii. Ir-o atm osferă de prie te n ie şi i ce. condus şi se va conduce în ­ tări ştiinţifice. Călătoria
enum erat diverse progrese e lim in ă rii a rm e lo r chim ice şi ţile agricole eu acest p ro fil, Totodată, a fost scm riat înţelegere reciprocă. totdeauna după p rin c ip iu l va dura doi ani.
realizate pe calea de za rm ă rii bacteriologice. El a in sistat a­ co m e rţu lu i bazat pc ava nta­
in deceniul trecut, s u b lin iin d supra necesităţii de a se găsi T rib u n a lu l o rd in ii p u b li­ ju l reciproc, fără obstacole AVION DEVIAT
totodată că în aceeaşi p e ri­ o p la tfo rm ă com ună in ela­ ce d in M a d rid a condam nat şi d is c rim in ă ri, cu toate ţă ­ DE PE RUTA SA
oadă c h e ltu ie lile m ilita re borarea u n u i tra ta t de in te r­ cin ci tin e ri la închisoare pe rile care doresc acest lucru.
m ondiale au crescut în mod zicere a e xp e rie n ţe lo r nucle­ term ene v a riin d în tre un an Un avion american d«*
a la rm a n t are subterane. In deceniul dez­ şi p a tru lu n i şi doi ani, sub ♦ O # tipul „Boeing-727", ovînd
D upă ce a re le va t ca un a rm ă rii — a spus v o rb ito ru l acuzaţia de a fi p a rtic ip a t la Io bord 104 persoane, din­
fa p t im p o rta n t co n v o rb irile — revine ca o sarcină de o- „a c tiv ită ţi ilega le ". După G u ve rn u l austra lian a a­ tre care 97 de pasageri,
de
cum anunţă
a g e n ţiile
p re lim in a re b ila te ra le sovieto- noarc C o m ite tu lu i să elabo­ doptat lio tâ rire a de a semna o fost deviat luni de pe
am ericanc asupra lim ită rii reze un program d e ta lia t a­ presă, în cu rsu l u ltim e lo r T ra ta tu l de n c p ro life ra re a ruta N ew ork-M iom i şi o­
a rm e lo r strategice şi a apre­ supra tu tu ro r aspectelor p ro ­ două lu n i in Spania au fost arm e lo r nucleare — a anun­ bligat să aterizeze Io H a ­
condam nate 93 de persoane.
ciat eâ tra ta tu l de n e pro life- blem ei în ce tă rii cursei în a r­ ţa t la C anberra un p u rtă to r vana.
rare a a rm e lo r nucleare con­ m ă rilo r şi alo de zarm ă rii ge­ de c u v în t oficia). M in iş trii Autorul oceslei acţiuni,
stitu ie un stim u le n t în nego­ ♦ O * A u s tra lie i la Moscova, înarmat cu o bombă şi cu
c ie rile pentru dezarm are, se­ nerale şi totale sub co n tro l L u în d c u v in tu l în B u n ­ W ashington şi Londra au două sticle de benzină, o
cre ta ru l general şi-n e x p ri­ . in te rn a ţio n a l eficace, program destag cu p rile ju l d e zba te ri­ p rim it in stru cţiu n e a de a omeninţat echipajul că vo
m at speranţa că actuala se­ după care s-ar putea orienta lo r re fe rito a re la p ro gra m ul semna tra ta tu l in cursul a­ loce uz de ele, in coz că
siune a C o m ite tu lu i va izbuti lu c ră rile sale viito are . econom ic pe anul 1970, m i­ cestei sâptâm îni nu vo do curs cererii saie
n is tru l econom iei al R. F. a
G erm aniei. K a rl S ch ille r, UN OM ATACAT
s-a a ră ta t preocupat de ac­ r DE... VULPI
Willy Brandt se va întîlni tu a lu l ritm de creştere a A rtile ria saigonezâ a bom ­
p re ţu rilo r în R F. a G er­ bardat de două o ri. m a rţi Pare puţin verosimil,
la Berlin eu Willi Staph m aniei. El a a ră ta t că creş­ după-am iază şi m ie rc u ri d i­ dar este totuşi adevărat.
