Page 64 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4705 - VINERI 20 FEBRUARIE 1970

iar biblioteca a devenit un loc ele fiin d destinate doar s-o lâcaş nou. cîndva frum os şi N-am fost solicitată In a ctivi­
îndrăgit, mai ales pentru tine ri. completeze. prietenos, a început să se in fil­ tă ţile căm inului, ne declară
Posedind aproape 9 000 volu­ treze apa p rin tavan, instau- profesoara Tania Radu (despre
me, ea pune la dispoziţia săte­ DIRECTOR LA BRANIŞCA, rindu-se o atmosferă ursuză şl caro, vă am in tiţi, directorul a-
n ilo r un fond de cărţi variat, PROFESOR LA FURCŞOARA, rea. Pereţii sînt m urdari, co­ Cirmă că a ţin u t conferinţe). E
această conferinţă cîndva, prin mereu împrospătat. Acesta este jile de seminţe acoperă podea­ adevărat, nu mă pricep sâ cînt,
vară, ia r Radu Tania, fiin d na­ D O M IC IL IA T IN C lM P U R l
şi m otivul pentru care îi trec ua. Se vede de departe că a nici sâ dansez. dar o conferinţă
vetistă, nici n-a călcat vreoda­ pragul in num ăr mare.* Din Ia­ ajuns al nim ănui, deşi măcar de fizică aş fi ţin u t cu drngâ
tă la căm inul cultural. Cu a­ nuarie şi plnă acum au fost Este d ific il să te îm părţi în consiliul popular comunal, a - inim ă.
ceeaşi lipsă de scrupule a fost întocm ite 125 fişe de c itito ri, a ti tea locuri, chiar şi cind dai lla t doar la cîţiva m etri, ar — Ca şi colegei mele, nu mi
dezinform at şi Com itetul ju ­ difuzlndu-se peste 600 cărţi. C i­ dovadă de bunăvoinţă. Pentru trebui să-l mai aihâ citeodată s-a cerut sp rijin u l la cămin,
deţean pentru cultură şi artă. fra este mare dacă ne gindim tovarăşul Mircea Iacob este e­ de g rijă . afirm ă profesoara Maria D râ-
In documentul prezentat aces­ că satul numără doar 750 de vident şi mai greu. M ai puţin gan (care în scriptele directo­
tuia au fost trecute a ctivită ţi locuitori $• că, pînă la finele im portant de arătat e cum a Lipsa din sat a directorului rului figurează ca responsabilă
organizate in alte perioade de- anului. ■ mai sînt încă m ulte ajuns să fie răsfira t pe o arie îi privează pe localnici şi ile a colectivului de conferen­
cit cea analizată, unele chiar geografică a tit dc mare. Nu În­ unele spectacole pe care le-ar ţia ri i). Dacă mi s-ar fi încre­
luni. U nii localnici (D um itm
cu ani in urmă. Nu putem în­ ţelegem insă de ce se perpe­ putea prezenta lo rm a ţii din alte dinţat o sarcină concretă, n-aş
cheia capitolul referito r Ja dez­ Coman, Ileana şi Visalon Her- tuează o asemenea stare de lu- localităţi. Luna trecută Teatrul fi refuzat-o.
inform area practicată de către — Acum cîţiva ani. ne m ăr­
directorul căm inului cultura) — turiseşte profesorul Eugen Voi-
FĂCUT ! de a ltfe l singura sa activitate cu, participam intens la viaţa
permanentă — fără a mai da
culturală a satului.
Instruiam
Încă un exemplu. P rin tre ac­
ceastâ perioadă se numără şi LĂCAŞ DE CULTURA
ţiu n ile pe care, zlce-se, le-a o r­ form aţii de teatru, brigadă de
agitaţie, ţineam conferinţe. A ­
ganizat cu regularitate în n- cum nu mal sînt solicitat. Am
M u n ic ip iu l H unedoara, cu sim pozioane, mese rotu n d e în tem atice, m a i concrete şi e fi­ discutat cu directorul sâ pre­
vizionările zilnice la televizor.
to t ce înseamnă el — p u te r­ care au fo st a n tre na te cadre ciente a a c tiv ită ţii gru pe lor M ai bine ar fi fost să spună gătim o piesă, ne-a promis a ju ­
nica dezvoltare in d u s tria lă şi te h n ico -in g in e re şti. aducind sindicale. Aceasta este pedala „vizio n ă ri ale televizorului de­ torul, dar nu l-am mai văzut
de e d ifica re m u ltila te ra lă , v ia ­ s o lu ţii pra ctice în rezolvarea pe care tre b u ie să se apese fect1'. căci acesta nu mai func­ de-atunci.
