Page 72 - Drumul_socialismului_1970_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4707 DUMINICA 22 FEBRUARIE 1970

conferinţa organizaţiei juuetene a sindicatelor LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE PREMIATE

pa rticip a re a largă a oam eni­ ştiinţei oamenilor. îmbunătă­ C entral al p a rtid u lu i, tova ră­
lo r m u n cii la realizarea sarci­ ţirea condiţiilor de muncă şi şu lu i N IC O L A E CEAUŞESCU. DE MINISTERUL 1NVAŢAMINTULUI
n ilo r de plan, au fost o b ţin u ­ viaţă ale salariaţilor, creşte­ C o n fe rin ţa Judeţeană H une­
te re zu lta te rem arcabile. Se rea rolului controlului ob­ doara a sin d ica te lo r — se
poate aprecia că de la con­ ştesc. organizarea în condiţii
In Încheierea p rim u lu i punct s titu ire a sa, C o n siliu l ju d e ­ mal bune a timpului liber al spune în telegram ă — vă a­ Recent, M inisterul Invâţâm în- treprinderea m inieră Hunedoa­ foarte bun de componenţi u tili, folosind eventual şi cele două
de pe ord in ea dc zi a lu a t cu- ţean, ca şi ce le la lte organe şi salariaţilor, a activităţii spor­ sigură că m in e rii, s id m irg iş - tu lu i a prem iat citeva lucrări ra, prin serviciile de speciali­ s-a asigurat realizarea planu­ brevete de Invenţii ale mele.
v în tu l tovarăşul loan Cotoţ. tii. co n s tru c to rii, ccî" peste aparţintnd cadrelor didactice tate, Interesul cu care au p ri­ lui dc producţie al minei pe o îm bun ătăţiri se pot obţine prin
o rg a n iza ţii sindicale activează tive etc. 1G0 000 m em b ri dc sin dica t
R e fe rin du-se la unele re zu l­ de la In stitu tu l de mine Pe­ m it soluţiile personalul tehnic anum ită perioadă de tim p. atît unele m odificări simple la su­
cu răspundere pentru înd e­ In sistin d asupra îm b u n ă tă ­ vo r m unci cu şi m ai m u ltă prafeţele dc ciocnire ale sfre-
tate d o b in d ile de poporul nos­ p lin ire a im p o rta n te lo r a tr i­ abnegaţie în aplicarea g ra n ­ troşani pentru contribuţia lor de 1a exploatări, şeful de sec­ cantitativ, cit şl calitativ
tru în în fă p tu ire a p o litic ii de ţ ir ii perm anente a s tilu lu i şi la dezvoltarea economici naţio­ tor, m aiştrii*4. In -scria lu cră rilo r premiate delelor de mtnâ sau p rin Insta­
b u ţii ce Ic revin, spo rin du-şi dio su lu i program s ta b ilit de
in d u s tria liz a re socialistă a m etodelor de m uncă, v o rb ito ­ nale. Aceste lucrări, ale căror O cerinţă prim ordială a m i­ recent se înscrie şi „Verbesse­ la ţii de încălzit aerul com pri­
c o n trib u ţia la rezolvarea p ro ­ C ongresul al X -le a a l P a rti­
ţâ rii prom ovată cu consecven­ ru l a s u b lin ia t necesitatea cu ­ caracteristici esenţiale sint con­ ne ritu lu i este: cu un preţ de rung des W irkungsgrades bei mat (la ciocan dc fo rjă etc.).
blem e lor econom ice şi social- d u lu i C om unist Rom ân pen­
ţă dc p a rtid , v o rb ito ru l a no aşterii tem einice de către cizia şi rigurozitatea ş tiin ţifi­ cost redus să sc asigure două Pressluft motoren** (îm bunătă­ In lucrare se mal prezintă şi
cu ltu ra le . tru fă u rire a unei in d u s trii şi
spus în tre alte le : organele sin dica le a re a lită ţi­ că, demonstrează elocvent că elemente de bază ale unei ex­ ţirea randam entului la motoare­ teoria bancurilor de probă u ti­
V o rb ito ru l a s u b lin ia t apoi lo r şi în ra p o rt cu ce rin ţe le a g ric u ltu ri m oderne, dezvol­ cercetările ştiin ţifice din cadrul ploatări raţionale — extragerea le pneumatice). lizate la probele ce se efectu­
— A v în tu l econom iei ro m â ­ că o rg a n iz a ţiile sindicale pot concrete ale fiecărei u n ită ţi tarea în v ă ţă m în tu lu i. ş tiin ţe i ează asupra ciocanelor de aba­
neşti a fost asigurat înainte l.M.P. ţin pasul, din punct de
aduce o c o n trib u ţie sporită la să se în tre p rin d ă a c ţiu n i bine şi c u ltu rii in ritm u l şi pro ­ vedere calitativ, cu progresele taj şi perforatoare, aducînd lu ­
de toate p rin con tinu area po­ descoperirea şi va lo rifica re a organizate, în care să fie an-, p o rţiile cerute dc progresul mină şi precizie In această d i­
litic ii ş tiin ţific e de in d u s tria ­ rezervelor ce există în fiecare trena t cu răspundere sporită contem poran. tchn ico-ştiinţifice realizate pe Interviu cu cadre didactice de la I.M.P. recţie.
liza re socialistă a ţâ rii. A ­ u n ita te econom ică U ncie ca ­ tot a c tiv u l sin dica l întreaga plan mondial.
ceasta a perm is să fie puse M ă su rile s ta b ilite de p le ­ Pentru a face cunoscute c iti­ Aceste lucrări, precum şi a l­
p a cită ţi de producţie. Instala­ a c tiv ita te tre b u ie să fie sub or­ nara C. C. al P. C. R.