terea in d ice lu i n iv e lu lu i m ineaţa. din greşeală, insta­ In apropierea micii locali-
la ţiile co m p le xu lu i m ilita r
p re ţu rilo r cu 3.3 la sută în ­
B O N N 18 (Agerpres) — lin cu W illi Sloph. pentru am erican dc la Bien Hoa, toţi franceze Mure (Ise-
G uve rn ul R.F. a G erm anici începerea de tratative . tre ianu arie I960 şi ia nu arie a declarat la Saigon un p u r­ re), un om a fost atacat
a exa m in at în şedinţa sa de R elevînd că datele propuse 1970 pare însem nat. A nu l tă to r de cu vîn t a) arm atei de... vulpi. Plecat spre
m ie rcu ri, scrisoarea adresată de W illi Stoph pentru in til- 1970. a de cla rat el, trebuie am ericane. Cu acest p rile j, serviciu, in drum spre ba­
cancelarului federal W illy n u c coincid cu alte angaja­ Sute de studenţi au demonstrat pe distanţa dintre Universitate şi Ministerul Invâţâmin- sâ fie un an al s ta b iliz ă rii a spus el. patru solda ţi a­ zinul carbonifer Douphi-
B ra n d t la ]] fe b ru a rie a.e. de mente s ta b ilite a n te rio r \ de tului din Oslo, în deplinâ linişte, cu pancarte împotriva m ojorârii taxelor de învâţâmrnt. şi co n so lid ă rii pe plan eco­ m e rica n i au fost ucişi. iar ne, minerul Belze a fost
nomic.
In loto: O studentâ adresind un scurt apel în legătură cu majorarea taxelor, in faţa
către W illi Sloph, preşedinte guvernul federal. W illy B ra n d t ministerului. a lţi 20 ră n iţi Un p u rtă to r înconjurat de o haită de
le C o n siliu lu i de M in iş tri al sugerează că a r fi bine ca re­ dc cu vîn t al a d m in is tra ţie i vulpi înfometate. Cu a ­
R D G. prezentanţi ai am belor p ă rţi ♦ 0 * de la Saigon a a firm a t că ceasta ocazie a fost re-
P u rtă to ru l de cuvîn t o fic ia l să se întîlneaseă in săptâm lna V a le ry G iscard d'Estaing, m i­ accidentul se datore.şte unei demonstrotă valabilitatea
a a n u n ţa t că guvernul R F C . d in tre 23 şi 27 februarie, pen­ n is tru l econom iei şi fin a n ţe lo r ero ri. a ri ile r işti i arm atei vechiului proverb „fuga-i
tru a aborda problem a pre ­
a aprobat te xtu l scriso rii de g ă tirilo r tehnice necesare. In Tratativele dintre Mariano Rumor şi reprezen­ al F ra n ţe i, a de cla rat m ie r­ saigone2c fiin d convinşi că ruşinoasă, dar e sănătoa­
răspuns şi a h o tă rît să-l au­ c u ri in faţa Com isiei fin a n ­ atacă p o z iţiile inam ice (ale să". Numai datorită ei.
torizeze pe W illy B ra n d t să cadrul acestei in tîln iri s-ar cia re a A d u n ă rii N a ţion ale fo rţe lo r pa trio tice ) Belze a scăpat doar cu
se întîlneaseă lu B e rlin cu putea s ta b ili, dc asemenea, că de la devalorizarea fra n ­ citeva zgîrieturi.