ta sa s p iritu a lă — a co n sti­ un or problem e legate de spo­ cu toată puterea acum. ţionează de circa un an. In term eni asemănători s-au
tu it, firesc, ob ie ctu l p rin c i­ rire a p ro d u c tiv ită ţii m u n cii, Darea de seamă, ca şi p a r­ Luate şi pieptănate, din ac­ ţa etc.) citesc cu m ultă pasiu- ' de estradă din Deva a fost ne­ exprim at Inginera agronom
pal al de zb a te rilo r p rile ju ite reducerea sistem atică a con­ tic ip a n ţii la dezbateri au sub­ ne ceea ce demonstrează că să­ cru ri. de ce, la urma urm ei, i voit sâ sc întoarcă de la Brâ­ V iorica Ardeanu, medicul ve­
se cer tul efo rtu ri atît de inu­
de co n fe rin ţa m u n ic ip a lă a s u m u rilo r specifice, gospodă­ lin ia t că o bună parte din ţiu n ile care um plu generos tenii nu sînt apatici, re fracta ri tile. Pentru a ajunge în Brâ- nişca, fără a-şl prezenta pro­ terin ar Lazâr Ropceanu şi a l­
sin dica telo r. N u ne vom o p ri rire a judicioa să a m a te riilo r spaţiul in fo rm ă rilo r prezentate ţii. In alte p ă rţi directorul de
problem ele re a liz ă rii s a rc in i­ fo ru rilo r superioare nu mai râ- la acţiunile culturale — idee pe nişca trebuie sâ parcurgă o gram ul, pentru că directorul de
asupra tu tu ro r pro blem elor, prim e, m a te ria le lo r şi ener­ cămin se plînge că nu este a­
lo r de plan şi a angajam en­ mîne nimic... care a Încercat să o acrediteze distanţă de 19 km, aşa că de cămin nu putea îi găsit ni­
dezbătute a ltm in te ri cu sim ţ giei. A u fost, de asemenea, în ­ ju ta t de intelectuali. La B râ­
telo r. ale resp ectării procese­ directoru l căm inului. Pentru cele m ai m ulte ori se Lasă pă­ căieri.
de răspundere şi cu in te n ţia tre p rin se a c ţiu n i de a m p lo a ­ lo r tehnologice şi n o rm e lo r de popularizarea fondului de cărţi gubaş. Sâ-i fie oare predesti­ Menţionăm însă că pentru ac­ nişca, in te le ctu alii sînt în cău­
vă d ită a tu tu ro r p a rtic ip a n ţi­ re p e n tru ca lifica re a şi p e r­ tehnică a s e c u rită ţii m u n c ii, SĂTENII V IN TOTUŞI au fost organizate recenzii şi nată această funcţie, in c it sâ tivitatea pe care ar trebui sâ o tarea...‘ unul director de câm inl
lo r de a găsi că ile cele m ai fecţionarea cu n o ştin ţe lo r m u n ­ ale fo lo s irii tim p u lu i şi capa­ L A C Ă M IN prezentări, seri de basme Şi nu o poată deţine un a lt ca­ desfăşoare directorul primeşte
p o triv ite pe ntru sporirea con­ c ito rilo r, pe ntru asigurarea u­ c ită ţii agregatelor şi in s ta la ­ ghicito ri, expoziţii şi panouri, dru didactic din Brânişca ? o indem nizaţie lunară de mai
trib u ţie i sin d ica te lo r la în fă p ­ nor c o n d iţii c it m ai bune de ţiilo r vizează în m odul cel au fost întocm ite liste de reco­ Fină se va lăm uri problema, m ulte sute de Iei. Pînă acum Se vorbeşte m ult despre e­
tu ire a m a rilo r sa rcin i ce stau m uncă fo rm a ţiilo r de lu cru. Au noroc că există un cine­ ducarea m ultilate ra lă a sătea­
m ai d ire c t grupa s in d ica lă ; mandare pentru elevi, in cali­ vom adăuga că „dispersarea" ea nu a avut nici o acoperire,
în acest u ltim an al cin cin a ­ C o n s iliu l m u n ic ip a l a pus în aceasta şi nu a ltă verigă. In m atograf care dă spectacole de tate de secretară a com itetului lu i Mircea Iacob' provoacă si­ fiin d realmente un cadou care nu lu i, despre acţiunea sim ulta­
lu lu i in faţa s id e ru rg ic ilo r, dezbaterea p le n a re lo r sale (şi c u v în tu l său, tova ră şul M a r­ patru ori pe săptămlnă şi o bi­ U.T.C. pe comună, bibliotecara tu a ţii nu numai hazlii, dar î se oferă cu generozitate şi nă şi complexă a mal m ulto r
m in e rilo r, c o n s tru c to rilo r, a da lc arăta că Ia echipele de bliotecă (aflată în acelaşi corp M argareta Turcu a organizat profund dăunătoare. P rin pre­ consecvenţă. Pinâ cind ? factori tn acest scop. La Brâ­
tu tu ro r o a m e n ilo r m u n c ii h u - zid a ri-şa m o to ri s-au s ta b ilit de clădire), singurele care le seri de dans pentru tine ri, jo ­ zenţa sa la P'urcşoara, in acest nişca nu se poate vorb i dc aşa
nedoreni. A proape to ţi cei c a ­ o rite rii şi ob ie ctive precise in oferă ceva. Cinem atograful îşi sat există acum doi directori de O REZERVA CUNOSCUTA ceva, câcl nu se desfăşoară mă­
re au lu a t c u v în tu l. au fă cu t Conferinfa întrecerea socialistă şi că fa p ­ depăşeşte cu regularitate pla­ curi de club. Numai că acţiunile cămin, care nu-şl pot desfăşura car un m inim de a ctivită ţi, ca­
p ro p u n e ri m enite să ducă la tu l acesta a creat o atm osferă nul la spectatori (după care d i­ sale nu pot suplini lipsa de ac­ activitatea deoarece nu există., DAR N E V A LO R IFIC A TA re sâ răspundă necesităţilor cu­
îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii con­ de p u ternică e m u la ţie, o b ţi- rectorul căm inului La prim e) tivita te a căm inului cultural, cămin I Ia r noul şi uriaşul e­ Intelectualii satului pot o- rente ale oam enilor.