In fu n c ţiu n e în toate ra m u ­ to rilo r noştri im portanţa* ştiin ­ tele elaborate sau în curs de
ţii. agregate nu sînt folosite donată În d e p lin irii s a rc in ilo r d in decem brie 19f>9 şi de
rile econom ici na ţion ale noi la întreaga lo r capacitate. puse de Congresul al X -le a plenara C o n s iliu lu i C e ntral ţifică a lu cră rilo r prem iate şl cît mai completă şi de calitate, — Lucrarea, ne spunea prof. realizare, reflectă laborioasa
ca p a cită ţi şi ob ie ctive indus­ M ă su rile elaborate pe baza al p a rtid u lu i, a angajam en­ al U.G.S.R. co n stitu ie un pu­ aportul lor In cadrul econo­ prin aplicarea unor soluţii cit dr. doc. Isuiia Niculescu. şeful activitate de cercetare, atît fu n ­
tria le . u tila te cu tehnică m o­ s tu d iilo r efectuate de specia­ te lo r asum ate în întrecerea m ici naţionale, am solicitat un mal puţin costisitoare. Acestei catedrei de Organe dc maşini damentală cît mai ales aplica­
dernă. oam enii m un cii să te rn ic im b o ld pe ntru organe­ in te rviu celor trei cadre didac­ necesităţi Si răspunde şi lucra­ şi tehnologie, reprezintă o fo r­ tivă ce s-a încetăţenit în ca­
liş ti p riv in d îm b u n ă tă ţire a socialistă. P entru aceasta, ac­ le şi o rg a n iza ţiile sindicale, tice, autori princip ali ai lucră­ drul In s titu tu lu i dc mine din
prim ească spre fo lo sin ţă un o rg a n iză rii p ro d u cţie i şi a tiv u l sindical este chem at să p e ntru to ţi m e m b rii dc sindi-* rea „S tu d iu l p o sib ilită ţilo r de mă piese urlată a conferinţei ţi­
num ăr sp o rit de ap artam e n­ m u n cii se aplică în unele în ­ muncească cu pasiune şi dă­ cat din ju d e ţu l nostru, în tă - rilo r: extragere a rezervei de substan­ nute anul trecut la Şcoala po­ Petroşani. V iito ru l ne va re­
te. să se construiască noi o- tre p rin d e ri eu m a ri în lîrz ie ri ru ire totală, inv’estîndu-şi în ­ rin d u -Ie şi m ai m u lt co n vin ­ Cc cuprind lucrările dumnea­ ţă m inerală utilă im obilizată în litehnică din Aachen (R.F.G.) şi zerva. probabil, alte lucrări va­
bieetive s o c ia l-c u llu ra le puse ia r în alte le sînt date u ită ­ treaga pricepere, ta le n tu l şi gerea că, num ai p rin v a lo ri­ voastră şi care c im portanţa p ilie ru l dc siguranţă al puţului abordează problema energiei loroase, al căror aport la dez­
la disp o ziţia lo r pe ntru a se r ii: forţa de m uncă nu este puterea de m uncă acolo unde ficarea Ia un n ive l sup erior lor pentru economia naţională? num ărul 3, lentila I. între o ri­ pneumatice utilizată ţn indus­ voltarea economiei naţionale se
bucura d in p lin de rod ul încă folosită su ficie n t de ra ­ Iată ce ne-a răspuns prof. zonturile ,100—324 m Ia K. M. tria m inieră şl cea de construc­ va face şi mal m ult sim ţit. Cer­
m u n cii depuse, de bine fa ce­ ţion al. c h e ltu ie lile de produc­ sc înfăptuiesc h o tâ rîrile p a r­ a resurselor m a te ria le şi sp i­ dr. ing. Aron Popa, rectorul in ­ Altîn-Tepc**, aparţinînd colecti­ ţii de maşini. In studiul dc faţă cetările vor fl orientate mai
ritu a le de care dispunem , ne
tid u lu i
rile so cie tă ţii noastre. ţie sînt încă rid ic a te ; sînt vom situa Ia în ă lţim e a sar­ stitu tu lu i : „In u ltim ii ani au vu lu i alcătuit din ing. A lexan­ mă ocup de posibilităţile ce le pregnant spre rezolvarea nece­
fost abordate din ce în ce mal
Conferinţa a ales Consiliul
B ila n ţu l succeselor o b ţin u ­ m a ri co n su m u rile de m a te ria ­ judeţean Hunedoara al sindi­ c in ilo r ce ne stau în fa|ă. m ult problemele strîns legate dru Popescu, ing. G. Onac, poate oferi tehnica, de a îm bu­ s ită ţilo r specifice dezvoltării in ­
dustriei noastre m iniere.
