Page 7 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 3 FEBRUARIE 1970 PAO. 3
l EALIZÂRI PRIVIND PROTEC O f
D IA LO G CU CITITORII ! CICLU DE
| AUDIŢII MUZICALE
U n a Dan — S irb i N pajun- bine să vă adresaţi co m isie i rire a a vu ţiei obşteşti De
m i i iV po ra re le-aLi sesizat de revizie din cad rul C.A.P. aceea considerăm că este bine I La sala de lectură a B i TIA MUNCH LA CENTRALA
in s< riso a rra Lrim isâ redac snu să rid ic a ţi problem ele ca cei care nc-au sesizat de ; b lio te c ii m u n icip a le din
ţie i an fosl aduse la cu n o ştin respective in adunarea gene ficie n ţe le ce sc m anifestă In I Deva a început un in te rc-
ţa 1oe;n ¿j<ului ing Petru Ra rală a coo p e ra to rilo r, pc a- această direcţie, d a r au fost I sânt şi in s tru c tiv ciclu de
du. dii-ci to n ii C e n tru lu i jude ccustâ cale fiin d po sib il să se lip s iţi de c u ra ju l de a semna i a u d iţii m uzicale. T rîm a au
ţra n de rep rod ucţie M selec pună capăt acte lor de pâgubi- scriso rile trim is e redacţiei, să : d iţie .S im fo n ia a V l-a ,
ţie Am i>rim it asigurări, pe re a a v e rii obşteşti. p a rticip e la dezbaterile adu ; P a sto ra la ', de Beethoven, a CĂRBUNELUI PETROŞANI
care vi le transm item şi dv., Ainonim â — Dineu M ia şi n ă rilo r generale ale coopera j fost prezentată de profeso
<â se vor lua m ăsuri astfel Z d ra p ţi. Aspectele re la ta te v i to rilo r ce au loc In luna fe ; ru l G hcorghe Bercca, de la 9
in c it pe v iito r să nu se m ai zează problem e m ajore re fe b ru a rie ac., să evidenţieze j L ic ru l pedagogic d in lo-
semnaleze asemenea abateri. rito a re la bu n u l mers al a c ti lip s u rile existente şi să p ro p u j calitate.
Ilo ria M arcu — Bretea S trei. v ită ţii econom ice in coopera nă m ăsuri in vederea în lă tu ! După cum ne inform ează
TVntru a puica fi publicată, tiv e le agricole respective. Re ră rii lor. A stfe l îşi vo r aduce ! A. SevhBn, de la biblioteca
era necesar ra relatarea de ? m u n ic ip iu lu i, lu n a r vor a
spre m ăsurile adoptate p r i ţin e ate nţia că sînt abordate c o n trib u ţia la bu nu l m ers al : vea loc şi a lle a u d iţii din
vin d îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită ţii în special aspecte caro privesc tre b u rilo r in u n ită ţile coope i opere ele cla sicilo r m uzicii
ernnom ice a C A P. să c u p rin m odul de păstrare şi gospodâ- ra tiste am intite. j universale.
dă m ai m u lte elem ente re fe
rito a re la n e a ju n su rile care
au existat pînâ acum şi a va n
ta je le o fe rite de noile form e colo ' Am rămas foarte i
perfecţionate de organizare, Bucurie de scurtă contrariat. Poate s-o fi gă
norm are şi re trib u ire a m u n sit o noufl metodă de scăr
cii. durată mănat zdrenţe prin vulcani
lo s if Adam — B ăiţa D in zare.
docum entele anexate la scri Bucuria locatarilor blocu
soare reiese că nu b e ne ficiaţi lui turn M l, recent dat in Se caută
de d re p tu l de a v i se despă
folosinţă In municipiul De
gubi de către A D A S o sumă
va, a fost de sexirtă durata.
m ai m are d e cit cea recupera A b ia şi-au Ouat oamenii in un operator
tă persoana care să facă lu
tă care, de a ltfe l, întrece va primire cele 44 de aparta mină fa se citi căldură) fn Cinematograful din Baia
loarea declarată a a n im a lu
mente şi 22 de garsoniere, problema nr. 1 a locatarilor de Crfş stă închis de trei
lu i asigurat.
crt au şi început... necazuri blocului turn M l din Deva?' luni, Ca să poată vedea un
II. D u m ifru — S âlciva Da le. Primul — şi care e pro film, oamenii trebuie să ple
că sînteţi in posesia in fo rm a blema nr. I, ce nu mai su ce la Brad sau in altă parte.