preşedintele C o n siliu lu i de d e fin itiv data p rim e i în tiln iri. tanţii celor patru partide de centru-stînga c u lu i francez au re in tra t în
M in iş tri al R D G erm ane W illy B ra n d t consideră po­ ţară 995,2 m ilio a n e de do­ Sub a u sp iciile In s titu ­ GRUPURI EXTREMISTE
triv ită pentru in tîln ire o zi PARAMILITARE
In scrisoarea de răspuns se R O M A 18. — Coresponden­ p re m ie ru l ita lia n desemnat. se înscriu in ca d ru l com plex la ri, ia r după reevaluarea tu lu i de ş tiin ţe econom i­
arată că W illy B ran dt, înso­ d in cea de-a doua sau a treia m ă rcii vest-germ ane 1080 ce aplicate d in F ranţa şi
sâptăm ină din luna m a rtie şi tul Agerpres. N. Puicea. M ariano R um or. şi reprezen­ al d is c u ţiilo r p riv in d a lc ă tu i­ In localitatea Son Ber- ^
ţit de m in is tru l federal F ra n ­ m ilio a n e de dola ri. ale delegaţie^ perm a­
propune totodată ca cea de n Lransm itc : ..In tîln irile cole­ ta n ţii celor patru pa rtid e de rea p ro g ra m u lu i guvernam en­ nordino din Colifornia s-a 1
ke şi de a lţi co n silie ri, este doua in tîln ire să aibă loc la giale“ , după cum sin t denu­ ecntru-sLinga, in vederea re ­ tal şi sta b ilire a com ponenţei ♦ O * nente a R e p u b licii So­ aflat că grupuri extremis- ?
gata să se înlilnca scă la Uer- Bonn. m ite o ficia l tra ta tiv e le d in tre c o n s titu irii un ui guvern eva- v iito ru lu i c a b in e t Dacă am cia liste Rom ânia la te paramilitare de genul 1
d rip a rlit. au început fo rm a l aprecia după polem ica ee T o triv it un ui sondaj G a l­ UNESCO. in ed itu ra organizaţiilor „Minute- l
m ie rc u ri seara La ora 17.03 continuă ch ia r in tre parte ne­ lup. p u b lica t de z ia ru l „D ro z" a ap ăru t un vo­ men". efectuează de mai /
—
Rom ei)
(ora ..Sala verde“ fo to liile r ii no ii c o a liţii de ce n tru - „D a ily T ele gra ph", P a rtid u l lu m dc stu d ii, ilu s tra t, multă vreme exerciţii mi- \
in titu la t : „R om ânia c-
din
a
P a­
că
slinga. s-ar putea spune
li la r e în deşertul colifor-
In legătură cu evenimentele la tu lu i Ch igi (sediul dc M i­ atm osfera este încărcată şi conservator b rita n ic îşi conom icâ şi c u ltu ra lă ". nian. Cîţiva detectivi din i ^
P re­
păstrează avansul asupra la ­
S în t prezentate date
şedinţiei C o n s iliu lu i
cu perspective încă incerte.
e- J
b u riş tilo r in cazul în care
n iş tri) erau deja ocupate. A - D in rîn d u rilc op oziţiei de ar putea avea loc alegeri geografice, istorice, pro­ San Bernardino, care le- )
in
fectuao cercetări
lâ tu rî de R um or. la masa tra ­ stingă. G iorg io N apolitano, generale im ediate în Marea blem ele d e z v o ltă rii e­ goturâ cu asosinareo prin ^
din Orientul Apropiat ta tive lo r au luat loc delega­ m em bru al D ire c ţiu n ii P C .I.. B rita n ic . P o triv it acestui co m e rţu lu i e xte rio r, ale decapitare a dpi negri, .
conom ice,
problem ele
ţiile a lcă tu ite din 7 reprezen­
sondaj, con serva to rii ar ob­
a declarat in tr-u n in te rv iu eâ
au descoperit în deşen
ta n ţi dem ocra t-cre ştini. 4 so­ P a rtid u l C o hiu nist se opune ţin e 48 la sută din vo tu ri, în v ă ţă m in tu lu i fem eia un adevărat poligon de i )
c ia liş ti. o s o c ia liş li-u n ita ri şi cu fe rm ita te re c o n s titu irii u­ faţă de 41 c it ar reveni la ­ în viaţa publică rom â­ tragere prevăzut cu cele <
3 re p u b lica n i, in cluzind fie ­ nui guv ern cv a d rip a rtit, pe b u riş tilo r. Acelaşi sondaj nească. lite ra tu ra rom â­ mai moderne instalaţii, a- 1
O ficiosul egiptean ..Al A11-
Abba Eban propune ra m “ m enţionează in tr-u n a r­ Ir-u n mod d ife rit dc o parte care pe secretarii generali şi care ¡I consideră nccorcspun- m enţionează eâ 4U la sută nă. arta populară, p o li­ dăposturi speciole. pre- \
românească,
şi de alta. La N a ţiu n ile U n ite
cu ltu ra
chestionate
a-
m ie rcu ri
ticol
că
pu b lica t
convocarea unei „na ţiun ea arabă respinge pro ­ se considera că aceşti re fu ­ v irc s e c rc ta rii p a rtid e lo r şefii zător ce rin ţe lo r actuale ale din persoanele n e m u lţu m ite tica externă cum ;«l armament de di- i 1
s-au de cla rat
m aselor populare: P.C.Í. — a
ferite tipuri.
