Page 63 - Drumul_socialismului_1970_02

k# w ^ v / / // / // / /¡ n r // / // / / // / // / // / // / // / // / // / // / // / // / // / // / // / / // / // / // / // / // / // / // '/^ i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!

!

PAGINA A IV-A

m Conferinţa cvadripartită de la i
Paris în problema vietnameză

m My Khe— locul unui alt ma­

sacru al soldaţilor americani

^ Puternică mişcare revendica­

! tivă în Marea Britanie
i a — w w jtiau
ANUL XXII. Nr. 4705 VINERI 20 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Elaborarea stu­
Organizarea

ştiinţifică diilor merge strună,

a producţiei

şi a muncii finalizarea

la mina lor aşteaptă

Lonea * i
inca impulsuri

Dezvoltarea tehnieo-m ateria- xecutat şi costisitor. In expe­ V orbind de generalizarea a-
v a industriei carbonifere rim entarea noii metode — care eestui nou sistem de susţinere,
. Văii Jiu lui, extinderea pro­ deja s-a dovedit mai uşoară, trebuie să mai amintesc şi
gresului tehnic, sarcina obţine­ mai rezistentă şi mai economi­ faptul câ duce la scurtarea du­
rii unor indicatori tot mai că ne-am bucurat din plin de ratei de execuţie a lu c ră rilo r
îna lţi de eficienţa economică a jutoru l direct şi concret al to­ de pregătire, ceea ce va In flu ­
impun adîncirea continuă a varăşului ing. M iron Rebedea, enţa pozitiv punerea In exploa­
stu d iilo r privind organizarea şeful sectorului de deschideri tare Intr-un tim p mai scurt a
ştiin ţifică a producţiei şi a şi pregătiri, precum şi al al­ noilor abataje. De asemenea,
muncii, m aterializarea acestor tor cadre tehnice. aerajul se va îm bunătăţi sim ­ „Sarmis“ — Constituirea Academiei de Ştiinţe
studii, concretizarea lo r în creş­ — Care sînt avantajele noului ţito r. Iată de ce ne-am propu9
terea producţiei şi pro du ctivi­ sistem ? ca in acest an să realizăm c ir­
tăţii, in calitate superioară şi — Acestea slnt evidente dacă ca 800 m l de suito ri arm aţi me­ săptămîna
cheltuieli reduse. voi arăta că în prezent a r­ talic.
Investigaţia făcută in rîndul măm un cic\lu pe schimb, ceea In cadrul anchetei noastre
unor şefi de brigăzi şi factori ce asigură o viteză la înaintare ne-am adresat şefului de b ri­ poeziei
de răspundere de la Exploa­ de 2.40 ml pe zi, faţă de 1,8 gadă, D um itru Costinaş, unul i
tarea m inieră Lonea a demon­ ml pe zi, cît obţineam aplicind din cei mai vechi m ineri de la ! C o m ite tu l pentru c u ltu - Sociale şi Politice M O DERN IZAREA
strat că studiile întreprinse in susţinerea în lemn. Realizăm Lonea, specialist în săparea lu ­ i ră şi a rtă al ju d e ţu lu i H u ­ PO RTULUI TULCEA
scopul organizării superioare im portante economii la consu­ cră rilo r de pregătire. i nedoarp organizează. în tre
a producţiei şl a muncii mul de lemn şi la lu cră rile de — Care din m ăsurile luate în 22—28 fe b ru a rie a.c., „S ăp- La Tulcea au început
sînt încă departe de a-şi aduce întreţinere Calculîndu-se efec­ cadrul acţiunii dc organizare tăm in a poeziei", care sc va lucrările dc extindere şi
întreaga contribuţie la creşte­ tul economic al acestei metode, ştiin ţifică a producţiei şi a desfăşura sub denum irea modernizare îi po rtu lu i
