Page 74 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 74
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Kr. 4717 f DUMINICA 22 FEdRUARIE 1970
Preşedintele Franţei este Se propune organizarea unor
aşteptat luni la Washington convorbiri între sindicatele GÜ3D
din R. D. G. si R. F. G.
W ASHINGTON.' 21 (Ager- A propiat şi poziţia franceză
pres). — Preşedintele Franţei. fată de N.A.T.O. B E R L IN 21. Corespon s in d ic a liş tilo r din R. D. G er
Georges Pompidou urmează 53 Surse inform ate din W as dentul Agerpres, St. Deju. mană şi din R. F. a G erm a RAVAoilLE gripei
sosească lu ni la W ashington hington au relevat că o atenţie transm ite : Z ia ru l sin d ica te lo r nici. In iţie re a de c o n v o rb iri „H O N U -KO N O “
pcnlru o călătorie oficială do deosebită în cursul co n vo rb i
din R.D.G., „T rib u n e “ , a p u in tre U.S.L.G. şi U.S.G., se a-
o săptămînă în Statele Unite, rilo r dintre cei doi şefi de sta- Potrivit datelor - anunţi«-
b lica t v in e ri scrisoarea adre ratâ în scrisoare, „a r putea
în cursul căreia va avea con Ic va fi acordată situa ţiei din tc la New York, epide.nia
sată dc conducerea U n iu n ii c o n trib u i la destinderea pe
vo rb iri cu preşedintele N jxon O rien tu l A prooiat. Deşi o rd i de gripo „Hong Kong"
S in d ica te lo r Libe re G erm ane plan in te rn a ţio n a l, la asigu-
şi va vizita Cape Kennedy'. nea de 2i a tra ta tive lo r nu (U.S.L.G.) din R. D. G erm a rareît păcii şi la în fă p tu ire a core bmtuie iri prezent in
Chicago, New York şi San este cunoscută, se consideră nă către U niunea S in dicate coexistenţei paşnice in tre sta S.U.A. s-a extins în 45 de
Francisco. Aceas'a va ii o ri că , ea va cuprinde şi un tur lo r din R F. a G erm aniei. In te cu sistem e sociale d ife rite , stote, olingind in pat*u
ma vizită oficială făcută de un de orizont asupra situaţiei in scrisoare se propune o rg a n i fireşte şi în tre R.D.G. şi cnmre ele - Mâine, R h v
şef de stat francez în Statele zarea unor c o n v o rb iri Intre R F C .“ . de Islond, Louisiana ;i
Unite de la călăloria în tre p rin ternaţionale. re la ţiile Est-Vesl, cele două o rg a n iza ţii sin d ica U.S.L.G apreciază că ar fi Corolina de nord — pro
să în anul 1960 de preşedinte re la ţiile dintre S.U.A. şi Piaţa porţii toarte grave. De la
le, pornindu-se de la prem isa in d ic a t să aibă loc c o n v o rb iri
le Charles de Gaulle. comună europeană precum şi că există im p o rta n te interese directe in tre d e le gaţii ale declarorea epidemiei, la
In cercu rile diplom atice din re la ţiile bilaterale. com une ale m u n c ito rilo r- şî co n d u ce rilo r celor două org a 3 ianuarie 1970, un nu
capitala federală americană se n iz a ţii, propunînd ca loc dc măr de 1 295 persoane au
In tiln ire oraşul B e rlin , T o t decedat din cauza acestei
consideră că cei doi şefi de
Consultări tripartite pentru îm odată. în scrisoare se arată că boli.