şi pe
m in lilc . precum
g ia ţi trebu ie lu a ţi şi re in te ­
punerea lu i Abba Eban p ri­ g ra ţi pur şi sim plu Cei caro g ru p u rilo r lor pnrlam cnU ire spus el — se pro nu nţă pe ntru de actuala p o litică a lui Identitatea grupului nu ]
conferinţe vin d organizarea unei con fe­ vorbeau în num ele lo r erau abordarea şi a lto r fo rm u le de H a ro ld W ilson în do m en iul o (ost încă stabilită, dar (
rin ţe in te rn a ţio n a le care să insă dc părere eâ trebu ie sâ din Cam eră şi Senat. guvernare. orie n ta te spre p re tu rilo r se subliniază că la o dis- ^
internaţionale exam ineze problem a re fu g ia ­ se taie g itu l tu tu ro r is ra é li­ P rin cip a le le problem e care stingă şi £are nu ar necesita tonţo de 120 km de la o •
ţilo r p a le stinie ni". Această en ilo r care trăiesc acolo, iar form ează obiectul în tru n irii o co a liţie c v a d rip a rlitâ . » 0 + cest cîmp de antrenament \
propunere, subliniază z ia ru l cadavrele lo r să fie aiunc.ate s-a anun ţa t CURIER s-a descoperit un oltul l
H A G A 18 (Agerpres). — citat, „n u reprezintă decit o in m arc; vedeţi c it erau de La Moscova aparţinînd grupării „Mi- }
Luînd e u v in lu l m a rţi )a un încercare de a deschide p rin opuse lu c ru rile “ . o fic ia l că. la cererea gu ve r- nutemen". 1
dejun o fe rit de Asociaţia o- uşa din dos calea spre nego­ Tn continuare. suveranul
landezâ pentru re la ţiile in te r­ cie ri directe cu a ra b ii“ . M a ro cu lu i a s u b lin ia t: A s­ Mişcarea grevistă din Italia ASASINAT POLITIC ? )
naţionale. m in is tru l de e x te r­
tăzi noi în tîln im o organiza­
ne al Israelului. Abbn Eban, ţie a rezistenţei palestiniene, 'l t Jaime Otero Colderon,
a propus convocarea unei Propuneri privind
care reuneşte dacă nu toate cuprinde noi sectoare de activitate J ţ fost ministru în guvernul
co n fe rin ţe in te rn a ţio n a le ca­ m işcă rile cel p u ţin m a jo rita ­ Cinci ani de la proclamarea ţ i preşedintelui Victor Paz
re să exam ineze problem a re­ reglementarea tea lo r şi care arc cura ju l, sâ ’ Estensoro şi om de încre
fu g ia ţilo r palestinieni. El a spună: dacă în Israel s in t do­
arătat că această co n fe rin ţă problemei uă m ilio a n e şi ju m ă ta te de e­ R O M A 18 (Agerpres). — ţeaua a sig u ră rilo r sociale au independentei Gambiei | \ . dere al acestuia, a fosl
găsit asasinat prin stran­
ar putea avea loc c h ia r în a in ­ vrei. noi nu sîntem decît un M işcarea grevistă din Ita lia a n u n ţa t eă vor declara la gulare la sediul revistei
te dc tra ta tiv e le de pace d in ­ palestinienilor m ilio n şi jum ătate. In ciuda este pc c.ile sâ cu p rin d ă din rîn d u l lo r grevă dacă nu vo r 1 „Sic" din La Paz, al cărui
