Page 67 - Drumul_socialismului_1970_02

v v / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / y / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / w / / / / / / w / / , , / / / /'4
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE!, U N IŢI-V A !

H o tâ rîre a C o n s iliu lu i |

I
d e M in iş tri p riv in d |

a c o rd a re a d e p rem ii ^

d in b e n e fic iile j
$
re a liz a te !

ANUL XXII. Nr. 4706 SIMBAÎA 21 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Longevitatea cilindrilor de laminor în c h eier ea lu cră rilo r a ca d em iei

SOCIALE ŞI POLITICE
DE ŞTIINŢE SOCIALE
METAMORFOZA „TEHNICISMULUI PUR

lu ­
V in e ri au co n tin u a t
A ca­
u n a n im ita te S ta tu tu l
eepţia m a te ria lis m u lu i d ia ­
(ă. de cu ltu ră , ca d relor di
c ră rile A d u n ă rii generale de dem iei de Ş tiin ţe Sociale şi zâ în această m uncă eon rîn d u rîle oa m en ilo r de ştiin
co n s titu ire a A cadem ici de P o litice a R e p u b licii S ocia­ lectic şi istoric. a sig u iin d da clicc şi a lto r persoane ca ­
Ş tiin ţe S ociale şi P olitice. lis te Rom ânia. D ocum entul orientarea teoretică şi ideo­ re sc d istin g p rin c o n trib u it,
IN PROBLEMĂ ECONOMICĂ MAJORĂ com isia de redactare a p re ­ prevede eă acest fo r ş tiin ­ logică a cerce tă rii ş tiin ţific e de valoare teoretică şi prac
In p rim a parte a şedinţe»,
pc baza m a rxism -le n in ism u
tieâ şi p a rticip ă a ctiv la via
ţific , de sfăşurindu-şi a c tiv i­
zentat un ra p o rt p riv in d tatea sub îndrum area C C . lu i. S ta tu tu l stabileşte a t r i­ ta ş tiin ţific ă şi ideologică a
m o d ific ă rile ce urm ează a al P .C .R . organizează. În ­ b u ţiile A cadem iei şi ale o r­ ţă rii.
fi aduse p ro ie c tu lu i de sta­ d ru m ă şi coordonează în ganelor sale de conducere, S-a tre cu t apoi !a cel de-al
In faţa necesităţilor de per­ tu t pe baza p ro p u n e rilo r fă mod u n ita r m unca de cerce­ organizarea a c tiv ită ţii de doilea punct al o rd in ii de z|.
fecţionare rapidă a producţiei cute în dezbateri. Adunarea tare in dom eniul ş tiin ţe lo r cercetare, c o n d iţiile do ale­
de metal şi prin forţa lu c ru rilo r (C o ntin uare fn poc. a 4-a)
generală a ap rob at apoi in sociale şi politice, prom ovea- gere a m e m b rilo r ei d in
pe care aceste necesităţi le ge­
nerează. specialiştii stnt o b li­
gaţi să-şi îndrepte tot mnl
m ult atenţia spre dom eniul re­
zervelor neexplorate, pe care
să le abordeze cu îndrăzneală,
să le investigheze cti m ijloace­ Primirea membrilor Prezidiului
le tehnicii modorne şi să le
pună efectiv In valoare. Dato­
rită acestui fapt. chestiuni ca­
re pînâ mai ieri erau conside­
rate „p u r tehnice“ , un npanaj
exclusiv al tehnicienilor, s-au Academiei secretarul
transform at în probleme econo­
mice de cel mai larg interes şi
de cea mai mare im portanţă
pentru creşterea producţiei,
p ro d u ctivită ţii şi eficientei