state vor căuta să folosească in cazul în care U niunea S in
părţirea platoului de petrol şi gaze
ce'e două zile rle con vorb iri dica te lo r din R. F. a G erm a DUBLA CATASTROFA
pentru o se realiza o apropie niei doreşte m ai in ti i o dis IN NIGERIA
re în re la ţiile dintre S.U A. şi naturale din Marea Nordului cu ţie in tre p re şed inţii celor
două org a n iza ţii. E lerbert LAGOS 21 (Agerpres)
Franţa, în ciuda m enţinerii u W arnke şi Heinz V ctte r, După cum s-a anunţot
BONN 21 (Agerpres). — O greş“ . Nu au fost făcute pre
nor divergente. în special în U.S.L.G. va fi dc acord şi cu la Lagos, 52 dintre per
nouă rundă de consultări între cizări. D elegaţiile celor trei
legătură cu criza clin O rientul R.F. a G erm anici, Olanda şi ţări au convenit să continue aceasta soanele rănite grav in
..T rib u n e " a p u blicat, de a
Danemarca cu p riv ire la pro negocierile la 13 şi 20 m artie semenea. te x tu l unei scrisori urma colastrofei feroviare
blema îm p ă rţirii platoului con la Haga. adresate a n te rio r de preşedin care o avut loc lo 16 fe
tinental al M ă rii N o rdu lui s-a După cum se şiic, în Marea tele U n iu n ii S in d ica te lo r din bruarie in Nigeria au c ă
Tuy, unde se presupune că încheiat vin eri Ia Bonn. Rele N o rd u lu i au fost descoperite R F Cî preşedintelui U.S.L.G. zut simbă'.ă victimele u
Puternice atacuri ale unităţilor Frontului a r exista con cen tra ţii, tabe rîto r la rezultatul tra ta tive lo r im p ortan lc rezerve de petm l In scrisoare se arată că Con nui accident, de dota a-
re şi p o z iţii strategice ale desfăşurate tim p de două zile şi gaze naturale, ceea ec a r i s iliu l federal al sin d ica te lo r clin ceasto rutier, in timp ce
fo rţe lo r pnlrioU cc. Ia M in isterul de Externe vest- dicat problem a d re p tu rilo r de R.F G. s-a ocupat îndeaproa erou transportate de la
spital cu un outobuz. A
naţional de eliberare dinVietnamul de sud ☆ german s-a declarat că a fost călre ţările riverane. In esen cu U.S.L.G.. şi în acest sens genţia France Presse co
exploatare a zăcăm intelor de
pe dc problem a un or contacte
in rc g is lra t „un oarecare pro-
S A IG O N 21 (Agerpres). — ţă, această problem ă se con consideră necesară o în tîln i- rn transmite ştirea, men
P o triv it re la tă rilo r agenţiei rc în tre re p re ze n ta n ţii celor ţionează că o u tori tâ ţi le
S A IC O N 21 (Agerpres). - a pie rd u t opt oameni, ia r p a trio ţilo r sud-v ietnam ezi au de presă E liberarea. in cretizează în c rite riile dc îm rlouâ centrale sindicale. în nu au dezvăluit amănunte
începi nd din apropierea a lţi 50 au fost ră n iţi. Lingă atacat p rin surp rind ere cu cursul lu n ii ianuarie, fo rţe „Times“ luptă pentru p ă rţire şi utiliza re a platoului vederea unei e xp un eri deschi în legătură cu cauzele şi
S nigom ihii pînă în regiuni m arele ornş-bazâ. Da Nang, foc de moi liere şi î ncheie le p a trio tice care acţionează continental. se a p ă re rilo r rc lo r două p ă rţi împrejurările occidentului
septentrionale ale V ie tn a m u o un itate m otorizată a m e ri elem ente ale ccleî de-a 25-a în pro vin cia sud-vietnam eză supravieţuire ii« care cele, 52 persoane
lu i dc svid. u n ilu tl ale Fron cană a lu p ta t tim p de cinci d iv iz ii de in fa n te rie a S.U.A. B in li D in ii au scos din luptă şi-au pierdut vioţa.
