Page 70 - Drumul_socialismului_1970_02

4 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4706 $ SÎMBÂTĂ 21 FEBRUARIE 1970

încheierea lucrărilor

ACADEMIEI DE ŞTIINŢE 1 1

VIETNAMUL DE SUD
SOCIALE Şl POLITICE i ATLAS J

Aviaţia americană a bombardat i
noastră. D înd glas o p in ie i ge­ stan tin lonescu — secretar i \
nerale a m e m b rilo r a d u n ă rii general ; T u d o r B ug na riu, A ­ localităţi paşnice I
c o n stitu tive , sen tim en te lor de le xan dru D im a, E m ilia n Do- 1 CAPRICIILE IERNII \
Com isia de pro pu neri, a lcă­ respect, stim ă şi dragoste faţă de bneseu, Ernest G ali, C arcl S A IG O N 20 (Agerpres). — In zilele de 11 şi 12 februa-x \ \
tu ită din rep reze ntan ţi ai d i­ P a rtid u l C om unist R om ân şi GolLner, C onstantin Ionescu- rie — m enţionează a g e n ţii Cea mai mare parte a
fe rite lo r in s titu te $i centre de secretarul său general, v o rb i­ G ulian . Athanase Joja, M ir- A genţia dc presă E liberarea E liberarea — fo rţe le am oriea- l I Italiei conli.iuă să su­ \
cercetări, ai ca te drelor din to ru l a propus In num ele unui eea M al iţa, M ircea Petreseu- a transm is noi ş tiri re fe rito a ­ no-saigoneze au lansat bom ­ ) porte capriciile iernii. « i
In vâ tâ m în tu ] superior d in în ­ m are nu m ăr de oam eni de D im b o viţa , Ion Popescu-Pu- re la bom bardam entele în tre ­ be cu substanţe' toxice în dis­ l In Sicilio, regiunea cu
prinse de a via ţia am ericană
treaga ţară. desem naţi de ş tiin ţă şi ce rce tă to ri — d in tre ţu ri — m em b ri. D in prezidiu asupra unor lo c a lită ţi p a şn i­ tric tu l. T ri Ton din delta Me- climatul cel mai blind din \ )
către delegaţi, a în to c m it lis ­ care u n ii au adresat în acest fac parte, dc asemenea, po­ kon gu lui. provocînd victim e peninsulă, ninsoarea code
tele de ca n d id a ţi pe ntru m em ­ sens scriso ri p re z id iu lu i adu­ tr iv it S ta tu tu lu i. p re şe d in ţii ce sud-vietnam e/e. precum şi in .rin d u l po pu laţie i. fără contenire ; datorită
b rii A cadem iei şi le-a supus n ă rii — ca tovarăşul N icolae celor op t secţii ale A cade­ la folosirea de către fo rţe le gerului şi zăpezii, cultu­
discu ţie i A d u n ă rii generale. Ceauşescu să fie ales preşe­ m iei : A le xa n d ru B irlâde ariu S.U.A. şi ale a d m in is tra ţie i i i rile de citrice ou avut de
saigoneze a sub stanţelor c h i­
P rin vot secret pe buletine, d in te de onoare al Acade­ — secţia de ş tiin ţe econom i­ mice toxice. La m ijlo c u l lu n ii } suferit. Numeroase centre ( )
A dunarea generală a ales 125 m iei. ce ; D u m itru G hişe — secţia ianuarie 1970 — precizează a­ S A IG O N 20 (Agerpres). — \ populate din Sicilio cît şi
m em b ri titu la r i si 93 m em b ri Această propunere a fost de filo z o fie şi logică ; Ştefan In cursul n o p ţii de jo i spre din provincia Chieti, si­ \
corespondenţi ai A cadem iei de susţinuLâ cu deosebită căldura Ştefânescu — secţia de isto genţia cita tă — avioane am e­ vin e ri, fo rţele p a trio tice din \ tuată în centrul Italiei, sint \
Ş tiin ţe Sociale şi P olitice. In de to va ră şii A thanase Joja si rie şi arheologie ; Janos De­ ricane au bom bardat satul V ie tn am u l de sud au bo m ba r­ \ izolate. In Marea Brita-
con tinuare, a fost sta b ilită Pavel A postol, care au sub­ m eter — secţia de ş tiin ţe ju ­ V in h T rung , provocînd m oa r­ dat p a tru p o ziţii fo rtific a te t me, natura a devenit ce­ \
com ponenta celor 8 secţii ale lin ia t vasta a c tiv ita te cu ca­ rid ice ; V a lte r Rom an — sec­ tea a 11 persoane şi d is tru ­ ale tru p e lo r am ericeno-saigo- \ va mai blîndă După ge­ >
Academ iei, după care, în şe­ racter ş tiin ţific desfăşurată in ţia de ş tiin ţe p o litice ; A le ­ gerea m ai m u lto r casc La 4 neze. P rin c ip a lu l ob ie ctiv a 1 \ rul dm ultimele zile, tem­ i
d in ţe separate de con stituire , u ltim ii ani de tovarăşul xan dru Roşea — secţia de psi* j fe b ru a rie , fo rţe le am ericane a ta c u rilo r in iţia le dc p a trio ţi \ peratura se află din nou 1
au fost aleşi p re şe d in ţii aces­ N icolae Ceauşescu pe tâ rîm u l hologie şi peda go gie; H e nri I Poziţia Franţei privind unele eu râ sp în d it substanţe toxice a fost c a rtie ru l generai al u­ in creştere, iar troficul ru­ \
tora. ş tiin ţe lo r sociale, c o n trib u ţia Stahl — secţia de sociologie ; pe întin se suprafeţe în satele nei brigăzi de in fa n te rie am e­ \ tier s-a îmbunătăţit în \
'D cclarindu-se co n stitu ită , de seamă pe care c u v în tâ rile Ion F ru n z e tti — secţia de B in h H nnh T ru n g şi Thanh ricană. am plasat lingă Tav ţ cea mai mare parte a s
A cadem ia de Ş tiin ţe So­ şi lu c ră rile sale au adus-o la teoria şi isto ria a rte i şi lite ­ M.y din p ro vin cia K ic n Phong, N inh. la 90 k ilo m e tri nord \ ţării.
