Page 7 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 7

DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   MARJI  3  FEBRUARIE  1970                                                                                                                                                PAO.  3









                                                                                                  l                                     EALIZÂRI PRIVIND PROTEC                                                                                    O f
        D IA LO G   CU  CITITORII                                                                 !      CICLU  DE

                                                                                                  |  AUDIŢII  MUZICALE
          U n a   Dan  —  S irb i  N pajun-   bine  să  vă  adresaţi  co m isie i   rire   a  a vu ţiei  obşteşti   De
        m i i iV   po  ra re   le-aLi  sesizat   de  revizie  din  cad rul  C.A.P.   aceea  considerăm   că  este  bine   I   La  sala  de  lectură  a  B i­  TIA  MUNCH  LA  CENTRALA
        in   s<  riso a rra   Lrim isâ  redac­  snu  să  rid ic a ţi   problem ele   ca  cei  care  nc-au  sesizat  de­  ;  b lio te c ii   m u n icip a le    din
        ţie i  an  fosl  aduse  la  cu n o ştin ­  respective  in   adunarea  gene­  ficie n ţe le   ce  sc  m anifestă  In   I  Deva  a  început  un  in te rc-
        ţa  1oe;n ¿j<ului  ing  Petru  Ra­  rală  a  coo p e ra to rilo r,  pc  a-   această  direcţie,  d a r  au  fost   I  sânt  şi  in s tru c tiv   ciclu   de
        du.  dii-ci  to n ii  C e n tru lu i  jude   ccustâ  cale  fiin d   po sib il  să  se   lip s iţi  de  c u ra ju l  de  a  semna   i  a u d iţii  m uzicale.  T rîm a   au­
        ţra n   de  rep rod ucţie  M  selec­  pună  capăt  acte lor  de  pâgubi-   scriso rile  trim is e   redacţiei,  să   :  d iţie    .S im fo n ia   a   V l-a ,
        ţie  Am  i>rim it  asigurări,   pe   re  a  a v e rii  obşteşti.  p a rticip e   la  dezbaterile  adu­  ;  P a sto ra la ',  de  Beethoven,  a   CĂRBUNELUI  PETROŞANI
        care  vi  le  transm item   şi  dv.,   Ainonim â  —   Dineu  M ia  şi   n ă rilo r  generale  ale  coopera­  j  fost  prezentată  de  profeso­
        <â  se  vor  lua  m ăsuri   astfel   Z d ra p ţi.  Aspectele  re la ta te   v i­  to rilo r  ce  au  loc  In  luna   fe ­  ;  ru l  G hcorghe  Bercca,  de  la                                                       9
        in c it  pe  v iito r  să  nu  se   m ai   zează  problem e  m ajore  re fe ­  b ru a rie    ac.,  să  evidenţieze   j   L ic ru l  pedagogic  d in   lo-
        semnaleze  asemenea  abateri.  rito a re   la  bu n u l  mers  al  a c ti­  lip s u rile   existente  şi  să  p ro p u ­  j  calitate.
          Ilo ria   M arcu  —  Bretea  S trei.   v ită ţii  econom ice  in  coopera­  nă  m ăsuri  in  vederea  în lă tu ­  !   După  cum   ne  inform ează
        TVntru  a  puica  fi  publicată,   tiv e le   agricole  respective.  Re­  ră rii  lor.  A stfe l  îşi  vo r  aduce   !  A.  SevhBn,  de  la  biblioteca
        era  necesar  ra   relatarea  de­                                                        ?  m u n ic ip iu lu i,  lu n a r  vor  a­
        spre  m ăsurile  adoptate   p r i­  ţin e   ate nţia  că  sînt  abordate   c o n trib u ţia   la  bu nu l   m ers  al   :  vea  loc  şi  a lle   a u d iţii   din
        vin d  îm b u n ă tă ţire a   a c tiv ită ţii   în  special  aspecte  caro  privesc   tre b u rilo r  in  u n ită ţile   coope­  i  opere  ele  cla sicilo r  m uzicii
        ernnom ice  a  C  A  P.  să  c u p rin ­  m odul  de  păstrare  şi  gospodâ-  ra tiste  am intite.  j  universale.
        dă  m ai  m u lte   elem ente  re fe ­
        rito a re   la  n e a ju n su rile    care
        au  existat  pînâ  acum  şi  a va n­
        ta je le   o fe rite   de  noile  form e                                                 colo  '   Am    rămas   foarte   i
        perfecţionate   de  organizare,   Bucurie  de  scurtă                                    contrariat.  Poate  s-o  fi  gă­
        norm are  şi  re trib u ire   a  m u n ­                                                 sit  o  noufl  metodă  de  scăr­
        cii.                           durată                                                    mănat  zdrenţe  prin  vulcani­
          lo s if  Adam   —   B ăiţa   D in                                                      zare.
        docum entele  anexate  la  scri­  Bucuria  locatarilor  blocu­
        soare  reiese  că  nu  b e ne ficiaţi   lui  turn  M l,  recent  dat   in                 Se  caută
        de  d re p tu l  de  a  v i  se  despă­
                                       folosinţă  In  municipiul  De­
        gubi  de  către  A D A S   o  sumă
                                       va,  a  fost  de  sexirtă  durata.
        m ai  m are  d e cit  cea  recupera­  A b ia   şi-au  Ouat  oamenii   in                  un  operator
                                                                    tă  persoana  care  să  facă  lu­
        tă  care,  de  a ltfe l,  întrece  va ­  primire  cele  44  de  aparta­  mină  fa  se  citi  căldură)   fn   Cinematograful  din   Baia
        loarea  declarată  a  a n im a lu ­
                                       mente  şi  22  de   garsoniere,   problema  nr.  1  a  locatarilor   de  Crfş  stă  închis  de   trei
        lu i  asigurat.
                                       crt  au  şi  început...  necazuri­  blocului  turn  M l  din  Deva?'  luni,  Ca  să  poată  vedea  un
         II.   D u m ifru   —  S âlciva  Da­  le.  Primul  —   şi  care  e  pro­                 film,  oamenii  trebuie  să  ple­
        că  sînteţi  in  posesia  in fo rm a ­  blema  nr.  I,  ce  nu  mai  su­                 ce  la  Brad  sau  in  altă  parte.