te încorporează, desigur, şi le şi p ie rd e rile pro vocate' de catelor. format din B7 de Sub înd ru m are a o rg a n iz a ţi­ de necesităţile producţiei. De asist. ing. O. Rădnlescu, condus nătăţi randamentul actualelor
re zu lta te le a c tiv ită ţii co m p le ­ re b u tu ri şi declasate. membri şi 14 membri suple­ ilo r dc p a rtid — se arată în aceea, un volum mare ocupă de prof. dr. ¡ng. Şt. Covaci, motoare pneumatice, precum şi Interviu realizat de
xe a sin d ica te lo r care. sub T ovară şul C otoţ s-a o p rit a­ anţi. încheierea telegram ei — o r­ cercetările pe bază de con­ p rin care a fost rezolvată una la altele, de construcţie nouă, M. BODEA
conducerea p a rtid u lu i, a lă tu ri supra p rin c ip a le lo r d ire c ţii în ganele şi o rg a n iz a ţiile s in d i­ tract, din a căror categorie fac din problemele complexe ivite
de ce le la lte o rg a n iza ţii de care tre b u ie o rie n ta tă a c tiv i­ In prim a sa şedinţă plenară, cale vor m o b iliza masa de sa­ parte şi lucrările premiate. Re­ în practica exploatării' unui zâ-
masă şi obşteşti, au asigurat tatea sin d ica te lo r, a tu tu ro r C o n s iliu l judeţean al sin d ica ­ la ria ţi p e ntru în d e p lin ire a c- fe rito r la lucrarea mea, „S tu ­ câm înt de minereu cup rifer din
p a rticip a re a intensă a m ili­ o a m en ilo r m u n cii pe ntru a se te lo r .şi-a ales b iro u l e xe cu tiv xcm p la ră a p la n u lu i şi a anga­ d iu l exploatării zăcămintelor ţara noastră — elucidarea po­
unei însemnate rezerve de m i­ Măsuri eficient« pentru Înlă­
oanelor de oam eni aî m u n cii asigura în d e p lin ire a in te gra lă fo rm a t d in 19 m em b ri şi 2 ja m e n te lo r pe 1970, depunînd de talc din A lu nţii Poiana Rus- s ib ilită ţilo r şi stabilirea meto­
la via ţa po litică , econom ică şi a s a rc in ilo r de plan şi a an ­ m e m b ri supleanţi, precum şi întreaga capacitate, abnegaţie câl", alcătuită în colaborare cu delor raţionale de extragere a
so cia l-cu ltu ra lâ a tă rii. Ca g a ja m entelor asum ate în în ­ preşedintele şi secretarul con­ şi putere de m uncă in sco­ şeful de lu cră ri ing. D. Fodor,
urm a re a a c tiv ită ţii desfăşu­ trecerea socialistă: sporirea s iliu lu i. problematica abordată e m ult nereu de la mina Altîn-Tope.
rate de către o rg a n iza ţiile ro lu lu i a d u n ă rilo r generale a- In atm osfera entuziastă, ca­ pu l cre şte rii c o n trib u ţie i lo r mai largă, vizind mal m ulte ti­ Lucrarea arc la bază numeroa­
sin dica le din ju d e ţu l H une­ ra cte ristică dragostei şi în cre ­ la în fă p tu ire a p o litic ii p a rti­ puri m etalifere şl nem etalifere se observaţii şi cercetări efec­ turarea deficientelor din eu­
doara, a s p rijin u lu i acordat 1c s a la ria ţilo r în soluţionarea d e rii n e ţă rm u rite cu care oa­ d u lu i, pe n tru rid ica re a pe o din Poiana Ruscâi. A fost cer­ tuate pe teren dc colectivul de .>
co n d u ce rilo r în tre p rin d e rilo r p ro blem elor pro du cţiei, îm ­ m en ii m u n cii hunedoreni în ­ treaptă şi m ai în a ltă a bună­ cetată şi experim entată în p ri­ cadre didactice al catedrei de
în pregătirea pro d u cţie i, dez­ b u nă tă ţirea a c tiv ită ţii educa­ s tă rii m a te ria le şi s p iritu a le E xploatări m iniere din In stitu ­
conjoară conducerea p a rtid u ­ a o a m en ilo r m u n cii şi dezvol­ m ul rînd problem atica şi m eto­
baterea c ifre lo r dc plan. în tiv e de masă, creşterea in ­ dele de cercetare a zăcăminte­ tu l de mine Petroşani, In cola­
lu i nostru, c o n fe rin ţa a a d re ­ tarea m u ltila te ra lă a R om â­ din producţie, precum şi un vo­ nierţul de sfat şi cuoperatist
borare cu ingineri şi specialişti
sta b ilire a angajam entelor, în flu e n te i acesteia asupra con- sat o telegram ă C o m ite tu lu i niei socialiste. lor de talc din Poiana Ruscâi
care prezintă p a rticu la rită ţi fa­
lum mare de încercări de la­
ţă de alte tip u ri de zăcămtnt,
borator, executate in laborato­
legate de condiţiile în care se In nnul 19G9. organele In - Faţă de n u m ă ru l m are de
ru l de mecanica rocilor de pe
găseşte zâcâm lntul : forma, s p tv lo i n lu lu l com ercial do în că lcă ri, constatat în anul
lingă catedră. stat au con statat şi san cţio­ 19G9. putem a firm a că nu au
In spe­
cuantum ul, rezervele.