LONDRA 21 (A g erp re i). — Din Lon
tu lu i naţional de e libe ram ore ru forte ale F.N.E. D in Un p u rtă to r de cuvîn t al a p ro x im a tiv 3 CCO m ilita ri drei se anunto că ila ru l „T im e *” , co După cum s-a moi o-
au declanşat pu ternice n- n n d u ! u n ită ţii am ericane au com andam entului S.U.A a din n u d u l u n ită ţilo r am e ri- tidian de more liro j, ¡ntim pinó o sc „Fierul de călcat zburător“ nunţat, în catastrofa fe
ta cu ri asupra unor p o ziţii fost scoşi din luptă 32 sol d e zvă lu it că 15 in fa n te riş ti cano-saigone/e. în aceeaşi rie de d ificu ltă ţi financiare. In anul roviara de (a 16 februa
daţi. au fost scoşi din luptă. 1969, b ila n ţu l său a in re g lîlro t un
sau fo rţe m ilita re am ericane perioadă, detaşam entele pa p a iiv de peste 1.3 m llloone lire ster rie şi-au pierdut viaţa
aflate în m isiune de h iplâ . La 25 km de oraşul IIu c Tot vin e ri, avioanele am e trio ţilo r care acţionează în line. Cu trei oni in urmă, cind a W A S H IN G TO N 21 (Agerpres). — A d m in islra ţia pen peste 80 de persoane,
trupe ale d ivizie i 101 aero ricane de tip B-52 au efec această regiune au distru s dovcnit proprietatea cunoscutului tru problem ele aeronauticii şi cercetarea spaţiului cos iar alte cîlevo sule au
A genţia U P I relatează eâ magnot ol presei, lordul Thomson, mic (N.A.S.A.) a enunţai că a experim cnM l cu succes un
purtate. s p rijin ite de e licop lu a t m isiuni dc bom barda 131 vehicule m ilita re şi au ,.Times“ oveo un tiraj de 270 000 de fost rănite.
în lr-o zonă din nordul Sai- tere. au angajat lupte cu alte m ent. atneînd o regiune de d o b o rît 15 avioane ale fo r eie m p lo rc. Pentru a l situa în con aparat de zbor fără aripi — „H .L-1 0" — caro a atins o
gonului, o u n ita te am ericană vini lă ţi p a triotice Forţe ale coastă, lîngâ p ro vin cia Pliuoe ţelo r inam ice. d iţii de com pelîtlvitato cu celelolte .viteză de 1 985 dc k ilo m e lri pe oră, aproape de două ori ACCIDENT IN CURSA
mori cotidiene de pe Pleet Street, Fmai marc ca viteza sunetului. In cursul acestei e x
proprietarul s-a holă rtl să lârgeoseâ a u t o m o b il is t ic a
razo de o ctivitote o ziarului. A llte l, perienţe, care a durat şoapte m inute, aparatul a atins
pentru prima ooro jn Istoria sa. „ T i altitudinea de 20 420 dc m etri, după ce a fost lansat dp Curso automobilistică
mes" o urm ărit jl ..cronica (aptului un bom bardier „B-52" deasupra deşertului din C alifornia. din acest an de la Day
Relaţiile franco-britanice divers", octivitoteo sportivă, m ijeoreo servi la stu d iile tehnice pentru construirea unei navete tona Beach (Florida) a
„fie ru l
„H .L.-IO “ , supranum it
călcat zbu rător“ , va
de tineret, modo. A (ost în tă rită , de
m u m TÁRILE LO ND RA 21 (Agerpres). — George Thomson a m enţionat : in slrăinătote jl de trim iţi ipe e îo li. spaţiale capabile să transporte aslron auţii pînă la labo mă. Pilotul american Tol-
asemeneo. reţeaua de corespondenţi
nouă vict'-
înregistrat o
Tirojul a crescut repede, astfel in
ratoarele aflate pe o orbita în ju ru l Păm întului şi să-l
cit. In 1969, o otms 430 000 de exem
pier
modge
Prince şi-a
guvernele
„R e laţiile d in lre
Franţei şi M arii B rita n ii s-au „G uvern ul brita nic este gala să plare Dar cheltuielile ou crescut jl readucă pe Terra. Precursor al „transbordoarelor cosmi dut viaţa după ce moto
înceapă negocieri eu m em brii
ele pină Io dublul celor dinainte, o*