cia le şi P o litice a R e p u b li­ elucidarea un or problem e fu n ­ ra tu rii. probleme internaţionale actuale cauzînd m ari daune lo c u ito ri­ vest de c a p ita li s u d -v t^ n i-
c ii Socialiste R om ânia, s-a dam entale ale con stru cţie i In num ele P re z id iu lu i si al \ RAVAGIILE l
tre cu t la alegerea, p rin vot socialiste în ţara noastră în său personal, tovarăşul M iro n lo r din această regiune. mezâ. UNUI CUTREMUR
deschis, a organelor de condu­ etapa actuală, a unor im p o r­ C onstantinescu a e x p rim a t Ultimele acte oficiale i
cere ale Academ iei. tante problem e ale e vo lu ţie i conducerii p a rtid u lu i. A d u n ă ­ P A R IS 20 (Agerpres). — acord su ficie n t p e ntru a se \ din Limo orotă că în ur­ 1
lu m ii contem porane. V o rb ito ­ r ii generale, p ro fu nd a m u lţu ­ V o rb in d în faţa C om isiei pen­ putea elabora de pe acum un \
A lu a t c u v in tu l acad. Con­ ma cutremurului ce a o- i )
stan tin D aicoviciu. V o rb ito ru l r ii au releva t că alegerea to ­ m ire şi recunoştinţă pentru tru afaceri externe a P a rla ­ catalog al p u nctelor de con­ „M olnia-1 — satelit \ vut loc la 14 lebruari» in 4
va ră şu lu i Ceauşescu In c a li­ încrederea acordată. R clevînd m e n tu lu i francez, m in is tru l vergenţă.
a re le va t m area însem nătate regiunea Pacinteo (Peru/, \
tate de preşedinte de onoare de externe. M aurice S chu­ S ehum ann a de cla rat că \
a în fiin ţă r ii no ii A cadem ii, râ Academ ia tre b u ie să fie o 12 persoane şi-ou pierdui
fa p tu l că ea va aduce o con­ al n o ii A cad em ii este un act in s titu ţie de lu cru dinam ică, m ann. a evocat din nou as­ P iaţa com ună ar putea trece artificial de comunicaţii viaţa, «ar 40 C00 de lo­
din nou p rin tr-o criză
dacă
pectele p rin cip a le ale p o ziţie i
trib u ţie esenţială la perfec­ de g ra titu d in e şi de p ro fu n ­ activă care să realizeze în ce­ F ra n ţe i in d ife rite problem e acordul asupra re g le m e n tă rii cuitori au rămas fără o- t
ţionarea a c tiv ită ţii lu c ră to ri­ dă p re ţu ire a prodigioasei sa­ le m ai bune c o n d iţii sa rcinile actuale ale v ie ţii in te rn a ţio ­ fin a n cia re a „E uro pe i ve rzi" dăposl. Cele mai afectate \
lo r d in dom eniul ş tiin ţe lo r so­ le a c tiv ită ţi desfăşurate pe tă- trasate de C o m itetul C e ntral MOSCOVA 20 (Agerpres). — Agenţia TASS informează \ localităţi ou fost capitala
rim u l g in d irii social-politiee. al p a rtid u lu i, v o rb ito ru l a e x­ nale. M au rice Sehum ann a a­ nu va fi ra tific a t de p a rla ­
cia le şi po litice . S u b lin iin d că câ Io 19 februarie în Uniunea Sovietică a fost lansat l provinciei Pachitea, Polo, \
P rim ită cu aplauze p u te r­ p rim a t a n ga jam e ntul P re z i­ firm a t eâ „n u există o p o li­ m entele tu tu ro r celor şase )
p rin crearea acestei in s titu ţii un satelit artificial de comunicaţii de lip ,„Molnia-1". Sa­ şi Lamda, situată .Io 45 \
nice şi o v a ţii, propunerea a d iu lu i de a desfăşura o a cti­ tică franceză de liv ra re de ţâ ri m em bre ICI a fost deo­
se adînceşte şi m ni m u lt le­ arm e, ci doar o p o litică m e­ sebit dc categoric in a s u b li­ > teii toi este destinat explootării sistemului de le«-#ă tt r : te \ kilometri de Polo, unde \
fost însuşită de întreaga a d u ­
gătura in d is o lu b ilă a oam eni­ nare, care, e xp rim în d po ziţia v ita te susţinută, tem einic o r­ diteraneană a F ra n ţe i care nia că tra ta tiv e le de aderare lefonice, telegrafice şi prin radio lo more distanţe, pre­ l t a fost şi epicentrul cuî'a-
lo r do ş tiin ţă cu p a rtid u l şi ganizată pe n tru a asigura în ­ com porlâ. în tre a lte aspecte, în tre A n g lia şi P iaţa com ună cum şi transmiterii programelor televiziunii centrele din murului în cate o singură \
conducerea sa, v o rb ito ru l a tu tu ro r oam enilor de ş tiin ţă d e p lin ire a m e n irii de îna ltă şi vîn zâ ri de a rm e1*. El a in ­ nu vo r putea sub nici un m o­ U R S S. spre punctele reţelei „Oibita". amolosote în \ clădire a romos întreagă.