ţiilo r fu rn iza te z ia ru lu i ar fi feră nici uu fel de aminarc „Maşinile de Că de. simt şi A pulsul civi
— e căJdura. E problemă lizaţiei moderne şi pe dea
pentru că, fn fapt, ea nu scărmănat... supra. nevoia efectelor bine
este. Noii locatari sînt obli făcătoare ale acestei arte.
gaţi sil aibă şl acasă ţinuta ...zdrenţe, din Petroşani, Oare consiliul popular co
PRONOSPORT vestimentară de pe stradă. str. Vasile Conta. nr. 10, mal munal nu simte „atmosfera
Altminteri, nu-i chip sfi stea.
Şi cei mai vlrstnici o mai lucrează două luni. (Condu încărcată" ? N-n simte Cu
cerea)".
dac-ar simţi-o, ar angaja un
descurcă cum o descurcă, Cam aşa sună afişele prin operator la aparatele de pro
1. Barí - B /e id o 2-D 1 dar ce fac cei mici — co se In cîteva xntrine la capă iecţie ale căminului. Că pe
2. Florentino - L on e ro jil 2-1 1 piii ? De la serviciul „ Ur tul străzii V. Conta. Mai clar el il aşteaptă lumea. Şi doar
3. In lern o iio n ole - Romo 2-0 1 genţe'• al t.G.C.L. — oame nici nu se poate in sarcina celor de la con
4. Juventui — Sompdorlo 2-0 1 nii au plecat cu „îndem
5. L oilo — C ogllorl 0-2 2 Dacă o să le vedeţi peste siliu intru treaba asta... Şi,
nul" : „Nu noi răspundem.
6. N opoll •- Torino 4-0 1 Blocul e In garanţie, timp două luni, tot două luni. de aşa. oamenii rămîn cu ridi
7 Polcrmo — Bologno 1-0 1 de un an, la Trustul de con atunci înainte vor lucra ma cările din umeri (unii), cu Uno din ultimele noutăţi lêhnlce ale mineritului din Valea Jiului este ji Staţia de de gazare de la E.M. Lupenl, Ima
8. V/erono — MlJon 2-2 ■ şinile de scărmănat zdren vorbe tari strivite intre dinţi ginea înfăţişează un aspect din hafa pömpelär de vid.
strucţii Deva !". Aici, cel
9. A tolonto — Fogglo 0-0 * ţe. Am mers pe urmele (alţii) sau cu drumurile (a Poto i V. ONOIU
căutat — inginerul Brukner
10. Cotanlo - A re no 3-0 1 „zdrenţelor" la unitatea nr. matorii de turism). Auzim
11. Como - Montova 0-0 > — nu poate fi găsit. „E ple 37 a cooperativei „Jiul". Aici chiar că, pentru a veni fn
12. Livorno - Voreia o-o X cat pe şantier“ — un lait ne Intîmpină o firmă mare, sprijinul ultimilor, Consiliul
13. Regglono — Peruglo 0-1 ? motiv care li se serveşte, o uşă închisă şi un afiş popular comunal Baia de Meseria de m iner nu este u ventilatoare cu debit mare (pt- Deşi sc alocă sume m ari nen- lor respective, Iar ta unele ca
Fond d» p/em ll 1*1 346 583. zilnic, oamenilor „Sint la vulcanizare fn Pia Criş va deschide o secţie de şoară. Ea cere din partea celui nâ la 400 mc pc m inut). La tru protecţia m uncii, totuşi se zuri a admis ca apa aâ curgă
Şi chiar nu poate fi găsl- * I ţa Victoriei. Mă căutaţi a- turism. E mai bine aşa. care o Imhrăţişeazâ m ultă băr mina Lupeni s-a pus în fu n cţi înregistrează încălcări dc la p rin capătul fu rtu n u lu i pe
băţie şi curaj. Dar, oricite *r- une o staţie de degazare cu N.T S, Iată cîteva cazuri : transportor.
trib u le legate de profesie nr a- a ju to ru l căreia s-a reuşit sâ sc In unele zone cunoscute cu In vederea m ă ririi eficienţei
vra m inerul, acestea nu -i sint reducă considerabil concentra em anaţii intense dc metan nu dc reţinere a pra fu lu i de căr
Anticipaţie CINEMA şi cu o securitate deplină a lo ze străpungerea lu cră rilo r de au fost luate m ăsurile cele mai in urmă pompe de apfl pentru
bune, au fost procurate Cu ani
ţiile dc metan şi să sc realize
de folos dacă nu i se întregesc
corespunzătoare pentru preve
zăcâm întulul
prin
umectarea
cului de muncă, care să redu
deschidere la orizontul 400. în
dc metan
nirea acum ulărilor
că pericolul accidentării de o ri
tre p u ţurile Ştefan şi Carolina.