rea eficienţei a c tiv ită ţii minei. s-a ajuns la concluzia că sus­ m uncii îşi găsesc oglindirea In „S a rm is". flu via l. P rin tre altele, sc
— Faţă de anii trecuţi — ţinerea metalică exclude cele activitatea sectorului unde acti­ a Repubsicii Socialiste România construiesc tre i dane flu ­
ne-a declarat m inerul şef de două ciclu ri de întreţinere, ine­ vaţi şi a brigăzii dv.? Deschiderea festivă a săp- viale noi, platform e pen­
brigadă Dan Tânâscscu — se vitab ile în condiţiile arm ă rii cu tă m in ii va avea loc la C ig- tru depozitarea m ă rfu ri­
poate afirm a câ prezenţa mă­ lemn. In acest fel se economi­ — Preocupările cadrelor de mău, în semn de om agiu lor, lin ii de calc ferată.*
su rilor luate în cadrul acţiunii seşte cel puţin 0,5 mc lemn de conducere, ale specialiştilor adus lu i Io n Budai D elea­ P ortul va fi înzestrat cu
de organizare ştiin ţifică a pro­ foioase la ml de suitor, ceea ce noştri pentru organizarea mai ! nu, cu p a rticip area m e m b ri­ In C a pita lă au început joî m îei R e p u b lic ii S ocialiste g in d irii soe ia l-po litice in ţara macarale de marc capa­
ducţiei se face sim ţită şi la lo­ reprezintă 250 lei pe ml. bună, pentru introducerea unor lo r ce n a clu rilo r şi cercu­ d im ine aţa lu c ră rile A d u n ă rii Rom ânia, alte pe rso n a lită ţi noastră, să determ ine un a- citate pentru manipularea
curile de muncă din subteran, — Ce perspective are extin ­ procedee de lucru mai produc­ r ilo r lite ra re din ju d e ţ. G enerale de co n stitu ire a Aca­ ale v ie ţii ş tiin ţific e . v in l al a c tiv ită ţii de ce rce ta ­ m ă rfu rilo r.
ceea ce este de fapt lu crul e­ derea acestui procedeu la m i­ tive şi mai economicoase ne In zilele urm ătoare, poe­ dem iei dc Ş tiin ţe . Sociale şi Adunarea a fost deschisă re în ştiin ţe le sociale. Ea va NOI SORTIMENTE
senţial. In urm a studiului făcut na Lonea şi în bazinul Văii sînt tot mai fam iliare. De fapt, ţii liune do ren i vo r fi pre­ P o litic e a R e p u b lic ii Socia­ de tovarăşul Paul N icu le scu - avea ro lu l do imensă respon­ DE JIIR TIE
asupra p o sib ilită ţilo r de in tro - Jiu lui ? In ultim ă instanţă, aceste mă­ zenţi, cu cre a ţiile lor, in liste Rom ânia. sa b ilita te de a asigura o r­
re a susţinerii metalica în suri îşi găsesc m aterializarea | m ijlo c u l lo c u ito rilo r din M iz il. care, în num ele co n ­ ganizarea. îndrum area şî co­ , La com plexul de celu­
ori, brigăzii pe care o eon­ — Pînâ în prezent — ne-a de­ în galeriile şi abatajele mîneî. I C inciş-C erna, CertcJ, B aniţa. P a rticip ă academ icieni, ce r­ d u ce rii p a rtid u lu i, al to va ră ­ ordonarea în tre g ii a c tiv ită ţi in loză şi liîrtio din Sucea­
i s-a încredinţat sarcina clarat tovarăşul Ion Dâlănescu, ia r beneficiarii lor, cei care 1 S ibişel. Hărău, N a nd ru, cetă to ri, cadre didactice din şu lu i N icolae Ceauşeseu, per­ acest dom eniu, astfel ca să co­ va a fost omologat un
fie a experimenta acest pro­ inginerul şef al minei — s tllp ii trebuie să le aplice, sîntem în Z d ra p ţi, G helar, Pui, Orăş- C apitală şi din alte oraşe ale sonal, a adresat p a rtic ip a n ţi­ respundă în tot m ai m are m ă­ bogat sortim ent dc lu rlic