re le va t ro lu l uriaş pe care din tara noastră, a ales eu răspundere a A cadem iei de tiv in tra în faza a ctivă şi de­ giunile Extremului nord Siberiei, Orientului îndepărtat şi Autorităţile guvernamen­
entuziasm şi în u n a n im ita te Ş tiin ţe Sociale şi P olitice . fo rm a t com isia despre ..rezul­ \' t
P a rtid u l C om unist Rom ân, fin itiv ă fără această r a tifi­ Asiei centrale .nvietice. tale ou luat măsuri uei>-
ca preşedinte de onoare al In tr-o atm osferă de p u te r­ tatele în cu ra ja to a re “ o b ţin u ­ \
C o m ite tu l său Centra), secre­ care. Satelitul o fost plosn» pe o orbită eliptică, avînd a- tru ajutorarea sinistraţilor, \
Aoadem iei de Ş tiin ţe Sociale n ic entuziasm , p a rtic ip a n ţii la te de m isiunea franceză de
ta ru l general al p a rtid u lu i, îl cooperare econom ică şi c u ltu ­ M in is tru l francez a re a fir­ pogeui de 39 175 km in emisfera boreală şi perîgeul de \ iar Ministerul Comunica­ i
au In dezvoltarea g in d irii so- şi P olitice , pc tovarăşul N icolae adunare au adresat C o m ite tu ­ rală care a v iz ita t dc e u rin d m at. de asemenea, po ziţia ţâ ­ 487 km în emisfera oustrolă. l I ţiilor a mobilizat toate for­ t
c ia l-p o litic e rom âneşti, In a­ Ceauşescu, secretarul general lu i C e ntral al P a rtid u lu i Co­ L ib ia . In ce priveşte con sul­ Perioada de rotaţie a satelitului este de 11 ore 43 mi­ ţele de care dispune pen­
al P a rtid u lu i C om unist Ro­ m u n ist Rom ân, to va ră şu lu i r ii sale faţă de ideea convo­ t
plicarea creatoare a te o rie i tă rile d in tre cele patru m ari nute. iar inclinoţia orbitei de 65.3 grade. 1 tru o degaja drumurile şi
mân. N icolae Ceauşescu, o scrisoare c ă rii co n fe rin ţe i în problem a
m a rxîst-le n in iste , a concep­ p u te ri m em bre perm anente a­ s e c u rită ţii europene, e x p ri­ lo bord. în afară de oporotajul pentru transmiterea şoselele blocate din cauza
ţie i m a te ria lis t-d ia le c lic e la A dunarea generală a însă r­ in care. aceştia îşi e xp rim ă ie C o n siliu lu i de S ecuritate, m înd părerea g u ve rn u lu i programelor de lelaviziune şi pentru osigurorea legăturii alunecărilor de teren. 1
c o n d iţiile concrete ale ţâ rii cin a t p re zid iu l să Inform eze pc ho tâ rire a ferm ă de a c o n tri­ în problem ele pc care de r i ­ F ra n ţe i câ op astfel de re u n i­ radio pe moi multe canale. sint instaloie un complex \
noastre, in asigurarea p ro ­ tovarăşul N icolae Ceauşescu bui cu toate p u te rile la u ria ­ dică soluţionarea crize i din de comondă şi măsurători, precum şi sisteme de orien- \ ATACUL TERMITELOR
de d o rin ţa ei, solicîtindu-1, şa a c tiv ita te pe care poporul, une ar tre b u i „sâ ofere oca­
gresului n e în tre ru p t al so­ O rie n tu l A p ro p ia t, şeful d i­ tore. corecţie o orbitei şi alimentare cu energie o sate­
lotodatâ. să accepte fu n c ţia condus dc p a rtid , o desfăşoa­ \ Termitele, insecte foorta
c ie tă ţii socialiste. Acad C p lo m a ţie i franceze a apreciat zia de a se consacra d e stin ­ litului.