tre Israel şi ţă rile arabe. D u­ acestui dezechilibru sîntem nou o seric de sectoare ale o b ţine îm b u n ă tă ţire a c o n d iţi­ BATHURST 18 (Agerpres). - port ol ţării. In momentul pro­ ţ director era. Politia eiec-
pă părerea s.t, l«i o aseme­ dispuşi sâ tră im in tr-u n stat a c tiv ită ţii econom ice şi soci.i- ilo r de m uncă şi de sa la riza ­ La 18 februarie, poporul clamării independenţei, în G am ­
nea co n fe rin ţă ar putea t r i­ P A R IS 18 (Agerpres). — m u llira s ia l cu m ai m ulte lc. F u n c ţio n a rilo r din se rvi­ re. In ansam blul lo r aceste Gambiei. cel moi tînâr stat in ­ bia nu exista nici o întreprin­ . tuează cercetări pentru o
m ite reprezentanţi nu num ai In tr-u n in te rv iu acordat zia ­ c iile dc im pozite directe, ca­ greve, relevă o b se rva to rii, au dependent din Africa, a oni- dere industrială. Pentru lichi­ ' stabili mobilul acestui a ­
a ra b ii şi israel ic n ii. ei şi alte ru lu i francez „L e M onde“ , re ­ credinţe, cu to ţi cci ca­ re continuă greva lo r de la dre pt scop sâ atragă atenţia versat cinci ani de la procla­ darea înopoierii economice, gu­ ) sosinat şi o prinde pe vi­
ţâ ri. precum şi agen ţiile spe­ gele M aro culu i, Hassan al re sînl născuţi in P alesti­ 9 decem brie, urm c.izâ sâ li p re m ie ru lu i desem n.it, M a ria ­ marea independenţei ţării. La vernul o odoptot o serie de i novat.
cia liza te ale O N U. II-le a , a declarat eâ „n u tre ­ na. Noi considerăm — a spus se alăture, înccpînd de jo i, no R um or. precum şi ce lo r­ Bathurst şi in alte localităţi măsuri, elaborind. intre altele, Unul dintre colabora-
R efcrindu-sc la perspectiva buie să se aştepte ea un şei Hassan al Il-lc a — că ceea a lţi 330 000 de g re vişti din in ­ la lţi con ducători ai .p a rtid e lo r ou avut loc cu acest prilej fes­ programul de dezvoltare pe 1 lorii victimei a dedare*
re s ta b ilirii păcii in O rie n tu l de stat sau şefii de state a ra ­ dustria te x tilă , ai căro r rep re­ care urm ează să form eze un tivităţi consacrate proclamării periooda 1967-1971. Programul l că este vorba de un o ­
A pro piat. Abba Eban a de- be să ia loc la masa negocie­ ce cer p a le stin ie n ii nu este zentanţi au în tre ru p t nego­ nou guvern de ee ntru-stinga, independenţei. Gambia, fostă prevede dezvoltarea producţiei * sosinat politic. El o acu­
c l.ira t: „N o i nu ne vom c lin ii r ilo r de pace. a tît tim p c it im p o sib il Ei cer să trăiască, c ie rile în vederea re în n o irii că vo r tre b u i sâ ţină cont. colonie engleză, situată pe lito ­ de orahide, extinderea supra­ ' zat pe partizanii fostului
de pe lin iile înce tă rii fo c u lu i problem a p a le stin ie n ilo r nu deşi num eric sin t m ai p u ţin i, n o ilo r contracte colective, ca în a in te de a ajunge la un a- ralul occidental al continenu- feţelor cultivate cu orez - a li­ \ preşedinte bolivian. Rene
