Page 71 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 71
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
1 SECVENŢE INTERNATIONAL 1
I PAGINA A IV-A
€ Situaţia din Vietnam
I m Preşedintele Franţei este aş 1
teptat luni la Washington
*
I m Veşti din ţările socialiste
1 m Atlas
ANUL XXII. Nr. 4707 DUMINICA 22 FEBRUARIE 1970 ' 4 PAGINI - 30 BANI tnnnHfntNirninunntnitnrtrttit$ntf».
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI După decada a doua în întreprinderi
lin procent favorabil şi
JUDEŢENE A SINDICATELOR o săptămînă de efort decisiv
Acum, cînd fiecare colectiv bune Un minus laţă dc plan Intre colectivele dc fores
lo ri. Ja Hunedoara, s-au tieri. UE.I.I,. O ia şlie îşi con-
din economia ju d e ţu lu i şi-a de 8t>0 lone se in rrg is lie a /o
desfăşurat lu c ră rile c o n fe rin s-olidează rolul dc frunte în în
definit cu precizie aportul ce-l şi la I.M, Ţchea Aceasta locc
ţei organ izaţie i judeţene a trecere. datorita în d e p lin irii r it
va avea la îndeplinirea exem necesar ca O n 'ra la cărbune
sindica le lor. A lă tu ri de de mice a prevederilor la toaie
plară a pre ved erilor planului lui şi conducerile exp lo a la rilo r
legaţi — rrp re z c n t.in ţi ai pe acest u ltim an al cincina să in te rvin ă n e ln lirzia t cu sortim entele. Fala dc plan. fo
sin dica telo r m u n c ito rilo r m i lu lu i, o confruntare directă a măsuri energice pentru depăşi restierii dc aici cumulează de
neri, sid eru rg işti, energe- situaţiei la decada a doua din rea g re utăţilor şi d ific u ltă ţilo r hi începutul anului sporuri de
ticie ni, co n stru cto ri, chi- februarie cu anqajam ontele a survenite accidental, pentru 730 mc buşteni, 830 mc che
nuşli, din tra n sp o rtu ri, a g ri
sumate în in lrcvcre este rele redresarea proceselor de pro restea, 264 mc lemn pentru ce
cu ltu ră , din in s titu ţii — la vantă. ducţie. luloză şi 28 mc lemn de mina.
co n fe rin ţă au lu a t parte a cti C aracteristica principalei a A ctivita te a in siderurgie cu Pe ansomblul com binatului da
vişti dc p a rtid şi de stat, con- noaşte noi im pulsuri ca urm a exploatare şi industrializare a
d u fd io ri ai o rg a n iz a ţiilo r de a c tiv ită ţii productive este sta lem nului, deşi com parativ cu
masă şi obşteşti din în tre tornicirea unor ritm u ri de man re a lich id ă rii unor anom alii perioada corespunzătoare a lu
p rin d e rile şi in s titu ţiile ju d e că intensă în m ajoritatea în din aprovizionarea tchnico- nii ianuarie volum u l produc
ţu lu i. m u n cito ri fru n ta şi în tre p rin d e rilo r din judeţ ŞÎ cu m alcrială si d a lo n lă e fo rtu ri ţiei realizate a crescut cu 30—
m lre ce rra socialistă. vechi deosebire în u n ită ţile şi Ia pro lor şi preocupărilor tuturo r co
dusele de bază. le ctive lo r dc la Hunedoara şi 40 la sulă, cl nu sc silucază în
m ilila n ţi pe lâ rîn iu j m un cii
In ram ura extractivă, I.M. Călan de a asigura agregatelor lo ia lita te la n ive lu l sarcinilor.
sindicale.
Barza. E.M. Deva şi IM . H u o funcţionare normală. Pe a- Din această cauză, s-au creat
La lu c ră rile co n fe rin ţe i au restanţe de 940 mc la buşteni
p tirlic ip a t tova ră şii lu a c liin i nedoara continuă să menţinu (castă ha/ă, cotele depăşirilor
extracţia m in ereu rilor com ple au urcat la aproape I 200 tone şi 495 mc la lemn pentru celu
Moga. m em bru al C C. al
P.C.K.. p rim -s % re la r al Co xe şi de fior la un nivel cores cocs, 5 480 tone tontă, 4 260 loză, ceea ce impune măsuri
punzător planului şi anqaia- tone oţel şi I 780 tone lam inate hotănte de norm alizare îndeo
m ite tu lu i .judeţean de pa rtid
Hunedoara, preşedintele Co m enletor. !n Valea Jiu lui. dc- finite. Sînt n ive lu ri mul) supe sebi la U.E.I.L. Petroşani şt Ha
m ite tu lu i executiv al Consi cada se remarcă prin două rioare angajam entelor aferente ţeg.