Din acest m otiv, tn trim estrul
m asivul de cărbune. Ele au dat
ce natură a tem erarului care se
DEVAi Tolna loulul (C inem ato află In subteran. Cind acestea Trebuie reţinut faptul că la a- periculuase dc metan au condus Injectarea ou Înaltă presiune tn
IV al anului 1960 acum ulările
rezultate foarte bune la înce
cexte lucrări controlul concen
graful „P atria*') ;
la sezonul turistic B ra h m tl („M u re şu l“ ); H UNEDO A sînt ignorate sau neglijate se tra ţie i de C IM a fost făcut nu s-au soldat cu accidente grave put, dar în cursul anului 1969
O ro ju l viselor
(„A rta * );
SIMERIA :
Vă pJoco
la aprinderi şî explozii, care
nu au mai fo9t folosite, aproa
înregistrează, după cum
numai dc către personalul do
bine
râ ib o l
la
ca
RA : ia tâ ib o i,
(„C o n iU u cto ru l“ ) ;
M oartea unul
nieră.
b irocrat („F lo e o ro "); Cind se a ra se ştie, pierderi m ateriale şi u tat cu detectoare in dividu ale de de muncă la E. M. Lonea şi pe In nici o exploatare m i
mane.
gaze. ci şi de staţia te lrg rizu -
U ricani.
tă cucuveaua („S îd e ru rg îitu l"); In atenţia Centralei cărbune m elrjcâ de la care sa se poată
lo r pe care nu le acoperă n i C A lA N : Lovitura puternică („11 lui Petroşani şl a u n itâ ţ'ln r sub avertiza atît dispecerul de la Concentraţii periculoase de O altă neregulă care nu poa
m eni. Iunie") | 7ELIUC: R olli-R oyce-ul metan s-au sesizat şi la unele te fi trecută cu vederea este
(V N M A il DIN fA G -'l) goibon („M in e ru l'’) ; GHkilAR • i 1G.00 Lumea copiilor. ordonate au stat pe prim loc suprafaţă cit şi m un citorii dc locuri dc m um ă de la exploa starea căilor de acces şi de ae
— încă In octom brie anul la tă de /o m ilie („M in e ru l") ; PE U n lvcn o l-jo tro n : litera C ; problem ele dc protecţia m un Ih locurile de muncă fn urma rai unde s-au constatat d e fi
tre c u t — ne spunea că p ita n u l TROŞANI j O pcro tiu nco lo d y Cha ■ 16,30 Ancheta economică ; cii, probleme despre rare se com parării rezultatelor obţinute tările m iniere Vulcan, P clrila, cienţe cu caracter m ajor. La
G hcorghe M ih a i, şeful s e rv i plin („7 N oiem brie") ; O p e ra ţiu - 18,55 A nunţuil - publicitote ; poate spune că in mare parte dc ventilatoarele folosite la ac- D llia şi Anînoasa. care ar fi
nea lo d y C hoplin („R epubileo") ;
s p rijin u l local, s-ar putea rea putut conduce la accidente. exploatări nu s-au u rm ă rit
c iu lu i c irc u la ţie din cad rul LUHENI: Pogim i din Kumerov j 19,00 Telejurnalul de seară ;
ele au (ost rezolvate cu succes.
liza O con stru cţie ru stică spe I M .J H unedoara — s-au sta („M u n cilo ie sc") ; Femeia în d ă răt ; 19,20 la volon — emisiunea pentru I S-au făcut progrese m e rito rii rs ju l parţial din Valea Jiu lu i A prind erile de metan si ex- graficele lu c ră rilo r dc în tre ţi
cifică... b ilit de com un acord cu sec nică („C u ltu ro l") ; LONEA: C ră conducătorii auto ; pc linia aeraţulni. îndeosebi in cu cele din străinătate * re pln/.iiie care au avut loc in nere a acestora, iar efectivele
— In ceea ce ne priveşte ţia de d ru m u ri na ţio n a le şi ciun Cu E lifo b cla („M in e ru l") ; nul la procurarea aparatelor e- cursul anului 1060 sc (latnrcsc do m uncitori necesari execută
PETRII A < N oaptea generalilor, se
— in te rv in e tova ră şul Crişon po d u ri lo cu l şi tip u l de in d i riile I I I („M u n c ito re sc "); VUL 19,30 Atomul, oceostâ necunoscută \ j locurile unde s-au semnalat e lpctroprcum ative cu debite co în evite pa ile faptului că insta r ii lu cră rilo r respective au fost
respunzătoare şi la asim ilarea