fără o pace negociată Noi nu va fi reglem entată". P inâ in in tr-u n stat care sâ fie m u llî- u rm a re a resp in g e rii de către oorcl, do gravele problem e e- lui african, a moştenit de la ment de bozo al copulaţiei - i Barrienlos. decedol anul
credem eâ m a rile pu teri îşi prezent această problem ă a ce rcu rile patronale a re ve n d i­ conom icc, sociale şi p o litice regimul colonial o agricultură dezvoltarea sectorului zooteh­ trecut, că ar li pus la ca-
pot a trib u i ro lu l dc jude că­ rasial şi cu m ai m ulte c re d in ­ c ă rilo r lor, în in d u stria de e- caro urm ează să-şi găsească bozotă pe cultivarea arahide- nic, a industriei de prelucrare \ le această crimă. Se men­
to ri pe ntru că au interese p a le stin ie n ilo r, a declarat ,cl ţe, după cum se în tîm p lă în Ic c tric ita tc şi a g ricu ltu ră . c it m ai curînd rezolvarea in lor, principalul articol de ex­ o peştelui şi a ;|>rismului. ii ţionează ca revista „Sic" (
p ro p rii şi divergente, şi nu în continuare, era văzută în- Maroc. In s firş it, m e d icii din re­ Ita lia . , ducea de cîlvo timp o
vom accepta ca interesele ’ largă campanie contra
noastre v ita le să fie preciza- \ partizanilor fostului prei- I
le în mod a m ă n u n ţit fără ^ şedinţe Barrientos. |
pa rticip area noastră“ . Escalada operaţiunilor mi­ nă sînt dornice ca Cuba să
In con tinuare, m in is tru l is- litare din Orientul Apro­ se întoarcă in familia popoa­ ^ DOUA ACCIDENTE !
raelian a adăugat : „S întem piat, marcată în ■ ultimul relor latino-americanc. La \ LA NUMAI 24 DE ORE |
gata sâ ducem tra ta tiv e asu­ timp de tot mai numeroasele IITEHUTIOMIE rindul său, guvernul revolu­
pra tu tu ro r pu nctelor litig io a ­ oefiuni ale forţelor armate ţionar cuban a răspuns că
se şi nu vom pune nici o con­ ale ţărilor aflate in conflict, este gata să reia relaţiile cu In urma ciocnirii o două )
d iţie prealabilă tra ta tiv e lo r". a atins, prin bombardarea toate ţările din America La­ ţ trenuri in apropierea ca- ţ /
^
pitolei dominicane,
Santo
de către aviaţia israeliană cretarul geăeral al. O NU. te de majoritatea observato­ tină care vor respinge di­ Domingo, şi-ou pierdui >
a uzinei metalurgice egip­ blicîi Socialiste România în convocat la New York. dc că­ s-a pronunţat in favoarea u ­ rilor politici ca fiind cele mai rectivele Washingtonului şi 1 viaţo cinci persoane, io* ţ
tene de la Abu Zabal, un legătură cu conflictul din O­ tre secretarul general O.N.U,, nei limitări a armamentelor, mari de la data depunerii vor adopta o politică inde­ ^ alle 30 au fost rănite. [
nivel necunoscut după răz­ rientul Apropiat, că extinde­ ;>ent»u consultări in legătu­ pendentă.