liu lu i populai judeţean. loan fapte sem nificative : extracţia perioadei, care conferă de pe Finalizarea lu n ii februarie
C otoi, m em bru al C C al p rim u lu i m ilion de tone de acum siguranţa încheierii lu n ii cu rezultale favorabile la to ţi
P C H . secretar al C o n siliu lu i cărbune din producţia Iul 70. februarie cu un hilanl net fa in d ica to rii planului de slnt nre
C entral al U n iu n ii G enerale care în final se ca ridica ta a vo ra b il în producţia de metal. fără îndoială un precedent po
a S in dicatelo r din Hom ânia, proape 8 m ilioane lone ; la m i Sectorul producător de ma z itiv în cele două decade. Ga-
A u re l B u lg a ria . Ştefan A lm â - na Paroşenl — creaţie a ac teriale de construcţii, cu ex ro n ţiile depline le poale oferi
şan şi D avid Lazăr, secret,n i lu a lu lu i cincinal - s-a înreqis- cepţia In trc p rin d o n i .M arm ura " insă numai săplămîna care u r
ai C o m ite tu lu i judeţean de Irat cel mai înalt v îrf dc pro Sim cria. se înscrie în tr-o evo mează. Aceasta trebuie să lie
p a rtid , V ich cnfe bălan, pn rn - ducţie zilnică — 2 240 tone, în lu ţie pozitivă. La p ro d u c ţii de pentru fiecare în ircp rind ere o
vioepreşedinte al C o m ite tu lu i Aspect din timpul lucrărilor conferinţei, co n d iţiile depăşirii p ro d u ctivi prefabricate din beton se co:i perioadă de efo rîu ri decisive
exe cutiv al C o n siliu lu i popu tă ţii m uncii planificate pe e x semnează sporuri îaţă de pian şi realizări maxime, pentru a
la r judeţean, m em bri şi m em ploatare cu 340 kq de cărbune de aproape 500 mc, a tîl la face din cea de a doua lună
bri supleanţi ai b iro u lu i Co nistraţie; al C entralei in du s lo r sindicale trebuie să stea eu r ii în unele u n ită ţi. educatîve, ale c o n d iţiilo r de pc post. I.P.B. C ristur cil şi la TUL. un pas considerabil, lio lă rîto r
m ite tu lu i judeţean H unedoa tria le Hunedoara. Clem ente precădere problem ele econo O problem ă faţă de care m uncă şi via ţă ale s a la ria ţi In acelaşi timp, la m inele Hunedoara şi O roşlio, Dc ase în înfăptuirea sarcinilor şi an
ra al P.C.K. C onstantini. preşedintele Co- mice. v o rb ito ru l a s u b lin ia t : trebu ie m anifestată preocupa lor. Lonea, Urieani şi Petri la so menea la I.M.C. Bircca s au gajam entelor pe oriinul tri-
Au lu at parte, dc aseme m itrtu ln i judeţean pentru c u l Vă sînt. desigur, cunoscute e re sporită — a spus în c o n ti In încheiere, p rim u l secre constală o in ră u lă ţire a ritm u da! suplim entar 11 000 u n ită ţi mesiru, pc rn ire ju l an.