D aicoviciu a s u b lin ia t in mod de preşedinte de onoare al ră pe ntru în flo rire a R om âniei câ s-ar fi degajat un grad de derea şi nu stătu q u o -u l". râspîndite in ţările calde,
n o u lu i -fo r ş tiin ţific ; socialiste. dor moi puţin cunoscute i
deosebit c o n trib u ţia esenţială I in Europa, ou început to­ \
pe care tovarăşul N icolae In continuarea lu c ră rilo r, a In încheiere, tovarăşul Paul
Ceauşescu o aduce la întreaga fost ales in u n a n im ita te , ca N ie u le scu -M izil a ap reciat re ­ 1 tuşi să devină o problemă I \
zu lta te le rodnice ele lu c ră ri­
cictivita tc de conducere a preşedinte a ctiv al A cadem iei lo r A d u n ă rii generale a A ca­ încheierea dezbaterii în cadrul sesiunii GATT ! i i în portul Iugoslav Rieka
p a rtid u lu i şi sta tu lu i, la e la ­ tovarăşul M iro n C onslantines- Creşterea popu- t de pe litoralul nordic ol \
borarea p o litic ii in te rne şi e x ­ cu. în P re zid iu l A cadem iei dem iei de Ş tiin ţe Sociale şi ) Mării Adriotice şi în alte
terne a R om âniei, le dezvolta­ au fost aleşi : Lndislau Ba- P o litice , şi a u ra t sycces de­ G E N E V A 20 (Agerpres) — cu situ a ţia e x p o rtu rilo r lo r stau in calea co m e rţu lu i in ­ latiei lumii S localităţi din oceostă zo­
i
rea ş tiin ţe lo r sociale, la im ­ nyai. Ion C eterchi. C onstantin p lin condu cerii şî tu tu ro r La Geneva s-a înch eia t Joi dc produse agricole în faţa te rn a ţio n a l cu produse a g ri­ NAŢIUNILE UNITE 20 (A g o ,p /« t). \ nă. ca portul Piron din
D aicoviciu, Zoe D um îtrescu- m e m b rilo r A cadem iei în m u n ­ Iugoslavia şi porturile (
prim area u n u i p ro fu nd sp i­ seara dezbaterea generală din p o s ib ilită ţii unei lă rg iri a Co­ cole. Această poziţie este îm ­ C ilînd cele mai feeente dote Slo- Triesl şi Veneţia din Ita­ i
Ruşulcngo, Rom an M oldovan, ca pe tâ rîm u l d e z v o ltă rii gîn- ca d ru l celei de-a 26-a sesiuni m u n ită ţii Econom ice E urope­ părtăşită şi de num eroase titlic c , un ta p o il a! C om iiiei \
r it no vator şi creator în gîn - C onstantin V la d şi Ş tefan V o i- d îriî so cia l-p o litice d in pa­ a G A T T (A co rd u l G eneral ne V o rb ito rii şi-au e xp rim a t, ţâ ri în curs de dezvoltare. Pe O .N .U . pentru popu!o(ie relevă lic. \
câ popu<o|io lo ia lă a lum ii va
direa s o cia l-p o lilică din ţara cu — vice pre şedinţi ; Con­ tria noastră. p e ntru T a rife şi Com erţ). Con­ de asemenea, speranţa câ ne­ de altă parte, delegatul Is ra ­ creţte. probabil, de la 3 432 000 000 \ La Rieko, informează a- \
c lu z iile d e zba te rilo r, fo rm u la ­ go cie rile propuse dc d ire c to ­ e lu lu i a .lu a t apărarea acor­ in *1970 Io 4 457 000 000 In 1960. genţic Toniug. termitele i )
te de un com ite t de redacta­ ru l exe cu tiv al G A T T se vor d u rilo r pre fe re n ţia le , c ritic a te Cea mai mare paria o acestui au provocat stricăciuni
spor se va in re g iilro în ţă rile in
re, urm ează să fie supuse deschide la data fixa tă , în îndeosebi de S tatele U nite. curt de deivo lta re. In 1960 se considerabile unor dâdi'i î \
H O T Â R l R E A spre aprobare şedinţei ple n a ­ 1971, şi câ vor analiza pe lin ­ După cum se ştie, asemenea consideră câ 3 247 000 000 penoa* fiinţarea unei comtS'R^pen-
A fost chior pr06â:iă l'*'n
ne vor tră i in ţă rile in cum de
re a sesiunii, la 27 fe b ru a rie .