s iliu lu i m u n icip a l, a fie c ă ru i municipală nîndu-se re zu lta te hune în d ific iu cu ltu ra l de la centru stă fe rl un a ju to r preţios căm inu­ — A ctivitatea culturală este
sin dica t. A fost adoptată şi o p ro du cţie. Dar. un m are nu m ăr mereu cu uşile zăvorite, pen­ lu i cultu ral în opera de râs- total nesatiâfâcătoare, aprecia­
cu p rin ză to a re h o tă rîre in a ­ de echipe şi brig ă zi nu au sta­ tru că îi lipseşte d ire c to ru l! pindire a ştiinţei şi c u ltu rii, ză Constantin M u ra ri, secreta­
rul com itetului executiv al con­
cest scop. a sindicatelor b ilite c rite rii precise în În tre ­ , Numeroşi brânişcani au a fir­ de educare politică, ideologică s iliu lu i popular comunal. Căm i­
M ai toate p ro p u n e rile au cere. nu cunosc term enele de mat că nici nu-1 cunosc pe şi estetică a maselor. Brânişca nul, care ne-a în g h iţit atîţia
v iz a t d ire c t sau in d ire c t un Hunedoara punere in fu n cţiu n e , ce rin ţe ­ Mircea Iacob sau câ-I văd foa r­ nu duce lipsă dc asemenea fo r­ bani şi muncă, a devenit doar
aspect esenţial al s tilu lu i de le strin g e n te puse de plena­ te rar prin sat. Nc-a fost dat ţă, ba am putea spune că, in un monument de arhitectură...
m uncă, anum e — trecerea de ra d in decem brie a C.C. al chiar nouă sâ ne convingem de comparaţie cu alte aşezări ru ­ Nu mai înşirăm alte o p m i^
la cup rjn dere a de ansam blu P.C.R. in faţa co le ctive lo r de acest lucru. Pentru a-Î in tîln i, rale, are o situaţie privilegiată. Toate sc înscriu în aceeaşi no -‘
a p ro blem elor m a jo re şi a m uncă S in t încă m u lţi sala­ l-am căutat trei zile. Am fost
a recom andat şi co m ite te lo r Cum este ea folosită ? tâ critică. Angajam entul pom­
d o m e n iilo r m a ri la a c tiv iz a ­ totuşi norocoşi, căci inspectorii
sin d ica te lo r subordonate să r ia ţi care lipsesc n e m o tiva t Ca şi în alte ocazii, directo­ pos pe care Mircea Iacob şi l-a
rea org an izaţie i de secţie şi de la lu cru , a lţii* care nu res­ C om itetului judeţean pentru ru l de cămin ne asigură că a luat în faţa biro u lu i Com itetu­
a gru pe i sindicale. M ai con­ facă acest lu cru), problem e de pectă p re s c rip ţiile te h n o lo g i­ cultură şi artă îl caută uneori solicitat inte le ctu alilo r, de nu­ lu i judeţean pentru cultură şl
cret. C o n fe rin ţa a re le va t pe însem nătate h o tă rito a re pen­ ce, fac risip ă de m ateriale. cu sâptâmînile meroase ori, s p rijin u l şi că, tot artă a rămas o colecţie de vor­
bună dre ptate m e ritu l consi­ tru soarta p ro d u cţie i şi a an­ Absenţa sa din sat îşi lasă de atîtea ori, l-a obţinut. Dar be frumoase, dar goale, pe caro
liu lu i m u n icip a l de a î i rea­ ga ja m entelor, a -luat h o tă rîri S înt încă m u lte a b a te ri de la puternic am prenta nu numai a­ ca şi de alte dâţi. afirm a ţia sa nici el nu le-a luat in serios.
bine o rie n ta te care -au m o b i­ norm ele de tehnică a se cu rită ­
liz a t o bună cu p rin d e re a m u l­ supra v ie ţii culturale, ci şi pe este — ca sâ-i spunem pe şleau E rîndul acestui organ sâ-i dea
liz a t în m are m ăsură a c tiv u l ţ ii m u n c ii, de aici m u lte acci­
titu d in ii de problem e ce ca­ înfăţişarea căm inului. In acest — o minciună. acum replica. .
sin d ica l Ja o m uncă susţinută dente. D esigur, astfel de p ro ­
racterizează sfera sa, capaci­
şi rodnică. blem e nu tre b u ie să le re zo l­
tatea sa de a aduce c o n trib u ­ ve c o n s iliu l m u n ic ip a l sau co­
ţ ii însem nate la soluţionarea C o n fe rin ţa a e v id e n ţia t m u l­ m ite tu l s in d ic a tu lu i pe .în tre ­
m u lto r sarcini ce stau în faţa te alte aspecte p o zitive ale p rind ere. ci grupele sindicale,
co le ctive lo r de m u n c ito ri, te h ­ s tilu lu i şi m etodelor dc m u n ­ In scopul
n icie n i şi in g in e ri. că ale c o n s iliu lu i m u n ic ip a l care c u p rin d to ta lita te a m un­ Adunări generale în C.A.P.
