Page 68 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI <ft Nr. 4706 SIMBATA 21 FEBRUARIE 1970
2

O rie n tîn d a ctivita te a p o lit: ca u ciu cu rile ro ţilo r de tra c ­ care să stea la baza m ă su ri­
lo r ee se iau. S-a încetăţenii)
COMBATIVITATEA, POZIŢIA PARTI­ că şi organizatorică spre solu­ d in decem brie a C C . al P.C.R. in o rg a n iz a ţiile noastre da
ţiu n e etc.
D in docum entele
plenarei
ţionarea unor problem e s trin ­
bază practica a n a liz ă rii pe­
gente rid ica te de via ţă , Corn:
te tu l de p a rtid de la E.M. De­ se desprinde ca o sarcină p ri­ rio dice o d ife rite lo r la tu ri alo
va în d ru m ă conducerea e x­ m o rd ia lă p e ntru o rg a n iza ţiile a c tiv ită ţii economice. stab i­
é - m i Z . p lo a tă rii sp ic luarea de mă de p a rtid , pentru u n ită ţile e ­ lind m ăsuri, sarcini, pe m em ­
b ri de p a rtid , a că ro r rezol­
NICA A C TIV Â -E LE M E N TE ESENŢIALE MS su ri practice in vederea îm ­ conom ice. reducerea în c o n ti­ vare este u rm ă rită de către o r­
nuare a con sum u lui de lem n
b u n ă tă ţirii procesului de p ro ­
ganul de p a rtid , în tă rin d s p i­
C o m ite tu l de p a rtid a acordat
ducţie pe întreg flu x u l teh no­
logie, pvinind accent deose­ loatâ ate nţia acestei p ro ble­ r itu l de răspundere al fiecă­
b it pe îm b u n ă tă ţire a a p ro v i­ me In d ic a ţiile date, pe baza ru i com u nist
z io n ă rii cu m a te ria le nece­ u n u i stu d iu efectuat de un La înce putul acestui an. în
v iito r stă găsirea de fo rm e sare, a tra n s p o rtu lu i, în tre ţi­ g ru p de in g in e ri şi m a iştri, ce n tru l a te n ţie i o rg a n iz a ţiilo r
ALE CLIMATULUI DE MUNCA r ia ţilo r să-şi e xe rcite m anda­ nerea in bună stare de fu n c ­ au perm is in iţie re a unor m ă­ de bază a stat pregătirea tu ­
pe ntru ca re p re ze n ta n ţii sala­
tu ro r c o n d iţiilo r pentru re a ­
su ri concrete, în tre care. e x­
ţion are a u tila je lo r.
tu l în cre d in ţa t, şi ca, în ca­
d ru l co m ite te lo r de direcţie , încă d in anul 19G9. p e ntru pe rim entarea un ui sistem dc lizarea ritm ic ă a p la n u lu i de
producţie d in p rim a zi a anu-
ră p ire a le m n u lu i din abataje,
sA se m anifeste a c tiv demo­ exploatarea noastră devenise
cra tism u l econom ic, m unca şi o problem ă fun cţiona rea con­
Principala preocupare a orga­ realizează ş! depăşeşte sarcinile m al p re gă tite cadre ale m i­ conducerea colectivă. stantă a in s ta la ţie i de s fâ ri-
nelor şi organizaţiilor de par­ de plan. nei 7 Nu, nu se poate spune Avînd în vedere preţioasele m are din cad rul uzinei de pre­
tid din oraşul P etrila o consti­ P rin tre com uniştii care dove- acest lu cru . A de văra ta cauză in dicaţii date de documentele parare, orice o p rire a aces­
tuie, In prezent, m obilizarea tu ­ deso s p irit com bativ, sînt in ­ este că, in cazul E M Lonea, Congresului al X-lea. ale ple­ teia resim ţindu -se pe în treg
tu ro r fo rţelo r la îndeplinirea transigenţi faţă de lip su ri se co m ite tu l de p a rtid şi sin d ica ­ flu x u l tehnologic al e xp lo a tă ­
sarcinilor planului de stat pe numără tovarăşii Gheorghe tu l nu i-n a ju ta t su ficie n t narei C C. al P.C R. din decem­ rii. pînă la n iv e lu l ab a ta je ­
1970 şi respectarea angajamen­ Cenar, M arin Costea, loan Bo- pe ntru a cunoaşte tem einic brie 1969, p rivind îm bunătăţi­ lor. Sesizînd această stare de [SFIUTIAIUI tSIt
telor luate în întrecerea care denlosz de la E. M. Petrila, N i- d in a in te pro blem ele ce u r­ rea stilu lu i şi metodelor de lu c ru ri, c o m ite tu l de pa rtid a
h cuprins colectivele de oa­ colae Popovici, Gheorghe Ga* mează a fi puse in dezbate­ muncă, vom depune strădanie, lu a t in dezbatere largă, cu în ­
meni ai m uncii din întreaga vrilescu, F lorin Borz de la E.M. rea c o m ite tu lu i dc direcţie , perseverenţă pentru ra sp iritu l tre g u l său a ctiv. problem a
ţnrâ. Acestui scop îi estesubor- Lonea şi m ulţi a lţii. ia r acesta nu le-a pus la dis­ combativ, critica şi autocritica fu n c ţio n ă rii in sta la ţie i de sfâ-