ASISTENŢA Mina Paroşeni. Combina cial, s-a pus problema stabili­ vorabile prin care s-au soldat nat un nu m ă r de 2 ÍIG3 co n ­ fost luate su ficie n te m ăsu ri
Rezultatele şi concluziile fa­
r ii unei metode care să asigure
din partea c o n d u ce rilo r org a­
tra v e n ţii la re g u lile generale
pentru înaintare. o extracţie cît mal completă a studiile Întreprinse au fost pre­ de com erţ Aecstc în că lcă ri n iz a ţiilo r com erciale, a tru s ­
zâcâm intului. a rezervelor, în luate şi aplicate în scurt tim p au constat îndeosebi d in : tu rilo r de a lim e n ta ţie publică
acelaşi tim p asigurindu-se şi de mina Altin-Tepe, ceea ce a neaprovizionnrea u n ită ţilo r cu şi coo pe raţiei de consum pen­
Foto s P. DUMITRESCU
MEDICALA ÎN ŞCOLI un produs m inier de calitate. m ii de tone de minereu de cu­ so rtim e n te le dc m ă rfu ri e xis­ tru in s tru ire a lu c ră to rilo r o ­
permis valorificarea o zeci de
Exploatarea, aplicarea
proiec­
tente în depozite; p rim ire a şi
p e ra tiv i, c ît şi u rm ă rire a res­
tu lu i lu c ră rilo r dc pregătire au
pru şi redarea in circu itu l e­
m ă rfu ri ncco-
se
poate
i’ospunzâtoare
fost făcute. In continuare sc va conomici naţionale a circa lf> vinzaren u n or c a lita tiv ( v i­ p e ctă rii n o rm e lo r legale. D in
co n sta tă rile făcute
nu ri. berc, produse zaharoa­ trage şi o altă concluzie: că
cos, d ire c to ru l a d ju n c t al S pi­ — Fisto absurd cind se a fir ­ acorda asistenţă tehnică. T re ­ m ilioane de lei. Dc asemenea, se. vase em ailate. legume,
ta lu lu i d in H unedoara. Hău mă că e le v ii bo ln avi sînt ne­ buie remarcat aici aportul şl a­ prin exploatarea rezervelor a- m a jo rita te a lu c ră to rilo r ope­
{UtMAIE OM PAO Jjí este că D ire cţia sanitară ( ju ­ v o iţi să facă naveta peste tenţia ce ni le-au acordat În ­ m intile, care aveau un conţinut fru c te etc.); în tre ţin e re a noeo- ra tiv i d in m agazine nu dis­
deţeană — n n ). deşi sesiza­ pod, la pu n ctu l sa n ita r al gă­ respunzâtoare a u n ită ţilo r ; pun nici de cele m al elem en­
neafişarea p re ţu rilo r c it şi tare cu n o ştin ţe în ce priveşte
tă în repetate rîn d u ri, nu a rii. pentru o in je c ţie — ne
R edacţia z ia ru lu i nostru nu trim is încă decizia. A m rezo l­ spune dr. V asile O prean. d i­ alte ab ateri Au m ai fost calitatea m ă rfu rilo r. N um ai
îm părtăşeşte aceste păreri. De constatate şi un nu m ă r dc 31 aşa se e xp lică fa p tu l că o ri
vat şi problem a asistenţei re cto ru l S p ita lu lu i C K H . d in
aceea, am fă cu t apel la con­ stom atologice. E le vii vo r fi S im eria. V in la noi. D oar ne in fra c ţiu n i <a: înşelarea la dc c ile o ri organele de co n ­
ş tiin ţa cetăţenească a un or p rim iţi la ca b in e tu l stom ato­ desparte., num yî gardul. Su­ m â su râ lo a rr, nerespec tarea tro l au constatat de ficie n ţe ca ­
m edici. O nestitatea, p ro b ita ­ p re ţu rilo r le ía le si alíela. lita tiv e la a n um ite m ă rfu ri,
logic al şcolii sanitare şi. b i­ ro rile de serv iciu le f.ic tra ­
tea profesională au in firm a t neînţeles. la p o liclin ică . tam ente Sora d ispe nsaru lu i P entru ab ateri dc m ai m ică răspunsul lu c ră to rilo r a fost:
fără d re p t dc apel toate p re ­ — Cc v-a d e term in at să p ri­ de în tre p rin d e re m erge z iln ic im p o rta n ţă s-a propus sanc­ „C e sin lem noi v in o v a ţi? “ ,
rog a tive le arb ora te la fo ru l m iţi să fa re ţi c o n su lta ţii la la şcoală, la fel d r Oanceo. ţionarea d is c ip lin a ră a unui ..Asn le-am p rim it, aşa le v in ­