Succesele dobînd fte de co­ al sin dica telo r. In legătură cu c ito rilo r. te h n ic ie n ilo r, in g i­ ameliorării ra­
le ctive le hunedorene in în tre ­ aceasta insă, cci care au lu a t n e rilo r şl fu n c ţio n a rilo r. Pen­
cerea socialistă în cu rsu l an u­ c u v în tu l, p rin tre care to va ră ­ tru aceasta, este necesar insă selor de animale
lu i 1969 se datoresc in bună şii ing Costache T rotuş, pre­ ca grupele sin dicale să fie în ­
d ru m a te perm anent, a ju ta te
parte şi c o n trib u ţie i o rg a n i­ şedintele c o n s iliu lu i de a d m i­ concret să d e te rm in e În tă rire a Pe terenul fertil al
zaţiei sindicale, care, sub con­ n is tra ţie al C e ntralei in du s­ Zootehnia co n stitu ie p rin *
ducerea c o m ite tu lu i m u n icip a l tria le H unedoara, m a is tru l d is c ip lin e i sub toate aspecte­ ci pa Io) sector de pro du c­
de p a rtid , a m ilita t cu con­ Ştefan T ripşa, Ştefan Şoi- le ei concrete. ţie a i coo pe rativei agricole
secvenţă pentru organizarea m oşi. preşedintele c o m ite tu lu i M utarea c e n tru lu i de greu­ d in S im crra, In vederea ob­
superioară a p ro d u cţie i şi a s in d ic a tu lu i de la CLS.H, Ioan tate a a c tiv ită ţii sin dicale la ţin e rii în acest an a unei ordinii şi disciplinei,
m u n cii, generalizarea e xp e ­ M ard alc, preşedintele c o m ite ­ fo rm a ţiile de lu cru , acolo u n ­ p ro d u c ţii globale ce însu­
rie n ţe i în a in ta te a co le ctive lo r tu lu i s in d ic a tu lu i dc la I.C.S.H., de se realizează p ro du cţia şi mează aproape 1 100 000 lei.
fruntaşe, introducerea te h n icii C arol A lic . preşedintele co m i­ angajam entele, este un dezi­ s-au în tre p rin s şi se vor
şi te h n o lo g iilo r noi pentru te tu lu i s in d ic a tu lu i de la E.M. de rat deosebit de actual., răs- j lua în co n tin u a re o serie
creşterea con tinu ă a e fic ie n ­ C h ela r, au s u b lin ia t că in s ti­ punzînd c e rin ţe lo r dc îm b u ­ i de m ăsuri m e n ite să con-
ţei econom ice a în tre g ii a cti­ lu l de m uncă al c o n s iliu lu i n ă tă ţire n s tilu lu i şi m etode­ 1 trib u ie la creşterea poten­ avuţia obştească
v ită ţi. S-au a lc ă tu it colective m u n icip a l, ca şi al co m ite te lo r lo r de lu cru ale org an elo r sin­ , ţia lu lu i p ro d u ctiv al an îm a - SIOllîUD ţ
| le lor.
ra re au stu d ia t şi gene ral5 at din în tre p rin d e ri tre b u ie să dicale.
.experienţa bună. au fost o r­ se facă, un pas h o tâ rîto r în j In tre alte le , un accent
ganizate co n sfă tu iri, dezbateri, d ire cţia în d ru m ă rii m ai sis­ C. ARMEANU j deosebit se pune pe selecţie
j şi îm b u n ă tă ţire a raselor de rodeşte din plin
j anim ale. In acest scop, în
j a n u l tre cu t s-au cum părat
I 24 de capete tin e re t bovin
Câluşorli din Musariu P ro d u c ţiile de num ai 1 500—
j pe ntru re p ro d u cţie d in ra - s iliu de conducere sâ depu­
au obţinut locul III la fes­ | sa Ifo fşte in . 1 600 kg grîu şi po rum b la hec- n ă 'e fo rtu ri m ai susţinute pen­
tivalul desfâşurat la O- E xem p la rele procurate la r. 2 500— 7 000 kg sfeclă oo tru a face ca fiecare coope­
zahăr, c a rto fi şi legum e In a- ra to r sâ sim tă răspunderea
râştie. In fotografie: vâ- j şi-au do ved it d in p lin su-
d m S E m E I M U U S W I I t E ? taful Ioan Lup, in virslâ j p e rio rita te a . la p rim a la cta - ceea.şî u n ita te de sup rafaţă — faţă de soarta pro d u cţie i, sâ
re a liz ă ri în reg istrate în a n u l
| ţie p ro du cţia de la pte rea- înţeleagă că progresul coo­
de 44 de ani, exeeutind tre cu t la C.A.P. Orâ.ştîe — se p e ra tive i este legat n e m ijlo c it
j liza tă fiin d de 2-3 o ri m ai
stea nefolosit în tim p ce noi til şi . necesar ca e fo rtu rile Ia staţia Lonea II la silozul de o spectaculoasa săritura. m are faţă de cea o b ţin u tă află sub lim ita in fe rio a ră a de a p o rtu l acestora Ia a p li­
m in e rii avem nevoie de el ? noastre, ale cadrelor tehnico-in- RH Lonea I pe c f.“ ; „S tu d iu l la p rim a fătare de la vacile p o s ib ilită ţilo r de care di.soune carea m etodelor avansate de
(UiMair om n ú o Dacă locul de muncă în care gincreşti, sâ fie conjugate cu p o sib ilită ţilo r de defalcare a d in rasa B ăfţată rom âneas­ această u n ita le . F a p tu l că de c u ltiv a re a p â m în tu lu i şi de
lucrez ar fi asigurat cu aer activitatea creatoare a brigăzi­ consumului specific de ener­ că. pe unele ta rla le unde s-a a ­ creştere a an im a lelor.