cedeu nou, a cărui aplicare în m etalici TH pentru armarea prim ul rînd noi, m inerii. De a- tioara de Sus, H ărţăgani, ţâ rii, delegaţi ai u n ită ţilo r de lo r un cald salul. S u b lin iin d sură s a rc in ilo r ideologice ale înnobilată destinată d ife ­
viito r, lasă să se întrevadă ob­ suito rilo r au fost confecţionaţi B lă je n i, Jieţ. La Sarm ize- cercetare ş tiin ţific ă şi cate­ atenţia deosebită pe care p a rtid u lu i, să co n trib u ie la rite lo r ram uri ale econo­
ţinerea unor rezultate cu m ult în atelierul minei. Intenţionăm getusa va avea loc fe s tiv i­ d re lo r din în v â ţâ m in lu l su­ Congresul al X -le a al p a rti­ descifrarea şi înţelegerea n o i­ m ici naţionale. A m intim ,
mai bune. să experimentăm acest sistem tatea de închidere, în 28 fe ­ perior din dom en iile ş tiin ţe ­ d u lu i a acordat-o problem e­ lo r fenom ene sociale din ţara între altele, h îrtia arm a­
Se cunoaşte câ pînâ acum ar­ la încă două suitoare, pentru C b ru a rie 1970. lo r economice, filo zo fie i, isto ­ lo r m u n cii ideologice si, în noastră şi din lum ea co n te m ­ tă cu fir, utilizată la
marea metalică s-a aplicat nu­ a putea face suficiente com­ rie i. ş tiin ţe lo r ju rid ic e , p o li­ acest cadru, a c tiv ită ţii în d o ­ porană, să ofere co n clu zii u ­ ambalarea anvelopelor,
mai la lucrările orizontale, res­ paraţii şi a trage concluzii. In tice. psihologiei, pedagogiei, m en iu l ş tiin ţe lo r sociale, v o r­ tile pentru elaborarea solu­ h îrtia pentru conservarea
pectiv în galerii şi abataje. Sus­ acest scop am comandat Uzinei sociologiei, teo riei şi istoriei b ito ru l a releva t că ro lu l a­ şi ambalarea p lin ii proas­
ţinerea lu cră rilo r pe înclinare de u tila j m inier Petroşani con­ arte i şi lite ra tu rii. Iau parte, cestora creşte progresiv, în ţiilo r la problem ele rid ica te de pete.
se realiza folosindu-se lemnul fecţionarea a 200 bucăţi arm ă­ ca in v ita ţi, con ducători dc in ­ m ăsura în care in dezvoltarea viaţă, de dezvoltarea socialis­ ORNIC D IN LEM N
m ului.
de stejar — lucru greu de e- turi metalice. s titu ţii centrale, oam eni de societăţii socialiste se accen­
ştiin ţă , profesori, a c tiv iş ti de tuează cara cte rul de proces După alegerea organelor ie M aestrul ceasornicar ^
p a rtid, zia riş ti. istoric conştient. lu cru ale A d u n ă rii G enerale, V ictor Popovici, din Ba- I
D e leg aţii uu ales p re zid iu l V o rb ito ru l a trecut în re ­ a fost aprobată ordinea de zi cău, a început lucrul la <
ad u n ă rii, din care fac parte vistă re a liză rile o b ţin u te în care cu p rin d e : dezbaterea şi o piesă neobişnuită. Este
Însemnări despre învăţămîntul tova ră şii Paul N iculescu M izi), dezvoltarea ş tiin ţe lo r sociale adoptarea p ro ie ctu lu i de sta­ vnrba despre un ornic 1
m em bru al C o m ite tu lu i Exe­ din ţara noastră, m ai ales in tu t ; alegerea m e m b rilo r t i ­ din lemn, reprczentînd i