m uncii in siderurgie. general partidului
Un exemplu tipic de acest
gen îl constituie durabilitatea
c ilin d rilo r de lam inor, a acelor
„v a lţu ri“ prin care m ilioane de n iu l ş tiin ţe lo r sociale d in ţara ria p a trie i cît şi a m a rilo r e-
tone dc otel brut sint prelucra­ V in e ri la am iază, după în ­ atm osferă de p u te rn ic e n tu ­ vonim ente d in isto ria u n iv e r­
te in tr-o largă diversitate de cheierea lu c ră rilo r de c o n s ti­ ziasm pe tovarăşul N ieolac noastră. sală. P en tru a înţeleg© m ai
După cile am fost in fo rm a t,
profile şi tipodim ensiuni nece­ tu ire <i A cadem iei de Ş tiin ţe Ceauşescu, ca preşedinte de fa adunare a p a rtic ip a t un bine evenim entele trebu ie să
sare economici. Creşterea lon­ La Urina „V ictoria" Câlan. maistrul Ştelan Nistor, împreună cu strungarii loan Toncea şi Sociale şi P o litice a R e p u b li­ onoare a) n o u lu i fo r ş tiin ţific nu m ăr m arc dc delegaţi şi in ­ îm b in ă m s tu d iu l isto rie i na­
gevităţii acestor organe vitale loan Perţa se consultă asupra calitâ|ii strunjirii unui lot de cilindri destinaţi laminoarelor de c ii S ocialiste Rom ânia, to va ­ El l-a rug at pe secretarul ge­ v ita ţi D ezbaterile care au a- ţio n a le cu stu d iu l is to ric i
de la lam inoarelc Ininedorenc la Hunedoara. Foto : V. ONOIU răşul N icolae Ceauşescu. .se­ neral al p a rtid u lu i să accepte v»il loc in p re a la b il in cen­ m ondiale. Un cîm p vast dc
se impune Ia ora actuală ca c re ta ru l general al P a rtid u lu i .această fu n cţie tre le m ai im p o rta n ţe ale ţă rii, cercetare se deschide in do­
una din cele mai acute pro­ C om unist Rom ân, preşedinte­ L u in d c u v ln lu l. tovarăşul ca şi d is c u ţiile pu rta te în a- m en iu l econom iei, al filo z o ­
bleme (clinice şi economice le C o n s iliu lu i de S tat, s-a In- N IC O L A E CEAUŞESCU a dunarca de co n stituire . au fic i. sociologiei şi în toate ce­
M otivele stnt fe lu rile , dintre P rincipalul nostru furnizor teva exemple stnt edificatoare. I tîln it la sediul C C . al P C.R. spus : c o n trib u it in bună m ăsură la le la lte com p artim e nte ale g in -
care două se detaşează net prin frecventa schim bărilor şi pro­ este Uzina „V ic to ria “ Călan, La lam inorul rle p ro file uşoare, I cu m e m b rii P re z id iu lu i no ii precizarea şi o rien ta rea a c ti­ il i i i i sociale cc in tră in sfera
A cadem ii
im portanţa lor deosebilâ. ductivitatea de 40 pinâ Ia 200 S tim a ţi tovarăşi,
tone (Ic laminate pe ora efecti­ care în acest an trebuie să ne la cajelc lfi-20 pentru cornier. I La in tiln ire au lu a t parte v ită ţii cc urm ează să o desfă­ de preocupări a A cadem iei de
In prim ul rind datorită im ­
vă dc lucru, nu este greu de livreze aproape 700 de c ilin d ri c ilin d rii proveniţi de la Călan I to va ră şii E m il Bodnaraş, Paul C o nstituirea A cadem iei de şoare Academ ia co n stitu ită Ş tiin ţe Sociale şi P olitice.