com prim at la presiune norma­ lo r de m ineri. Avem în aceas­ gie electrică pe zone şi sectoa­ p lic a t eu m ai m u llâ răsp un­ P e n tru obţinerea unei o ro -
ceea sîntom preocupaţi îndea­ lă, brigada noastră ar putea tă p rivin ţă m ulte exemple bu­ re "; „S tud iul p o sib ilită ţii de dere co m p le xu l de m ăsuri a- d u c ţii globale în valoare de
proape de introducerea fiecărui realiza în medie, fără efo rtu ri ne care ne îndeamnă la perse­ alim entare cu aer com prim at g ro te hn icc s-au o b ţin u t c i­ peste 5 200 000 lei şi asigura­
u tila j nou, a fiecărei măsuri deosebite, o înaintare de cel verenţă Aş vrea sâ menţionez şi creşterea presiunii de aer ■ le 1 600— 2 000 kg g riu şi 2 500 rea re trib u ţie i de 24.20 le i pe
organizatorice care duce la e­ puţin 4 ml pe zi. Aşa... facem în această privin ţă pe şeful de com prim at la frontul de lu­ Spiriiul — 3 000 kg p o rum b boabe 1« norm a conven ţion ală , din ca­
conomisirea tim pu lu i vde lucru, abia un metru şi jum ătate brigadă Clement B irlu ţ, care c ru "; „S tudiu p rivin d organi­ . Viu hectar co n stitu ie cel m ai con­ re 15,5 le i în bani, adunarea
energiei şi m aterialelor. pc zi. manifestă o deosebită receptivi­ zarea raţională a transportului vin g ă to r arg u m e n t asupra re ­ generală a co o p e ra to rilo r a
In brigada noastră o colabo­ Aceeaşi părere ne-a îm pâr- tate faţă de ce este nou, par­ la orizontul 400, ţinind cont de ze rve lo r n e v a lo rific a te de adoptat o scrie dc m ăsuri
rare prom iţătoare între Specia­ făşit-o şi m inerul Ion Baciu, ticipă cu interes la m ateriali­ trecerea producţiei raionului II, creştere a p ro d u cţie i vegeta­ chibzu ite. In tre altele. .<-a
liş ti şi m ineri, s-a realizat pe şeful unei brigăzi de abataj. zarea m ăsurilor novatoare adu­ ducerea m aterialului lemnos la le. D ar. in s itu a ţia cin d nu prevăzut ea pe o sup rafaţă de
orizontul 400"; „A naliza p rivin d
terenul organizării, in legătură — Problema esenţială, ne-a se de conducerea zonei. încadrarea şi reducerea consu­ o! propagandei a tît d in cauza c o n d iţiilo r c li­ 600 hectare sâ se a d m in is tre ­
cu introducerea unui sort me­ declarat el, este ca m ăsurile — Program ul a ctivită ţilo r în­ m aterice ne favora bile, c i a de­ ze îng ră şăm inte organico şi
talic, proiectat şi confecţionat luate în cadrul acţiunii de o r­ dreptate spre organizarea şti­ m u rilo r specifice de m ateriale fic ie n ţe lo r de o rd in org an iza­ chim ice, pe 350 de hectare c u l­
la mină, a cărui utilizare era ganizare ştiin ţifică sâ ducă la in ţifică a producţiei şi a m un­ şi energie şi reducerea cheltu­ ţean de p a rtid — se dezvino­ to ric (n ici 50 la sută din m em ­ tiv a te eu cereale sâ se facă
menită să asigure o avansare o aprovizionare bună la locul cii pe acest an — ne-a relatat ie lilo r de producţie"; „A rviliza OM M6 M văţea tova ră şul M atei, res­ b rii coo pe ratori a p ţi de m u n ­ com baterea pe cale chim ică a
mai rapidă a betonării în gale­ de muncă şi sâ asigure o pla­ tov. Ion Bălânescu, inginerul fo lo sirii raţionale a efectivelor po nsa bilul cu propaganda rî că nu au efectuat m in im u l dc b u ru ie n ilo r, pc 100 de hecta-
rii, prin evitarea susţinerii pro­ sare judicioasă a personalului. şef al m inei — prevede o se­ dc regie în scopul creşterii din partea c u rs a n ţilo r de Ia m unca p o litică de masA în zile-m uncâ s ta b ilit), s-au com ­ * * să însăm înţate c u ltu ri
v izo rii ideea s-a dovedit bună Numai aşa sc pot obţine ran­ rie de studii şi acţiuni menite gradului de ocupare a m unci­ cercul eu acelaşi p ro fil pentru pro m is recoltele de porum b, d u b le p e n tru producerea fu ­