donatâ întreaga activita te po­ La mina Petrila. com uniştii poziţie — cu ci te va zile m ai să se găsească la loc de frunte In lo b o ra to iu f ce nlia l ol C. S. rîm are, ia r p ro p u n e rile făcute
litic i şi organizatorici. au luat poziţie combativă faţă devrem e — m a te ria le le pc în întreaga noastră activitate. H unodooia, in g în ria ch îm iito M a­ au stat la baza e la b o ră rii u ­
Realizarea cu succes a sarci­ de praoticile nejuste folosite de care le discută şi, b in e în ţe ­ rla Popovici, lu cie a iă la eloborareo n u i plan de m ăsuri care, tra ­
unei noi metode penfiu deletm i-
nilor sporite, tot mal comple­ unele cadre cu munci de răs­ les, e x p lic a ţiile necesare, o POMPILIU UNGUR norea >opidâ a g a ie lo i dîn o te ­ dus în via ţă in perioada im e­
xe pe care le rid ic i procesul pundere în re la ţiile cu cei din do cum entaţie sup lim e ntară secretar al Comitetului lu ri. d ia t urm ătoare, a condus la
fă u ririi societăţii socialiste subordinea lor. P rin tre cei ca­ In preocuparea noastră de orâşenesc Petrila al P.C.R asigurarea d e sfăşură rii unei
m u ltilate ra l .dezvoltate Impune re nu se împăcau cu critica e­ a c tiv ită ţi continue a in sta la ţie i.
creşterea preocupărilor pentru rau A rg h ir Pâcuraru, in g i­ In acelaşi scop. b iro u rile o r­
perfecţionarea co n tin u i a s tilu ­ ner, şi M ircea Moldovan, teh­ g a n iz a ţiilo r de bază d in No­ DUSĂ P I U C M
lui şi metodelor de muncA ale nician. Aceştia au fost ajutaţi ta ţie au p rim it in d ic a ţii pre-
organelor şi org an izaţiilor de de către organizaţiile de par­ *cise pe ntru m ob ilizare a com u­
partid. In cadrul acestor preo­ tid din care fac parte să-şi
cupări afirm area In iţia tive i, a schimbe atitudinea M ai uşor a Stilul şi metodele de conducere politică în n iş tilo r, a c e lo rla lţi s a la ria ţi
responsabilităţii, dezvoltarea ÎOsSt cu tovarăşul Pâcuraruj la în d e p lin ire a exe m plară a
sim ţului datoriei, din partea pentru tov. M oldovan c ritic i le s a rc in ilo r de plan. îm b u n ă tă ­
fiecărei organizaţii de partid, n-au ajutat şi a fost necesar ţire a sup rave ghe rii u tila je lo r creşterea pasului de susţine­ Iul. Cu această ocazie. în ana­
a fiecărui comunist, ocupă un ca adunarea generală a orga­ concordanţă cu perfecţionarea economiei In fun cţio n a re , efectuarea de re de la 0.5 m la 0.7 m şi lizele prezentate i-a u făcut)
loc de seamă. Pe de altă p a r­ nizaţiei de bază să hotărască in te rv e n ţii operative, respec­ c h ia r la un m etru, în fu n cţie num eroase p ro p u n e ri care a ­
te, îndeplinirea cu succes a ro ­ sancţionarea sa pentru a -1 de­ tarea p la n u lu i de re v iz ii pe­ de presiunea ză câ m ln tu lu i In testă c o n trib u ţia în tre g u lu i co­
lu lu i de conducător al organe­ term ina să aibă atitudine co­ riodice. d ife rite zone şi altele. Pen­ le c tiv la obţinerea u n o r re a ­
lor şi organizaţiilor de partid, respunzătoare în re la ţiile cu Ne preocupă, de asemenea. tru a asigura un caracter de liz ă ri superioare. Putem a­
rezolvarea competentă a m u lti­ cei din ju ru l său. De aseme­ In mod deosebit problem a fo ­ masă acestei a cţiu n i, în a in te m in ti p ro p u n e rile p riv in d e v i­
plelor probleme economice, po­ nea, la E. M. Lonea com uniştii lo s irii m a ş in ilo r de încărcat precum şi în tim p u l a p lic ă rii tarea ris ip e i de m a te ria le pen­
litice, social-culturale sînt con­ au luat poziţie combativă faţă ARIA ACTUALĂ în abataje, u tila je cu e fic ie n ­ m ă su rilo r, o rg a n iz a ţiile de ba­ tru filtr e la N otaţie, re p a ra ­
diţionate de in iţia tiva comuniş­ de unele încercări de respinge­ ţă rid ic a tă şi cu efect d ire ct ză pe sch im b u ri au in iţia l rea p lă c ilo r turna te, p ro cura­
tilo r, Implică un înalt grad de re a c ritic ii, poziţie care a a­ asupra cre şte rii p ro d u c tiv ită ­ d is c u ţii la locul de m uncă cu rea d in tim p a pieselor de