rea atacurilor asupra unor ră cu agravarea situaţiei mi­ subliniind însă că această candidaturii sale, Cartea i Accidentul are loc la nu- '
boiul arabo-îsraelian din iu ­ Reluarea niarţi după-amia­
Noi dezvăluiri nie 1967. obiective civile şi jnovoca- litare şi i>olilice din această limitare nu poate fi eficace Albă dată recent publicită­ ză la Geneva a lucrărilor Co­ \ » mai 24 de ore după ca- I )
tostrola aeriană în
ţii la Londra, oferă
urma
atitea
decît dacă este aplicată in­
regiune. U Thant şi-a expri­
In legătură cu acest inci­ rea de victime omeneşti in mat, de asemenea, părerea tegral de toate ţările inte­ argumente adversarilor ade­ mitetului pentru dezarmare 4 căreia şi-ou pierdut viaţo l
rindul populaţiei adaugă nnî
în „ cazul dent, care a provocat moar­ şlrmente dc agravare a si­ că, Consiliul de Securitate ar resate. rării incit un sondaj al opi­ constituie, de asemenea, un ’ 102 persoane. După cum 1
tea a 80 de persoane civile tuaţiei din această regiune putea să hotărască staţiona­ In interviul acordat la niei publice realizat imediat eveniment de importanţă 1 se ştie, un avion ol com- ^
Yablonski“ şi rănirea altor citeva zeci, şi constituie o încălcare fla­ rea unei forţe militare in a- sfirşitul săplărninii trecute după publicarea ei a stabilit majoră. Această sesiune ca­ L ponieî aeriene dominica- t
opinia publică şi guvernele grantă a rezoluţiei Consiliu­ eeastă zonă pe timp dc 5— /.5 ziarului „New York Times", că 72 la sută din cei chestio­ pătă o semnificaţie deosebi­ . ne, ovînd la bord 97 de )
a numeroase ţări şi-au ex­ ani. Secretarul general al preşedintele Georges Pom­ naţi s-au pronunţat împotri­ tă, între altele şi prin aceea 1 pasogeri şi un echipaj \
C L E V E L A N D 1B (Agerpres). primat îngrijorarea, arătind lui de Securitate din iunie O.N.U. a evidenţiat, totoda­ pidou a arătat că Franţa se va continuării demersurilor că la deschiderea lucrărilor \ format din cinci persoa- l
Pe măsură ee ancheta în ca­ că asemenea acţiuni nu fac 1967, privind încetarea focu­ tă, in conferinţa de presă ţi­ pronunţă pentru recunoaş­ in vederea intrării in C.E.E. sale a fost prezent secretarul » ne. s-a prăbuşit în Morevi ţ
lui. Adjunctul
ministrului
zul Y ablonski avansează, noi decit să îndepărteze per­ afacerilor externe a reafir­ nută marţi seara la New terea dreptului Israelului la Speculaţiile încercînd să ex­ general al O.N.U., U Thant. Caraibilor Io cîtevo minu- ’
de zvă lu iri sînt aduse la cu­ spectivele unei soluţionări mat necesitatea încetării York, posibilitatea reluării existenţă, in cadrul frontie­ plice această acţiune neaş­ Reprezentantul României, 1 te după decolare. ^
noştinţă de d ife riţi m a rto ri paşnice a crizei din regiunea oricărei acţiuni militare şi n misiunii trimisului său spe­ relor sigure şi recunoscute, teptată a guvernului de la ambasadorul Ion Datcu, ca­
chem aţi să com pară in faţa Orientului Apropiat şi să ză­ rezolvării conflictului din cial în Orientul Apropiat. insă respinge pretenţiile Is­ Londra tin d să evidenţieze re a prezidat şedinţa inau­ ) PEYTON ROUS }
unui m are ju riu fcd o ra l sau dărnicească eforturile depuse Gunnar Jarring. F,l a decla­ raelului la cuceriri militare. faptul că ea ar avea drept gurală, a arătat, in scurta
chestionat» de agenţii F .B .I.-u- de Organizaţia Naţiunilor Orientul Apropiat în spiritul rat, în legătură cu consultă­ In legătură cu furnizările dc scop să ofere negociatorilor alocuţiune rostită cu acest j A ÎNCETAT DIN VIAJA |
lui. A stfel, la C lcvclan d s-«i Unite pentru rezolvarea pe rezoluţiei Consiliului de rile dintre reprezentanţii ce­ armament ţărilor din aceas­ englezi noi atuuri pentru o prilej, că „desfaşurindu-se