c u tiv . ¿il P re z id iu lu i P erm a­ c lim a tu l în n o ito r d in u ltim ii tu la ri şi a m e m b rilo r cores­ in tr-o ipostază cunoscută
de partid de la U.V. Călan nent. secretar al C C al P G R .. ani. Totodată, relevînd că fa- 1 pondenţi ai Academ iei de pc luceafărul poeziei ro- 1
M anca Măncscu. m em bru al tă de exigenţele prezentului, Ş tiin ţe Sociale şi P olitice. mâneşti — M iliaî Emîncs- I
C o m ite tu lu i E xecutiv, secretar în acest dom eniu se m anifestă Prof. univ. M iro n Constan- cu. Ceasornicul va cu- (
prinde, în cadrul piese­
al C.C. al P C R . preşedintele- o răm înere în urm ă — m ai ales tinescu a prezentat apoi ra ­ lor sculptate, teiul dc la I
SPIRITUL IUI Al C o n siliu lu i Economie. D u m itru în sensul slabei le gă tu ri cu p o rtu l la proiectul de statut. Copou, pc Emincscu mc- ,
Popeseu, m em bru al C o m ite­
ne voile p ra c tic ii, al
in s u fi­
V o rb ito ru l a relevat pe larg
ditînd pc banca aşezată
tu lu i E xecutiv, secretar al C.C.
al P C R,. Leonte Râutu, m em ­ cientei a b ord ări n fenom ene­ a trib u ţiile şi sarcinile im p o r­ sub arbore, lum inat dc I
lo r actuale ale d e zvo ltă rii ţă ­
no u lu i
for
tante ee re vin
luceafărul dc scară. Pe- i
bru al C o m ite tu lu i E xecutiv
r ii — v o rb ito ru l s a re fe rit la
ş tiin ţific , m odul de org an iza­
NU SI POATE AFIRMA al C.C. al P.C R ., vicepreşe­ vitatea de cercetare, la cau­ re şi de a c tiv ita te al Acade­ ste crengile teiului ia r *
va
n e a ju n su rile existente in a cti­
Soarele,
trece ziua,
d in te al C o n s iliu lu i de M i­
m iei de Ş tiin ţe Sociale şi Po­
noaptea Luna. Un moca- j
n iş tri. Ion Ilîescu.
m em bru
supleant al C o m ite tu lu i Exe­ zele acestora litic e . dezbateri nism com plicat pune in '
A u u rm a t apoi
mişcare cei doi aştri, în
c u tiv al C C al P C R , p rim - A cadem ia nou în fiin ţa tă , funcţie dc fusul orar. I
secretar al C.C al U.T.C.. m i­ care îşi va desfăşura întreaga am ple asupra p ro ie ctu lu i dc Ceasornicul nu va avea (
sta tu t al A cadem iei de Ş tiin ­
n is tru pentru problem ele ti­ a c tiv ita te sub conducerea Co­ cadran şi arătătoare, o­
ţe Sociale şi P o litice a R epu­
n e re tu lu i. prof. un iv. M iro n m ite tu lu i C e n tra l al p a rtid u ­ b lic ii S ocialiste Rom ânia. rele fiin d indicate dc I
— Este destul de greu dc şi în ca d ru l şcolii uzinale. C onstantinescu. m in is tru l în- lu i — a spus tovarăşul Paul L u c ră rile continuă. poziţia Soarelui şi a L u - . '
n ii in raport cu telul.
organizat in v â ţă m in tu l de C o m ite tu l de p a rtid a se­ vâ ţâ m în tu lu i. acad M iro n N i- N icu le scu -M izil — este m enită
pa rtid în uzina noastră — v o r­ le cţio n a t propagandişti bine cojescu, preşedintele Acade- să dea un pu te rn ic im puls (Agerpres). T R IC O LO R II AU ÎN V IN S ,!
besc la n iv e lu l c e rin ţe lo r ac­ pre gă tiţi, un corp de le cto ri, PE VASCO DA G AM A \
tuale care se pun in faţa pro­ marea m a jo rita te a cadrelor i După eşecul suferit în \
pagandei — , spunea to va ră ­ cu stu d ii superioare şi m edii
t prim ul meci a( turneului i
şul loan M. Popa. secretarul din uzină fiin d an trenată în