ce“ , „H .L .-I0 " are o lungim e de 6,76 m etri. Nu are aripi
rul automobilului
său a
C.E.E. N oi am lăcut deja cu
îm bunătăţit în cu isu l u ltim e
lingînd o sumă aproape de nesusţi
somam lor lu n i“ , a declarai vin eri care le considerăm ca esenţia docloru!-fe(, D e n ii H om llton, o anun şi dispune de tre i eîrme vertica le plasate pe o „coadă” şina s-a răsturnat, fiind
nut
Ca urmare a acestui (opt. re-
iar m a
făcut explozie,
noscută lista problem elor
pe
lată şi scurtă. El este propulsat de patru rachete care fo
George Thomson, m inistru de
ţa i ocum economii severe spre o (oce
losesc drept com bustibil un amestec dc oxigen şi alcool
lovită in plin de alţi doi
slat la Foreign O ffice. însăr
toţă unui deficit care se onunţă >i
pentru onul în curs de circa un m i
alît pentru ţările Pielei com u
cinat eu problem ele europene. le în cadrul acestor negocieri, lion de lire sterline. „N u ascund m enţinut sub presiune cu a ju to ru l he liu lu i. Aceste rache concurenţi. Prince o d e
Thomson a relevat că această loptul - O spus Ham llton - că „ T i te sînt asemănătoare acelora cu care au fost dotate p ri cedat imedict. datorită
MOSCOVA 27. - Corespondentul Agerpres, L. Duţă, ne. cît şi pentru cele care do mes" luptă în momentul de faţă pen mele modele ale avioanelor rachetă „X -15". unor multiple fracturi ole
transmite : Lo Moscova s-ou încheiat simbătă lucrările sim îm bunătăţire s-a Iradus in resc să in tre în C.E.E.“. tru a supravieţui". coloanei vertebrale, iar
pozionului inlerno|ionol „V. I. Lenin despre rolul femeii în practică prin vizita la Londra
a lu i M aurice Schumann. m i ceilalţi doi automobilişti
societate şi experienţa ţârilor socialiste in rezolvarea proble ou fost internaţi la spi
n istru l de externe al Franţei,
mei femeii". precum şi prin vizite le re cip ro tal în urma unor răni
Au participat delegaţii din (ori socialiste, precum şî re % de cadre — se arată în tr-u n destinate anual îna rm ă rilo r in grave.
ce ale m in iş trilo r de finanţe ru
prezentării din porteo Federaţiei Democrate Internaţionale comunicat al M in isterului In lume reprezintă de 25 dc ori
celor două ţări.
o Femeilor, o Federaţiei Sindicale Mondiale, o - unor or R eferitor la Piaţa comună, C U R I E R fo rm a ţiilo r. Acelaşi com uni mai m ult decît totalul sume CANCERUL BUCAL
ganizaţii regionale de femei. cat adaugă că regele ITassan lor consacrate a jutoru lui pen LA ALCOOLICI
Delegaţia din Românio a fost condusă.,.de scriitoarea al II-lea l-a însărcinat pc p ri tru dezvoltare. •4
Lucia Demetrius, vicepreşedinta Consiliului Naţional ol Fe m ul m inistru Ahmed Laraki Cancerul cavităţii buco-
meilor. core o prezentat referatul „Rolul femeii în edifica sâ preia po rto foliul deţinut 4 0 4 !e poate fi provocat sau
rea României socialiste". Au prezentat, de asemenea, co Taine'e rocilor anterior de Ahmed Reda Gue- agravat de consumul de
municări lector univ. Notolio Popo din Cluj şi Maria Bro Secretarul general al O. N.U., U Thant, a sosit simbătă dira. A proxim ativ 5 000 dc profe alcool, o declarot profe
selenare ză sâ petreacă o săptămî nă de concediu tn ţara sa na 4 0 4 Zulia (Venezuela) au declarat sorul Albert Abroms, He
dea. preşedinta Comitetului judeţean al femeilor Timiş. la Rangoon, la in vitaţia guvernului birinan. El urmea sori şi învăţători din statul
tală. Cu acest p rile j, U Thant va avea mai m ulte con In Valea U lcioarelor au a o grevă de solidaritate cu ca la Universitatea Carolinei