        ţiilo r   fu rn iza te   z ia ru lu i  ar  fi  feră  nici  uu  fel  de  aminarc  „Maşinile  de   Că  de.  simt  şi  A  pulsul  civi­
                                       —   e  căJdura.   E  problemă                             lizaţiei  moderne  şi  pe   dea­
                                       pentru  că,  fn  fapt,  ea   nu   scărmănat...            supra.  nevoia  efectelor  bine­
                                       este.  Noii  locatari  sînt  obli­                        făcătoare  ale   acestei   arte.
                                       gaţi  sil  aibă  şl  acasă  ţinuta   ...zdrenţe,   din  Petroşani,   Oare  consiliul  popular  co­
           PRONOSPORT                  vestimentară  de  pe  stradă.   str.  Vasile  Conta.  nr.  10,  mal   munal  nu  simte  „atmosfera
                                       Altminteri,  nu-i  chip  sfi  stea.
                                       Şi  cei  mai  vlrstnici  o   mai   lucrează  două  luni.  (Condu­  încărcată"  ?  N-n  simte   Cu
                                                                    cerea)".
                                                                                                 dac-ar  simţi-o,  ar  angaja  un
                                       descurcă   cum  o  descurcă,   Cam  aşa  sună  afişele  prin­  operator  la  aparatele  de  pro­
        1. Barí  -  B /e id o  2-D  1  dar  ce  fac  cei  mici  —  co­  se  In  cîteva  xntrine  la  capă­  iecţie  ale  căminului.  Că  pe
        2. Florentino  -   L on e ro jil  2-1  1  piii ?  De  la  serviciul  „ Ur­  tul  străzii  V.  Conta.  Mai  clar   el  il  aşteaptă  lumea.  Şi  doar
        3. In lern o iio n ole   -   Romo  2-0  1  genţe'•  al  t.G.C.L.  —  oame­  nici  nu  se  poate  in  sarcina  celor  de  la  con­
        4. Juventui —  Sompdorlo  2-0  1  nii  au  plecat   cu  „îndem­
        5. L oilo  — C ogllorl  0-2  2                                Dacă  o  să  le  vedeţi  peste   siliu  intru  treaba  asta...   Şi,
                                       nul" :  „Nu  noi  răspundem.
        6. N opoll  •-   Torino  4-0  1  Blocul  e  In  garanţie,  timp   două  luni,  tot  două  luni.  de   aşa.  oamenii  rămîn  cu  ridi­
        7  Polcrmo —  Bologno  1-0  1  de  un  an,  la  Trustul  de  con­  atunci  înainte  vor  lucra  ma­  cările  din  umeri  (unii),   cu   Uno  din  ultimele  noutăţi  lêhnlce  ale  mineritului  din  Valea  Jiului  este  ji  Staţia  de  de gazare  de  la  E.M.  Lupenl,  Ima­
        8. V/erono —  MlJon   2-2  ■                                şinile  de  scărmănat  zdren­  vorbe  tari  strivite  intre  dinţi   ginea  înfăţişează  un  aspect  din  hafa  pömpelär  de  vid.
                                       strucţii   Deva  !".  Aici,  cel
        9. A tolonto  —  Fogglo  0-0  *                             ţe.  Am  mers   pe   urmele   (alţii)  sau  cu  drumurile  (a­                                                                                              Poto  i  V.  ONOIU
                                       căutat  —  inginerul  Brukner
       10. Cotanlo  -   A re no  3-0  1                             „zdrenţelor"  la  unitatea  nr.   matorii  de  turism).   Auzim
       11. Como  -  Montova   0-0  >  —   nu  poate  fi  găsit.  „E  ple­  37  a  cooperativei  „Jiul".  Aici   chiar  că,  pentru  a  veni   fn
       12. Livorno -   Voreia  o-o  X  cat  pe  şantier“  —  un  lait­  ne  Intîmpină  o  firmă  mare,   sprijinul  ultimilor,  Consiliul
       13. Regglono  —  Peruglo  0-1  ?  motiv   care  li  se  serveşte,   o  uşă  închisă  şi  un   afiş   popular  comunal  Baia   de   Meseria  de  m iner  nu  este  u­  ventilatoare  cu  debit  mare  (pt-   Deşi  sc  alocă  sume  m ari  nen-   lor  respective,  Iar  ta  unele  ca­
         Fond  d»  p/em ll  1*1  346  583.  zilnic,  oamenilor      „Sint  la  vulcanizare  fn  Pia­  Criş  va  deschide  o  secţie  de   şoară.  Ea  cere  din  partea  celui   nâ  la  400  mc  pc  m inut).   La   tru   protecţia  m uncii,  totuşi  se   zuri  a  admis  ca  apa  aâ  curgă
                                        Şi  chiar  nu  poate  fi  găsl- * I  ţa  Victoriei.  Mă  căutaţi   a-  turism.  E  mai  bine  aşa.  care  o  Imhrăţişeazâ  m ultă  băr­  mina  Lupeni  s-a  pus  în  fu n cţi­  înregistrează  încălcări   dc  la   p rin   capătul   fu rtu n u lu i   pe
                                                                                                                                 băţie  şi  curaj.  Dar,  oricite  *r-   une  o  staţie  de  degazare  cu   N.T S,  Iată  cîteva  cazuri  :  transportor.
                                                                                                                                 trib u le   legate  de  profesie  nr  a-   a ju to ru l  căreia  s-a  reuşit  sâ  sc   In  unele  zone  cunoscute  cu   In  vederea  m ă ririi   eficienţei
                                                                                                                                 vra  m inerul,  acestea  nu -i  sint   reducă  considerabil  concentra­  em anaţii  intense  dc  metan  nu   dc  reţinere  a  pra fu lu i  de  căr­
                     Anticipaţie                                       CINEMA                                                    şi  cu  o  securitate  deplină  a  lo­  ze  străpungerea  lu cră rilo r   de   au  fost  luate  m ăsurile  cele  mai   in  urmă  pompe  de  apfl  pentru
                                                                                                                                                                                                                           bune,  au  fost  procurate  Cu  ani
                                                                                                                                                               ţiile   dc  metan  şi  să  sc  realize­
                                                                                                                                 de  folos  dacă  nu  i  se  întregesc
                                                                                                                                                                                             corespunzătoare  pentru  preve­
                                                                                                                                                                                                                                      zăcâm întulul
                                                                                                                                                                                                                                                  prin
                                                                                                                                                                                                                           umectarea
                                                                                                                                 cului  de  muncă,  care  să  redu­
                                                                                                                                                               deschidere  la  orizontul  400.  în­
                                                                                                                                                                                                               dc  metan
                                                                                                                                                                                             nirea  acum ulărilor
                                                                                                                                 că  pericolul  accidentării  de  o ri­
                                                                                                                                                               tre  p u ţurile  Ştefan  şi  Carolina.