şi realizabilă. Prim ele încer­ damente ridicate. Socotesc că sâ ducă la o mai mare concen­ to rilo r şi a tim pu lu i zilei dc in g in e ri şi econom işti se aş­ co m ite tu l de p a rtid pe uzină. legum e si sfeclă pe aproape ra je lo r. ia r lu c ră rile la g ră ­
cări n<5-au dat insă de furcă m ăsurile luate pînă acum în a- trare a producţiei, îm bunătăţi­ lu c ru "; „O rganizarea m uncii în teaptă abordarea şi a a lto r p ro ­ A vem şi o rig in a le le la dosar... 30 de hectare, este şi firesc dina de legum e .şi c u ltu ra m a­
Construcţia suito rului n-a fost eest sens nu şi*au spus cuvîn­ rea transportului in subteran, abatajele frontale din stratul 3, (Da. dar te m a ticile sîn t o- ca v e n itu rile u n ită ţii şi ale re. incepînd de la sem ănat sau
suficient de rezistentă la pre­ tul pînă la capăt şi cind a firm extinderea m odernizării şi u ti­ in vederea creşterii vitezelor de blem e m ajore ale o rg a n iză rii rie n ta tîv e ; eie au fost d ifu ­ co o p e ra to rilo r să fie s im ţito r o la n ta t şi pînă la recoltare,
siune, deformîndu-SC. Totuşi, avansare la peste 50 m pc lu­ pc baze ş tiin ţific o a pro du c­ zate o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid dim in u a te . N iv e lu l scăzut al
acest lucru mă bazez pe faptul lizarea cit mai deplină a m ij­ ţie i şi a m u n cii. Socotim cu spre a le o rien ta asupra a ric i sâ se execute în c o n d iţii agro­
cu el se putea lucra frumos şi că nu sint puţine zilele cind u­ loacelor tehnice din dotare. nă". , p e ntru acest ccrc o prea pu­ reco ltelor se datoreşte în b u ­ tehnice superioare Dc ase­
productiv. In cursul experi­ nele brigăzi nu pot produce ia Menţionez că activitatea de o r­ Ceea ce este, de asemenea, pro b le m e lo r care sâ fa c i o­ nă m ăsură şi e xe cu tă rii un or menea. în ca d ru l fe rm e i xor>-
m entării, m em brii brigăzii au ţin o singură temă cu carac­ biectul s tu d iu lu i. A ic i m ai
întreaga capacitate a abatajului ganizare ştiin ţifică a producţiei caracteristic pentru noul an te r specific S in t id e n ti­ lu c ră ri de slabă ca lita te de tehm ce m ix te cu gestiune e-
venit cu propuneri de îm bună­ tre b u ie sâ in te rv in ă şi orga­
din oauza ap rovizion ării neco- şi a m uncii are în acest an o este antrenarea unui colectiv ce şi te m a ticile pentru către m ecanizatori. conom icâ in te rnă , care a fosU
tă ţire : suitorul să fie mai ro­ nizaţia de p a rtid , care con­
respunzâtoare. Este necesar ca sferă m ult mai largă decit în m ult mai larg care participă cele 22 ce rcu ri în care C o n trib u ţia cea m ai sub­ creată de curînd . se v a pun©
bust, ia r sistemul de deplasare duce e fe ctiv in v ă ţâ m în tu l de
pentru fiecare loc de muncă sâ anul trecut. Enumerarea cîto r- la realizarea acestor acţiuni, sta n ţia lă la consolidarea eco­ accentul pe gospodârirea ju ­
să fie îm bunătăţit pentru uşu­ sc studiază problem ele de pa rtid ).
se asigure m ateriale în canti­ va teme în acest sens este con­ cuprinzînd a tit cadre tehnice — etică. Or, nu in toate secţiile nom ică a u n ită ţii — deşi nici dicioasă a su p ra fe ţe lo r a fe c­
rarea m anipulării lui. tăţi suficiente şi de calitate co­ cludentă : „O rganizarea m uncii ingineri, m aiştri —, cît şi m un­ uzinei se pre zin tă la fel sta­ Dacă te m a ticile sin t după aici nu s-au epuizat resursele tate p ro d u ce rii fu ra je lo r f i ­
In cadrul acestei conlucrări , respunzătoare, in aşa fel in cit la lu cră rile de înaintare In ve­ cito ri m ineri şi dc la atelierul rea d iscip lin a ră , a titu d in e a şablon, după şablon sin t şi de creştere a p ro d u cţie i — a oroase şi suculente, pe te r­
strinse între cadrele tehnice, desfăşurarea procesului de pro­ derea creşterii vitezei de avan­ mecanic. Esenţial este ca fie ­ faţă de m uncă şi a v u tu l ob ­ e xp u n e rile Aceleaşi, m u ltip li­ adus-o sectorul zootehnic. V e­ m inarea lu c ră rilo r de a jj .