p lica ţiilo r pe care d u ra b ilita ­ dedus că longevitatea c ilin d ri­ din fontă semidură Asupra du­ nu durabilitatea mai redusă cu ll N icu le scu -M izil. C heorghc Pa­ Ş tiin ţe Sociale şi P o litice re­ astăzi, bl de înţeles că era A şteptăm de la dum nea­
tea c ilin d rilo r le creează pen­ lor reprezintă astăzi una din ra b ilită ţii acestor produse, tre­ 25-35 la sută fată de cei din I nă. G heorghe Râdulescu, V ir ­ prezintă un evenim ent deo­ greu, in tim p u l celor două voastră, de la to ţi m e m b rii
tru eficienţa producţiei de la ­ m arile rezerve de sporire a pro­ buie să spun că lu cru rile nu im port. La pro file m ijlo cii, a- I g il T ro fin , Manea M âneseu. sebit de im p o rta n t in via ţa zile c it a d u ra t sesiunea dc A cadem iei o m uncă foa rte in*
minate A m plificarea can titati­
ducţiei dc laminate sint de loc simple, pentru că cejcaşi rap orturi sint în cazul I D u m itru Popescu, Leonte p a trie i noastre socialiste. co n stitu ire a Academ iei. să lensă, foa rte rodnică. D o rim
vă a producţiei, diversificarea fabricarea c ilin d rilo r este o cajei 14 pentru pro file U şi I li sc dezbată în am ă nu nţim e
Aceste considerente pledează R âutu, Ion Ilicscu D esigur, este cunoscut eâ în ca in m unca A cadem ici să se
masivă a tipodim ensiunilor de chestiune de mare rafinam ent de ordinul a 38-13 la sută. iar I toate problem ele dc fond ale
stăruitor pentru intensificarea P reşedintele A cadem ici de ţara noastră s-au desfăşurat in tro d u că un s p irit nou. s tilu l
lam inate au condus la creşte­ tehnic, soluţionată pozitiv doar pentru cornier de 36-46 la sută. I a c tiv ită ţii în do m en iul ş tiin ­
e fo rtu rilo r şi preocupărilor tn Ş tiin ţe Sociale şi P olitice. M i- şi in trecut a c tiv ită ţi p o z iti­ m un cii de p a rtid , in sensul
rea rapidă a parcului dc ci­ vederea p re lu n g irii vie ţii c ilin ­ în ţările avansate. La Călan — Care sint cahzclc care rle- I ton Constantinescu, a fă cu t o ve. s-au o b (in u t rezu ltate b u ­ ţe lo r sociale şi p o liiic c . U n c­ unei ab o rd ă ri curajoase a
lin d ri. Pupă a firm a ţiile specia­ producţia dc c ilin d ri a ¡nreput term ină această diferenţă şi cc I ie chestiuni rid ica te . unele pro blem elor, al c o n fru n tă rii l i ­
liştilo r. Hunedoara dispune în d rilo r de lam inor, evidenţiază abia acum 5 ani şi s-a extins consecinţe dc ordin tehnic şi 1 scurtă prezentare a desfăşu­ ne in d ife rite le d iscip lin e reu­ c ritic i sau uncie d o rin ţe e x­ bere a p ă re rilo r dc pe pozi­
n ite astăzi in
ră rii lu c ră rilo r A d u n ă rii ge­
ca d ru l Acade­
pregnant necesitatea dc a se
prezent de un parc de in ii de treptat, astfel că in prezent a ­ economic atrag după sine ? |) p rim a te dc tovarăşi con stituie
acţiona energic, pe luate caile nerale şi, în num ele m e m b ri­ m iei de Ş tiin ţe Sociale şi Po­ ţiile noastre m a rx is l-le n iim -
tone de c ilin d ri, a ră n ii valoa­ şi cu toate pîrgh iile pentru a- coperă o mare parte din nece­ — Vreau să precizez că din I lo r P re z id iu lu i A cadem ici, a litice . Cu toate acestea. in doar eiteva aspccle ale p ro ­ te, dc pc p la tfo rm a concepţiei
re se apropie de impresionanta sarul nostru, fapt ce ne dă blem e lor m a ri ce sc pun as­
lingerca acestui scop. punct rle vedere al analizei rh i- I e x p rim a t con du cerii p a rtid u ­ aceste do m en ii m ai avem incă noastre m a te ria lis t diale ctice
sumă de 150 m ilioane Ici Cele posibilitatea să tindem la e li­ mice. c ilin d rii de Călan nu sînt Ij tăzi in faţa ş tiin ţe lo r sociale despre na tură şi societate.