H O U STO N 21 (Agerpres).— de sud. Potrivit afirmaţii
MOSCOVA 21 (Agerpres). - Intr-uno din clinicile din După m ai bine de 7 lu n i de vo rb iri cu personalităţi oi iciale birmane. vut loc simbătă dim ineaţa drele didactice din oraşul M a lor sole, olcoolicii ou o
Moscova a lost experimentală cu succes tratarea diferitelor m uncă, 142 savanţi şi cerce ciocniri violente Intre forţele racaibo, care şi-au întreru pt şansă mult moi more de o
boli de piele prin inoniţie. Prof. univ. Ruben Bobonionţ. tă to ri din 8 ţâ ri au prezentat guvernamentale laoţiene şi activitatea acum cinei zile, contracta cancerul bucol
core o realizat experienţele menţionate, o relevat că pină rapoartele asupra e xp e rim e n u n ită ţi ale Patct Lao, du protestînd îm potriva eo'ncc- decit cei cere nu consu
in prezent n-ou fost cazuri de recidive la maladiile vinde- telo r şi o b s e rv a ţiilo r făcute La Moscova a sosit m inis lo r tehnice privind pregăti pă cum menţionează cores d îe rilo r ilegale şi revendicind mă băuturi alcoolice ; el
cote prin foamete. Tratamentul durează 7-20 zile. In funcţie pe cele 21.5 kg de roci sele tru l afacerilor externe al In rea in tiln irii şefilor guverne pondenţii agenţiilor de pre îm bunătăţirea situaţiei lor o subliniat in acest sens
de felul cum îl suportă bolnavii In această perioadă, pa nare aduse pe T erra de ech i doneziei, Adam M alik, in tr-o lo r celor două state germane. să, citind comunicatul o fi m ateriale. că procentul canceroşilor
cientilor li se dă numoi apă minerală şi li se recomandă p a ju l ..A p o lio -H “ . Concluzia vizită oficială, anunţă ag en ţia' El a precizat că guvernul cial dat p u b licită ţii la V ien In numeroase oraşe din Ve este mult moi mare prin
să stea cit moi mult la aer Perioodo de refacere după foa la care s-a ajuns este că ro TASS. El va aven convorbiri vest-german intenţionează ca tiane. forţele guvernamentale nezuela, la apelul lansat dc tre alcoolici.
me durează aproximativ tot olît timp cît o durat trotomen- cile nu con ţin de loc apă. dar cu m in istrul afacerilor exter R F.G. să fie reprezentată la s-au repliat In cele din u r „Federaţia în vă ţă to rilo r“ , nu
tul, iar alimentaţia se reia prin consumarea sucurilor de co n ţin in schim b d in „a b u n ne al U.R.S.S., Andrei Gro- aceste discuţii de U Irich mă. C artierul general al fost organizate m anifestaţii dc TRANZISTOR
fructe diluate Cu timpul, alimentaţia devine din ce în ce mai denţă“ elem ente care. pe p la m iko, în probleme de interes Sahm, director la cancelaria- acestora, precum şi ae sim patie cu greviştii. MEMORATOR
tul federal.
-
comun pentru cele două părţi.
rodrom ul guvernam ental
din
consistentă pînă reintră în normal. neta noastră, sînt în p ro p o rţie Valea U lcioarelor se află in
redusă, crom . itriu , tita n , z ir 4 0 4 4 0 4 Firma japoneză de j -
coniu C a n tită ţile unor ele prezent sub controlul forţelo r porote electronice „Nihon
mente cum sînt sodiu), po- In drum ' spre Khartum , M in istrul peruvian al ag ri Patct Lao. scrie agenţia F ran Postul dc radio „France tleclric Co” o realizat un
SOFIA 21. - Corespondentul Agerpres. Gh. levo, trans ce Prcsse, citind surse clin
tasiul. p lu m b u l, bism u tu l sînt preşedintele R S T Iugoslavia, cu ltu rii, generalul Jorge Ba- C ulture" a transmis v i nou tranzistor cu capaci
mite ; Pină în 1975 circa 40 Io sută din numărul intreprin- Vientiane.