nea tovarăşul N icolac Vasu. tură si artă fo rtu rile ce se fac pe ntru în nuare tovarăşul Moga — o ta i- a spus ; O rganele sin d ica lu i de extracţie, ceea ce a fă rahle de teracote. De rem ar
vicepreşedinte al C o m ite tu lu i P a rtic ip a n ţii la dezbateri zestrarea. utila re a şi m o d e rn i constituie în tă rire a continuă n le dispun de un p u te rn ic activ cut ca pe ansam blul V ă ii J iu cat că si în cadm l aceslor in-
U n iu n ii sindic a le lo r din m eta s-au o p rit asupra s tilu lu i şi zarea în tre p rin d e rilo r in du s d iscip lin e i în producţie. M u n salaria t şi obştesc, bine pregă lui producţia să coboare ¿ml» treprind eri depăşirile sinf in i )
lu rg ie şi c o n slru ctii de m a m etodelor de m uncă ale C on tria le din ju de ţ Fslc o în a ltă ca po litico -cd u ca tivâ . co n tro tit. d a r acesta trebu ie fo lo sit prevederi cu 2 265 tone de c ¿ir- concordanţă :u tuigajamemeie. N
şini, reprezentanţi ai U n iu n ii s iliu lu i judeţean, ale sin d ica da torie a noastră ca fo n d u rile lu l şi îndrum area tehnică să cu m ai m u ltă eficien ţă în a- S
sin d ica le lo r din ram u ra m ine telo r din care fac parte şi an in vestite să fie folosite cu fie înd re ptate spre creşterea nalizarcn unor problem e ale \ i N
si energie clrt-lrică , ai unor făcut propu neri in vederea r i m axim um de eficienţă în sco răsp un derii faţă de în d e p lin i m uncii şi în co n tro lu l a p li- (
m in istere şi ai a lto r in s titu ţii d ic ă rii ro lu lu i sin d ica le lo r în pul creşterii pro du cţiei, p ro rea exe m plar* a sa rc in ilo r de r ă r ii fio lă rifilo i- Forţele de* \ T IL tX N
centrale. m obilizarea o a m en ilo r m u n cii d u c tiv ită ţii şi reducerii e fo r producţie, a g r iiii faţă (}e u ti care dispun organele sin dica A c ţiu n i e fic ie n te d e e c o n o m is ir e \
La p rim u l punct al o rd in ii din în tre p rin d e rile in du striale , tu lu i fizic al m u n c ito rilo r. O lajele şi in s ta la ţiile cu rare le să fie folosih; cu mai m u lt
dc zi. tovarăşul H rîncoveanu sînt dotate în tre p rin d e rile , diseci nâm înt. iar a cţiu n ile pe a c o c s u lu i \ N
şantiere, u n ită ţile socialiste preocupare m ai atentă vor tre
Pogca. preşedintele C o n s iliu bui să m anifeste organele de respectarea întocm ai a proce care le în tre p rin d e m să ră s N
de stat din a g ric u ltu ră pen
lu i judeţean al sin dica telo r, a selor tehnologice, a o rd in e lo r pundă ce rin ţe lo r reale, s tă ri La Uzina ..V ic to ria " Câ- R ezultatele o b ţin u te în IhXKITONUL i
tru în d e p lin ire a s a rc in ilo r ce sindicat, a lă tu ri dc conduce 1
prezentat darea dc scamă a le re vin in acest u ltim an al rile u n ită ţilo r economice, fală şi d is p o z iţiilo r, spre com bate lor de lu c ru ri din fiecare u lan s-a o b ţin u t o im p o rta n tim p u l e x p e rim e n tă rii con O e n ig a r l s c u
supra a c tiv ită ţii C o n siliu lu i rea cu toată tă ria a lip s u ri nitate economică ; să m ilită m tă realizare în ca d ru l a c ţi firm ă in practică eficienţa ţ LA PARIS 1
a ctu a lu lu i cin cin a l şi a anga de realizarea la tim p a pla
judeţean al sin dica telo r, după ja m e n te lo r luate in întrecerea n u lu i de in v e s tiţii. Toate a lo r de la serviciu. consecvent p e ntru fin a liza re a u n ii în tre p rin se pentru re fo lo s irii noului procedeu. S