a co rd u ri au fost încheiate în ­
gă obstacolele
n e ta rifa re şi
deivaMere Ţi 1 210 000 000 in ţă*
In cu rsu l zile i de jo i, re p re ­
p a ra ta rifa re , şi pe cele ce deosebi de C.E.E. rile dezvoltate. i tru combaterea acestor \ [
furnici... supradimensiona­
1940 a pra iim o liv 3S2
Dacă in
ze n ta n ţii A u s tra lie i şî N o ii m ilioane perjoone trăiau in ora« te. care se dovedesc, in­
Consiliului de Miniştri privind acordarea Zeelande, ca şî cel al Cana­ je cu peste 500 000 locuitori, \ tre altele, mari amatoare t
i
p a p u le ţia acestora va ojunge lo
dei, cu o zi în urm ă. şi-au
din
de diverse alimente
6Î5 m ilioone în 1960,__________
de premii din beneficiile realizate e x p rim a t tem eri în legătură Sesiunea parlamentu- In timpul eclipsei \ \ cămări şi magazii. l
CONSECINŢELE
de pe Lună \ INTEMPERIILOR
In vederea s tim u lă rii sala­ In vederea s tim u lă rii fie că ­ beneficia de asemenea p re m ii Ploile torenţiale şi tem ţ
ria ţilo r d in în tre p rin d e ri, cen­ ru i colectiv în în d e p lin ire a şi şi cadrele tehnice care p a rti­ Lira italiană HOUSTON 20 (Agerpres). - Pen­ 1 i scăzută înregistrată in re­ i
neobişnuit
de
perotura
tra le in d u stria le şi m in iste re depăşirea p la n u lu i, ho târire a cipă n e m ijlo c it Ja conducerea lui indian tru prim o ooro in lumo omul vo »
Ţii cu e io c lito le ce ie ¡olim pia
economice in realizarea şi de­ dă d re p tu l a co rd ă rii de p re m ii şi realizarea procesului de pe Suproloţa Lunii in tim pul unei i giunea de vest a Austra- i
păşirea sa rc in ilo r ce decurg d in b e n e ficiile realizate şi u- pro du cţie şl care au c o n tri­ supusă unor se­ eclipse După cum s-c onunţol la lieî ou provocat mari
d in p la n u l de stat, precum şi n itâ ţilo r cu gestiune econo­ b u it d ire c t la obţinerea eeo- f Houslon, Luna va (rece sim bolâ daune şepteiului în aegos
d im ineaţa in umbra
Pâm iniului,
p e n tru creşterea con tinu ă a m ică in te rnă , care urm ăresc n o m iilo r de m ateriale. t D E L H I 20 (Agerpres). — vatoare d in parlam ent. Se iar instrum entele lâsale pe supro- to zonă. Pînă în prezent
e ficie n ţe i econom ice, care să şi evidenţiază d is tin c t re z u l­ P re m iile pe n tru econom ii do vere presiuni La D e lhi şi-a început lu c ră ­ ştie că, după sciziunea in te r­ Iq ţo ei de către o itro n a u ţii de pe au murit dîn cauza in­
conducă la sporirea b e n e fic ii­ tatele a c tiv ită ţii p ro p rii, inde­ m a te ria le se acordă dacă e- rile sesiunea p a rla m e n tu lu i ,,A p o lla -1 2 " vor «tonsmile dotele temperiilor oproximo-.iv
acestui fenomen. Oam enii de jli-
supusă (
lor, pe baza p rin c ip iilo r a p ro­ pendent de rezu ltatele cen­ ro n o m iile o b ţin u te nu dă un ea­ ROMA 20 (Agerpres). - in d ia n , care urm ează să dez­ ven ită în sin u l p a rtid u lu i de inţa ie o jte a p tă le înregistrarea 40 000 de o i: cum aces­ I 1
unui a ja -iM „jo c term ic", provocat
bate de C om itetul E xe cu tiv a l tra le i, co m b in a tu lu i sau g ru ­ ză c a lită ţii produselor, pot fi Lira ¡tolionâ este bată şi sâ adopte noul ţ^uget gu ve rn â m în t — Congresul N a­ de lipso bruscă a căld u rii, pro­ ) tea sint considerate drept l
C o m ite tu lu i C entral al P a rti­ p u lu i de uzine de care ao a r- m ăsurate, se realizează fa ţă unor severe presiuni, in spe­ şi sâ exam ineze problem e le ­ ţio n a l în d ia n — fracţiun ea venită de la Soare, după ce Pă- „eroinele noţionole1' ale i
d u lu i C o m un ist Rom ân, Con­ ţin. de norm ele de consum sta b i­ cial ca urmare o unei pro­ gale de dezvoltarea econom ică condusă de p re m ie r nu deţine m intgl se va interpune Intre Lună i economiei australiene, p a ­ l
s iliu l de M in iş tri a em is o ho- S a la ria ţii ce n tra le lo r in du s­ lite şi nu se depăşesc va lo ric nunţate hemoragii o capita­ a ţâ rii. In discursul in au gu­ m a jo rita te a necesară p e n tru fi ocesla \ gubele pricinuite de înrău­
E dipso, care va începe la oro
tâ rire p rin care se introduce tria le , c e lo rla lte o rg a n iza ţii norm ele de consum prevăzute lurilor. Datele oficiale înregis­ ra l. preşedintele V enkata G iri 06,55 GMT, vo dure cel puţin tăţirea timoului sint con­
sistem ul de acordare de p re ­ econom ice ou sta tu t de cen­ pe n tru celela lte m a te ria le u­ trează un export net legal de a e x p rim a t hotârire a a u to rită ­ adoptarea p ro ie cte lo r de lege i Cinci ore. In tim pul perioodei de \ siderate ext'cin de impnr-
m ii din b e n e ficiile realizate. trală , ai m in iste re lo r şi ai tiliz a te la lo cu l de m uncă res­ capitaluri din 'talia, în pri­ ţilo r de a continua actu alu l dezbătute. Va fi necesar, în ! eclipsă totală, core va dura opro- 1 tonte. 1
P o triv it acestei h o tâ rîrî, în- a lto r organe cen tra le econo­ pectiv. mele 11 luni ale anului 1969, proces de tra n s fo rm ă ri ra d i­ acest scop. s p rijin u l deputa­ I lim e tiv o oro, tem peraturile de pe
suprafaţa
al
lo te litu lu i n olural
cepînd cu a ctivita te a a n u lu i m ice beneficiază de p re m ii in Dc asemenea, s a la ria ţii din de 1 834 miliarde lire (2.9 mi- cale pe care s-a angajat în ţilo r independenţi şi ai opo­ | Pom inlului vor scădea cu 4S0 de AFACERI ONEROASE
1970, m u n c ito rii, personalul ra p o rt de rezu ltatele o b ţin u te sectoarele p ro d u ctive care liorde dolari), Această cifră u ltim a perioadă In d ia . El a I gredc — de la plus 250 grade,