responsabilitate din partea fie ­ vut eficienţă. S p iritu l critic, ţii m u n cii C om isia econom i­ co le ctivu l de m a iş tri şi te h ­ schim b p e n tru pom pele de apă
căruia, cer exigentă, com bati­ com bativitatea crescîndă ale că a c o m ite tu lu i de p a rtid a n icie n i ai m in ei, ceea ce a in d u s tria lă p e n tru flo ta tie ,
vitate, situarea In toate îm pre­ m em brilor de partid de la E.M. fost însă rcina tă să efectueze condus in bună m ăsură Ia m ecanizarea po d u lu i rulan t)
ju ră rile pe poziţiile Intereselor Lonea au fost demonstrate şl cu un stud iu în acest scop ; re ­ reuşita a c ţiu n ii. din a te lie ru l mecanic, a p ro v i­
generale ale p a rtid u lu i şl sta­ p rile ju l recentei adunări a sa­ zu lta te le acestui studiu, bazat P entru rezolvarea în con­ zionarea cu m a te ria l lem nos
tului. Promovarea sp iritu lu i la ria ţilo r. DE PREOCUPĂRI pe analiza pro fu nd ă a fie c ă ru i d iţii op tim e a s a rc in ilo r ce se Ia d im e n siu n i corespunzătoa­
combativ, a Intransigentei faţă Pentru a se crea acest c li­ loc de m uncă, a su g e stiilo r şi pun în unitatea noastră, soco­ re şi altele.
de m anifestările de indisciplină mat propice prom ovării s p iri­ p ro p u n e rilo r făcute de m e m b rii tesc că m unca de p a rtid tre - In anul 1970 ne-am anga­
îşi gâseso din ce în ce mai m ult tu lu i com bativ a fost necesar, de p a rtid fost analizate in huie să se caracterizeze p rin - ja t să dăm peate plan o pro ­
locul cuvenit în viaţa organe­ aşadar, ca, în p rim u l rînd, să c a d ru l c o m ite tu lu i, conduce­ tr-o în a ltă exigenţă şi răs­ d u cţie m a rfă sup lim e n ta ră de
lo r şi organizaţiilor de partid se evite tendinţele de respinge­ rea e x p lo a tă rii fiin d în d ru m a ­ pundere d in partea tu tu ro r 600 000 le i, îar p ro d u c tiv ita ­
propunerile, sugestiile, in iţia ti­ ALE ORGANIZAŢILOR
din oraşul Petnla. re — făţişă sau voalată — a tă să ia m ăsuri concrete şi e- organelor, a m e m b rilo r de tea m u n c ii să crească cu 443
Com itetul orăşenesc de par­ c ritic ilo r din parlea unor cadre fieiente. care au condus la o p a rtid. S tru c tu ra o rg a n iza ţie i le i pe sa la ria t. Acest lu c ru
tid a tras concluziile necesa­ şi In al doilea rind com uniştii m al bună folo sire a acestor noastre de p a rtid , adoptată în im pune sporirea exige nţei,
re din situaţia avută în trecut să se convingă, prin fapte, că , u tila je şi. pe această calc. la no ie m brie 1909, cu o rg a n iza ţii m o b iliza re a În tre g u lu i colec­
ctnd com bativitatea, sp iritu l de bază pe sch im b u ri şi ra ­ tiv la aplicarea m ă s u rilo r sta­
pa rtinic erau neglijate şl dato­ vele lor sînt valorificate, luate creşterea p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ ioane, .perm ite o bună în d ru m a ­
rită acestei 9târi de lu cru ri au Sn seamă. Acţionînd în acest c ii In abataje cu 10 la sută. re a a c tiv ită ţii economice, m o­ b ilite , îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ­
apărut fenomene negative în mod, începînd de la com itetul A m in tim d in m ă su rile lu ate : b iliza rea tu tu ro r resurselor, ţii de org an izare a produc­
activitatea de partid, a consi­ orăşenesc de partid, de la bi­ execuţia u n u i sistem în tă rit a p o te n ţia lu lu i existent. T o t­ ţie i şi a m u n cii.
liu lu i popular orăşenesc şi pen­ roul său, s-a reuşit ca în pre­ DE PARTID
tru a căror Înlăturare au tre­ zent în marea m ajoritate a o r­ de ancorare a cupelor, execu­ odată, acest lu c ru pe rm ite o Ing. IOAN RUSU
bu it depuse m ulte efo rtu ri. ganelor şi organizaţiilor de tarea In a te lie ru l p ro p riu a m ai bună cunoaştere a rea­ secretarul Comitetului
Tocmai ţinînd seama de această partid să fie oreat un clim at ba nd aje lo r de pro te cţie la lită ţii, cunoaşterea p ro fu nd ă de partid al E.M. Deva
situaţie, atenţia organelor şl o r­ corespunzător pentru desfăşu­
ga nizaţiilor de partid de pe rarea unei activită ţi rodnice.