                                                                                                                                                                                             Din  acest  m otiv,  tn  trim estrul
                                                                                                                                                                                                                           m asivul  de  cărbune.  Ele  au  dat
                                                                                                                                 ce  natură  a  tem erarului  care  se
                                                                      DEVAi  Tolna  loulul  (C inem ato­                         află  In  subteran.  Cind  acestea   Trebuie  reţinut  faptul  că  la  a-   periculuase  dc  metan  au  condus   Injectarea  ou  Înaltă  presiune  tn
                                                                                                                                                                                             IV  al  anului  1960  acum ulările
                                                                                                                                                                                                                           rezultate  foarte  bune  la  înce­
                                                                                                                                                               cexte  lucrări  controlul  concen­
                                                                     graful  „P atria*')  ;
          la sezonul turistic                                        B ra h m tl  („M u re şu l“ );  H UNEDO A­                  sînt  ignorate   sau  neglijate  se   tra ţie i  de  C  IM   a  fost  făcut  nu   s-au  soldat  cu  accidente  grave   put,  dar  în  cursul  anului  1969
                                                                                   O ro ju l  viselor
                                                                     („A rta * );
                                                                              SIMERIA  :
                                                                                      Vă  pJoco
                                                                                                                                                                                             la  aprinderi  şî  explozii,  care
                                                                                                                                                                                                                           nu  au  mai  fo9t  folosite,  aproa­
                                                                                                                                 înregistrează,  după  cum
                                                                                                                                                               numai  dc  către  personalul  do­
                                                                                                                                                        bine
                                                                                        râ ib o l
                                                                                     la
                                                                                  ca
                                                                     RA  :  ia   tâ ib o i,
                                                                     („C o n iU u cto ru l“ ) ;
                                                                                   M oartea  unul
                                                                                                                                                                                                                           nieră.
                                                                     b irocrat  („F lo e o ro ");  Cind  se  a ra ­              se  ştie,  pierderi  m ateriale  şi  u­  tat  cu  detectoare  in dividu ale  de   de  muncă  la  E.  M.  Lonea  şi   pe  In  nici  o   exploatare   m i­
                                                                                                                                 mane.
                                                                                                                                                               gaze.  ci  şi  de  staţia  te lrg rizu -
                                                                                                                                                                                             U ricani.
                                                                     tă   cucuveaua   („S îd e ru rg îitu l");                     In  atenţia  Centralei  cărbune­  m elrjcâ  de  la  care  sa  se  poată
                                      lo r  pe  care  nu  le  acoperă  n i­  C A lA N :  Lovitura  puternică   („11              lui  Petroşani  şl a  u n itâ ţ'ln r  sub­  avertiza  atît  dispecerul   de  la   Concentraţii  periculoase   de   O  altă  neregulă  care  nu  poa­
                                      m eni.                         Iunie")  |   7ELIUC:   R olli-R oyce-ul                                                                                 metan  s-au  sesizat  şi  la  unele   te  fi  trecută  cu  vederea  este
             (V N M A il  DIN  fA G -'l)                             goibon   („M in e ru l'’) ;    GHkilAR  •   i   1G.00  Lumea  copiilor.  ordonate  au  stat  pe  prim   loc   suprafaţă  cit  şi  m un citorii  dc   locuri  dc  m um ă  de  la  exploa­  starea  căilor  de  acces  şi  de  ae­
                                       —   încă  In   octom brie  anul   la tă   de  /o m ilie   („M in e ru l")  ;  PE­  U n lvcn o l-jo tro n   :  litera   C  ;  problem ele  dc  protecţia  m un­  Ih  locurile  de  muncă  fn  urma   rai  unde  s-au  constatat  d e fi­
                                      tre c u t  —  ne  spunea  că p ita n u l   TROŞANI j  O pcro tiu nco   lo d y   Cha­  ■   16,30  Ancheta  economică  ;  cii,  probleme  despre   rare  se   com parării  rezultatelor  obţinute   tările  m iniere  Vulcan,  P clrila,   cienţe  cu  caracter  m ajor.   La
                                      G hcorghe  M ih a i,  şeful  s e rv i­  plin   („7   N oiem brie")  ;   O p e ra ţiu ­  -  18,55  A nunţuil  -   publicitote  ;  poate  spune  că  in  mare  parte   dc  ventilatoarele  folosite  la  ac-   D llia  şi  Anînoasa.  care  ar  fi
                                                                     nea  lo d y   C hoplin  („R epubileo")  ;
        s p rijin u l  local,  s-ar  putea  rea­                                                                                                                                             putut  conduce  la  accidente.  exploatări   nu   s-au   u rm ă rit
                                      c iu lu i  c irc u la ţie    din  cad rul  LUHENI:   Pogim i   din   Kumerov  j  19,00  Telejurnalul  de  seară  ;
                                                                                                                                 ele  au  (ost  rezolvate  cu  succes.