co n firm a t că com p lo tu l îm ­ cale paşnică a conflictului Securitate din 22 noiembrie lor patru mari puteri la Or­ tă regiune, cl a anunţat insă putea solicita de la „cei şa­ intr-un moment în care rea­ \ Luni a încetat din viaţă l
p o triva lu i Y ablonski fusese dintre ţările arabe şi Israel. 1967. ganizaţia Naţiuni Iqr Unite că embargoul asupra echipa­ se" concesii cit mai substan­ lităţile vieţii internaţionale i în vîrslă de 90 de ani, di. r
conceput cu m u lt tim p în a in ­ Guvernul ţării noastre a Conştientă dc răspunderile cu există unele jninctc dc ve­ mentului militar destinat Is­ ţiale. îndeamnă la acţiuni hotărî- Peyton Rous, laureat ol ’
tea asasinării sale. F .B .I.-u l dezaprobat, de asemenea, n- care îi revin în eforturile dc raelului rămîne o chestiune te pentru eliminarea peri­ 1 premiului Nobel pentru \
a a n un ţa t că cei doi p rin c i­ cest atac israelian. în între­ soluţionare paşnică a con­ dere comune, in y.ozitxUu a rare poate fi revizuită in Declaraţiile preşedintelui colului de război şi pentru ^ medicină. Dr. Rous a fost i
pali acuzaţi de asasinarea lu i flictului arabo-isi aclian, Or­ rcstnro, asupra mai multor 'funcţie dc „circumstanţe" sau chilian Eduardo Frei in legă­ dezvoltarea cooperării paşni . unul dintre primii oameni ’
vederea pe care a avut-o cu
Y ablonski, Paul G illy şi so­ ambasadorul Israelului la ganizaţia Naţiunilor Unite a probleme fundamentale ale „climat". Georges Pornpidou tură cu perspectiva reluăm ce între state", actuala se­ ’ de ştiinţa care a enun- \
lia sa, au u rm ă rit să-l ucidă luat, prin intermediul secre­ conflictului din Orientul A ­ relaţiilor diplomatice şi co­ \ ţat posibilitatea originii \
pe acesta încă in tim p u l cam ­ Bucureşti, adjunctul minis­ tarului general, U Tliant, n propiat. a declarat, de asemenea, că merciale cu Cuba, marchea­ siune poate obţine unele re l virotice a cancerului. încă .
paniei salo electorale p riv in d trului afacerilor externe ol serie de iniţiative menit? să O problemă majoră, dc ca­ Franţa consideră problema, ză, fără indoială, un ele­ zu/tate concrete, „care să în anul 1911 el o demon- ’
alegerile condu cerii S in dica­ României, Petre Burlacii, a contribuie la atingerea cil re depinde în marc măsură restabilirii păcii în Orientul. ment important al actuali­ răspundă intereselor şi dezi­ \ strat posibilitatea provo- ^
tu lu i m in e rilo r am ericani exprimat totala dezaproba­ mai curînd posibil a aces soluţionarea paşnică a crizei Apropiat ca o chestiune care tăţii politice internaţionale deratelor de pace, securitate \ corii cancerului la anima- i
(U.M.W .). P o triv it a n u n ţu lu i, re a guvernului român faţă tui obiectiv. Astfel, şeful araho-israehene, o consti­ nu poate fi impusă de ma­ din ultima săplămînă. Erei , le de experienţă prin îno- ’
cei doi au făcu t o ten ta tivă de bombardarea uzinei me­ grupului de observatori tuie, fără îndoială, aceea o. rile puteri. a menţionat că o asemenea şi progres ale popoarelor de ' culareo unui virus. \
de a-1 ucide pe Y ablonski talurgice egiptene de la Abu O.N.U. în Orientul Aprojiia'., livrărilor dc armament către In momentul in care şan­ acţiune nu ar fi izolată şi că pretutindeni". \ Decesul s-a detorat u- \
p rin o tră v ire eu arsenic, la Zabal, subliniind, în spiritul ţările aflate în conflict. in sele de intrare a Angliei iu
un m itin g electoral din loca­ poziţiei cunoscute a Repu- generalul Odd Bull, a fost legătură cu acest aspect, se­ Piaţa comună erau aprecia­ alte ţă ri din America Lali- PAUL FINANTU ţ nei maladii canceroase. ţ
lita te a L«i F o lle tle (Tennes­
see).
Redacţia şi administraţia ziarului : Deva, str. Dr. Petru G rota, nr. 35. Telefoane : 12317 şî 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. U 0 4 '