care tovarăşul loan A lb u , socialistă A n a lizin d in s p irit ceste lu c ră ri să fie pregătite In legătură cu d iscip lin a în lor. Un a ju to r m ai susţin ut ducerea unor consum uri Pe această cale se econo L h „T lica trc des I
m em bru al b iro u lu i executiv c ritic munca sindicală, în an în mod corespunzător, să se producţie se rid ică cu acuita trebuie sâ-l dea sin d ica te lo r | specifice deficitare. După misesc anual F00 tone de * Cliamps Ll.vsccs" din Pa %
al C o n s iliu lu i judeţean. a sam blul ci, v o rb ito rii au ce asigure la tim p d ccu m cn ta ţii- te şi aspectul respectării n o r o rg a n iza ţiile noastre de par- 1 m ai m ulte stu d ii şi e x p e ri cocs m ărunt, ra re vor pu ris a avut loe un spec \
prezentat pro ie ctu l de hotâ- ru t no u lu i organ să acorde o îe, am plasam entele, u tila je le m elor de tehnica se cu rită ţii şî tid. Acestea au da toria să în- " enţe s-a reuşit să se o b ţi tea fi u tiliza te la aglom e tacol cu opera „M acbeth“ 1
rîi p, atenţie deosebită îm b u n ă tă ţi şi forţa de m uncă necesară pro te cţiei m u n cii Deşi s-au drum e mai concret organiza nă înlo cuirea cocsului m ă rarea m in e ro u rb o r dc fie r, de Vcrdi, în care unul 1
Folosind arest p rile j dc cu r ii c o n d iţiilo r de lu cru şi de C o m itetul judeţean dc p a r în tre p rin s m ulte ficţiu n i, une ţiile sindicale, să le ajute prac ru n t şi g ra fitu lu i din re precum şi 200 tone dc gra dintre ro lu rile principale a
prinzătoare analiză a m uncii tehnică a se cu rită ţii m un cii, tid apreciază că rezultatele ob le cu rezultate lume. org a n i tic in in iţie re a unor acţiu ni ţeta dc preparare n vopse fit C .ilcu le 'c estim a tive a- * fost interpretat «le bari
sin dica telo r in lum ina sa rci în tă ririi d iscip lin e i, o rd in ii si ţin u te pe lin ia in tro d u c e rii za ţiile de sin dica t şi conduce m enite să asigui> în fă p tu ire a lei re fra cta re ce se u tili tonul Oclav Lniuărcscu \
n ilo r trasate de Congresul al răsp un derii în pro du cţie din te h n icii noi. a d e zvo ltă rii m iş rile în tre p rin d e rilo r nu au zează la tu rna rea fon te i pe ratâ eâ se realizează, dc a * dc In Opera română. N
X-Iea al p a rtid u lu i, de plen a partea fie că ru i salaria t, res că rii in o v a to rilo r şi raţio n a - reu şit să rezolve la n ive lu l s a rc in ilo r econom ice şi c u ltu bandă şi la form area rin e semenea, o econom ic netă * Spectacolul s-a bucurat \
ra din decem brie a C C . al pe ctă rii dem ocraţiei econom i liz a to rilo r sînt. in general, p o s ib ilită ţilo r m ulte din p ro ra l-edu cative pe care docu lo r de scurgere a fon te i şî în valoare de a p ro x im a tiv dc succes
P C H .. precum şi dc plen a ce. satisfacerii c e rin ţe lo r so- bune. Dar. în acest dom eniu blem ele dc tehnico se cu rită ţii m entele C ongresului al X-lea, zgurii. 500 000 lei pc on. \
ra C o n s iliu lu i Centra) al c ia l-c u llu ra le ale celor ce m ai este încă m u lt de făcut. m u n cii; acestea nu sînt p riv ite ale plenarei d in decem brie a M A IE R I A LI 7 ARFA
U n iu n ii G enerale a S in d ica te muncesc. A vem largi p o s ib ilită ţi, iar întotdeauna ca parte in te g ra n C C . al P.C.R le pun in fata D IX IZ IF LO R
lor.