de conducere, tehnic, econo­ pe ansam blul org anizaţiei e- c o n trib u ie la elaborarea sau este de aproape două ori şl. a n un ţa t prezentarea în cursu l ziţie i la m inut 200 grade. l ) Nothan Voloshen. prie­ t
m ic, de specialitate şi a d m i­ conom icc respective. S a la ria ­ aplicarea un or m âsuri dc im jurdătote rr»ai mare decît ceo lu c ră rilo r a unor proiecte de ten şî colaborator al pre­ 1
n is tra tiv d in u n ită ţile econo­ ţii acestor o rg a n iza ţii v o r fi h u n â tă ţirc a teh nologiei, de înregistrată în aceeaşi peri­ lege p riv in d naţionalizarea a \ şedintelui Comerei Re­
m ice v o r putea beneficia de cointeresaţi şi pe această ca­ organizare a p ro du cţiei ele.. oadă o anului 1968. Fuga ile­ 14 bănci p rin c ip a le (m ăsura de \ prezentanţilor o S.U.A.,
p re m ii, d in lr-u n fond de p re ­ le să dea tot s p rijin u l u n ită ­ ce conduc la econom ii dc fo r­ gală de capitoluri este apre­ na ţio n a liza re h o târîtâ de gu­ \ John McCormack, şi alte I
m iere ce se co n stitu ie anual ţilo r subordonate şi sâ-şî spo­ ţă de m uncă (p rin reducerea ciată de surse financiare a fi vern a fost. duoâ cum s-a a ­ două persoane au fost a ­
p rin aplicarea un or cote asu­ rească preocuparea pe ntru fo rm a ţie i de lu cru , a tim p u lu i atins egalul expertului legal. nunţat, in v a lid a tă dc C urtea \ cuzaţi de un mare juriu
pra b e n e fic iu lu i to ta l rea liza t creşterea e ficie n ţe i economice. no rm a t de m um ă c-tc.), se pre ­ Banca centrală a Itoiieî a Suprem ă) şi de sfiin ţa rea p r i­ l J federol din Washington,
de fieca re u n ita te economică. H o tâ rire a C o n s iliu lu i de M i­ miază lu na r, începînd de la adoptat un număr de măsuri v ile g iilo r m a h a ra ja h ilo r. de luare de rr.ito şi tra­
F o n d u l de prem iere şi deci n iş tri prevede p o sib ilita te a data a p lic ă rii m ă su rii respec­ pentru descurajarea transfe­ P reşedintele a făcu t cunos­ ) fic de influenţă. Eî sînt
p re m iu l in d iv id u a l al s a la ria ­ s tim u lă rii p rin p re m ii şi )n tive , în ra p o rt cu valoarea e­ rului de capitoluri în străină­ cut. totodată, că s ta tisticile \ învinuiţi că au primit
ţilo r vo r f i cu a tît m ai m a ri cu rsu l a n u lu i a s a la ria ţilo r ca­ conom iei de m anoperă efec­ tate. Intre altele, astfel de mă­ p ro v iz o rii in d ică realizarea Í 10 000 dolari din portea *
cu c ît u n ită ţile econom ice vo r re o b ţin re a liz ă ri deosebite tiv realizată în U rcare luna. suri or forţa băncile străine de către In d ia , în cu rsu l a n u ­ t unei firme pentru o faci­
realiza un vo lu m de bene ficii in muncă. In acest scop, u n i- Aceste p re m ii sc acordă cu să încetinească preschimba­ lu i fin a n c ia r 1969, a u n u i ritm lita acordarea unui con­ l y
sporit, ca urm are a ‘cre şte rii lâ ţile pot u tiliz a un sfe rt d in co n d iţia ca aplicarea m ăsu­ rea lirelor în alte m.onede sau I ţ tract in valoare de 775 I
p ro d u cţie i, a re d u ce rii p re ţu ­ fo n d u l to ta l de p re m ii din rilo r respective să nu ducă la sâ provooce o devclohzare de creştere- a p ro du cţiei in ­ mii dolari de către mari­ 1
lu i de cost, a s p o ririi produc­ b e n e ficii scăderea p ro du cţiei prevăzu­ de facto de ordinul o zece d u stria le de şapte la sută. na americană Actul de \
tiv ită ţii m un cii, a rid ic ă rii e ­ Cea m ai m are parte a fo n ­ te a se realiza pe fiecare u ti­ la sută a lirei in tranzacţiile „A c tu a la situ a ţie economică acuzare orotă totodată câ t
ficie n ţe i în tre g ii a c tiv ită ţi e- d u lu i de prem iere, respectiv la j sau in sta la ţie şi să nu pe care posesorii de capito­ va p e rm ite o accelerare a r i t ­ Voloshen, împreună cu i
conomîce. 75 Ia sută, se repartizează la dăuneze c a lită ţii produselor. luri in monedă italiană le \ avocatul Darwin Charles I
La sta b ilire a cote* de p re ­ s fîrş ilu l a n u lu i tu tu ro r sala­ P revederile h o lâ ririi se a- fac cu aceste bănci. O astfel m u lu i d e zvo ltă rii în 1970“ — Brown şi consilierul indus­ l
m iere sc are in vedere asigu­ ria ţilo r, m u n c ito ri, personal Dlioâ în m od e xp e rim e n ta l în- de devalorizare ar oferi ce­ a spus V enkata G irl. I triol Myryvin Cfork, au
rarea unei p ro p o rţii corespun­ de conducere, tehnic, econo­ re p in d cu a ctivita te a an ului lor amatori de o-şi converti Sesiunea are, în op in ia ob ­ ) utilizat biroul lui McCor­ t
zătoare în tre fon dul dc pre­ m ic şi a d m in is tra tiv , p ro p o r­ 1970, la toate o rg a n iza ţiile e- lirele în monede străine s e rva to rilo r, o însem nătate i mack din incinta Con­ i
m iere. fo n d u l de sa la rii şi vo ­ ţio n a l cu sa la riu l ta rifa r re a ­ conomiee. 'fin in d seama de condiţii nefavorabile de i gresului pentru a' pune to i
I
lu m u l b e n e ficiu lu i, precum şi liz a t şi tim p u l efe ctiv lu cra t. p rin c ip iile prevăzute în actua­ schimb, fără a afecta parita­ deosebită, ea p rile ju in d p rim a t cale o serie de afaceri
La Ulan Bator a intrai in funcţiune o staţie cosmică de
c o n d iţiile de re a liza te de că­ S a la ria ţii care o b ţin re a liză ri la hotărîre. C o n siliu l dc M i­ tea lirei în tranzacţiile co­ co n fru n ta re serioasă d in tre recepţie „O rb ita ", care permite recepţionareo transmisiilor Tv de oneroase.