san itar judeţean D a r să c i­ g ru p u l şco la r? — 1-nm în tre ­ O ricin e vin e la sp ita lu l nos­ nu m ă r do J03 lu c ră to ri. Cele dem". Decîl. sa se ia m aşini
tăm : m ai m u lte încă lcări nu fost de a p lica re a n o rm e lo r legale
bat pe d r Lucia n Bologa. tru este bine p rim ii. Nu re fu ­
— N u este vin a noastră că — Am văzut mereu e le vii zăm pe nim en i, de ru m pe e­ constatate în sectoarele a li­ în ce priveşte m ă rfu rile n re o -
în lu n a ia n u a rie g ru pu l şco­ şcolii pc la uşile cab in etelo r le v ii şcolii profesionale, care m entar şi a lim e n ta ţia p u b li­ rcspunzâloare c a lita tiv , m ai
la r n-a avu t m edic. Dc Ia din p o liclin ică , trim iş i do la s in i ai noştri. că (I 4G7) şi în cooperaţia dc bine sînt pă gu biţi cu m p ă ră ­
1 fe b ru a rie a fost re p a ri ¡/.al un m edic la a ltu l A tu n c i — Credeam că problem a a­ consum (03/1) Faţă dc num ă­ to rii. puşi pc d ru b ih ri. n e vo iţi
pe ntru
ru l redus de u n ită ţi
şcolii m edicul L u cia n Bologa, nv-am docis să m erg eu la . ei. sistenţei m edicale a e le v ilo r desfacerea legum elor şi fru c ­ să faeă sesizâriul.i -d ife rite or-i
ganc.
ziln ic.
un om ha rn ic şi p ricep ui. F a­ şcolii profesionale este rezol­ te lo r s - îi con statat un procent A tît in sectorul c o m e rţu lu i
— V e ţi răm hie m aî m u lt vată de m edicul dc în tre p rin ­
ce c o n su lta ţii dc la 7 la îl şi rid ic a t dc în că lcă ri (274). de stat c ît şî în cel al coope­
tim p ca m odic al şcolii ? dere al uzinei ..V icto ria " — In loc să scadă, d e fic ie n ţe ­
de la 13 la 1:7. Deci 3 orc pe ra ţie i de consum se constată
— C it voi sta in H unedoa­ ne spune d r loan F u rd u i ea- le au crcscul de la trim e s tru încă m u lte de ficie n ţe în ceea
ii , după un program s ta b ilit ra. De aceea am e rru t să fiu re (ine locul m e d icu lu i diree- ]a trim e s tru , cu toate m ăsu­ ce priveşte afişarea p re ţu rilo r
— ne declară dr. Leonid C ro - re p a rtiza t la şcoală. lo r al S p ita lu lu i d in Câlan. rile dc san cţionare luate de şi respectarea acestora, buna
fncopind de azi (20 fe b ru a rie
către organele noastre d e c o n ­ servire, respectul şi a m a b ili­
a.e ) m odicul lam bescu va tro l. echipele de co n tro l o b ­ tatea faţă de c u m p ă ră to ri şi
fare co n s u lta ţii la şcoala pro ­ ştesc. organele de m iliţie , alo m u lte altele. In alîlea rîn d u ri
îmbunătăţirea dotării farmaciilor fesională Vom d irija şi o so­ in sp e cto ra tu lu i sa n ita r clc. a m in tite şi critica te .
ră m edicală să facă tra ta m e n ­
Cc a d e te rm in a i m e n ţin e ­ D ire cţia com ercială şi U n i­
te e le v ilo r bo ln avi, aşa că unea judeţeană a co o p e ra tive ­
A sigurarea u n ită ţilo r fa r­ tc num ai în u ltim a pe rio a­ problem a e rezolvată rea sau c h ia r creşterea nm pâ- lo r dc consum vo r tre b u i sâ
ru lu i dc în că lcă ri ? C onside­
m aceutice cu ap a ra tu ră , u ­ dă cu 14 etuve te rm ore gla- Deci s o lu ţii sc găsesc P en­ răm că p rin c ip a la cauză este ia toate m ăsu rile pentru e d u ­
tila je şi m o b ilie r este o bile. f» frig id e re „F ra m ". 4 tru că oam eni dem ni s-au slaba p re g ă tire a un or lu c ră ­ carea lu c ră to rilo r din com erţ,
co n d iţie esenţială pe ntru balanţe a 1 kg. 4 truse de prezentat să-şi ofere s e rv ic i­ pe ntru îm b u n ă tă ţire a a c tiv i­
necunoaşterea
acte lor
to ri.