fi lam inoare ale Hunedoarei 11- — Sint ctţiva Ani de cînd u r­ minarea aproape integrală a cu nim ic mai prejos rlecit cei I lu i recu no ştinţa pentru în cre ­ m u lte (Ic făcu t; dc a ltfe l dez­ în ţara noastră. N um ai astfel A cadem ia va
voltarea ş tiin ţe lo r sociale —
zează anual valori dc ordinul m ărim permanent com porta­ im portului. Din aceste puncte sim ilari (lin im port — ne-a I derea acordată, precum şi ho ­ ca a o rică re i ş tiin ţe — nu se va S in t convins că P re zid iu l A - răspunde în cre d e rii pe care
« 65-60 m ilioane Ici, reprezrn- mentul c ilin d rilo r în exploata­ dc vedere socotesc că s-a fă­ spus inginerul S ilviu Sanioítcs- I tărârea dc a depune întreaga o p ri niciodată la o a n um ită cadcm ici dc Ş tiin ţe Sociale şi i-o acordă p a rtid u l şi poporul
energie pe ntru a duce la bun
tm d c ilin d ri în care este în­ re — nc-a spus inginerul Nicn- cut un mare progres. cu, şeful serviciului calibrare. I s firş it sa rcin ile com plexe de lim ită m axim ă. Ş liin tc lc so­ P olitice, se cţiile nou co n stitu ­ nostru
corporată © marc cantitate de dîm Clcj. dc la serviciul cali- Cît priveşte evoluţia durabi­ Proporţia elementelor dc aliere I m arc răspundere ec Je revin. ciale sc vo r dezvolta perm a­ ite. vor trece la elaborarea u ­ Doresc ca in num ele C o m i­
metal — fontă semidură. dură. hrarc al com plexului de lam i­ lită ţii propriu-zisc. compararea şi chiar structura sint mai în- I V o rb ito ru l a a ră ta t eâ, dînd nent sub im p u lsu l e vo lu ţie i nui program concret dc m u n ­ te tu lu i C e ntral, al C o m ite tu ­
extradură şi oteluri — cu o noare — a lit sul) aspectul con­ c ilin d rilo r de Călan cu rci din glas g în d u tilo r şi p ro p u n e ri­ sociale, ai tra n s fo rm ă rilo r că şi că. pe baza acestui p ro ­ lu i E xecutiv, să vă fe lic it pe
valoare foarte ridicată, din ca­ sumului specific exprim at in im port oferă date contradic­ totdeauna identice Rezultatele I lo r m u lto r p a rtic ip a n ţi, e x p ri- p ro fu nd e care au loc în so­ gram . se va realiza in te n s ifi­ dum neavoastră, pe preşedin­
re o mare parte provine din kilogram e de cilin d ru pe tona torii. Unele tip u ri de c ilin d ri iasă sînt altele. A ici in te rvin o I carea m u n cii dc corectare in tele A cadem ici, pe to ii m em ­
dc laminate, cit şi sub cel al m ulţim e de factori, Intre caro I m ind sentim entele dc adincâ cietatea noastră şi în lum e ;
Import. pentru lam inorul rle sîrmâ sau in stitu te , în u n iv e rs ită ţi. în b rii A cadem iei şi să vă urez
d u ra b ilită ţii, exprim at tn tone fineţea tehnică şi rafinam en- I stim ă şi p re ţu ire pc care c e r­ num ai (în in d seama dc aceste
In al doilea rtnd. d u ra b ilita ­ laminate pc un m ilim etru dc pentru ţagle obişnuite nu mai tul fabricaţiei deţin rolul p rin ­ ce tă to rii dîn do m en iul ş tiin ­ schim bări, aceste ş tiin ţe vor centrele sociale şi econom ice succes in a ctivita te a viito a re .