       liza  O  con stru cţie  ru stică  spe­  I  M .J  H unedoara  —  s-au  sta­  („M u n cilo ie sc")  ;   Femeia  în d ă răt­  ;   19,20  la   volon  —  emisiunea  pentru   I  S-au  făcut  progrese   m e rito rii   rs ju l  parţial  din  Valea  Jiu lu i   A prind erile  de  metan  si  ex-   graficele  lu c ră rilo r  dc  în tre ţi­
       cifică...                      b ilit  de  com un  acord  cu  sec­  nică   („C u ltu ro l")  ;   LONEA:   C ră­  conducătorii  auto  ;  pc  linia  aeraţulni.  îndeosebi  in   cu  cele  din  străinătate   * re­  pln/.iiie  care  au  avut  loc   in   nere  a  acestora,  iar  efectivele
         —  In   ceea  ce  ne  priveşte  ţia   de  d ru m u ri  na ţio n a le    şi   ciun   Cu   E lifo b cla    („M in e ru l")  ;                           nul  la  procurarea  aparatelor  e-   cursul  anului  1060  sc  (latnrcsc   do  m uncitori  necesari  execută­
                                                                     PETRII A <  N oaptea  generalilor,  se­
       —  in te rv in e   tova ră şul  Crişon  po d u ri  lo cu l  şi  tip u l  de  in d i­  riile   I I I    („M u n c ito re sc ");   VUL­  19,30  Atomul,  oceostâ  necunoscută   \   j   locurile  unde  s-au  semnalat  e­  lpctroprcum ative  cu  debite  co­  în  evite  pa ile  faptului  că  insta­  r ii  lu cră rilo r  respective  au  fost
                                                                                                                                                               respunzătoare  şi  la  asim ilarea
                                                                                                       —  emisiune  de  cultură  jtiln -
                                                                                                                                 m anaţii  de  gaze.  De  asemenea,
       —  noi  asigurăm   terenul,   il                              C AN:  Ultimei  tură  („M uncitoresc")  ;                                                                               b  ţ  dc  c lc rlric c   existente  în  sub­  insuficienţi.  L in iile   ferate  pe  u­
                                      catoare  care  tre b u ie   plantate.   ORAŞTIE  ;  M oi  periculoase  decit   (Itlcâ  ;   in  susţinerea  abatajelor  şi  in   acestora  dc  către  fabricile  din
       n ive lă m ,   lem n  de  ste ja r  şi   Pînâ  acum   Insă  n-a  m işcat  n i­  bărbia {rl   („P a tria “ ) ;   Bun  pentru   :  20,00  G aloria  instrum entelor  popu-   j  exploatare  se  folosesc  metode   ţara  noastră.  teran  nu  au  fost  revizuite  şi   nele  porţiuni  au  fost   şi  încă
       fo rţă   de  muncă.  Ne  tre b u ie   o   m eni  un  deget,  deşi  şoseaua,   serviciul   ousllio r   (..Flacăra")  !   loro  ;  noi,  ce  oferă  o  mare  siguranţă                  controlate  la  tim p   Ventilatoa-   maî  sint  denivelate,  slab  con­
        schiţă,  un  m eşter  care  să  con­  respectiv  D  N.   A  n  fost  de­  G EO AG IU -BAl:  Un  glonte  pentru   i  20.30  M edalion   Orson  Weltes  ;  şi   productivitate   în   acelaşi   Fentru  a  se  puica  întreprinde   n  'e  electrice  tubulare  ou  fun r-   solidate,  cu  macazclc   defecte
        ducă  lu c ră rile ,  ceva  m a te ria l   cla ra tă   deschisă  tra fic u lu i  ru ­  g en e ra l;  M l  H A JEG :  Contesa  Cosei   22,00   Telejutnolul  de  noopto  ;   tim p.  şi  în  v iito r  măsuri  eficiente  de   ţionat  multă  vreme  fără  repara­  şi  fără  contragreutăţi  D in  cau­
                                                                     seriile
                                                                                        GRAD:
                                                                              (.  Populor")  ;
       care  nu  costă  c it  chioşcul  şi                           M ina  cu   b rilian te    („S te a u a    ro­                                            protecţia  m uncii  şi  tehnica  se­  ţii.  aj'im ped  în  uncie  cazuri  să   za  lipsei  de  gabarit,  locom oti­
                                      tier.                                                      i  22,10  Teteglob.  Danemarca  (film ) ;  j
       la  1  M ai  cred  că  to tu l  va fi ga­  P en tru  a  lă m u ri  problem a,   ţi« -)  ;   GURABARZA  :   Rolls-Roy-      In  rezolvarea  problem elor  a­  c u rită ţii,  s-au  elaborat  din  tim p   se  frece  c l:eelc  pe  carcasa  a-   vele  circulă  cu  cabinele  mon­
       ta  sâ  prim ească  tu riş ti.   C it   ne  adresăm   şi  to va ră şu lu i  ing.   ce-ul  galben   („M in o ru l")  ;   IHA  ■   :   22,30  Recital  in  alb  şl  negru.  m in tite   a  fost  antrenat  p e rs o ­  teme  de  cercetare  pentru  c la ri­  ccstora.   Lipsa   dc   răspundere   tate  mai  jos,  lucru  cc  îm pie­
                                                                                         („L u ­
                                                                     Un  glonte  pentru  general
                                                                                                                                                                                em anaţiilor
                                                                                                                                                                      regim ului
                                                                                                                                nalul  operativ  şi  cel  de  proiec­
                                                                                                                                                               ficarea
        despre  eficien ţă ,  sînt  sigur  că                        m ina") .                                                                                                               a  conducerilor  atelierelor  elcr-   dică  vizibilitatea   nianipulanţi-
                                      Ioan  Bognea.   şeful   secţiei                                                           tare  şi  cercetare   din   cadrul   de  gaze  din  bazinele  Valea  J iu ­                lor.
        se  va  realiza...                                                                                                                                                                   trnmcennicc  şi  a  m aiştrilor  res­
                                      d ru m u ri  na ţion ale  şi  poduri.                                                     Centralei  cărbunelui  Petroşani,   lu i  şi  Anina   Dc  asemenea,  c-                      O  lacună  generală   care  s-a
         P ropunerea  pare  destul   de                                                                                                                        xistâ  studii  pentru  folosirea  u­  pectivi,  a  persistat  in  special
                                        —  Am   p re lu a t  nu m a i  p a r­                                                   Iar  cînd  a  fost  nevoie  s-a  re­                         la  mina  Dricarii,  unde  s-a  con­  constatat  în  anul  10G0  pe  linia
        în d ră zn e a ţi.  destul  de  ie ftin ă    ţia l  şoseaua  —   n l  se  răsp un­        Î4.03  Popot  fo lclo ric;  14.30  M uzicieni   curs  şi  Ia  s p rijin u l  alto r  in s ti­  tila ju lu i  electric  In  condiţii  dc   protecţiei  m uncii  a  fost  şi  fap­
        şi  uşor  de  realizat.  E  adevă­                                RADIO                   români  do  o ii  despre  muzicieni  ro   tute  do  proiectări  şl  cercetări   securitate  deplină.  în  funcţie  de   statat  starea  deficitară  a  insta­
                                      de.  A p ro x im a tiv   0  km    nu                                                                                                                   la ţiilo r  electrice   Mare   parte   tul  că  nu  întotdeauna  sc  urm ă­
       ra t.  nu  ca  instalarea   u n u i                                                        mâni  de  Ie ri;   14,55  Ş tiinţa   Io  ri;  din  ţară.     natura  lu c ră rilo r  m iniere  şi  a                     resc  şi  se  respectă  m ăsurile  ce
                                      s in t  p re lu a ţi  (din  50  de  km                      15,00   Pagini  din  opera  ..LoVma“  do                                                   d ;n  arestea  au  fost  consululato
       chioşc.  D ar  nici  p ro vizo rie   şi                                                    le o   D e lib c i:   15,30  M elodii  do  Go-               intensităţii  degajărilor  de  gaze.                        sc  iau  cu  ocazia  controalelor.