I internaţional de fotbal '
y o m ito iu lu i de p a rtid de la m unca de propagandă. „In calitate de director a) că­ ar fi trebu it să facă. Doar a­ ^ dc la Rio dc Janeiro (1-4 ^
U.V. Călan. T rebu ia u cu p rin şi Aceasta în ce priveşte o r­ m inului cultural de centru, mă cum clteva 2ile directoru l că­ < cu Flamcngo). sclecţio- l
în în vâ ţâ m în t aproape 2000 ganizarea. judeţean pentru cultură şi artă LĂCAŞ DE CULTURĂ SAU MO­ m in ulu i i-a spus câ trebuie sâ ’ nala dc fotbal a Romă­
Com itetului
faţa
angajez în
de oam eni, a sigu raţi propa­ C ît priveşte co n ţin u tu l — pregătească o piesă căci se a­ ) nici a reuşit, în a] doi- (
ga nd iştii şi le c to rii necesari, lu c ru rile se schim bă M ai pe că munca culturală pc raza co­ propie festivalul de teatru la ţ Ica joc. să învingă cu l
să ţinem seama la p ro gra­ concret, la U.V. Călan n-au munei Hrănişca se va intensi­ care, vrlnd-nevrînd, trebuie să scorul dc 2-0 (0-0) fo r-
marea zile lo r afectate în vâ ţă - fost depăşite carenţele de fica in aşa fel îneît să fie la participe şi Brănişca. Aceeaşi \ maţia braziliană Vasco i
in în tu lu i de fa p tu l câ se lu ­ c o n ţin u t din a n ii tre cu ţi. în- înălţim ea sarcinilor trasate", NUMENT DE ARHITECTURĂ? cursă contracrononietru se des­ i da Gama.
crează cu ..foc c o n tin u u " şi v â ţâ m în tu lu i nu i s-a im p ri­ făşoară acum şi pentru înjghe­ .' Disputată pc stadionul ^
pe parcursul sâp tâm înii un m at acel caracter de studiu Fraza, desigur, vă este a rh i­ barea celorlalte form aţii. \ Maracana, in faţa a 70 000 ^
nu m ăr însem nat de sa la ria ţi a.l m o d a lită ţilo r de în d e p li- cunoscută. Poate fi auzită de­ Asemănător a decurs „a cti­ l dc spectatori, partida a
beneficiază de odihnă. Se m ai re a s a rc in ilo r practice ce de­ seori în şedinţe, rostită solemn parte. Aproape în fiecare zi lo­ deschid aproape niciodată. vitatea“ de râspîndire a cu­ fost antrenantă, în spe- )
rid ică si problem a să lilo r p ro ­ curg din tezele teoretice ale de către cel criticat, pentru calnicii pot găsi ceva la cămin Ne-au convins şi pe noi câ aşa noştinţelor cu ltu ra l-ştiin ţifîce : ) cial în repriza secundă, i
p rii pentru desfăşurarea aces­ docum entelor p a rtid u lu i nos­ a-şi asigura in te rlo cutorii câ care să-i intereseze. Nu le rA- Radiografia stau lucrurile. Dovada ? — Am trasat cadrelor didac­ \ cînd rom ânii au mane­
tei a c tiv ită ţi. tru . care să stim uleze gîn d i- lu cru rile sc vor schimba ra­ mîne decît să se prezinte in nu_ „L a căm inul cultu ral Brâniş- tice sarcina ca fiecare să ţină i vrat cu destulă hotărîrc \
La U V. Călan sînt. în lr-n - rea vie, creatoare a c u rs a n ţi­ dical. Moi am cules-o din in ­ măr cit mai marc şi sâ se „în ­ ca — se spune In inform area a- măcar o conferinţă pe lună, ne ) şi au străpuns dc două i
frupte" copios din belşugul de
devâr. gre u tă ţi dc o rd in orga­ lor. formarea prezentată acum trei lum ină pe care, cu dărnicie şi stagiunii de iarnă m intîtă — există o form aţie de informează tovarăşul Mircea la ­ \ ori apărarea echipei „ca- }