lo r din Rom ânia, au lu at eu- In continuarea dezba te rilo r sindicatele au datoria să se tă n în tre g ii a c tiv ită ţi dc p ro \ ARR ITRILO R
v în lu l tova ră şii Vasile C irip e - co n fe rin ţe i judeţene a s in d i ocupe mai îndeaproape de a- du cţie V o rb ito ru l s-n re fe rit \ S
ru. d ire cto ru l E. M Lu pcn i. calelo r a luat c u v în tu l to va ccastâ problem ă Klc trebu ie in continuare la unele p ro b le La campionatul mon \
T lo ria n .Furca, m aistru o te lar răşul lo ach im Moga să aducă o c o n trib u ţie mai me ale d e se rvirii po pu laţie i, rm u ü -n ri dial dc fol bal din Mexic, L
la C S Hunedoara. loan M ar- im p o rta n tă la rezolvarea unor m un cii p o litice şi c u ltu ra l- pentru a se evita in ci 4
dale, preşedintele co m ite tu lu i După ce a trecui în rev istă problem e cum s in i reducerea dentele in tre a rb itri si I
sin d ic a tu lu i I.C S, Hunedoara. p rin c ip a le le rezultate tlcb în - c h e ltu ie lilo r m ateriale dc p ro jucători, s-a lin ia rii ca i )
G lieorghe 7,udor. d ire c to ru l d ite de oam enii m un cii lu ine - ducţie. a co n su m u rilo r de * fiecare din cci 10 dr a r
V M M IU S im cria, Ana Gaş- d o ic n i în anul 1 DUD vşi în pe m etal. cocs. lem n com busti Membrii biroului executiv b itri delegaţi să aibă a
par. fu n cţio n a ră în reţeaua rioada care a trecut din acest b il. energie e lecliicâ . la des supra sa două lie h cir ;
( om eivialâ. Petroşani. M ilia i an. p rim u l secretar a spus ■ al Consiliului judeţean * unul roşu şi altu l galben. \ -
C erveneovicî. preşedintele Aşa cum a reieşit d in lu c ră coperirea şi folosirea în mai l Acestea vor ii prezenta )
C o n siliu lu i m u n icip a l H une rile rce cn lci plenare a C o m i m arc măsură a rezervelor in te jucătorului vinovat dc \
doara al sin d ica le lo r. G a vrilâ te tu lu i judeţean de p a rtid, terne în vederea u tiliz ă rii m ai Hunedoara al sindicatelor
David. preşedintele C o n siliu precum şi din a d u n ă rile pen bune a m a te riilo r p rim e şî 1 o încălcare a regulamen 1
tului, tichetul galben în-
lu i m u n icip a l Petroşani al sin. tru dezbaterea C 'ire lo r dc m a te ria le lo r indigene, renun- POGEA BRlNCOVEANU — preşedinte al Consi 1 scmnînd — avertisment, \
rlic,iţe lor, lo a c liim G lierm an. plan în în tre p rin d e ri, d ispu ţin d la unele produse im p o r liului judeţean Hunedoara al sindicatelor, GHEOR- 1 iar cel roşu — elim ina t 1
preşedintele c o m ite tu lu i sin nem încă de numeroase rezer tate pe ntru care statul chel GHE MIHAILA - secretar, AUREL AITONEANU, rea dc pe teren. In acest (
d ica tu lu i I. M. Barza. M ircca ve şi p o s ib ilită ţi care, v a lo ri tuieşte fo n d u ri m ari. \ fel va fi m aterializată
Hâdârâu, in g in e r la T erm oce n ficate m ai bine. pot co n trib u i Iată. tovarăşi, doar cîteva IOAN ANGHEL, IOAN ALBU, IOSIF BALOGH, OC \ dcci/.ia a rb itru lu i. s
tra la M in tia , A u re l A iton ca- la creşterea pro du cţiei şi p ro problem e m ajore pe care le TAVIAN BANEASA, DUMITRU BOGDAN, TRAIAN
nu, m edic la D ire cţia ju de ţe a d u c tiv ită ţii m uncii la îm b u n ă rid ică realizarea s a rc in ilo r de BUGNAR, MIHAI CERVENCOVICI, GAVRILA DA \ CONCURSURI ,
nă de sănătate. V io re l Taur. tăţirea în tre g ii a c tiv ită ţi eco plan şi a angajam entelor ce VID, OCTAVIAN MARC, MIHAI MARIAN, ELENA \
prim -seeretai- al C o m ite tu lu i nom ice la mai buna a p ro v i ni le-am asum at in acest an ; I)F a d m it e r i: :
judeţean U T C .. Kemus Ju zionare şi deservire a po pu sindicalele sînt chemate să OPRESCU, VIOREL POP, IORDAN POPA, ŞTEFAN \ IN ŞCOLILE M ILIT A R E |
dele, m u n cito r rocsar la U.V la ţiei. îm b u n ă tă ţire a procesu organizeze tem einic întrece ŞOIMOŞI, TRAIAN TAMAŞAN, TANASE TRANDA Cel de-al treilea cazan de la C.T.E, Mintia creşte rapid N
.