raza oraşului este îndreptată Felul In care acţionează în
spre crearea unui clim at de prezent organizaţiile de partid
muncă ott mai prielnic, în cere Sn vederea în d e p lin irii sarcini­
atitudinea combativă, critica şi lor economice, învingerea greu­
autocritica, expunerea liberă a tă ţilo r In cazul lu n ii Ianuarie FIECARE UNITATE, 0 PUTERNICĂ OPINIE
o p in iilo r şi pă rerilor fiecărui a.c., la cele două exploatări m i­
membru de partid să fie o rea­ niere, oglindite prin plusul de
litate. 700 tone cărbune date peste
Activitatea politică şi orga­ plan, atmosfera entuziastă in Iu(|Ck ¡ n A " ‘
nizatorică desfăşurată zi de zi, care se acţionează Ia fiecare Am u, nili^oiO'v
poziţia înaintată a m arii m ajo- ' loo de muncă pentru a face ac­ MASA PENTRU ÎNTĂRIREA ORDINII
ritâ ţi a com uniştilor, atitudinea tivitatea cit mai spornică, acţi­
lor m ilitantă, combativă slnt une In care com bnlştli sînt în
fa cto rii care mobilizează în frunte, ne îndreptăţesc să a fir­ de 26 409 o m -zilc absenţe şî m unci de răspundere.
prezent masa largă de oameni măm că în mare măsură s-a în v o iri, ceea ce echivalează Ţ in în d scama de ne ajunsu­
ai m uncii la îndeplinirea şi de­ reuşit să se creeze acel o ll- DISCIPLINEI cu o pierdere de pro du cţie rile m an ifestate In a ctivita te a
păşirea sarcinilor de plan. Re­ mat favorabil,' caracterizat prin b ru tâ de peste 40 000 tone de econom ică în anul 3969 şi eu-
zultatele, bilanţul prim ei luni com bativitate, poziţie partinică, / cărbune Cele m ai m u lte ab­ noseîndu-se bine sa rcin ile de
din acest an dovedesc cu p ri­ intransigenţă faţă de lipsuri. D ocum entele ple n a re i C.C. cauza 9labei c a lită ţi a că rb u ­ senţe s-au în re g istra t la e x­ p la n spo rite pe anul acesta,
sosinţă eficienţa m uncii desfă­ Rezultatele obţinute în aceas­ al P.C.R. d in decem bţie 19C9 ne lu i liv ra t, i-au fost rebutate p lo a tă rile m in ie re V ulcan şi organele qi o rg a n iz a ţiile de
şurate, aportul crcscînd al co­ tă direcţie pînâ In prezent con­ relevă cu pregnanţă fa p tu l că 22 000 tone de cărbune, în Paroşeni, la p re pa raţia Co- p a rtid , sindicat, U.T.C. şi c o n ­
m uniştilor Ia traducerea 1n via­ stituie pentru noi o bază tra i­ una d in tră s ă tu rile fu n d a m e n ­ tim p ce exploatarea a răm as roeşti şi la şan tieru l de con­ d u ce rile te h n ico -a d m in istT a ti-
ţă a p o litic ii pa rtidu lui. nică pentru a Impune acelaşi tale ale p o litic ii p a rtid u lu i si sub p la n u l anual cu 7 ]6 0 to ­ s tru c ţii. fa p t care a fă cu t ca ve. în d ru m a te de b iro u l c o m i­
Cu p rile ju l adunărilor de spirit, a crea acelaşi clim at de sta tu lu i nostru în do m en iul ne La term oce ntrala P aro­ indice le de u tiliz a re a fo n ­ te tu lu i orâşenesc de p a rtid ,
dări de seamă care au avut loc muncă in toate organele şl or­ a c tiv ită ţii econom ice şi de şeni, d in cauza a va rie i la g ru ­ d u lu i de tim p de lu cru să se incâ d in p rim e le zile ale a n u ­
în toamna anului trecut s-a re­ ganizaţiile de partid din ornş. pu l de 150 M W , s-au p ie rd u t realizeze pe ansam blul oraşu­ lu i au tre cu t la m ăsuri con cre­
liefat cu tărie creşterea com­ Trebuie să arătăm că în unele p a rtid este în tă rire a con tinu ă peste 20 500 M W h energie e- lu i în p ro p o rţie dc num ai 90.5 te p e n tru în tă rire a o rd in ii şi
b a tivită ţii, a sp iritu lu i de răs­ locuri, cum sînt preparaţla căr­ a exigentei, d is c ip lin e i şi o r­ la sulă. d is c ip lin e i în muncâ. Socotim
pundere al com uniştilor. A du­ d in ii, a ră sp u n d e rii in m u n ­ le ctricâ. p o z itiv că o rg a n iz a ţiile de p a r­
nările generale au p rile ju it bunelui, I.G.L., liceu, unele or­ cA. Deşi la e x p lo a tâ rile m in ie re Există m u lţi sa la ria t! şi tid pun în discuţie m o d u l in
dezbateri, analize in tr-u n sp irit ganizaţii de la mina Lonea, O rganele şi o rg a n iz a ţiile de V ulcan şi Paroşeni s-a s im ţit ch ia r m em b ri de p a rtid ca M i- care u n ii co m u n işti înţeleg
de com bativitate partinică, sco- com bativitatea m ai lasă de do­ p a rtid d in oraşul V ulcan au lipsa de efective şi c h ia r de hai Bugan, F lo ria n Irim in , să-şi Îndeplinească sa rcinile.