tea influenţează utilizarea ra ­ ridică probleme. In cea mai cipal. Intre altele este vorba ţe lo r sociale, ca de a ltfe l în ­ putea co n trib u i a tît la în ţe ­ ale p a trie i noastre. Ne e x p ri­ In ce priveşte cinstea pe
ţională, intensivă a lam inoare­ uzură din diam etrul cilin d ru lu i mare parte insă şi inrleoscbî tregu l nostru popor, le p o a r­ legerea fenom enelor sociale, m ăm încrederea că a c tiv ita ­
s tru n jit pentru refacerea cali- ra re Adunarea generală m i-o
lor. Uzura in tim p scurt sau brului. Din evoluţia situaţiei pentru profilele fasonate, deca­ LAURENTIU VISKI tă secre ta rului general al c it şi la orien ta rea a c tiv ită ţii tea A cadem iei va c o n trib u i la face m ic şi. in acelaşi tim p .
prem atură a c ilin d rilo r impune la ju l c ilin d rilo r din im port fa­ p a rtid u lu i, c o n trib u ţie i sale de tra n sfo rm a re a societăţii. rid icare a |>c o treaptă supe­ con du cerii p a rtid u lu i, prn pu -
înlocuirea lor. Durata o p ririi tn ambele sensuri putem fo r­ ţă de cei de la Călan se men­ ia dezvoltarea creatoare a C o n stitu ire a A cadem iei va rio ară a în tre g ii v ie ţi c u ltu ­ nîndu-m ă preşedinte dc onoa­
lam inoarelor pentru schimbarea mula suficiente concluzii pen­ ţine la o durabilitate medie g în d irii sociale d in ţara noas­ rale, ş tiin ţific e şi educative re al A cadem ici, nu pot (le-
unei g a rnitu ri de c ilin d ri „în ­ tru a vedea tn ce direcţie este mal mare cu 15-20 la sută, ca tră, A dunarea generală a a ­ m arca — sint convins de a ­ din p a tria noastră. c it să e x p rim cele m ai calde
S in t m u lte problem e care
ghite" in tre 20 şl 100 de m i­ necesar să acţionăm atît noi la unele lam inoare şi sortim en­ les in u n a n im ita te şi in tr-o ceasta — o c o titu ră în dom e- trebu ie abordate de Acade­ m u lţu m iri A cceptînd această
nute. Dacă se arc In vedere cit şi fu rn izo rii. te să depăşească 40 la sută. Cî- mie. incep ind cu cercetarea cinste sin i h o tărît să-m i aduc
c o n trib u ţia Io m unca Acade­
in do m en iul isto rici, unde tre ­ m ici nu num ai ca preşedinte
buie să fim m ai a c tiv i, să a- de onoare, ci cn a ctivist pe
Gospodărirea Indici superiori în duccm o c o n trib u ţie m ai m a­ tă rim u l ş tiin ţe lo r sociale, al
re la înţelegerea a tît a m o ­
n d irii şi teoriei noastre re ­
PAGINA A ll-A: judicioasă a metalului folosirea utilajelor m en te lo r esenţiale d in isto­ volu ţio n a re , m ar x is t-lc n m isie.
I i pe şantiere
i
Reducerea con sum u lui de m etal a de- ] Colectivele din cadrul T rustulu i dc con­ Plenara Consiliului Uniunii Centrale
ve n it o preocupare p rin c ip a la pentru co- ! strucţii Deva şi-au propus in acest an să
Stilul şi metodele de conducere politică Ic c tiv u l U zinei de u tila j m in ie r P etro - j obţină indici îna lţi în folosirea utila je lo r,
şoni. care s-a angajat să economisească j m aşinilor, in sta la ţiilo r şi mecanismelor dc a Cooperativelor de Consum
in acest an cîte 5 kg de m etal la fiecare pc şantiere. Pentru aceasta s-au prevăzut şi
în concordanţă cu perfecţionarea economiei tonă consum ată. întreprins numeroase măsuri lelinicn-nrga- V in e ri a avut Ioc şedinţa mă a a c tiv ită ţii ccenomiee 4I