Câlon. L iv iu Felea, d ire cto ru l lu i in slructiv-cd ue aliv in şcoli, rea socialistă între în tre p rin FIR, membri. pe verticală. Spre finele anului va produce aburul necesar pu M inisterul F oitelor A r- t i
'
D ire cţie i judeţene pentru p ro ridicarea n iv e lu lu i c a lita tiv al deri. şantiere, sectoare, secţii, Ca membri supleanţi în biroul executiv au fost a nerii in Funcţiune cu cel puţin 10 zile înainte de termen a gru 1 mate orcam/cază con- ,
blem e de m uncă şi o c ro tiri asistenţei medicale. în tre fo rm a ţiile de lucru, să pului energetic nr. 3. cursuri de admitere pon- i
sociale. Costachc Trotuş. pre A râ lîn d că in ce n tru l a rii în lă tu re fo rm a lism u l ce mai leşi tovarăşii IOAN ALBU şî MIA ARDELEANU. Foto : V. ONOIU tru anul şcolar 1V70/1 *.i71 ^
şedintele co n s iliu lu i de a d m i v itâ ţii organelor şi o rg a n iz a ţii există in organizarea întrece 1 în urm ătoarele in stitu ţii .
m ilitare do învăţăm int ; \
r~ N nul I, in tre t i iunie şî 1 . 1
\
ti- ^
— Liceele m ilitare,
iulie 1970 şi anii JI-lV
\
Reduceri de preţuri m edicală arată p rin tre altele \ \ intre 18 şi 22 iunie 1070: \
— Şcolile m ilita re
dc ^
pc lin ie
Un recent ra p o rt
o fiţe ri activi, intre 29 iu
la unele bunuri MIŞUNII NIIOICMĂ că situ a ţia actuală im p lică 1 nie şi 7 iulie 1970 ; \
— Cursul «Ic pregătire l
m ăsuri pe ntru îm b u n ă tă ţire a
asistentei m edicale a ele vilo r.
tul dc lim bi şi lite ra tu ri
T ovarăşul Hemus A vram , 1 N m cdico-m îlitară, Instilu - ) '
, de larg consum In şcolile profesionale din asigurat că ..tovarăşul Buşui — Nu avem m edic de m e fo rm a ţi că „n u sc poate face d ire c to ru l şcolii, ne spunea că st răi ne şi ia cu llăţi Ic tcb- l j
la
va in te rve n i
nice din Academia m ili-
conducerea
H unedoara. Călan şi S im cria
U.M .M .R. pe ntru a se acorda
învaţă peste 3 G00 de elevi cunoaşte toate am ă nu ntele ". dicină generală — nc-a spus n im ic deoarece nu-s p o s ib ili un spaţiu pentru in firm e rie , N tară, intre 5 şi 20 iulie ţ ?
N otăm : „A ve m cabinet m ed i
din capul lo cu lu i asistentul.
tă ţi pentru a asigura cele m ai
1970;
P rintr-o ho'.ărîte a C onsiliu lei la 23 lei pcrct hea ele. P entru pregătirea acestora cal. in firm e rie cu 8 p a tu ri, n- D ire c to rii au făcu t ochii elem entare c o n d iţii dc apăra dar că situ a ţia va râm înc in \
— Şcolile m ilitare rare
lu i de M in iş tri s-n s ta b ilit ca Au fost luate măsuri ca ma sînt alocate fo n d u ri însem na sistenţâ m edicală perm anen m ari. re a săn ătăţii celor 550 de e- continuare grea. pregătesc m aiştri m ilita ri ; 1
înccpîncl cu data de 23 fe b ru a gazinele să fie aprovizionare te. De la un an la a ltu l au S şi subofiţeri, intre 2f> au- ^
rie a.c., să fie reduse p re ţu rile cu cantităţi mult mai mari şi fost îm b u n ă tă ţite c o n d iţiile în O t gust şi 5 -septembrie 1970; i
de vînzare cu am ănuntul, in în tr-o gamă largă cu m ărfurile care e le vii sc pregătesc, fe — Nu avem un cadru m e — Şcoala m ilita ră de 1
medie cu 27 la sută, la ţesătu al căror preţ cu am ănuntul a lu l lo r do in s tru ire m u ltila H Elevi rămaşi fără medic dical — ne spunea mg Ion \ m u rită — ciclul prnie- \
rile si confecţiile lip lercot si fost redus. terală in meseria aleasă, pen C im porescu de la Călan. F.- \ siona! — între 27 august ţ
lercol cascral, şi cu 17 la sută Ţesăturile si con fecliile ca tru viaţă, in general. H La forul sanitar judeţean se ridică din umeri le v ii bolnavi sînt ne voiţi să \ şi 5 septembrie 1970.