— emisiune de cultură jtiln -
m anaţii de gaze. De asemenea,
— noi asigurăm terenul, il C AN: Ultimei tură („M uncitoresc") ; b ţ dc c lc rlric c existente în sub insuficienţi. L in iile ferate pe u
catoare care tre b u ie plantate. ORAŞTIE ; M oi periculoase decit (Itlcâ ; in susţinerea abatajelor şi in acestora dc către fabricile din
n ive lă m , lem n de ste ja r şi Pînâ acum Insă n-a m işcat n i bărbia {rl („P a tria “ ) ; Bun pentru : 20,00 G aloria instrum entelor popu- j exploatare se folosesc metode ţara noastră. teran nu au fost revizuite şi nele porţiuni au fost şi încă
fo rţă de muncă. Ne tre b u ie o m eni un deget, deşi şoseaua, serviciul ousllio r (..Flacăra") ! loro ; noi, ce oferă o mare siguranţă controlate la tim p Ventilatoa- maî sint denivelate, slab con
schiţă, un m eşter care să con respectiv D N. A n fost de G EO AG IU -BAl: Un glonte pentru i 20.30 M edalion Orson Weltes ; şi productivitate în acelaşi Fentru a se puica întreprinde n 'e electrice tubulare ou fun r- solidate, cu macazclc defecte
ducă lu c ră rile , ceva m a te ria l cla ra tă deschisă tra fic u lu i ru g en e ra l; M l H A JEG : Contesa Cosei 22,00 Telejutnolul de noopto ; tim p. şi în v iito r măsuri eficiente de ţionat multă vreme fără repara şi fără contragreutăţi D in cau
seriile
GRAD:
(. Populor") ;
care nu costă c it chioşcul şi M ina cu b rilian te („S te a u a ro protecţia m uncii şi tehnica se ţii. aj'im ped în uncie cazuri să za lipsei de gabarit, locom oti
tier. i 22,10 Teteglob. Danemarca (film ) ; j
la 1 M ai cred că to tu l va fi ga P en tru a lă m u ri problem a, ţi« -) ; GURABARZA : Rolls-Roy- In rezolvarea problem elor a c u rită ţii, s-au elaborat din tim p se frece c l:eelc pe carcasa a- vele circulă cu cabinele mon
ta sâ prim ească tu riş ti. C it ne adresăm şi to va ră şu lu i ing. ce-ul galben („M in o ru l") ; IHA ■ : 22,30 Recital in alb şl negru. m in tite a fost antrenat p e rs o teme de cercetare pentru c la ri ccstora. Lipsa dc răspundere tate mai jos, lucru cc îm pie
(„L u
Un glonte pentru general
em anaţiilor
regim ului
nalul operativ şi cel de proiec
ficarea
despre eficien ţă , sînt sigur că m ina") . a conducerilor atelierelor elcr- dică vizibilitatea nianipulanţi-
Ioan Bognea. şeful secţiei tare şi cercetare din cadrul de gaze din bazinele Valea J iu lor.
se va realiza... trnmcennicc şi a m aiştrilor res
d ru m u ri na ţion ale şi poduri. Centralei cărbunelui Petroşani, lu i şi Anina Dc asemenea, c- O lacună generală care s-a
P ropunerea pare destul de xistâ studii pentru folosirea u pectivi, a persistat in special
— Am p re lu a t nu m a i p a r Iar cînd a fost nevoie s-a re la mina Dricarii, unde s-a con constatat în anul 10G0 pe linia
în d ră zn e a ţi. destul de ie ftin ă ţia l şoseaua — n l se răsp un Î4.03 Popot fo lclo ric; 14.30 M uzicieni curs şi Ia s p rijin u l alto r in s ti tila ju lu i electric In condiţii dc protecţiei m uncii a fost şi fap
şi uşor de realizat. E adevă RADIO români do o ii despre muzicieni ro tute do proiectări şl cercetări securitate deplină. în funcţie de statat starea deficitară a insta
de. A p ro x im a tiv 0 km nu la ţiilo r electrice Mare parte tul că nu întotdeauna sc urm ă
ra t. nu ca instalarea u n u i mâni de Ie ri; 14,55 Ş tiinţa Io ri; din ţară. natura lu c ră rilo r m iniere şi a resc şi se respectă m ăsurile ce
s in t p re lu a ţi (din 50 de km 15,00 Pagini din opera ..LoVma“ do d ;n arestea au fost consululato
chioşc. D ar nici p ro vizo rie şi le o D e lib c i: 15,30 M elodii do Go- intensităţii degajărilor de gaze. sc iau cu ocazia controalelor.