In acest scop s- qii lu a t m ăsuri pe n tru nizutorice rare vizează asigurarea fro n tu lu i
trasarea şi debitarea ra ţio n a lă a la m in a ­ de lucru permanent şi la capacitatea nom i­ plenară a C o n s iliu lu i U n iu n ii fin a n cia re a CENTROCOO P ţ;r»
ARiT aCTUALĂ DE PREOCUPĂRI telor. gospodărire;* judicioasă a deşeurilor m utări ale u tila je lo r şi a duratei acestora. C entrale a C oop erative lo r dc anul 1969. repartizarea benei -
a u n ită ţilo r sale p ro p rii
nală a u tila je lo r, reducerea num ărului dc
dc fabricaţie şi lichidarea re b uturilor. Spe­
cia liştii au trecut )a rcproiectarca unor re- ! Pc această bază se preconizează să sc exe­ Consum (CENTROCOO P), in c iu lu i şi plan ul dc v c n itu ii
pere şî subansamblc şi se acţionează pen­ cute mecanizat un volum sporit dc lu crări ca d ru l căreia s-a h o tă rît eon şi c h e ltu ie li pe anul 1970. T o t­
ALE ORGANIZAŢIILOR DE PARTID tru perfecţionarea tehnologiilor in tu r- j ! şi să se obţină un spur dc productivitate a voearea celui de-al V -lea Con odată au fost prezentate cor
dc cen zori
c lu z iile com isiei
no torie şi a te lie rele tle p re lu c ră ri meca-
m uncii pe şanlicre cu 12 la sută mai mare
greş al CENTROCOO P. S-»
nice şi co n stru cţii m etalice. faţă dc anul trecut. a CEN TR O C O O P p riv in d act -
s ta b ilit ca lu c ră rile C ongre­
vita te a econom ico fin a n c ia r}
su lu i să sc desfăşoare in zi pc anul 1969.
lele de 9 şi 10 a p rilie a c 1; A u fost adoptate măsu:
care să asigure realizarea i 1
cu ocazia a le g e rilo r de p ri­ B ucureşti.
R ăsturnarea d ic ta tu rii fas- m a ri. un succes z d ro b ito r îl De asemenea, plenara a dez toate sectoarele de n c liv itm
isto-antonescienc de către o b ţin re p re ze n ta n ţii F ro n tu lu i a s a rc in ilo r ec re vin coopc
fo rţe le progresiste în fru n te cu Mărturii documentare privind lupta maselor N a tion al D em ocrat, p rin tre ca­ b ă tu t şi aprobat darea de sca ra ţie i dc consum în acest ar
P a rtid u l C o m un ist Rom ân, la ro foarte m u lţi com u nişti.
:3 August 1944 a deschis ca­ Cu p rile ju l in fo rm ă rii ce o
lea u n u i nou d ru m isto ric şi înaintează a u to rită ţilo r ju d e ­
dem ocratic p o p o ru lu i nostru ţene, p o litia d in Petroşani re ­
P entru m asele populare hu- latează în 4 decem brie 194 4
uedorene, acest act a co n sti­ .cu ocazia in s ta lă rii n o ilo r
tu it m om entul de trecere la populare Siunederene pentru un guvern democratic p rim a ri au a vu t loc m an ifes­
a cţiu ni directe, de m are im ­ ta ţii de \ stradă la care au
portantă p e ntru instaurarea p a rtic ip a t a p ro x im a tiv 200
unui guvern dem ocratic. m u n c ito ri“ . Şi m ai departe
A c ţiu n ile din judeţ-ul H u n e ­ că ..M e m b rii F ro n tu lu i P lu ­ caşi p o liţie raportează că s a a s u p rito rilo r. V oinţa tu tu ro r precizează că la C azinoul m u n ­
doara au c o n s titu it puternice succesul lu p te i pe ntru putere, g a rilo r de p re tu tin d e n i vor ţin u i la Deva o adunare p o pu­ - - sc spune m ai departe — a citoresc a avu t loc o a d u ­
la dezvolta ren dem ocratică a
op o ziţii faţă de guvernele cu in tra in fo rm a ţiile g ă rzilo r ţă ­ lară care a fost organizată dc fost îndepărtarea a ctu a lu lu i