buna desfăşurare a a c tiv i­ site pentru p u lv e ri, 3 d is ti- ile. Fsto greu de -conccput ca n o rm a tive care reglem entează tă ţii com erciale şi scăderea
tă ţii în fa rm a cii, păstrarea laloare. 5 lă m p i şi in sta la ­ D ire cţia sanitară judeţeană să n u m ă ru lu i de în că lcă ri si a­
c a lită ţii m ed ica m e ntelor şi ţii u ltra vio le te . 3 aulo cla- nu ii ştiu t că există aseme­ a ctivita te a com ercială Pe de ba teri în arest an S tatistica
altă parte în com erţ încă se
p e ntru buna se rvire a ve cu pe reţi d u b li şi m u l­ nea oam eni, ea tova ră şii d in m ai găsesc elem ente ra re eu prezentată în aceste rîn d u ri.
po p u la ţie i. Pe această l i ­ te altele. P entru acest an < onduecrile a m in tite lo r şcoli n-am vrea să se m ai repete f
nie. conducerea O fic iu lu i profesionale să fi fost re fu ­ bună ş tiin ţă ignoră norm ele
este prevăzută o dotare şi
fa rm ace utic Deva a în re ­ zaţi dacă solicitau s p rijin . l*n legale, că u lîn d pe toate căile SILVIU NEAG
m ai bogată a u n ită ţilo r fa r­
g is tra t o serie de re a liză ri. refuz nu poate f¡ conceput. să-şi ..rotunjească punga". inspector comercial de stat
F a rm a ciile au fost dota- m aceutice.
A
Poeţi hunedoreni
t E V O L U Ţ IA S T R U C T U R I S 0 C 1 A E E , A R IN C IR E A
în mijlocul sătenilor
„L u n a c ă rţii Ia sale“ p ri­ s-au deplasat la Hoşorod.
le juieşte organizarea un or P oeţii Eugen Evu, G hco r- P R O C E S U L U I R E O M O G E N IZ A R E A S O C tE ÎA T Il
diverse m a n ife stă ri dedica­ ghe C o n sta u tin -N a id in şi
te p u b lic u lu i c itito r. T raían T'ilim on au c itit d in
Recent, m e m b ri ai cena­ ve rs u rile p ro p rii în faţa ţi­
c lu lu i lite ra r „R itm u ri" n u i num eros a u d ito riu . Una din m arile cu ce riri ale solut al cclci rurale. Ca rezu l­ nouă. un ită prin interese co­ rX-loa al p a rtid u lu i au sporit Cu toate acc-voa. continuă Com unist Român — vor duce
zile lo r noastre o constituie tat al ap lică rii o o b licii de in- mune Şi re la ţii de colaborare rin d u rile clasei m uncitoare şi să se m enţină deosebiri esen­ în perspectivă la accentuarea
schimbarea ra d itp lă a stru c tu ­ d u siria liza re socialistă, o pu- şi în tra ju to ra re . Ceea ce ca­ s-a m anifestat tot mai preg­ ţiale între sat şi oraş, care procesului de apropiere Intre
r ii sociale a României, re a li­ lernică creştere a cunoscut de­ racterizează ţărănim ea coope nant activitatea *-a de forţă so­ sînt determ inate de n ive lu l oraş şi sat, între oam enii m un­
zarea unei om ogenizări eres- taşamentul in d u s'n a i a) clasei ratislă este faptul că ea işi în­ cialo conducăloQ 'e in societa­ d ile ril dc dezvoltare a forţe­ cii fizice şi cei ai m uncii in te ­
cînde pc plan social. în fă p tu i­ m uncitoare. în prim ul rînd nu ­ temeiază existenta pe pro te; s-a în tă rit alianţa m uncito- lor de producţie d?n industrie lectuale. în tre clasa m uncitoa­
rea u n ită ţii in tre q u lu i popor m ărul m u n cito rilo r din ram u­ pr¡etatea obştească asupra m ij­ icască-ţărănească a societăţii şi a g ricu ltu ră şi se m anifestă re şi lărănim e si Intre acestea
A- i sub conducerea P artidului Co­ rile de bază ale industriei'; s-a loacelor de producţie. îşi o r­ noastre socialistă; s a de zvol­ în gradul deosebii de so cia li­ şi in telectualitate.