                                      —   n  n  ).  D ar  s-a  s ta b ilit   cu                                                   Pentru  a  se  putea  crea  condi­                         cu  pene  dc  lemn,  reeurgîndu-se
        sim p listă  ca  va ria n ta   chioşcu­  m iliţia   lo cul  de  p lan ta re   a   PROGRAMUL   I:   6,05-9.30   M utică   guţă  Popescu  ji  Ludovic  D izzi;  15.40   ţii  de  lucru  fără  riscuri  de  ac­  îm bunătăţirea  m aterialelor  folo­  la  im provizaţii,  in  loc  sâ   se   Se  intocmeso  tot  felul  de  h îrfii
        lui.  Dacă  lu c ru rile   sînt  p r iv i­                  tl  o c tu a liiâ ii;   9,3U  Arlos  cu ltu ra l;  Radia  publicitote   16,00  R odiojurnol;   site  la  realizarea  a rra ju lu i  par­               care  în  final  sint  puse  la  a rh i­
                                      sem nelor  de  circ u la ţie .  A cum    10.10  Curs  de  lim ba  Ira n c c tă ;  10,30  16.20  lu cră ri  do  Poul  C on ilo n tin escu ;   cidente.  s-au  introdus  şi  s-an   reoare  corcspunzâior.
        te  cu  seriozitatea  cuvenită,  p i-   se  confecţionează.  Radio  tc o o la ;  10.50  M elodn  de  Petro   16,55  Sloiul  m odicului;  17 00  M elodii   extins  metode  de  rxploataTr  cu   ţia l  şi  altele  linele  dintre  te­  Se  cunoaşte  că  exploziile  d°   vă  fără  sâ  sc  aplice  in  prac­
        nâ  la  1  M ai  se  pot  şi  realiza.                      Andreoscu;   11,05  Pio:e  de  csirodă  ;   de  Ieri,  interpreţi  de  ari  ;  17,35  Teo-   susţinere   metalică   şi   tăiere   mele  rl o  cercetare   propuse  au   tică.
                                        —  Ş tiţi  că  nn  există   n ic i   11.20  Cintece  |i  jocuri;   11.4u  Slo<ul   tru  serial;   10.00  V a rie tă ţi  muzicale  :  fost  rez.nlvalc.  altele  sint  de­  praf  de  cărbune  s‘ nt  tot  at.’t   N cm ulţum ilor  este  faptul  (A
                                      panoul  care  m archează   in ­  m edicului;  12,00  M utică  usoo/â,  IZ.25   18.30   Curs  de  limbo  francerâ:  18,50   mecanizată  cu  combine,  tn  care   falcate  pe  mai  m ulţi  ani,  in   de  periculoase  ca  şi  cele   dc   de  la  Începutul  lu n ii  ianufarie
                                                                                                                                m un citorii  nu  mai  sînt  nevoiţi
                                                                                                  V a rie tă ţi  murîeole  —  eontm uorp;  19,30
       Nu  trebuie                    tra re a   în  ju d e ţ  ?  Seamănă  a   Ş tiinţa  Io  tl;  12.30  M elodii  populara;  Ediţie   radiofonică   -    Ioan   Slavici  ;   să  transporte  m aterialul  de  sus­  funcţie  de  com plexitatea  feno­  gaz  metan  Regretabil  csle   eă   şi  pină  în  prezent,  la  unele  u-
                                                                    13.00  R adiojurnal;  13.10  Avonpiem ieră
                                      lipsă  de  interes.           co tidia n ă;  13,22  Cintece  do  dragoste;   19 50  N oapto  bună.  c o p il;  20.00  Sulta   menelor  constatate.     In  cursul  anului  1060  nu  s-au   nitâţi  m iniere  din  Valea  J iu lu i
                                                                    13.45  Cinieco  populare;  14.00  C oieidc-   slm lonleă  din  baletul  ,,Lo  p lo ţo “  dn   ţinere  Ia  fiecare  ciclu  de  pro­  luat  măsuri  suficiente  pe   a-
                                                         dreptate.
                                        —  Da.  da.  aveţi
       neglijat  prezentul            N u  a-a  pus  n ic i  o  tab lă  in d i­  tcop  m u iic o l;  1<*.40  Radio  p u b licito te ;   M iho il   Joro,   20.25  Com andantul   dn  ducţie,  iar  încărcarea  cărbune­  proterţia  m uncii  care  s-a  u r­  reastâ  linie   Astfel,  poliţele  cu   s-nu  semnala*,  accidente  grave
                                                                                                                                                                O  altă  latură  a  a c tiv ită ţii  de
                                                                                                                                                                                                                           la  lu crările  <lc  ubalaj  şi  trans­
                                                                                                  p io n ia rl;  20.40  Poginl  din  istorio  lie ­
                                                                                                                                lui  sc  face  mecanizat.  De  men­
                                                                    14,50  M uncă  populară;  15.00  Radio-
                                      catoare.  Vom   lua  m ăsuri  ca   ico a lă ;   15  25   Compot, torul   sopîăm i-   d u lu i;  21.05  Scrlsoillo  d irijo ru lu i  Bru   ţionat  este  că  şi  la  lu crările  de   m ărit  a  fost  prevenirea  Îm bol­  praf  inert,  care  formează  bara­  port  pe  puţ   Fie  sc  datorcsc,
                                                                                                                                                                                             jele  de  şist  cu  scopul  de  a  li­
                                                                    nn;  16.00  RodiOjurnol;  16.20  Dm  în­  no  W olter  (1094-1962);  21.45  Pagini
         Ş oferul  conduce în co rd a t  Nu   Im ediat  ce  se  te rm in ă   panou­  registrările  lui  V o tile   Cănănău ;  16  30  dm  opere;  22.00  M utică  u jo o ro ,  22  30   pregătire  s-a  experim entat  tă­  n ă virilo r  profesionale,  accentul   mita  extinderea  unor  eventuale   desigur,  nercspectârii   normelor
        cunoaşte   starea   d ru m u lu i,   rile   sâ  fie   instalate...  Ce  e  nou  in  Judeţul  nostru;  16.50  Pie­  C odron;  22,50  Lucrări  corole  :  23,05  ierea  şi  încărcarea  cu  com bi­  princip al  punîndu-se  pe  comba­  explozii  de  praf  de  cărbune,   dc  proiecţia  m uncii.