tre fiecare u n ita te a be ne fi­ deosebite în m uncă, în tr-u n n iş tri urm ează sâ aprobe re­ merciale internotionale. p a rtiz a n ii p re m ie ru lu i In d ira la mari distanţe. ( ) Aceosto este cea de-o
c iu lu i p la n ific a t. F ondul de an. vo r putea obţine p re m ii g lem e ntări cu p riv ire Ja p re ­ G andhi şi elem entele conser­ doua acuzare de sperjur
prem iere ce se cuvine fie că ­ d in b e ne ficii dc pinâ la tre i m ierea din be ne ficii, adaptate \ si trafic de Influenţă for­
re i u n ită ţi economice se sta­ s a la rii ta rifa re lu na re de în ­ sp e cificu lu i a c tiv ită ţii în tre ­ i 1 mulată împotriva luî Vp- i
bileşte pe baza re zu lta te lo r cadrare. p rin d e rilo r agrico le de stat. loshen. Lo 12 ianuarie el i
d e fin itiv e o b ţin u te , o g lin d ite în tre p rin d e rilo r p e ntru m e­ \ o fost pus sub acuzaţie, I
C onducerile u n ită ţilo r au
in b ila n ţu l con tabil anual, în canizarea a g ric u ltu rii, u n ită ­ guvernului o preocupare mai \ împreună cu Martin Sweîg,
d re p tu l sâ reducă sau c h ia r să
ra p o rt cu b e n e ficiu l e fe ctiv ţilo r de c o n s tru c ţii-m o n ta j, de sistematică şi intr-o anumită I colaborator a1 luî McCo*-
nu acorde pre m iu a n g a ja ţilo r „REFORME ÍN SENEGAL “ J
realizat. F bndul de p re m ii se care p rin deficienţele d in a c­ proiectare şi cercetare, de co­ măsură, mai responsabilă fa­ mack, de utilizare în sco­ t
micşorează in cazul nerea li- tiv ita te a lor, sau p rin aba­ m e rţ e x te rio r. ţă de îndeplinirea atribuţiilor \ puri frauduloase a birou­ 1
z â rii b e n e ficiu lu i p la n ifica t. H o tâ rire a C o n s iliu lu i de M i­ respective, indiferent cît de l lui liderului Camerei Re­
te ri d iscip lin a re au in flu e n ţa t 1 i
P aralel cu realizarea bene­ n iş tri recom andă U n iu n ii Sencgalezii urmează să sc In prezent, la Kedugu, nu de­ ză va dispune de un simplu limitate ar fi ele prezentanţilor din incinta i
negativ realizarea sa rcin ilo r
fic iu lu i. colectivele u n ită ţilo r C entrale a C ooperativelor M eş­ pronunţe duminică, in cadrul parte de frontiera cu Guineea drept de control care se poale {*} acest sens, noul premier, Congresului pentru o în­ I
de producţie »
econom ice sin t d ire c t c o in te ­ teşugăreşti şi U n iu n ii C e n tra ­ unui referendum, asupra unei Jn realitate insă, modifică­ exercita prin mecanismul vo­ erijat in „superministru" al cerca să Influenţeze agen­ 4
resate să îndeplinească şi ce i­ In afara p re m iilo r din be­ le a C oop erative lo r de Con­ importante reforme constitu- rile care sint proiectate an- tului dc cenzură şi nu prin problemelor financiare, eco­ ţiile guvernamentale la
n e ficii, ho târire a prevede că sum să aplice, in u n ită ţile e-
la lţi in d ica to ri dc plan. A s t­ ţionale, care prevede, in spe- cel al votului de încredere. De nomice şi sociale urmează să încheierea uno' contracte
fel, hotărîrea prevede că se m ai pot acorda p re m ii în conom iee subordonate, p rin c i­ cial, reintroducerea funcţiei da altfel, „domeniul rezervat“ se ocupe îndeosebi de creşte­ cu firme particuloie.