extrem de m ici. In urm a cer Josip Oroz Tito, a făcut o es randiaran Pagador, a anunţat neri seara o emisiune tatea de a „memora"
derilor de bază din Bulgaria vor fi automatizate, folosin-
ce tă rilo r. nu fost depistate $i cală pe aeroportul din En că toate m arile proprietăţi 4 0 4 consacrata re la ţiilo r cu l datele înregistrate pent'u
du-se tehnica de calcul electronic. Pentru reolizoreo acestui turale româno - franceze.
tre i noi elem ente chim ice. tebbe, unde n avut o întreve specializate în cultivarea tres un timp nedefinit. Noul
program, in 1970 vor fi investite 33 milioane levo Autamo dere cu preşedintele Ugandei, tiei dc zahăr din (ară vor fi Preşedintele Băncii mondia Prof. Alain G uillerm on.
tizoreo complexă va fi introdusă pe scară largă în ener D in tre acestea num ai unul a le, Robert McNamara, care şeful catedrei de limba oparot denumit „Mas",
p rim it o denum ire — ..Tran- M ilton Obote Un comunicat predate, anul acesta. în m a este format din trei slro
getică. extracţia de minereuri, metalurgie, industria chimică, tim p de opt ani a fost m inis şi literatura română
C|ui 1 ite " — legată dc num ele comun, transmis dc agenţia nile m uncitorilor agricoli. Ro- turi subţiri de aluminiu,
în construcţiile de maşini, industria uşoară şi alimentară etc. tru l apărării al S U.A., a de de ta Sorbona, a
..m ă rii“ selenare din care a Taniug. relevă că cei doi oa ferindu-se la h o tărîrile luate oiumină şi siliciu. Infrr-
Sisteme naţionale de cibernetică se prevăd o fi introduse clarat că „pro lifera rea arm a vorb it despre influe n
fost adus — Marea L in iş tii. meni de stat au avut un in ultim a şedinţă a guvernu maţio înmagazinată în
şi în exploatarea resurselor de apă, în transporturi, în do P rofesorul G erald W nsscn- schimb de vederi în proble lui, m in istrul a g ric u ltu rii a mentelor este cea mai mare ţa reciprocă a lite ra tu „Mas" poote li ştearsă ci
meniul construcţiilor şi al comerţului etc. burg. de la In s titu tu l de teh me privind continentul a fri precizat că în 197(1 vor fi ex^ eroare a u m a n ită ţii”. In tr-u n rilo r şi c iv iliz a ţiilo r celor ajutorul unui fascicul de
nologie din C a lifo rn ia , sa can. politica de ncangajare şi p iop riale totalitatea complexe discurs rostit (n cadrul unei două ţări şi despre per roze X sou de electroni
v a n ţii J. Devanev şi R. Evans alte aspecte ale situaţiei in lor agro-industriale care vor conferinţe consacrate coope spectivele de dezvoltare a şi poote fi. in acelaşi
BUDAPESTA 21 (Agerpres). - Lo Budapesta o apărut de la Jet P ropulson L a b o ra ternaţionale actuale, fi transform ate în cooperati- ră rii internaţionale, organiza re la ţiilo r culturale tra d i timp, redată sub lo ma j
primul volum ol Enciclopediei literaturii mondiale. Lucrarea to ry âu fo to g ra fia t suprafaţa 4 0 4 1 ve dc producţie, conduse de tă de Universitatea „C olum ţionale dintre popoarele nui curent electric fără
va avea in linol şase volume, un total de 7 500 de pagini p ie tre lo r selenare eu a ju to ru l m uncitori. bia", ci a subliniat că cele român şi francez. o fi distrusă „memoria"
şi vo include date despre literaturo o 350 de popoare unor aparate echipate cu o P urtătorul de cuvînt al Ca 4 0 4 175 dc m iliarde de dolari aparatului.