— n n ). D ar s-a s ta b ilit cu Pentru a se putea crea condi cu pene dc lemn, reeurgîndu-se
sim p listă ca va ria n ta chioşcu m iliţia lo cul de p lan ta re a PROGRAMUL I: 6,05-9.30 M utică guţă Popescu ji Ludovic D izzi; 15.40 ţii de lucru fără riscuri de ac îm bunătăţirea m aterialelor folo la im provizaţii, in loc sâ se Se intocmeso tot felul de h îrfii
lui. Dacă lu c ru rile sînt p r iv i tl o c tu a liiâ ii; 9,3U Arlos cu ltu ra l; Radia publicitote 16,00 R odiojurnol; site la realizarea a rra ju lu i par care în final sint puse la a rh i
sem nelor de circ u la ţie . A cum 10.10 Curs de lim ba Ira n c c tă ; 10,30 16.20 lu cră ri do Poul C on ilo n tin escu ; cidente. s-au introdus şi s-an reoare corcspunzâior.
te cu seriozitatea cuvenită, p i- se confecţionează. Radio tc o o la ; 10.50 M elodn de Petro 16,55 Sloiul m odicului; 17 00 M elodii extins metode de rxploataTr cu ţia l şi altele linele dintre te Se cunoaşte că exploziile d° vă fără sâ sc aplice in prac
nâ la 1 M ai se pot şi realiza. Andreoscu; 11,05 Pio:e de csirodă ; de Ieri, interpreţi de ari ; 17,35 Teo- susţinere metalică şi tăiere mele rl o cercetare propuse au tică.
— Ş tiţi că nn există n ic i 11.20 Cintece |i jocuri; 11.4u Slo<ul tru serial; 10.00 V a rie tă ţi muzicale : fost rez.nlvalc. altele sint de praf de cărbune s‘ nt tot at.’t N cm ulţum ilor este faptul (A
panoul care m archează in m edicului; 12,00 M utică usoo/â, IZ.25 18.30 Curs de limbo francerâ: 18,50 mecanizată cu combine, tn care falcate pe mai m ulţi ani, in de periculoase ca şi cele dc de la Începutul lu n ii ianufarie
m un citorii nu mai sînt nevoiţi
V a rie tă ţi murîeole — eontm uorp; 19,30
Nu trebuie tra re a în ju d e ţ ? Seamănă a Ş tiinţa Io tl; 12.30 M elodii populara; Ediţie radiofonică - Ioan Slavici ; să transporte m aterialul de sus funcţie de com plexitatea feno gaz metan Regretabil csle eă şi pină în prezent, la unele u-
13.00 R adiojurnal; 13.10 Avonpiem ieră
lipsă de interes. co tidia n ă; 13,22 Cintece do dragoste; 19 50 N oapto bună. c o p il; 20.00 Sulta menelor constatate. In cursul anului 1060 nu s-au nitâţi m iniere din Valea J iu lu i
13.45 Cinieco populare; 14.00 C oieidc- slm lonleă din baletul ,,Lo p lo ţo “ dn ţinere Ia fiecare ciclu de pro luat măsuri suficiente pe a-
dreptate.
— Da. da. aveţi
neglijat prezentul N u a-a pus n ic i o tab lă in d i tcop m u iic o l; 1<*.40 Radio p u b licito te ; M iho il Joro, 20.25 Com andantul dn ducţie, iar încărcarea cărbune proterţia m uncii care s-a u r reastâ linie Astfel, poliţele cu s-nu semnala*, accidente grave
O altă latură a a c tiv ită ţii de
la lu crările <lc ubalaj şi trans
p io n ia rl; 20.40 Poginl din istorio lie
lui sc face mecanizat. De men
14,50 M uncă populară; 15.00 Radio-
catoare. Vom lua m ăsuri ca ico a lă ; 15 25 Compot, torul sopîăm i- d u lu i; 21.05 Scrlsoillo d irijo ru lu i Bru ţionat este că şi la lu crările de m ărit a fost prevenirea Îm bol praf inert, care formează bara port pe puţ Fie sc datorcsc,
jele de şist cu scopul de a li
nn; 16.00 RodiOjurnol; 16.20 Dm în no W olter (1094-1962); 21.45 Pagini
Ş oferul conduce în co rd a t Nu Im ediat ce se te rm in ă panou registrările lui V o tile Cănănău ; 16 30 dm opere; 22.00 M utică u jo o ro , 22 30 pregătire s-a experim entat tă n ă virilo r profesionale, accentul mita extinderea unor eventuale desigur, nercspectârii normelor
cunoaşte starea d ru m u lu i, rile sâ fie instalate... Ce e nou in Judeţul nostru; 16.50 Pie C odron; 22,50 Lucrări corole : 23,05 ierea şi încărcarea cu com bi princip al punîndu-se pe comba explozii de praf de cărbune, dc proiecţia m uncii.