nizatoric in organizarea şi Să pornim de la tem atici. A - lu ni de către Mircea Iacob, d i­ teatru iar în curind vom alcă­ cob. Eugen Voieu a vorbit de­ ţ riocas". Scorul a fost I
funcţiona rea în v ă ţă m în tu lu i eeslea sînt. pentru fiecare fo r­ rectorul căm inului cultural din generozitate, ¡1 Îm prăştie acest tui o brigadă de agitaţie". spre originea om ului pe pâ- * deschis în m inutul S0 : I
de pa rtid Dar, co m ite tu l de mă de în vâ ţâ m in t. de o iden­ Brănişca, în faţa biroului Co­ focar de cultură. Cei ce do­ Acestea îşi vor desfăşura repe­ mînt, Tania Radu a ţinut o ex­ \ D um itraclic, în stilu l său i
pa rtid pe uzină, com itetele de tita te care dovedeşte lipsa m itetului judeţean pentru cul­ resc sâ cunoască realizările şti­ tiţiile sâptămînal. una m iercu­ punere despre cucerirea spaţiu­ i personal, a reluat im pa- *
p a rtid d in m a jo rita te a sec­ o rică ru i e fo rt de in vestigaţie tură şi artă, care i-a dedicat inţei şi tehnicii au la dispozi­ acest trim estru („se află la rea şi cealaltă vinerea, avînd lu i cosmic iar cu. . nu-m i mai * rabil cu capul o centra- ţ
ţiilo r. b iro u rile o rg a n iz a ţiilo r a p ro blem elor locale care se special una din analizele sale ţie conferinţele, simpozioanele Furcşoara, veniţi sâ-l vedeţi sarcina sâ prezinte prim ul spec­ amintesc temele tratate. ) re venită dc pc aripa l
de bază au găsit căi de a lo pun la ordinea zilei, în lr-u n periodice. In faţa angajamen­ sau jurnalele vorbite. B rigăzi­ dacă v re ţi“ ) căci s-ar fi putut tacol la 26 decembrie 1969. Am A firm aţia este la fel dc nea- l dreaptă. Cu opt m inute '
depăşi, reuşind să pregătească sector sau a ltu l de activita te. tului atît de răspicat, nu ne le ştiin ţifice au aceeaşi m eni­ ca entuziasmul nostru să atin­ încercat sâ dăm de urmele a­ devârată. Eugen Voieu a ţinut ? înainte dc flu ie ru l fin a l, \
bine — sub aspect organiza­ Dc pildă, la ce rcu rile de stu­ râmîne decît sâ punem între­ re. Se organizează, apoi, in fo r­ gă paroxismul. cestor form aţii Im posibil I Nu 1 Ncagu a marcat al doi- l
to ric — anul de în vâ ţâ m in t diere a pro blem elor econom i­ barea : a înregistrat a ctivita­ m ări politice periodice, despre numai câ n-au ţin u t nici o re­ AL. SANDULESCU ij lea gol, fru ctificîn d inte- ’
1969— 1970. c h ia r m ai bine ce ale în tre p rin d e rilo r indus­ tea culturală din acest centru cele mai im portante evenimen­ O A C T IV IT A T E PERM A­ petiţie, dar nici măcar n-au . ligent o pasă p rim ită dc 1
şi
internaţionale,
te interne
decît în a lte u n ită ţi indus­ tria le . pe lîngă tem ele axate de comună revirim entul aştep­ concursuri „Cine ştie, cîştigâ“ fost constituite, iar profesoara 1 la Lucescu, l
triale. pe tezele de bază ale docu­ tat ? pe diverse teme, seri de dans. NEN TA: DEZINFOR M AREA M atia Drâgan, investită pe ^ Comcntînd acest meci, t
In p rim u l rînd au fost c u ­ m entelor Congresului al X -le a Pentru a putea desfăşura o ac­ hîrtie cli instruirea echipei de i corespondentul agenţiei *
p rin şi în în v â ţâ m în t aproape al p a rtid u lu i, a fost inclusă o ARTA DE A ÎNTOCM I tivitate artistică proprie — se teatru, nu ştie nim ic despre ce ’ France Pressc scria p rin - ^