biective ce perm iteau m ă ri binetului R, F. a Germaniei,
rea im a g in ii de 3 8G0 ori. A Conrad Ahlers, a declarat că Regele M arocului, Hassan al \ CAUTAT DE „INTERPOL"
ULAN BATOR 21 (Agerpres) - In şcolile invoţămîntu naliza acestor fo to g ra fii a de guvernul federal va lua în ll-le a , a hotărît vineri să-l
m on stra t că p ietrele sînt su considerare data de 2 m artie, destituie pe Ahmed Reda Ziarul brazilian „O
lui tehnic profesional din R.P. Mongolă, creat cu şase oni
puse unor adevărate ..m itra propusă de guvernul R. D. Gucdira din funcţia de m inis
in urmă, învaţă în prezent 12 000 de elevi, core se specia C U R I E R . 1 Globo" relatează În ulti
lizează in diferite domenii. In ultimii cinci oni aceste şcoli lie r i“ eu p a rticu le cosmice. Germane pentru începerea tru dc stat însărcinat cu pro mul său număr despre ac
M ic ile suprafeţe, acoperite cu discuţiilor asupra probleme- blemele dc plan şi form area
ou dot economiei ţării peste 20 000 de cadre calificate. tivitatea unui ovent'iiier
o m aterie sticloasă, arată ca de origine germană, tost
nişte adevărate cratere.
membru în „Kriegsmorîne"
(morina dc război a celui
de-ol treileo Reich), cău
tat in prezent de „Inter
Acum nu se mai organi * cit distrugerea adversarului, pol" pentru crime, pira
zează expediţii de explora căci dacă acesta ar dispare terie, contrabandă şi tro
re. Nu mai sini nici explo A P U A S f l s-ar pierde atunci şi bucu fic de arme. Este vorbo
ratori. Cu ajutorul busolei ria luptei. de un anume Kar| Hei,.2
şi, în mare parte, al prafului Pentru cea mai mare par Egon Glosei, core, lo bo<
de puşcă son al diferitelor te a australienilor care *se dul vasului „Sumyioshi'',
doctrine, pămînlul a devenit, numite papunşi-, sînt încă, dialectul; s-au descoperit eroare de o jumătute de oc află in Noua Guinee, indi făcea piraterie şi contra
in sfirşil, cunoscut, sau mai pentru puţin timp, „intac pină acum peste 100. tavă. genii sînt „m a im u ţe de stin- bandă de-a lungul coas
că“ sau pur şi simplti „oii",
degrabă, după cum spun sa te". Unul dintre idiomurile Papuaşilor Ic place să se cuvînt. care însecmmî „un telor maritime ole Brazi
vanţii, acel elipsoid triaxial 1527 : Marea insulă este vorbite de gapuaşii Noii împodobească cu penaje liei. Vasul, care -»ro echi
unde omul nu ma> are nimic descoperită dc către Jorge dc Guinee, duna, este extrem dc scintcieloare; îşi s* lucru n e im p o r ta n t E x c e p - pat cu aparate de emisie
dc descoperit în ajara lui Mencses. sofisticat, dotat cu un rost ch ip u rile . îşi .mg trupurile lînd cîţiva misionari, nimeni recepţie, un radar şi nu
însuşi loare pentru a intîr- 1070 : Este îingiărţită între vocabular. E o limbă tonală. cu grăsime dc porc >/. căr nu îşi dă osteneala să le în meroase arme, era pro
zia această jenantă explorare dană ţări. Im vest indonezienii, bune de lemn, se ornează cu veţe limbajul. Cind, p-i.n ha prietatea une; englezoai
este
zard, un şef indigen
el se lansează spre sjiaţiilz (succesori, din 1953, ai olan brăţări de os şi fustiţe din condus într-un c-raş dc pc ce bogate, Anita Borfis.