Pioni jtl contem porani;
24,00-1.09 FI-
traseul Trecem p rîn tr-u n sat CInd va fi acest „im e d ia t“ sa corole; 17.05 Antena tineretului ; lorm onica din Los Angeles, d irijo r Zu- na. de unde s-au obţinut rezul terea fo rm ă rii şi răsp în dirii au fost montate in unele ra Se simte însă necesitatea cn
17.30 Cinta Ion Blăjon ţi Florea Net-
pc care-l id e n tifică m după... nu n i s-a spus. N u m ai sâ nu c u ; 18.10 R o d lo iim p o iio n ; 18.30 O bln Mehto tate bune. pra fu lu i silicogen tn subteran. zuri incorect, fără sâ fie în factorii dc răspundere din ţoa
firm a m agazinului —• Ohaba. coincid ă cu aniversarea u n u i m elodic pe od t iu d v.; 19.00 G oreto Asigurîndn-sc o mare gamă Au fost dotate u n ită ţile cu u treţinute. rlînd impresia că pre le unităţile m iniere sâ ia mă
U rcăm serpentine p e ricu lo a an de la darea în fu n c ţiu n e ra d io ; 19,30 Săptăm ino unul m elo de m ijloace de lucru, avansarea tila je şî m ateriale necesare zenţa lor in aceste locuri este suri opera live şi eficiente, pe
man; 20.05 Toblela de scară; 20.10 —
se. acoperite de zăpadă b ă tă a şoselei S -ar putea ca pînâ ¿65 do cintece; 20.20 A rgheziană; lu c ră rilo r m iniere de deschide pentru a se controla permanent necesară numai pentru că au măsura p u sib ilitâ ţilo r dc care
to rită Dacă nu eram în s o ţiţi a tu n ci sâ se găsească nn ţap 20,25 Zace m elodii preferote; 21.00 re şi pregătire a crescut sim gradul de pră fu ire existent în fost prevâ/.ule de norme, fârâ dispun, pentru ra problemele
Oam eni de seam ă- Julci V cine, 21,20 VREMEA subteran. de protecţia m uncii sâ fie re
de secretarul c o n s iliu lu i popu ispăşitor, Iar cei care trec tn Cintă Johnny D o re lli, 21.30 Moment ţitor. Prin perfecţionarea lu cră a se avea convingerea e fic i zolvate în totalitate, ştiind că
la r. treceam „g ra n iţa “ ju d e ţu goana m a şin ii pe acest traseu poetic; 21,35 Solista serii - Ando Că- rilo r se înregistrează pe rfo r Trebuie m enţionat că pentru enţei acestora orice neglijare sau ignorare,
lu i $i ajungeam în Făget sau sâ nu ştie n ic i m ăcar unde se lugăreonu; 22,00 R adiojurnal; 22.2 0 mante şi în ceea ce priveşte a- realizarea obiectivelor de pro Nereguli s-au semnalat şî la fie ea cit dc mică a accsluî
L u g o j De la llia pînâ la l i află. Sport; 22,30 Concert de teoră ; 0,03 PENTRU 24 ORE dînrim ea p u ţu rilo r şi a ga le ri tecţia m uncii, prevăzute a se umectarea p ra fu lu i de cărbune, com partim ent, are repercusiuni
5,00 Estrada nocturna
m ita ju d e ţu lu i n ic i un panou P e n tru ca noua poartă a Vreme rece cu cerul temporar ilor. Avînd în vedere că la a- realiza în anul 1960 a fost chel in lociurile de dezvoltare a negativ e.