m a jo rita te re a cţion ară care p a trie i noastre răneşti. pe ntru a fi înarm ate râ lrc P a rtid u l C om unist. Fron guvern si aducerea la co n d u ­ nare la ra re au p a rtic ip a t a-
iu fost la c irm a ţă rii in tre In ii- o nolă telefonică a po­ de a u to rită ţi — d n d nevoia o iu l P lu g a rilo r, U niunea Pa cerea tă rii a u n u i guvern al p ro x im a liv 70 de persoane
23 August 1944 şi 6 M a rtie liţie i d in Deva, din 3 sep­ va cere — , dînd concurs a r­ V1 iot i lor. A părarea P atrio tică F ro n tu lu i N a ţion al Dcm ocra speeificînd că „to ţi n o ta rii au
1915, ele in scriin d u -sc totoda­ tem brie 1944, se arată eâ în tic". A dunarea a lu at s firş il ):i îndem nat pe cei de fată a se
organiza in interesul n a ţiu n ii,
tă în lu pta m aselor la rg i din aceeaşi zi la sediul B lo cu lu i orele 13,40. după care a avut spunînd eâ ziua de 23 A u ­
întreaga tară pentru o rg a n i­ N a tion al D em ocratic a avu t loc o m an ifestaţie de stradă, gust ac. Ic-a adus lib e rta te a ,
zarea cu succes a s a rc in ilo r loc o adunare a şe filo r de m a n ife sta n ţii op-indu-se în fa
legate de refacerea econom iei plase ale org an izaţie i F ro n tu ­ (a p re fe c tu rii şi a p o liţie ; şi să nu neglijeze această li
naţionale, dem ocratizarea ţâ ­ lu i P lu g a rilo r unde ,.s-au dat strig în d : „Jos p re fe c tu l“ . „Jos bertate, in d e m n în d u -i la orga
r ii şi s p rijin ire a cu În tre g u l in s tru c ţiu n i asupra m od ului p o litia ", „Jos sig ura nţa". Dc oizatic u rg e n tă '.
p o te n lia l a ră zb o iu lu i a n ti­ de organizare şi d ire ctive asu­ s u b lin ia t este că la s fîrş itu l
h itle ris t. pra a c tiv ită ţii ce urm ează a ra p o rtu lu i se face m enţiunea Prof. ION FRAŢILA
M ă rtu riile docum entare b fi desfăşurată“ . ln lr-u n m a­ m atei rom âne si ‘ A rm a te i ro ­ şi Madosz la ra re au luat par că pentru a nu se isca in c i­ directorul filialei judeţene
•:arc ne vom re fe ri în cele cc nifest al arcslci o rg a n iza ţii şii, pentru dezarm area arm a le a p ro x im a tiv 60U—700 d '1 dente. organele p o liţie n e şti au a Arhivelor statului
.iernează dem onstrează in ace­ sem nal, p rin tre a lţi', de către tei germ ane si pentru în frin persoane. In rap ort sc spune lâs.il pc p a rtic ip a n ţi să se Hunedoara-Deva
laşi tim p că în tă rire a c o n ti­ Ur Petru (lio z a . Dr. A ugus­ gerea rezistentei lor. Aşa vor eă : „In general, to ţi acei care m anifeste liber. Secţia de răsucit a Fabricii „Viscoza" Lupeni. Firele de
nuă a fo rţe i o rg a n iz a ţiilo r tin Alm âşan (ca ic va deveni lupta pentru apărarea a v u tu ­ au v o rb it nu făcu i apel la In fo rm a ţiile de lo t fe iu l. c a ­ mătase artificială ¡şi împlinesc aici calităţile necesare prelucră­
P.C.R . adeziunea m aselor mai tîrz iu p rim u l prefect de­ lu i lo r şi al ţă rii, îm p o triva solida ritatea p â tu rci m unci re se prim esc de către a u to ­ rii in uzinele textile.
largi la p ro gra m ul F.N.D. au m ocratic). R om ulus Z âroni. c o tro p ito rilo r“ . toarc, ca să stea f.lrio s u n iţi rită ţile judeţene, se referă la M M A .*!« ) Foto : N. GHENA
c o n trib u it in mod botăriTor la M iro n Belea şi a lţii se arată La 18 octom brie 1944 aee- pentru a duce lu pta contra fa p tu l că In com une şl oraşe,