m in erii şi lăcătuşii de la ate­ ducţie să se facă in condiţii sare, avtnd în vedere schimba­ care salariat al m inei sâ fie ştesc. La a n ii II şi ITT de la cate. va la b ile — ca dim en siu­ n itu rile p la n ific a te a se re a li­ m entare cu apă, folosirea e fi­
lier, .s-au obţinut rezultate bu­ normale. rea succesiunii existente in o­ antrenat efectiv in această im ­ şcoala uzinală, sint. de ase­ ne — şi pe ntru un ive rsitatea za d in creşterea a n im a le lo r au cientă — p rin preparare — a
de m a rxism -le n in ism .
ne, dar personal consider că — Ce spun cadrele tchnico- peraţiile de sâpare-betonare" : portantă acţiune în toate faze­ menea identice. fost depăşite cu 125 000 lei, ia r n u tre ţu rilo r grosiere, u rm â r.-
această conlucrare să se facă — C um procedaţi la e xp u ­ c h e ltu ie lile s-au redus cu
inpinereşti despre această ce­ „S tudiu p rivin d po sib ilită ţile de le ei, de la concepţie pînă la — N o i aşa am p rim it tem a- feâ ln ^ eapcoape a p ro d u cţie i
pe scară mai largă. Sînt de rinţă elementară a brigăzilor dc nerea lor. cum le actu alizaţi? 90 000 lei. si c h e ltu ie lilo r în vederea ,*.»
părere că vitezele de înaintare m ineri care, dacă nu este sa­ transport al pietrei concasatede finalizare. tic ile de la cab in etul ‘ ju d e - — a fost în tre b a t tova ră şul A dunarea generală a coo­ du ce m p re ţu lu i de cost pe
In galerii pot fi m ult sporite tisfăcută, face ca activitatea de ing. V ic to r Firescu, responsa­ p e ra to rilo r a a n a liza t cu com ­ un ita te a de produs, ceea ce
la mina noastră. Pentru aceasta organizare ştiin ţifică a produc­ b ilu l a n u lu i N de la şcoala u- petenţă ‘ şi răspundere, în sp i­ in fin a l va c o n trib u i l a r id i­
trebuie să căutăm în perm a­ ţiei şi a m uncii sâ se desfă­ zinaiă. ritu l s a rc in ilo r pe care p le m - carea g ra d u lu i de re n ta b ilita to
nenţă noi soluţii tehnice, să şoare în gol, să devină lipsită — -Scot în evide nţă p ro b le ­ ra C C . al P.C.R. din decem­ a ferm ei.
organizăm mai bine lu crul, dar m ele m ai im p o rta n te , peste u ­
de eficacitate ? b rie 19G9 le-a pus in faţa sec­ Măsurile stabilite — a a-
mai ales sâ înlăturăm unele de­ ncle pasaje trec. Expunerea to ru lu i cooperatist al a g ric u l­
— Prin activitatea desfăşura­
ficienţe. La acest punct aş r i­ nu durează m ai m u lt de o oră tu rii. a ctivita te a econom ică a . ad.J,nap«* generală a
tă tn direcţia organizării mai co o p e ra to rilo r - vo r p e rm i­
dica in prim ul rînd necesitatea şi 15 m inute... u n ită ţii pe anul trecut şi a
bune a producţiei şi a m uncii s c® p ro d u c ţiile p la n ific a te
unei mai bune aprovizionări a Deci. o co n fe rin ţă în care s ta b ilit m ăsuri e ficie n te in
locurilor de muncă. In prezent — a subliniat Claudiu Nicolau, le cto ru l vorbeşte şi cu rsa n ţii s c o d u I creşterii în acest an sa u e nu num ai rea liza te
brigada mea lucrează la beto- şeful zonei a Il-a — vizăm fără ascultă. h ra n d a m e n tu lu i !a hectar şi c» şi depăşite. Ca u rm a re
co o pe ratorii din O ră şlic « u
narca unei galerii, dar duce lip ­ îndoială In prim ul rînd crearea
unor asemenea condiţii la fie ­ Şi. fiin d c ă e vorba de şcoa­ pe cap de an im a l, s p o ririi pro­ h o tă n f să c o n trib u ie la m a le -
să de bolţ ari. La săpare n-n- la uzinală, a ici tem ele fiin d d u cţie i agricole m arfă şi r e tr i­
veam arm ături pentru susţi­ care loc de muncă in cit toate ?n* aj am €n fu lu i a­
fo rm aţiile de lucru — brigăzi, com une se şi dezbat in co b u irii pe norm a co n ve n ţio n a ­ sum ai m întrecere de către
nere. schim buri, echipe — sâ poată m un de către a n ii I I şi III. lă. In c u v în tu l lo r. cooperato­ organ,zaţia judeţeană de
Din cauza unor asemenea de­ lucra norm al în tot tim pul pro­ Oare nu d ife ră cu n im ic n i­ r ii Floarea Mogoşan, F lo rica P artid H unedoara p rin de­