de orien ta re, n ic i un in d ic a Judeţului să fie cu adevărat PROGRAMUL II : 6.00 Program mu- noros Vor eâdeo ninsori tem poro dlncim i m ari apar em anaţii pu tuită o sumă de peste 33 m ili acestuia. Deşi la toate locurile
to r de c irc u la ţie pe m arginea la rg deschisă oaspeţilor, se zlcol de d im in ea ţă; 7.00 R od'ojurnal; ta. Vîntul va sullo potrivit din ternice de gaz metan, au fost oane lei. In anul 1970 sînt pre de muncă au fost introduse Ing. PETRE GOMOTiRCEANU
sud-vesl
Temperotura
muzical de dim ineaţă
7.10 Program
m inimă va
d ru m u lu i. M ergem lite ra lm e n cer rezolvate, deocam dată, cele (continuare); 8,10 Tot înainte; 8.25 fl cuprinsă între minus 6 ;i minus construite staţii de aeraj cores văzute sume cu m ult mal m ari, conducte pentru apă. unele inspector şef Io Inspectoratul
te la in tim p la re . Şi e un lu - cîteva problem e desprinse cu M ori In te rp re ţi; 9,00 M elodii popu 3 grade, lor m oilm a Intre minus punzătoare. La aerisirea lucră o parte din ele fiin d alocate fiin d dotate cu pulverizatoare, pentru protecţia muncit Deva
4 ji 0 grade D lm m eoţa ceoţo lo
lare; 9,10 C uit de lim ba boncerâ ;
n cru s... N -a interesat c h ia r pe p rile ju l ra id u lu î-a n ch e tâ , p ro 9.30 Corul nnsom blulul ..N icoloe Băl- cală. rilo r m iniere In fund de sac pentru studii p rivin d aerajul şi acestea nu au fost ţinu te In Ing. ION IlEANU
n im e n i sem nalizarea ru tie ră , blem e cu a căro r urgenţă to ţi cescu'“ din C ralova, 9,45 File de ol- s-a continuat folosirea tu b u ri protecţia m uncii In subteran, funcţie. Personalul tehnico-in- şef serviciu aeraj şi protecţia
m ăcar unde sin t lo c u ri p e ri in te rlo c u to rii s-au declarat) de bum Puccinl; 11,00 M uiicâ pop u lată; PENTRU URMĂTOARELE lor de aeraj de diam etre m ari urm ărindu^se ca m ăsurile ce se ginere.se a trecut cu vederea muncii Centrala cărbunelui
culoase ? D e riva ţia de se rvi acord, ba au m ai fă cu t şi p ro 11.30 Călătorie m uzicală; 12.03 Avon- 2 ZILE (pînâ ]n 800 mm) deservite de iau sâ aibă o eficienţă sporită. ncfuneţlonarea pulverîzatoare- Petroşani
ciu de Ia podul peste Valea m is iu n i Le considerăm de bun premieră co tid ia n ă ; 12.15 Piesa In Vremea se va rficl ujor. Cerul
strum entale; 12,30 Emisiune muzicală va fl mol mult noros. Vo ninge
L â p u g iu lu i. este aproape Im augur. S in t pe d e p lin re a li da Io Moscova; 13,00 Concert de • lob Vîntul vo tu flo potrivit din
p ra cticab ilă d in cauza g ro p i zabile. prlnz; 13,30 Radiomogozlnul fem eilor; nord-veit.
- nu In tra ţi în lo cu ri de m uncă unde prezenţa dv.
M I N E R I ! nu este necesară. Lu cra ţi num ai a co lo unde aţi fost
rltzburg ce adăposteşte ga re p a rtiz a ţi ;
leriile naţionale de pictură,
m at. omm m n ulm m l î mxizeul Geiseltal, exi arme tim p u l tra n s p o rtu lu i cu tă iş u rile puse in tr-o teacă
- p u rta ţi u n e lte le tă ie to a re (securi, fie ră stra ie ) în
excepţionale de lignit, casa
natală a lui Hăendel cu ves La in tra re a în schim b lu a ţi u rm ă to a re le m ăsuri : sau c u tii sp e cia le ;
tita sa colecţie mxtzicologică, - ce rce ta ţi cu a te n ţie lo cu l de m uncă în a in te de
Un coleg de breaslă afirma Şi, paradoxal dar adevărat, cu numeroşi nasturi argin mxizeul halorilor, ori plim- în ce pere a lu c ru lu i cit şl în tim p u l sch im b u lu i, ştiin d - nu a ru n c a ţi şî nu lă sa ţi să codă o b ie cte in p u
că. Intîlnind o persoană, vede el este, In acelaşi timp, un taţi, sclipitori, pantaloni blndxi-te pe largile bulevar că n u m a i a stfel se vor evita a c c id e n te le de m uncă : ţu ri, ro s to g o lu ri e tc.;
strînşi sub genunchi şl pan
in ea familia sa, profesia sa. oraş tinăr, plin de dinamism tofi încheiaţi de catarame de ale modernxilui Halle - c o p tu riţî ta va n u l, p e re ţii şî fro n tu l lo c u lu i de - ra p o rta ţi s u p e rio rilo r p e rico le le ivite, in clusiv a-