to ţi m e m b rii de p a rtid (99.67 singură tem ă — aceeaşi pen­ P LA N U R I FRUMOASE spune în aceste documente — Nu numai planurile dc mun­ ţ tre altele, în cronica sa: ţ
la sută). In al doilea rîn d . tru toate cele 0 cercu ri — re ­ căminul are la dispoziţie fo r­ că sînt frumoase, ci şi in fo r­ y „Selecţionata dc fotbal a
m ările (scrise, dar cel mai a­
ce rcu rile au fost organizate fe ritoa re la perfecţionarea sis­ Sâ recunoaştem, tuturora no m aţii de teatru, dansuri, b ri­ desea, verbale). Ele sînt parcă României s-a reabilitat \
pe org a n iza ţii de bază, ceea te m u lu i dc salarizare şi n o r­ place cînd luăm cunoştinţă dc gadă artistică, solişti etci. şi mai frumoase. Păcat câ să­ Deplasări ale \ în faţa spectatorilor din i
ce uşurează m obilizarea şi dă m are a m u n cii, creşterea co­ planuri măreţe, frumos întoc­ Luind cunoştinţă de aceste tenii nu ştiu ce conţin, cum nu ^ Rio dc Janeiro, obţînînd '
posibilitatea ca s tu d iu l id e ilo r inte resă rii şi răsp un derii m a­ m ite şi concepute. Aceeaşi .sen­ bogate şi variate activită ţi, nu cunosc, de altfel, nici m inuna­ . o victorie uşoară“ . Iu jo - \
tezelor si c o n c lu z iilo r docu­ teria le a sa la ria ţilo r. P rob le­ zaţie o încerci parcurgînd pla­ poţi sâ nu remarci, măcar în tul meşteşug al directorului de brigăzilor ştiinţifice i cui dc m iercuri scara, c- t
m entelor C ongresului al X - mă actuală, nim ic dc zis. D ur. nurile de muncă ale căm inului taină, fericirea care a căzut pc a întocmi planuri. Dacă \ chipa României a aliniat . ţ
următoarea form aţie: Ră-
*
len al p a rtid u lu i să fie legat cultural din Brâmşca. Intin- capul acestor săteni atunci cînd le-ar vedea s-ar lua pur .şi Oominica, doua b rlg o ii ş tiin ţifi­ fi luptă o ceferiştilor şi petroliş­ ' ducanu, Sătmărcanu, H ăl- t
de sa rcin ile concrete ce stau I. MlRZA zindu-se pc mai multe pagini, Mircea lacob n fost num it d i­ simplu cu m îinile dc păr, atît ce j-ou deplasat Io T«!iucu Su­ tilor îm potriva e ip lo a tâ rii ca pita ­ \ măgeau (Lupescu), Dinu,
în fata cu rsa n ţilo r la lo cu rile ele îţi înfăţişează perspectiva rector al căm inului cultural. ar răniîne de consternaţi. Ei perior şi Groşi. M em brii lor au liste. \ Mocanii, Dumitru, Nun- ţ
ovenimenle-
cetăţenilor
p reie n lo t
In continuare, au fost preien-
lo r de muncă. In al treilea rînd, ştiu una şl bună. că la căm i­ Iote eip u n eri despre apărarea c-
unor a ctivită ţi atractive şi in ­ Ba. mai m ult, sinlem recunos­ le şîngeroiului februarie 1(33, ro- ’ wciller, Ncagu. Dobrin i
aici s-a re n u n ţa t la c ic lu rile nul lor nu sc organizează a­ m aie in istoria poporului nostru vutului obştesc, despre bolile le ­ \ (Ghcrghcli), Dumitrachc i
de conferinţe. în tre g u l în vâ ţâ - teresante, destinate întregii cători directoru lui câ nu a gă­ proape nimic, că, în afarâ de ca o pagina glorioasa de jertfă tonului rece şi prevenirea aces­ ţ (Domidc), Lucescu.
tora.
rnint desfâşurîndu-se in cercu ri mase sau unor categorii în sit şi planul de muncă pentru film şi şedinţe, uşile nu i se