ficienţe In aprovizionară locu­ gram ului. Aşa după cum re­ v e lu l p o litic şi ideologic al Orâşan, Vasile Popa. Ion Ilca,
rilo r de muncă, irosim tim p zultă d in tr-o analiză sumară a c u rs a n ţilo r din cei doi ani ? Ileana J u rj. in g in e ru l .şef Ion păşirea p ro d u c ţiilo r p la n îfic a -
a h,'cr* r cu 50 ke e riu
preţios şi, ca urm are, pierde a c tiv ită ţii noastre, aceste ele­ In concluzie, este necesar sâ A vra m , ing S ilv ia N icula . 100 kg porum b boabe. 150 kc
mina, pierdem şi noi. Cind te mentare cerinţe constituie încă a m in tim — un lu cru care a fost şeful fe rm e i zootehnice m ix te
apuci de o lucrare, este nece­ un deziderat. Desigur, un de­ repetat la toate in stru cta je le eu gestiune econom ică in te r­ T o to d a tă 1 I0 ° ^ dC Icg,,n>e*
ro n d a tă , m sectorul zo o tclu
sar sâ ai tot ce-ţi trebuie ca ziderat pentru care noi luptăm — că studierea docum entelor nă şi a lţii, au c ritic a t n e a ju n ­ nrc efe ctivu l m aică de b o vi­
sâ poţi obţine un randament in permanenţă. Consider Insă p a rtid u lu i nostru nu trebu ie su rile ce s-au m a n ifestat in ne ya spori cu I ta sută ia r
cît mai bun. că nu trebuie să ne lim ităm la să se rezum e la sim p la repe­ p riv in ţa o rg a n iz ă rii m uncu, pro du cţia de lapîo cu 125 li­
Mă voi referi şi la un a lt aceasta. Cadrele tehnice, spe­ tare a tezelor şi cita te lo r, cu a p lic ă rii m ă s u rilo r agrozooteh­ > r pe r« p de vacă fura iată fa ­
aspect: m aşinile de încărcat cu cia liştii trebuie să privească si fără g h ilim e le , ci să se in ­ nice înaintate, p a rtic ip ă rii ia ţa (le prevederile p la n u lu i U -
care lucrăm la săparea galeri­ mai departe, sâ găsească noi siste asupra elem entelor noi. m uncă a tu tu ro r m e m b rilo r
ilo r sint foarte bune, dar merg metode tehnice, noi soluţii teh­ specifice lo c u lu i'd e m uncă .şi coo pe rativei şj în tă ririi d isci­ T Z L : * , " V,a - “ ' - - t a r
'a rondul de stat 5 ton» de
prost şi In anum ite perioade nu nologice pentru a obţine randa­ p re o cu p ă rilo r cu rsa n ţilo r, sâ p lin e i Fi au insistat în
- • 00« I la „ ie şj 4 000 kg car_
funcţionează de Ioc. mente ridicate la toate genurile se stim uleze schim bu l de o p i­ mod deosebit asupra în v ă ţă ­ 'îo o » c; ;1# ,,,ne dp
Aceasta datorită presiunii ne- de lu crări, sâ se reducă in per­ nii, să se so licite gin d ire a m in te lo r ce trebu ie de sp rin ­ " 0. Exprimat sintetic, nnea-
corespunzâtoare a aerului com­ manenţă consumurile de ener­ oam enilor se din de ficie n ţe le care au rv s ..; cooperatorilor din
prim at, pierderilor m ari pe re­ gic, m aterialele şi forţa de Combinatul siderurgic Hunedoara dispune de un numâr impresionant de eparate termo* O singură rem arcă de adău­ existat, asupra a c ţiu n ilo r ce OrâHic sc va concretiza in
ţea şi recom prim atoarelor care muncă, sâ creeze condiţii pen­ tehnice de măsura şi control a proceselor tehnologice. întreţinerea, repararea şi verificarea lor gat : C o m ite tu l orăşenesc de sc vo r în tre p rin d e în vederea rti' u , a Pr°ducţioi agricole
nu funcţionează din cauza lip ­ tru creşterea permanentă a e- este încredinţată atelierului termotehnic, pa rtid Călan este cam stră in Îm b u n ă tă ţirii rad ica le a re a li­ globule cu peste 250 000 lei
sei unor piese de schimb. Nu-1 ficicnţei economice. In foto : tehniciană Speranţa Nicula verificind un lot de aparate termice. de desfăşurarea în vâ ţâ m în tu - z ă rilo r în le g u m iru ltu râ şi zo
păcat ca un u tila j atît de scump Pe această lin ie de preocu­ lu i de p a rtid în cea m ai m are olehnie. D in dezbateri s-a des­ i!irtî rtftpr,oductiei marrA cu
1N0000 Ici.
şi a tît de necesar producţiei sâ pări mi se pare deosebit de u- Foto : N. GHENA un itate economică a oraşului. prins necesitatea ca noul con­ N. T/RCOB
,