prietenii săi. Acelaşi lucru şt optimism, din an în an late. Neustadt, oraşxil nou, fn care m unco, în d e p ă rta ţi to a te b u c ă ţile de rocă s lă b ită
se poate spune despre fie mai modern, de o tot m ai Vorbeam de străzi cu iz a rh ite c ţii s-au Intrecxit fn ce leo care au fost rezolvate cu m ijlo a c e le de care
care nou oraş Intilnit. Pen lar(fă respiraţie. medieval deoarece oraşul a a-şi dovedi priceperea, in a care p o t provoca p e rico le de că d e re : a ţi d ispu s ;
tru cu fiecare are înfăţişa Este interesant de notat conservat cu grijă numeroa dovedi că sint demni xirmaşi - m o n ta ţi susţin ere co re sp u n ză to a re , con form m o
rea sa proprie, poartă am cu celebritatea localităţii da sele vestig ii ale unui Ev bo ai vechilor meşteri exi mlini n o g ra fiilo r de a rm a re şl în lo c u iţî-o pe aceea care - nu u rca ţi şi nu c o b o rîţi d in tre n u ri cin d acestea
prenta trecutului şi prezen tează dintr-o epocă la fel de gat, monumentele sale de de aur care au durat, de-a nu pre zin tă s ig u ra n ţă ; sin t in m işcare ;
tului înlr-un anumit fel. îndepărtată ca şl întemeierea piatră masivă, dăltuite cu lungxil secolelor, oraşul. Sim
specific, are o istoric pro sa, marcată de descoperirea, bolul cel mai vizibil Insă - nu c irc u la ţi pe g a le rii sub lin ia de cu re n t c o n - u tiliz a ţi to a te m ijlo a c e le din d o ta re pe ntru p re
pe malurile rîului Saale, a grijă de meşteri localnici cu
prie, o ambianţă aparte mîini de aur, imegrindu-so. pentrxi xmitatea, tradiţia şt tin u u , cu u n e lte m e ta lice sau a lte scule pe um ă r ven ire a a c u m u lă rilo r de p ra f ;
M-am convins o dată In plus unor bogate zăcăminte de armonios fn noua arhitectură progresul In artă şi ştiin ţă sau în p o ziţii care să po ată fa ce co n ta c t cu lln lo
de aceasta vizitind oraşul minereu de cupru, de potasiu ale cărei linii zvicnesc, pli este castelul Giebichenstein. - Io sfîrşltu l sch im b u lu i, a sig u ra ţi-vă lo cul de
Hallc. Desigur, este greu sa şi de sare. Rîul, navigabil, a ne de graţie şi avint. spre El adăposteşte Şcoala supe a e ria n ă ; m uncă.
vorbeşti despre el fură a a permis transportarea acestor înălţimi. rioară dc estetiert indxistrla-
minti despre industria sa bogăţii In cele mai depărta lă. Aici, între zîdxiri datînd
prcsti(iioasă, despre trăsătu te colţuri ale M rii. Şi, o da Ritmurile vechi şi noi ale din secolul al X-lea, oame
rile mereu noi pe care a tă ctt ele, a fost dusă pină oraşului, descomjmsp şi re nii de astăzi învaţă şi sînt ZU£7 Him)
ceasta. dezvoltindu-se conti departe şi faima localităţii compuse aproape vizibil In învăţaţi să pună intr-o ar
nuu. i Ic conferă cu gene de unde proveneaxi — Halle noi valori, alcătuiesc minu monie desăvirşită utilxil cu
am Saale. Sărarii de aici, nu nata ambianţă a acestxiia, c- Reportaj publicitar realizat la cererea Inspectoratului
rozitate. Dar Halle nu în frximosul.
miţi halori, erau renumiţi rhilibrxil —■ aparent necăn-
seamnă numai chimic, nu Hallc, deopotrivă oraş in
mai geometrie industrială, pentru priceperea şi hărnicia tat — al culorilor sale, al dustrial şi centrxi al artelor, judeţean pentru protecţia muncii
aşa cum ai fi tentat sâ crezi lor, pentru portul lor pito parcurilor şi clădirilor sol', al ştiinţelor, al cercetării şi
răsfoind statisticile. El este resc Dc altfel, uneori şi as al sxmetdor sale. Toate a învăţămintulxii. Un oraş de
o aşezare cu un atestat de tăzi mai pot fi văzuţi, spre cestea le simţi slrăbătind ve care te apropii fără efort şi
satisfacţia turistului dornic chile străzi din preajma cen
existenţă de peste l 000 de pe care, la plecare, vei dori
de curiozităţi, descendenţi trului medici'al, concentrat
ani. un oraş cu bof/nte şi ai acestora ctalindu-şi mfn- in jxirul lui Morktkirche. vi- să-l revezi curind.
vechi tradiţii de muncă şl dri, pp străzi cu iz medieval, zitînd Roter l'urm (Turnul V. CHtŞU PUBLICITAR • REPORTAJ
cultură, armonios împletite. vechiul port : tunică neagră Roşu), Domxil, cetatea Mo- (S lirjil) I
^ - —