m unist Român. îm bun ătăţii in ncm iancnlă re­ ganizează munca şi rep artiţia tat unitatea social-p oiilică a zare a m uncii, in diferenţele n v o lu lia acestui proces este
Profundele orelaceri care partizarea clasei m uncitoare pe baza p rin c ip iilo r socialis­ clasei m uncitoare, ţărănim ii, d in tre cele două form e ale pro­ In mod ho tă rîto r influenţată de
au avut ioc in via'.a economică pc cuprinsul tă rii. S-au pro m ului. In alianţă cu clasa mun in te le ctu a lită ţii, a tu tu ro r ce­ p rie tă ţii socialiste şi im p licit continuarea în ritm susţinut a
a ţării, făurirea econom iei so­ dus m ari schim bări în p ro filu l ciloare, ţărănim ea participă in lo r ce muncesc. în m odalităţi de aplicare a in d u stria liză rii socialiste a ţă ­
cia liste unitare, întem eiată pe sp iritu a l al clasei m uncitoare, p rin c ip iu lu i socialist de repar- rii. De asemenea, Introducerea
proprietatea s o a .iib ta asupra se dezvoltă continuu conştiin l.ilie. n iv e lu l şi modul de viaţă. largă a cu ce ririlo r ştiin ţe i şi
m ijlo a ce lo r de producţie au re­ ta et socialistă, nivelu l cultu- So m enţin încă deosebiri esen­ teh nicii în producjla agricolă
fic. Aceste schim bări în na­ in ajutorul celor care studiază
vo lu ţio n a t din tem elii şi s tru c ­ ral-lchn ic, orizontul ei ş tiin ţi­ ţiale in tre munca fizică şi cea determ ină şi schimbarea cores­
tura socială în tara noastră. intelectuală, lega»e dc n ive lu l punzătoare a caracterului m un­
Societatea noastră a încetat să tura clasei muncitoare. în co n ­ caii lat iv al m u n cii. al cunoş­ cii.
mai fie scindată în clase anta­ d iţiile de muncă şi de viaţă ş; tin ţe lo r tehnice, ş tiin ţific e şi Realizarea sa rcin ilo r puse de
goniste. Ea es!e alcătuită dm In con ştiin ţa ei au iransform al în învăţămîntul de partid culturale, nivel rare se răs- procesul fă u ririi societăţii ^u-
clasa m uncitoare, ţărănim e, in clasa m uncitoare în lr-o clas? frin g e asupra ro lu lu i m uncito­ cialiste m u ltila te ra l dezvoltate
te le clu a lita le şi alte (a le g o rii nouă, proprie o rin d u irii socia­ rilo r. ţă ra n ilo r şi in te le ctu a­ creează noi premiso şl pentru
de oameni ai m u m ii. liste. lilo r. de pildă. în procesul pro- apropierea treptalâ Între m un­
Socialism ul a schimbat în ^ i Pe măsura în a in tă rii pc d ru ­ prezent Ia conducerea socie D ispariţia claselor e xp lo a­ rlu e lici asupra m ărim ii v e n itu ­ ca fizică şi munca in te le ctu a­
fundam ental întreaga lizîono m ul fă u ririi societăţii socialis­ ta ţii, aduce o co n trib u ţie mo tatoare. schim bă*ile care au rilo r. lă. pentru îm binarea lo r tot
m ie a claselor si ahor cate­ te m u ltilate ra l dezvoltate, ca rcu sporită la dezvoltarea eco­ avut loc în situaţia social-eco- Aceste deosebiri nu sînt na­ mal organică. O im portantă
g o rii de oameni oi m uncii, ro ­ expresie a sarcinilor mereu nom ici naţionale, la progresul nomică şi in conştiinţa clasei turale. veşnice ; ele au un ca­ deosebită au In acest sens
iu l lor in viata socială. E li mai m ari pe ta re dezvoltarea tării. m uncitoare, ţărăn im ii şi inte- racter soeial-isloric. După cum astfel de procese care sc des­
econom ică şi socială le pune
s-au iransform al in clase şi pa­ Schim bări fundam entale s-au Ivcdualităţii au dat laşlcre u ­ se subliniază în docum entele făşoară cu o intensitate spo­
în fala clasei m uncitoare creş­
tu ri sociale noi, proprii socie­ produs şi in situaţia intelectua­ nui proces de om ogenizare a Congresului a! X-lea al p a l i ­ rită în prezent cum sînt; pă­
te şi mai m ult ro lu l acesteia
tă ţii socialiste, radical deose­ lită ţii, în structura c) socială şi societăţii iuwrd.ro. .Io apropie­ d u lu i. societatea noastră cu trunderea lo t mal largă a cu­
bite de clasele «.{ pă turile so­ în asigurarea orogrcsului (ă profesională, precum şi în cce.i re treptată în tre m uncitori, ţă ­ noaşle — pc măsura în a tn lâ iii c e ririlo r ş liin ţe i şi tehnicii ce­
ciale din România burghezo- rii noastre spre comunism. ce priveşte ro lu l ei în socie­ rani şi in te le ctu ali, in o-ea ro pe drum ul socialism ului şl co­ lei mai în a in la lc îr. toate do­
moşicrească. A s llc l. clasa m un­ Prin munca sa în industrie, ra ­ tate. In procesul construcţiei priveşte natura lor so cia li, m unism ului — o continuă o r­ m eniile de activitate, e xtin d e ­
citoare, clasa conducătoare a m ura h n lă rîto a ie pentru in- socialiste, in tcle cvja h la lo n s-a c o n d iţiile de muncă şi dc viaţa, ganizare. in(eme!a*ă pe în lă tu ­ rea m ecanizării şj autom atizării
societăţii noastre, in trecut ex­ treaga dezvoltare a tării, prin încadrat organic în opera de fizionom ia lor spirituală. In rarea treptată a deosebirilor proceselor de producţie, schim ­
ploatată şi asuprdă. lipsită de experienţa boqa'-u acum ulai.7 dezvoltare economică şi social prezent, clasa m uncitoare, {ă esenţiale dintre categoriile barea in continuare a stru ctu ­
dre p tu ri politice, o deveni», in conducerea societăţii, capa­ cultu rală a patriei, adueîndu si rănim ea coopornlislă şi in te ­ sociale, \c dim inu trea dileren r ii profesionale a populaţiei.