ţîndu-se la iveală lip su rile ca­ rit. Se manifestă o insuficien­ desfăşurat şi desfăşoară o m u n c ito ri c a lific a ţi in tr-o a- loan Bogoş, Klorea Sandu,
re au condus la nerealizarca tă exigenţă faţă dc comporta­ susţin ută m uncâ p o litică de n u m itâ perioadă a a n u lu i, to D u m itru Aursule.sei şi a lţii, Au fost tra şi la răspundere in
sarcinilor de plan la minele rea unor membri de partid cer­ m o b iliza re activă a c o m u n iş ti­ t-U-şi e fe ctive le existe nte nu care absentează de regulă în u ltim a vrem e tovarăşi ca loan
Lonea şi P etrila în adunările taţi cu disciplina, se tolerează lo r. a oa m e n ilo r m u n cii, la au rea liza t ere şle ri substan­ fiecare lu nă , ia r organele de Bălan, fost secretar de c o m i­
org anizaţiilor de partid din zo­ d ife rite abateri, sînt trecute cu realizarea şi depăşirea sa rci­ ţia le la p ro d u ctivita te a p la n i­ p a rtid nu au a cţio n a t cu toa­ tet de p a rtid , Io s if Trestian,
na a It-a . raionul IV, sectorul vederea anum ite lipsuri care n ilo r economice. ficată, d in cauza u tiliz ă rii tă răspunderea p e n tru e lim in a ­ fost secretar de o rg an izaţie de
V ir dc la mina Lonea, zona I, grevează asupra desfăşurării în O retrosp ectivă In a c tiv ita ­ n e raţio nale a fo rţe i de m u n ­ rea acestor stă ri de lu c ru ri. Se bază. E m erie Sicomaş şi a lţii.
raionul Ii. zona a 11T-a, sectorul cit mai bune condiţii a a c tiv i­ tea econom ică pe anul 1969 câ, a n u m ă ru lu i m are de ab ­ acordă m u lte în v o iri fă ră să O rg a n iz a ţiile sindicale şl ie
V III la mina Petrila şl a lte ­ tăţii politice şi economice. arată că s-au o b ţin u t unele senţe, în v o iri şi concedii fârâ se analizeze tem einicia aces­ U T C. au fost în d ru m a te sâ
le, com uniştii au critica t lip ­ P roblem a c o m b a tiv ită ţii — re a liz ă ri In p riv in ţa cre şte rii plată. A u e xista t dese a v a rii tora. analizeze problem e p riv ito a re
surile avute în organizarea m ai precis de a avea o pozi­ p ro d u cţie i, p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ tehnice la u tila je le şi in s ta ­ M ai avem o rg an izaţi) de la în d e p lin ire a s a rc in ilo r p ro ­
m uncii, in buna aprovizionare ţie pro prie , activă — se pune c ii şi re d u ce rii p re ţu lu i de la ţiile din dotare. sui pâri p a rtid cum sînt cele din sec­ fesionale, folosirea in te gra lă
a lo cu rilo r de muncă cu ma­ eu acuitate in a ctivita te a co- cost, însă aceste re a liză ri sint frecven te în abataje şi m ulte toarele III B, X I I C, V II de­ a tim p u lu i de m uncâ. c a lifi­
terialele necesare, cu piesele m ite le lo r de d ire cţie d in par- sub n iv e lu l p o s ib ilită ţilo r ab a te ri de la N .T S . pozit (de la E.M V ulcan), I B carea şi rid icare a c a lific ă rii
de schimb, deficienţele avute în itea re p re ze n ta n ţilo r s a la ria ţi­ reale existe nte în în tre p rin ­ O sum arâ anniizâ a situ a ţie i şi I I C, de la E.M. Paroşeni, profesionale a person alu lu i
funcţionarea transportului şi lo r Să luăm . de exem plu, co­ d e ri, îndeosebi In e x p lo a tâ rile u tiliz ă rii fo n d u lu i de tim p sectorul I C.L. şi I C O. care m uncitoresc şi tehnic. Este
an făcut propuneri valoroase m ite tu l de d ire c ţie de la E.M. m in ie re şi pre p a ra ţia de c ă r­ de lu cru pe anul 1969 scoate încă nu au pus in discuţie pe de rem a rcat şi po ziţia co m ­
p rivind îm bunătăţirea a ctivită ­ Lonea. D in ca d ru l lu i, de la bune. în evide nţă m a rile rezerve acei m e m b ri de p a rtid care au ba tivă lu a tă de com ite te le de
ţii de viitor.^ Acelaşi sp irit co n s titu ire au făcut parte, ca R e a liză rile o b ţin u te pe an ­ ce stau la inde m în a noastră, fost san cţion aţi pe lin ie ad­ d ire cţie de a în tă ri exigenta
combativ, caracteristic m em bri­ rep reze ntan ţi ai s a la ria ţilo r, sa m b lu l ora şu lu i V ulcan în a­ a org an elo r şi o rg a n iz a ţiilo r m in is tra tiv ă pe ntru a b a te ri de faţâ de cadrele te h n ie o -in g i-