                                                                                                  Pioni jtl  contem porani;
                                                                                                                   24,00-1.09  FI-
        traseul  Trecem   p rîn tr-u n   sat   CInd  va  fi  acest  „im e d ia t“   sa  corole;   17.05  Antena  tineretului  ;  lorm onica  din  Los  Angeles,  d irijo r  Zu-   na.  de  unde  s-au  obţinut  rezul­  terea  fo rm ă rii   şi   răsp în dirii   au  fost  montate  in  unele  ra ­  Se  simte  însă  necesitatea  cn
                                                                    17.30  Cinta  Ion  Blăjon  ţi  Florea  Net-
        pc  care-l  id e n tifică m   după...   nu  n i  s-a  spus.  N u m ai  sâ   nu   c u ;  18.10  R o d lo iim p o iio n ;   18.30  O  bln  Mehto  tate  bune.  pra fu lu i  silicogen  tn  subteran.   zuri  incorect,  fără  sâ  fie  în­  factorii  dc  răspundere  din  ţoa­
        firm a   m agazinului  —•  Ohaba.   coincid ă  cu  aniversarea  u n u i   m elodic  pe  od  t iu   d v.;  19.00  G oreto   Asigurîndn-sc  o  mare  gamă   Au  fost  dotate  u n ită ţile   cu  u ­  treţinute.  rlînd  impresia  că  pre­  le  unităţile  m iniere  sâ  ia  mă­
        U rcăm   serpentine  p e ricu lo a ­  an  de  la  darea  în  fu n c ţiu n e    ra d io ;   19,30  Săptăm ino  unul   m elo­  de  m ijloace  de  lucru,  avansarea   tila je    şî   m ateriale   necesare   zenţa  lor  in  aceste  locuri  este   suri  opera live   şi  eficiente,  pe
                                                                    man;  20.05  Toblela  de  scară;  20.10  —
        se.  acoperite  de  zăpadă  b ă tă ­  a  şoselei  S -ar  putea  ca  pînâ   ¿65  do  cintece;   20.20  A rgheziană;      lu c ră rilo r  m iniere  de  deschide­  pentru  a  se  controla  permanent   necesară  numai  pentru  că  au   măsura  p u sib ilitâ ţilo r   dc  care
       to rită   Dacă  nu  eram   în s o ţiţi   a tu n ci  sâ  se  găsească  nn  ţap   20,25  Zace  m elodii  preferote;   21.00   re  şi  pregătire  a  crescut  sim ­  gradul  de  pră fu ire  existent  în   fost  prevâ/.ule  de  norme,  fârâ   dispun,   pentru  ra  problemele
                                                                    Oam eni  de  seam ă-  Julci  V cine,  21,20   VREMEA                                       subteran.                                                   de  protecţia  m uncii  sâ  fie  re­
        de  secretarul  c o n s iliu lu i  popu­  ispăşitor,  Iar  cei  care  trec  tn   Cintă   Johnny  D o re lli,  21.30  Moment   ţitor.  Prin  perfecţionarea  lu cră­                  a  se  avea  convingerea   e fic i­  zolvate  în  totalitate,   ştiind  că
        la r.  treceam   „g ra n iţa “  ju d e ţu ­  goana  m a şin ii  pe  acest  traseu   poetic;  21,35  Solista  serii  -   Ando  Că-   rilo r  se  înregistrează   pe rfo r­  Trebuie  m enţionat  că  pentru   enţei  acestora  orice  neglijare   sau  ignorare,
        lu i  $i  ajungeam   în  Făget  sau   sâ  nu  ştie  n ic i  m ăcar  unde  se   lugăreonu;   22,00  R adiojurnal;   22.2 0   mante  şi  în  ceea  ce  priveşte  a-   realizarea  obiectivelor  de  pro­  Nereguli  s-au  semnalat  şî  la   fie  ea  cit  dc  mică  a  accsluî
        L u g o j  De  la  llia   pînâ  la  l i ­  află.            Sport;  22,30  Concert  de  teoră  ;  0,03­  PENTRU  24  ORE  dînrim ea  p u ţu rilo r  şi  a  ga le ri­  tecţia  m uncii,  prevăzute  a  se   umectarea  p ra fu lu i  de  cărbune,   com partim ent,  are  repercusiuni
                                                                    5,00  Estrada  nocturna
        m ita  ju d e ţu lu i  n ic i  un  panou   P e n tru   ca  noua  poartă   a                  Vreme  rece  cu  cerul   temporar   ilor.  Avînd  în  vedere  că  la  a-   realiza  în  anul  1960  a  fost  chel­  in   lociurile   de  dezvoltare   a   negativ e.