cursu l a n u lu i p e ntru re a liz a ­ p iile de prem iere s ta b ilite pen­
fo n d u l de prem iere al în tre ­ rea de econom ii dc m ateriale premier' O asemenea refor­ preşedintelui va fi lărgit şi rea eficacităţii activităţii gu­ McCormock o refuzat
1
p rin d e rii poate fi c o n s titu it in ­ şi de fo rţă de m uncă. P re m ii­ tru întreaga economie, adap­ mă poate părea surprinzătoa­ Din presa străină practic instituţinnalizat, deoa­ vernamentale., să comenteze noua pu­ \
tegral, pe baza cotei aprobr.- tate la specificul «acestor o r­ re in această ţară care a avut rece textul supus referendu­ Pe de altă pane, s-ar puica \ nere sub acuzare a fos­
te, atunci cind se realizează le se acordă pe ntru econom ii ga nizaţii. odinioară de suferit in urma mului prevede că miniştrii 'a- presupune că reformele ce vor \ tului său colaborator Du­ I
p rin c ip a lii in d ic a to ri : p la n u l de m a te rii prim e, a u x ilia re , Această nouă reglem entare existenţei unui bicefalism exe­ facerilor externe, ai apărării fi supuse spre aprobare po­ l pă prima procedură, el o
p ro d u cţie i m arfă, v a lo ric şi c o m b u s tib ili şi energie, o b ţi­ a a co rd ă rii p re m iilo r In u n i­ cutiv, deoarece, in 1962, pro­ trenează o simplă reformă o şi ai justiţiei vor depinde in porului senegalez sint .desti­ 1 declarat presei că nu a o- I
nute p rin reducerea consum u­
in sortim e ntele sta b ilite , che l­ tă ţile econom ice urm ăreşte funde divergenţe i-au separat regimului prezidenţial şi nu cea mai mare măsură in mod nate, de asemenea, să pregă­ ) vut cunoştinţă de activita­
rilo r norm ate, e p ie rd e rilo r perfecţionarea sistem u lu i de \
tu ie lile p la n ific a te la 1 000 lei sau re b u tu rilo r tehnologice, pe preşedintele ţării, Leopold implică, de fapt, reîntoarcerea direct de şeful statului. tească succesiunea şefului de l 1 tea desfăşurată de acu­ ;
pro du cţie m arfă, o la n u l de cointeresare m a te ria lă a oa­ Sedar Senghor şi Mamadcu la regimul parlamentar exis­ Iniţiind aceste măsuri, pre­ stat. Este, evident, vorba de zaţi. Observatorii din i
i
e x p o rt in le i valută şi înde­ a cote lor adm ise de deşeuri m e n ilo r m u n cii In obţinerea Dia, pe atunci premier al gu­ tent în vremea lui Mamadou şedintele Senghor a urmărit tru că, dacă se ţine seama de \ Washington aoreciazo că
o operaţie pe termen lung pen­
p lin ire a o b lig a ţiilo r asumate ctc. De asemenea, se pot aeor unor re zu lta te cit m ai bune vernului. să-şi creeze posibilitatea de n noua punere sub ocuzo-
da p re m ii pe ntru econom iile Dia. Noul prim-minismi: ur­ i
p rin contracte. în ‘ în d e p lin ire a sa rcin ilo r, con­ se consacra in mod direct de­ noul te.vt constituţional şi de l re este de natură să de­ I
roalizate p rin prelungirea d u ­ s titu in d un im p o rta n t factor Încercarea de forţă a fost mează să fie numit de preşe­ i
In cazul n e re a lizâ rii in d i­ soluţionată prin arestarea pri­ terminării şi aplicării liniilor interpretările care i-au fost } clanşeze un adevărat
c a to rilo r s ta b iliţi, fo n d u l de ratei norm ate de fu n cţio n a re m o b iliz a to r în creşterea e fi­ mului ministru, condamnat ul­ dintele statului, fiind răspun­ generale dc orientare ale po­ aduse, Senghor nr urma să ră- \ scandal politic care or I
ţiile democraţilor in co­ i
pre m iere se reduce p ro p o rţio ­ a unor in s ta la ţii sau u tila je . cie ntei a c tiv ită ţii economice, terior la închisoare pc viaţă, zător nu m a i în faţa acestuia. liticii senegalezc, şi, pe de altă mină in principiu încă 13 ani \ putea afecta serios pozi­
na l. dim inu are a fo n d u lu i pe n­ P re m iile se acordă, de reg u­ co n d iţie esenţială «o rid ic ă rii pedeapsă pe care o ispăşeşte, A dunarea naţională sencgale- parte să obţină de la membrii la conducerea ţării. Í
tru nerealizarea u n u i in d ic a ­ lă. m u n c ito rilo r dc la lo cu rile continue a n iv e lu lu i de trai. drul Congresului S.U.A. I
to r ne pu tind f i m ai m a re de de m uncă unde s-au rea liza t ţ
(15 la sută. econom iile respective. Pot (Agerpres) t
Redacţia |! administraţia ila ru lu i i Deva# »tr. Dr. Pebu G rota, nr, 35. Telefoane» 12317 )l 11273. Tiparul I întreprinderea poligrafică Deva. 44065
\