la ciorapii dm fire relon, pen re fac obiectul reducerii pre In a rtic o lu l de faţă vom in meargă la circu m scrip ţia din T ine rii caro doresc să \
tru femei. ţu rilo r prezintă o serie de a sista însă asupra pre ocu pări fP Oameni oneşti îşi oferă serviciile uzină pe ntru o injecţie, un N participe )a concursul de i
Ca urmare, preţul unei că vanlaje : sînt de calitate supe lo r existente în şcolile p ro tratam ent. \ admitere, la una din a- !
măşi din tcreol „L u x " pentru rioară şi au rezistenţă la pur fesionale respective pentru O \ ceste in s titu ţii m ilitare \
bărbali se reduce dc la 126 lei lat, nu se sifonează, se spală îm bun ătăţire a asistenţei m e tă. m edic de m edicină gene dc învâ|ăniint. vor depu- ţ
la 07 lei. la ţesătura le rco t a l uşor şi nu tre b u ie să fie călcate. dicale a elev ilor. — Cum nu avem ? T o va ră le v i". B o ln a v ii stau în d o rm i Aceste constatări le-am dus S ne cereri de înscriere la /
rală. m edic stom atolog ctc., şa doctor D urleşicanu nu vine toare. în m ijlo c u l c e lo rla lţi, şi la D ire cţia sanitară ju d e
bită (..Vucova") de 80 cm lă Scăderea pre ţu lu i de vînza- La g ru p u l şcolar al com bi- etc. Ce mai — a concluzio la co n su lta ţii ? ccn liclc m ilitare ,itidc|c- I
ţime. dc Ia 32 lei la 24.50 lei rc la aceste produse este o n a lu lu i luinedorcan am discu nat tovarăşul Buşui — dato — Nu n i.ii v ine dc la înce tra n s m iţin d m icro b ii, ia r cei ţeană A colo am a fla t că a r ne pc raza cărora domi- \
m etrul ; iar la im perm eabile din consecinţă directă «a d e zvo ltă rii tat cu G hcorghc Şcrban. d i rită fa p tu lu i că avem medic, p u tul a n ului — le spune asis care tre b u ie să facă in je c ţii tic o lu l este ..bun", că cl cu cilinză, pînă la data dc ţ
trre o t („O rcsle “ ) pentru fe industriei de fire şi Lhrc ch i rector şi A le xa n d ru Buşui şi asistenţa m edicală a e le vilo r tentul. după-aniiaza şi noaptea fac prind e „fa p te dc necontestat", \ 10 ap rilie 1970. 1
naveta peste pod, pînă la ga
mei de la 507 Ici la 399 lei mice şi a reduce; ii preţului de loan Ungur, d ire cto ri a d ju n cţi este bună". — De ce nu nc-ai in fo r ră. la punctul sanitar. Asta. dar „degeaba se pu blică pen D etalii suplim entare ^
tru că deocam dată nu se poa
bucala. La ciorapii din fire cost. D ire cto ru l g ru p u lu i ne-a C ine ştie ce am m ni fi au m a t? Să ştii că este o lipsă in d ife re n t că c ger sau v is le face n im ic m ai m u lt", pot fi cerute dc la ccn- L
subţiri, fără dungă, pre ţu l se Reducerile dc p ic tu ri la ar spus citcva cu vin te despic zit dc la cei tre i diri'C tori, a d u m ita le ! col, că au febră dc 39 sau 40 N trelc m ilitare judeţene
reduce dc la 20 lei Ia 15.50 ticolele de mai sus aduc popu fe lu l cum este rezolvată p ro dacă nu venea asistentul me O de gr ade,, că pot merge sau GH. I. NEGREA \ (municipale, de sector). \
Ici perechea la cio rap ii din la ţie i o economie anuală de blem,) asistenţei m edicale a dical a) şcolii, Lm iJian D ic La Şcoala profesională a nu. Şcoala nu arc in firm e rie , S \
fire line fără dungă, de la 32 circa 160 m ilioane lei. celor 2 550 de elev i, dar ne-a ta n. U.M .M .R. S im cria sintem in punct sanitar. (Continuare în pag. a 2-a) -------------- ---------------------- — N