        de  orien ta re,  n ic i  un  in d ic a ­  Judeţului  să  fie  cu   adevărat   PROGRAMUL  II  :  6.00  Program  mu-   noros  Vor  eâdeo  ninsori  tem poro­  dlncim i  m ari  apar  em anaţii  pu­  tuită  o  sumă  de  peste  33  m ili­  acestuia.  Deşi  la  toate  locurile
        to r  de  c irc u la ţie   pe  m arginea   la rg   deschisă  oaspeţilor,   se   zlcol  de  d im in ea ţă;  7.00  R od'ojurnal;  ta.  Vîntul  va  sullo   potrivit   din   ternice  de  gaz  metan,  au  fost   oane  lei.  In  anul  1970  sînt  pre­  de  muncă   au  fost   introduse   Ing.  PETRE  GOMOTiRCEANU
                                                                                                   sud-vesl
                                                                                                          Temperotura
                                                                              muzical  de  dim ineaţă
                                                                    7.10  Program
                                                                                                                    m inimă  va
        d ru m u lu i.  M ergem   lite ra lm e n ­  cer  rezolvate,  deocam dată,  cele   (continuare);  8,10  Tot  înainte;   8.25   fl  cuprinsă  între  minus  6  ;i  minus  construite  staţii  de  aeraj  cores­  văzute  sume  cu  m ult  mal  m ari,   conducte  pentru   apă.   unele   inspector  şef  Io  Inspectoratul
        te  la  in tim p la re .  Şi  e  un  lu -   cîteva  problem e  desprinse  cu   M ori  In te rp re ţi;   9,00  M elodii  popu   3  grade,  lor  m oilm a  Intre  minus  punzătoare.  La  aerisirea  lucră­  o  parte  din  ele   fiin d   alocate   fiin d   dotate  cu  pulverizatoare,   pentru  protecţia  muncit  Deva
                                                                                                   4  ji  0  grade  D lm m eoţa  ceoţo  lo­
                                                                    lare;  9,10  C uit  de  lim ba  boncerâ  ;
        n cru s...  N -a  interesat  c h ia r  pe   p rile ju l  ra id u lu î-a n ch e tâ ,  p ro ­  9.30  Corul  nnsom blulul  ..N icoloe  Băl-   cală.  rilo r  m iniere  In  fund  de  sac   pentru  studii  p rivin d   aerajul  şi   acestea  nu  au  fost  ţinu te   In   Ing.  ION  IlEANU
        n im e n i  sem nalizarea  ru tie ră ,   blem e  cu  a  căro r  urgenţă  to ţi   cescu'“  din  C ralova,  9,45  File  de  ol-   s-a  continuat  folosirea  tu b u ri­  protecţia  m uncii   In  subteran,   funcţie.  Personalul  tehnico-in-   şef  serviciu  aeraj  şi  protecţia
        m ăcar  unde  sin t  lo c u ri  p e ri­  in te rlo c u to rii  s-au  declarat)  de   bum  Puccinl;  11,00  M uiicâ  pop u lată;  PENTRU  URMĂTOARELE   lor  de  aeraj  de  diam etre  m ari   urm ărindu^se  ca  m ăsurile  ce  se   ginere.se   a  trecut  cu  vederea   muncii  Centrala  cărbunelui
        culoase  ?  D e riva ţia   de  se rvi­  acord,  ba  au  m ai  fă cu t  şi  p ro ­  11.30  Călătorie  m uzicală;  12.03  Avon-   2  ZILE  (pînâ  ]n  800  mm)  deservite  de  iau  sâ  aibă  o  eficienţă  sporită.  ncfuneţlonarea   pulverîzatoare-  Petroşani
        ciu   de  Ia  podul  peste  Valea   m is iu n i  Le  considerăm   de  bun   premieră   co tid ia n ă ;   12.15  Piesa   In­  Vremea  se  va  rficl  ujor.  Cerul
                                                                    strum entale;   12,30  Emisiune  muzicală   va  fl  mol  mult  noros.  Vo  ninge
        L â p u g iu lu i.  este  aproape  Im ­  augur.  S in t  pe  d e p lin   re a li­  da  Io  Moscova;   13,00  Concert  de   • lob   Vîntul  vo  tu flo   potrivit  din
        p ra cticab ilă  d in   cauza  g ro p i­  zabile.           prlnz;  13,30  Radiomogozlnul  fem eilor;  nord-veit.
                                                                                                                                                                                                    -   nu  In tra ţi  în  lo cu ri  de  m uncă  unde  prezenţa  dv.
                                                                                                                                         M I N E R I !                                            nu  este  necesară.  Lu cra ţi  num ai  a co lo   unde  aţi  fost
                                                                                                  rltzburg  ce  adăposteşte  ga­                                                                  re p a rtiz a ţi  ;
                                                                                                  leriile  naţionale  de  pictură,
          m at. omm m n  ulm m l î                                                                mxizeul   Geiseltal,  exi  arme                                                                tim p u l  tra n s p o rtu lu i  cu  tă iş u rile   puse  in tr-o   teacă
                                                                                                                                                                                                   -   p u rta ţi  u n e lte le   tă ie to a re   (securi,  fie ră stra ie )  în
                                                                                                  excepţionale  de  lignit,  casa
                                                                                                  natală  a  lui  Hăendel  cu  ves­     La  in tra re a   în  schim b  lu a ţi  u rm ă to a re le   m ăsuri  :  sau  c u tii  sp e cia le   ;
                                                                                                  tita  sa  colecţie  mxtzicologică,    -   ce rce ta ţi  cu  a te n ţie   lo cu l  de  m uncă  în a in te   de
           Un  coleg  de  breaslă  afirma   Şi,  paradoxal  dar  adevărat,   cu  numeroşi  nasturi  argin­  mxizeul  halorilor,  ori  plim-   în ce pere a  lu c ru lu i  cit  şl  în  tim p u l  sch im b u lu i,  ştiin d    -   nu  a ru n c a ţi  şî  nu  lă sa ţi  să  codă  o b ie cte   in  p u ­
          că.  Intîlnind  o  persoană,  vede   el  este,  In  acelaşi  timp,   un   taţi,   sclipitori,   pantaloni   blndxi-te  pe  largile  bulevar­  că  n u m a i  a stfel  se  vor  evita  a c c id e n te le   de  m uncă  :  ţu ri,  ro s to g o lu ri  e tc.;