îm preună cu ce.la lţi oameni a: citatea m o h ili/a io a re . sp iritu l contribuţia, a lă tu ri de ce ila lţi lectualitatea îşi Întemeiază o- b e rilo r dintre oraş şi sat, d in ­ Edificarea societăţii sociolis­
m uncii, stăpină «jMipra p rin c i­ de disciplină şi organizare ca oameni ai m uncii, la făurirea xislenţa pc proui ¡etatea so­ tre munca fizică şi munca in le muliifa(era) dezvoltate şi o-
palelor m ijloace de producţie, re îi sînt p ro prii şi pe ( are le noii societăţi. îm preună o cialistă asupra m ijloa celor de teleclualâ, pe com unitatea de moqcnizarea tot Miai deplină n
asupra roadelor m uncii sale. im prim ă întreg ulu i popor, clasa clasa m uncitoare şi ţărănimea. producţie. îşi organizează m un­ Interese economice, p o litice şi structurii noastre sociale tind
In sinul ei au avut loc a- m uncitoare sc -¿ihiea/ă pe po inlclecluabl.al.ea îşi pune cu­ ca şi re p a rtiţia pc baza p rin c i­ ideologice ale tu tu ro r oam eni­ să ridice ca Iii alea muncii pres­
d in ii si him bâri structurale, de zi (iile cele mai înaintate ale noştinţele şi talentul in s lu j­ p iilo r so cia lism u lu i Au începu! lor m u m ii. tate de întreaga populaţie şt
ordin (a b la tiv si can titativ, cu luptei pentru socialism, ¡şi jn ba construcţiei socialiste, adu­ xo apară fenomene »'e in te rfe ­ înfăptuirea sa rcin ilo r p rivin d de aici participarea crescîndâ
mari im p lica ţii asupra în tre g ii deplineşfe rolul de (lasă con­ ce o con tribu ţie dc p ic i Io dez renţă care se a d îv c s c cont: dey.voll.aroa fo ite lo r de pro­ a tuturor grupurilor profesio­
v ie ţi po litice şi &■;( ial-oconn- dur ăloarc în so< ¡etatea noas voltarco economie:, ştiin ţe i nuu între d ife rite le categorii ducţie ale Ivirii. • onsofidarca
y. . ; mice. Reprey.enlîiid parlea cca hă. a rici şi lite ra tu rii, la ridica sociale ; toi. mai m u lţi munci şi perfecţionarea re la ţiilo r dc nale la crearea produsului sa­
da) ; acest proces sporeşte efi­
mai dinam ică a so< ic lă ţil. ea In procesul re vo lu ţie i şi con rea n ive lu lu i cult urai al popu­ to ii se ridică, prin cnnoşlin produclie s<x ¡nlhio . in te n s ifi­ cienta muncii sociale şi bună-
Măiestria omului, frumuseţea cîntecelor şi dansurilor podure- %1 şi-a sporit net o iiîo iill rm durilo. s liu c ţie i sociabslo s a schimbai laţiei. fele lor. la nivelu l de pregă­ carea corectărilor ş tiin ţific e si
neşti şi-au dat înlîinire pe scena căminului cultural din Muncel 11 a cre s iu l ponderea ei in an­ radical şi ţărănimea. C oopera­ M nrcînd ai este fenomene ale tire al in te le ctu a lită ţii, iar la a croaţiei lite ra r arlîsljcc, plă­ slarca întregului popor, creea­
- interpret, cimpoierul Covan Cosma. samblul populaţiei tării, ceei tivizarea a g ric u ltu rii, revo lu ţie v ie ţii socin'e. Rezoluţia Con­ sate un număr însemnat vie mădirea om ului n< :U. m u ltila ­ ză promisele :re«erii Ircpialo
o României la c.amărui rea co­
F o to : I. DUBEŞTEANU i ce du<e la (le ş 'o rc a populaţiei profundă in re la ţiile social­ gresului al X-lea al parlîclulii, cooperatori desfăşoară o n a i­ teral dezvoltai. -- întruchipate munismului.
urbane şi la reducerea greu economice la sale. a transfo r­ evidenţiază că în perioada ca­ vitate (om nnă cu cea a mun în program ul adoptai de Con­
f tă ţii specifice şi num ărului ab­ mat ţărănim ea în tr-o clasă re a trecut dc la Congresul ui c ito rilo r. gresul al X-lea al P artidului MIHAI CHiOREANU