lo r de partid a existat şi în în afara preşedintelui sindica­ La exploatârile miniere din Valea Jiului, transportul munci­ n u l 1969 au fost d im in u a te de de p a rtid , sindicat, U.T C., a la d iscip lin a de stat, deşi tre ­ nereşti, fată de to ii s a la ria ţii
ceea ce priveşte poziţia faţă de tului, m in erii şefi de brigadă torilor de la suprafaţă la locul de muncă se face cu mijloace E.M. V ulcan, care a răm as c o n d u ce rilo r te h n ico -a d m in is- bu ie spus că d in n u m ă ru l de p riv in d în d e p lin ire a exem ­
cei care încalcă disciplina de loan Baciu, C lem ent B irlu ţ şi moderne, aşa cum se vede şi in fotografia de fată. datoare econom iei na ţion ale tră tiv e pentru realizarea sar­ peste 700 sa la ria ţi sancţionaţi p lară a s a rc in ilo r p ro fe sio ­
partid şi de stat Moise D ancii), com u nişti cu cu peste 96 000 tone cărbune c in ilo r spo rite de plan pe a­ d is c ip lin a r în an ul tre cu t, 58 nale.
Prin in te rve n ţiile combative prestigiu in cadru! c o le c tiv u ­ Foto : P. DUMITRESCU şi a depăşit p re ţu l de cost n u l 1970. A stfe l, In a n u l ce a M ă su rile În tre p rin s e pînâ
ale com uniştilor, p rin soluţiile lu i. a căro r com petenţă p ro ­ (Agerpres) cu 15 330 000 lei. De aseme­ au fost m a m b ri de p a rtid , îar acum de către b iro u l c o m ite ­
date de ei. numeroase proble­ fesională nu poate fi pusă la tre cu t, s-a În re g is tra t pe an ­ d in aceştia o parte s ln t ‘h g i- tu lu i orâşenesc de p a rtid sin t
me îşi găsesc rezolvarea. Aşa. îndoială. nea, e x p lo a tă rii Paroşeni, d in sa m b lu l o ra şu lu i un num ăr n e ri şi teh nicieni, cadre cu de na tură sâ orienteze a c tiv i­
de exemplu, la mina P etrila în Dar, dacă în a d u n ă rile ge­ tatea organelor şi o rg a n iz a ţii­
raioanele 2 din zona I şl 1 din nerale ale o rg a n iz a ţiilo r dc lo r de p a rtid , sindicat, U .T C .
zona a N-a nu se acorda aten­ p a rtid sau cu p rile ju l d ife ri­ Şi c o n d u c e rilo r tehnice in d i­
ţia cuvenită ca lită ţii cărbune­ te lo r co n sfă tu iri ei au adus recţia îm b u n ă tă ţirii m u n c ii
lui, ceea ce ducea la pierderea şi aduc o c o n trib u ţie im p o r­ Pe agenda a c tiv ită ţii de z ă rii In co m b in a t a u n o r sec­ p o litic e şi org an izatorice de
unei însemnate cantităţi de tan tă la dezbaterea problem e­ p ro du cţie a secţiei a Il-a fu r ­ ţii şcoală. A m ce ru t ca această p a rtid In vederea în d e p lin irii
producţie datorită penalizărilor. lo r. în şedinţele c o m ite tu lu i nale avem înscrisă o -gamă INTERVENI» PROMPTE. form ă de râ sp ln d ire a cunoş­ s a rc in ilo r de m are răspundere
Com uniştii nu s-au împăcat cu de d ire cţie au lu at doar spo­ largă dc problem e a căror so­ tin ţe lo r economice, de perfec­ ce re v in ora şu lu i V ulcan în
această stare de lu cru ri. Ei rad ic c u v iu tu l şi ,atun ci pen­ lu ţio n a re opera tivă vizează ţio n a re a p re g ă tirii tehnîco- a n u l 1970 i de a rea liza
au luat poziţie, au dovedit ei tru a se declara de acord cu în d e p lin ire a ritm ic â a p la n u ­ profesionale, sâ fie organiza­ 1 800 000 tone cărbune, peste
înşişi o g rijă mai mare faţă (Ic m ăsurile propuse. A proape s i­ lu i p ro du cţiei de fon tă — spo­ tă şi la secţia a Il-a . N oi am 2 m ilia rd e UWh energie elec­
calitate, rezultatul fiin d încadra­ m ila ră este silu a (ia şi in ca­ r it cu 20 000 tone faţă de anul ENERGICE. EFICIENTE h o tâ rit ca la exp u n e rile , dez­ tric ă . 12 000 bucăţi s tilp i h i­
rea în procentul de cenuşă ad­ zul unor rep reze ntan ţi ai sa­ trecut — , a an ga jam e ntelor a- ba te rile , d e m o n stra ţiile prac­ d ra u lic i. 8 000 bucăţi a rm ă­
mis şi obţinerea de bonificaţii. la ria ţilo r dîn co m ite tu l de d i­ sum ale în întrecere pe baza tice precum şi p rin ce le la lte tu ri m etalice, 430 000 tone
La mina Lonea, în zona T. re cţie de la E M. P etrila. cărora am lansat chem area form e de po pu larizare a ex- brichete, prepararea a 2 220 000
întărirea disciplinei în muncă călre toate b rig ă zile de fu r colectiv, existîn d convingerea dezbaterile dîn grupele s in d i­ şoare cu pre cizie de ceasornic p e rin te i Îna in ta te sâ fie an­ lone cărbune, predarea u n u i