                                                                    strînşi  sub  genunchi  şl  pan­
          in  ea  familia  sa,  profesia  sa.   oraş  tinăr,  plin  de  dinamism   tofi  încheiaţi   de  catarame   de  ale  modernxilui   Halle­  -   c o p tu riţî  ta va n u l,  p e re ţii  şî  fro n tu l   lo c u lu i  de   -   ra p o rta ţi  s u p e rio rilo r  p e rico le le   ivite,  in clusiv  a-
          prietenii  săi.  Acelaşi   lucru   şt  optimism,  din  an  în   an   late.              Neustadt,  oraşxil  nou,  fn  care   m unco,  în d e p ă rta ţi  to a te   b u c ă ţile   de   rocă  s lă b ită
          se  poate  spune  despre  fie­  mai  modern,   de  o  tot  m ai   Vorbeam  de  străzi  cu   iz   a rh ite c ţii  s-au  Intrecxit   fn                                                  ce leo  care  au  fost  rezolvate  cu  m ijlo a c e le   de  care
          care  nou  oraş  Intilnit.  Pen­  lar(fă  respiraţie.     medieval  deoarece  oraşul  a   a-şi  dovedi  priceperea,  in  a   care  p o t  provoca  p e rico le   de  că d e re   :     a ţi  d ispu s  ;
          tru  cu  fiecare  are  înfăţişa­  Este  interesant  de   notat   conservat  cu  grijă  numeroa­  dovedi  că  sint  demni  xirmaşi   -   m o n ta ţi  susţin ere  co re sp u n ză to a re ,  con form   m o­
          rea  sa  proprie,  poartă   am­  cu  celebritatea  localităţii  da­  sele  vestig ii  ale  unui  Ev  bo­  ai  vechilor  meşteri  exi  mlini   n o g ra fiilo r  de  a rm a re   şl  în lo c u iţî-o   pe  aceea  care   -   nu  u rca ţi  şi  nu  c o b o rîţi  d in   tre n u ri  cin d   acestea
          prenta  trecutului  şi  prezen­  tează  dintr-o  epocă  la  fel  de   gat,  monumentele  sale   de   de  aur  care  au  durat,   de-a   nu  pre zin tă  s ig u ra n ţă   ;             sin t  in  m işcare  ;
          tului  înlr-un   anumit   fel.   îndepărtată  ca  şl  întemeierea   piatră  masivă,  dăltuite   cu   lungxil  secolelor,  oraşul.  Sim­
          specific,  are  o  istoric   pro­  sa,  marcată  de  descoperirea,                      bolul  cel  mai   vizibil  Insă       -   nu  c irc u la ţi  pe  g a le rii  sub  lin ia   de  cu re n t  c o n ­  -   u tiliz a ţi  to a te   m ijlo a c e le   din  d o ta re   pe ntru  p re ­
                                       pe  malurile  rîului  Saale,   a   grijă  de  meşteri  localnici  cu
          prie,  o  ambianţă   aparte                               mîini  de  aur,  imegrindu-so.   pentrxi  xmitatea,  tradiţia   şt   tin u u ,  cu  u n e lte   m e ta lice   sau  a lte   scule  pe  um ă r   ven ire a  a c u m u lă rilo r  de  p ra f  ;
          M-am  convins  o  dată  In  plus   unor  bogate  zăcăminte   de   armonios  fn  noua  arhitectură   progresul  In  artă  şi  ştiin ţă    sau  în  p o ziţii  care  să  po ată  fa ce   co n ta c t  cu  lln lo
          de  aceasta   vizitind  oraşul   minereu  de  cupru,  de  potasiu   ale  cărei  linii  zvicnesc,  pli­  este  castelul  Giebichenstein.                                                  -   Io  sfîrşltu l  sch im b u lu i,  a sig u ra ţi-vă    lo cul   de
          Hallc.  Desigur,  este  greu  sa   şi  de  sare.  Rîul,  navigabil,  a   ne  de  graţie  şi  avint.   spre   El  adăposteşte  Şcoala  supe­  a e ria n ă   ;                           m uncă.
          vorbeşti  despre  el  fură  a  a­  permis  transportarea  acestor   înălţimi.           rioară  dc  estetiert  indxistrla-
          minti  despre  industria   sa   bogăţii  In  cele  mai  depărta­                        lă.  Aici,  între  zîdxiri  datînd
          prcsti(iioasă,  despre  trăsătu­  te  colţuri  ale  M rii.  Şi,  o  da­  Ritmurile  vechi  şi  noi  ale   din  secolul  al  X-lea,  oame­
          rile  mereu   noi  pe  care  a­  tă  ctt  ele,  a  fost  dusă   pină   oraşului,  descomjmsp  şi  re­  nii  de  astăzi  învaţă  şi   sînt                                                                                           ZU£7  Him)
          ceasta.  dezvoltindu-se  conti­  departe  şi  faima  localităţii   compuse  aproape  vizibil   In   învăţaţi  să  pună  intr-o  ar­
          nuu.  i  Ic  conferă  cu  gene­  de  unde  proveneaxi  —  Halle   noi  valori,  alcătuiesc  minu­  monie  desăvirşită  utilxil   cu
                                       am  Saale.  Sărarii  de  aici,  nu­  nata  ambianţă  a  acestxiia,  c-                               Reportaj  publicitar  realizat  la  cererea  Inspectoratului
          rozitate.  Dar  Halle   nu  în­                                                         frximosul.
                                       miţi  halori,   erau  renumiţi   rhilibrxil  —■  aparent  necăn-
          seamnă  numai  chimic,   nu­                                                             Hallc,  deopotrivă  oraş  in­
          mai  geometrie   industrială,   pentru  priceperea  şi  hărnicia   tat  —  al  culorilor  sale,   al   dustrial  şi  centrxi  al  artelor,          judeţean  pentru  protecţia  muncii
          aşa  cum  ai  fi  tentat  sâ  crezi   lor,  pentru  portul  lor  pito­  parcurilor  şi  clădirilor  sol',   al  ştiinţelor,  al  cercetării  şi
          răsfoind  statisticile.  El  este   resc  Dc  altfel,  uneori  şi  as­  al  sxmetdor  sale.  Toate  a­  învăţămintulxii.  Un  oraş   de
          o  aşezare  cu  un  atestat  de   tăzi  mai  pot  fi  văzuţi,  spre   cestea  le  simţi  slrăbătind  ve­  care  te  apropii  fără  efort  şi
                                       satisfacţia  turistului   dornic   chile  străzi  din  preajma  cen­
          existenţă  de  peste  l  000  de                                                        pe  care,  la  plecare,  vei  dori
                                       de  curiozităţi,   descendenţi   trului  medici'al,   concentrat
          ani.  un  oraş  cu  bof/nte   şi  ai  acestora  ctalindu-şi  mfn-   in  jxirul  lui  Morktkirche.  vi-   să-l  revezi  curind.
          vechi  tradiţii  de  muncă  şl   dri,  pp  străzi  cu  iz  medieval,   zitînd  Roter  l'urm  (Turnul   V.  CHtŞU                                    PUBLICITAR  •  REPORTAJ
          cultură,  armonios  împletite.   vechiul  port :  tunică  neagră  Roşu),  Domxil,   cetatea  Mo-       (S lirjil)    I
         ^                     -  —
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12