constituie una din problemele C o m ite tu l orăşenesc de p a r­ n a liş ti din m arele com b in at că pinâ la fin e le a n u lu i cele cale râ m in în co n tin u a re fo r P regătirea şi executarea te­ trenate cele m ai bune cadre n u m ă r de peste 400 a p a rta ­
esenţiale. Com uniştii au criticat tid a căutat să desprindă ca u ­ 13 000 tone de fon tă date in me u tile de m uncă, de cu ­ m einică a re p a ra ţiilo r precum m ente şi m u lte alte obiective.
cazurile dc Indisciplină şl au zele acestei stări de lu c ru ri, hunedorean. Perioada pre­ con tul an g a ja m e n tu lu i, vo r fi noaştere a re a lită ţilo r, de a- şi alto m ăsuri p riv in d con­ tehnice şi econom ice in c it to a ­
reuşit să creeze o opinie de punînd u-şi întreb area : re p re ­ m ergătoare lu n ii ianu arie a d o plare a m ă su rilo r, h o tâ riri- ducerea atentă a procesului te problem ele cu care slntem T otuşi, ceea ce am fă cu t
fost bogată in fapte, conclu zii, o b ţin u te in c o n d iţiile reduce c o n fru n ta ţi sâ fie a sim ila te
masă îm potriva chiulangiilor, a ze n ta n ţii s a la ria ţilo r se află r ii consum ului specific de cocs lor, dar c e n tru l de greutate al tehnologic pot determ ina re ­ pînâ acum nu este pe m ăsura
„a şilo r" în absenţe nem otivatc ob serva ţii, ceea ce nc în tă ­ cu 7 leg pe fiecare tonă de în tre g ii m unci de p a rtid va fi ducerea tim p ilo r de o p riri ac­ repede şi bine, aplicate ope­ p o s ib ilită ţilo r. Cu toate re z u l­
Urmarea a fost că în această oare în tr-u n com plex de in ­ reşte convingerea că obiective m etal m u ta t în brigă zi unde se h o ­ cid en ta le cu 1 la sută. T o t în ra tiv de întreaga masă de sa­ tatele bune o b ţin u te în luna
zonă s-a îm bunătăţit sim ţitor fe rio rita te în cad rul acestui le m ajore s ta b ilite de plenara tărăşte soarta p ro du cţiei C o­ scopul cre şte rii p ro d u c tiv ită ţii la ria ţi. ia n u a rie a.c.. In p riv in ţa re a ­
starea disciplinară, colectivul îşi organ d in care fac parte cele C C . al P.C.R, pot fi realizate în d e p lin ire a acestui ob ie ctiv m u n iş tii au p rim it sarcina sâ m u n cii şi e lim in ă rii p ie r­ P rin tre preocu pările org a n i­ liz ă rii p la n u lu i şi acum se m a ­
pe deplin de im p o rta n ţă m ajoră pentru se situeze perm anent cu un d e rilo r de m etal, red uce rii zaţiei noastre de p a rtid fig u ­ nifestă lip s u ri In a p ro vizio n a ­
ale
D in schim bu l la rg de o p in ii
J in iţia t de co m ite tu l nostru le econom ia ţâ rii cerc m u ltă dă pas înaintea c e rin ţe lo r, sâ de­ co n su m u rilo r specifice s-au rează şi alte problem e econo­ rea teh n ico -m a te ria lâ a b rig ă ­
ru ire şi perseverenţă in fie ­
z ilo r de m in e ri, In org a n iza ­
co n d u ce rii a c tiv ită ţii
Accent pe reducerea p a rtid au re z u lta t idei, s o lu ţii care echipă, brigadă şi schim b. c lim a tu l necesar desfăşurării in iţia l m ăsuri p riv in d o p tim i­ mice. Rezolvarea lo r cu c it rea lo c u rilo r de m uncă. se
fo rm a ţie
te rm in e în fiecare
zarea re g im u lu i term ic, om o­
valoroase care pot determ ina De aceea, co m ite tu l de p a rtid unei a c tiv ită ţi con tinu e, ro d ­ genizarea în c ă rc ă tu rii şi res­ m ai m u ltă com petenţă şi ope­ m e n ţin e încă un r.um âr m are
a in d ica t o rg a n iz a ţiilo r de ba­
consumurilor specifice creşterea in d ic ilo r de u tiliz a ză pe sch im b u ri sâ analizeze nice, de respectare a d is c ip li­ pectarea g ra fic e lo r de evacua­ ra tiv ita te va asigura ca fu m a - de în v o iri, absenţe n e m o tiva ­
tc. In tîrz ie ri de Io lu c ru , p lim ­
re a fu rn a le lo r, gospodărirea
încă în această lună stad iul nei tehnologice, a m ă su rilo r re. Se estimează că pe aces­ liş tii no ştri sâ ocupe şi în v ii­
ra ţio n a lă a m e ta lu lu i, ocono bă ri in u tile In tim p u l s e rv i­
Sarcinile ce revin coloclivulul da e rg a n iia to o de noi cursuri do ri­ m isirca cocsului, a energic: în d e p lin irii celor II m ăsuri e tjvb ilitc pentru în d e p lin ire a te căi pre ţu l de cost poate tor o poziţie avansată în bătă­ c iu lu i.
munca d« Io e ip lo o lo ro o 0 « l|o - dicare o c a lific ă rii m uncitorilor. tehn ico -organizatorice s ta b ili­ in re le m ai bune c o n d iţii a scădea cu m ai bine de 3 m ili­ lia pentru m ai m u lt m etal, un B iro u l c o m ite tu lu i orâşenesc
C râciuneţli, onflolom enlel© luole Lo aceste Cursuri un accent şi a c e lo rla lte m a teriale ce te, sâ prevadă în p la n u l dc sa rcin ilo r, a o b ie ctive lo r sta oane de lei Aceste obiective, loc de cinste în în su fle ţită în ­
in inltocere - printre core o tro - deosebit se pune po căile concre­ concură la producerea fonte: b ilile pentru 1970 de p a rtid este conştient că
gereo )i livrarea cairo C.S.H. a te de reducere o consumurilor m uncâ a cţiu n i via bile, de na­ căile şi m ijlo a ce le de re a liza ­ trecere în tre colective le de trebu ie sâ m unoim m ai m u lt.
21 000 tone de calcar — au doler specifice la lemn do mină, in iţia tiv a p riv in d obţinere,, tură sâ asigure p a rticip area După cum am inteam mai re au fost po pu larizate in rîn - m uncâ ale m a re lu i co m b in a t sâ desfăşurăm o m uncă p o li-
m inai o rg a n iia (ia do partid de p lo iiv i ţi oMe m aterlolc. Oin stu­ sus. producţia creşte în 1970 d u l s a la ria ţilo r, dar conside­ hunedorean.
aici iă In iţio ie o cţiun i de antre­ d iile tăcute te ru llo că prin mic- în tre g ii p ro d u cţii sup lim e ntare fie că ru i m em bru al c o le c tiv u ­ tico-edueativâ m ai larga pen­
nare o tuturor (o iţelo r m oteriole ţororea consum uriloi specifice de m etal pe scnma cocsului lu i la m aterializarea angaja- în mod substanţial Aceasta răm că ele nu sînt suficien te tru ca fiecare m em bru dc
ţi umane la in d e p lin lte o o b ie tli- cheltuielile de p ioducţie pot II înseam nă că de la pu nctul în La adunarea a c tiv u lu i de N1COLAE MARCULESCU p a rtid, fiecare om al m u n cii
«elot propuie. Conducerea e ip lo a- reduse in 1970 cu col puţin econom isii a fost îm brăţişată l m ontelor luate. c a ic m ateria pn m u in lrâ in p a rtid pe com binat, la con fe­ secretarul comitetului
tă rii Io rindul ei a lo ji indium o- ASO 000 de lei. A nalizele, şedinţele opera­ să-şi îndeplinească c o n ş tiin ­
lă să osigure asistenţa tehnică AUREI BOLOŢ eu toată că ld u rii de Ju rn a liştii scoţie şi pinâ la livra re a fo n ­ rin ţa de alegeri sindicale s-a de partid de la secţia a Il-a cios în d a to ririle ce le arc.
necesară pe sectoare ţi schimburi, scoţiei a ll-a ,d c către în tre g u l tive dc la s firş ilu l schim bu lui. tei, lo tu l trebu ie sâ se desfă­ sugerat p o sib ilita te a o rg a n i­ furnale, C.S. Hunedoara
oprovitionarea tuturor lo tm a ţiilo r secretarul Corni telului PETRU BARBU
de lucru cu m aterii ţ> m ateriale, comunal de partid Băiţa prim-secietar al Comitetului
orâşenesc de partid Vulcan