Potrivit poliţiei braz/Jienc,
vide ale Universului ?). dezilor). La est — australie fibre verzui; uneori sc aco coastă „pentru r i se arăta Anita Borfis l-ar fi „cum
peru cu peruci şi măşti ori
Rămine tusa ca o adevăra nii. Din presa străină bile, îngrozitoare,' pentru a binefacerile civilizaţiei". el părat" pe Glosei cu su
tă frumoasă din pădurea a Suprafaţa insulei este dc se metamorfoza sau pentru este iniţiat mai iutii in „ar ma de 6 000 lire sterline
dormită Noua Guinee. Tu 800 000 kmp, unde se adă a se ascunde. ta" whiskyului şi a spălării
de la o compatrioată o
turor a m a to rilo r dc a ve n tu ri postesc aproxinudiv 3 mili şosetelor. Dar, la reîntoarce so, Dorothy Joon. (¿etn-
li se accelerează bătăile ini oane de locuitori. 90 la sută In această ţară, unde nu re ce va putea spune fraţilor du-şî-1 soţ. Cecul core o
mii citul consultă atlasele: din teritoriul insulei este nsenieni limbii chineze. Cu- exista oiunt, băştinaşii sc săi din epoca de piatră *
acolo se află necunoscutul, a acoperit cu păduri virgine vintul „La" înseamnă, dc hrănesc cu rădăcini dulci, cu Intr-adevăr, lucruri ului consfinţit vinzoreo se oflă
in prezent în posesia In
dică fericirea. E timpul să se extrem dc greu de stră b ă pildă, „a ucide" pe un anu carne de porc sau, uneori, toare. Nu despre civilizaţie terpolului din Londra.
grăbească. In 25 de ani de h tut. Munţii depăşesc în înăl mit ton $! „o lua" — pe un cu ., ei înşişi. sau binefacerile ei Nici de
întreaga afacere o fost
sfirşitul războiului, Noua ţime 4 000 metri (punctul altul. Soţia unui misionar La jiapuaşii din Noua Gui spre capacităţile albilor Dc dotă în vileag ducă ce
Guinee, brăzdată de expe cel mai ridicat — 5 040 mc din regiune a cerut recent nce devorarea vecinului spre bogăţia lor. In acest
diţii, a intrat în era explo tri). tăiaţi dc prăpăstii pro unui slujitor „să taie o găi provine din necesitate. In mod începe religia cea mm Glosei a „trădot-o" pe
rărilor. Nu mai are acum funde nă, s-o cureţe dc pene şi să realitate nim eni nu este mân surprinzătoare, cea mai za Anita, obandanînd-o p<?
decît un singur a v a n ta j: o .09 la sută dintre locuitori o aşeze în frigider”. Dur. dru de aceasta, in timp ce darnică şi cea mai demobi- uscat. Cu această ocazie,
suprafaţă marc feste cca trăiesc încă în epoca pietrei. cind nu după mult timp u tăierea capetelor apreciată Uzanţă a istoriri contempo In timpul desfăşurării unuî meci de rugbi lo Londra, intre eo o focul dezvăluirile pe
de-a doua insulă din lume Triburile trăiesc în mici lu deschis u$a acestuia, a găsit ca o veritabilă onoare sau rane : „cargo cult", ceea cc o echipă engleză şi o echipă din R.S.A, oa vul loc o mare ma care le publică ziarul „O
ca mărime după Groenlan minişuri pe fundul unor văi. în ă u n tru un pu i dc găină titlu de glorie. Intre triburi, ar însemna „cultul cargou nifestaţie împotriva apartheidului promovat de guvernul de la Globo", care relevă că
da), care m ai păstrează încă izolate nu numai de locu v iu , fără nici o pană şi re războiţii este perpetuu. Dar lui" sau, mai exact spus, Pretoria. Glosei este căutat de po
suficiente „pete albe". Aceas rile unde se găsesc oraşele, „cultul cutiei de conserve". In foto : manifestanţi mascaţi cu glugi şi halate ca ale liţiile din Europo, Pokis-
ta înseam nă, totodată, că dar chiar între ele. La fie begit dc frig. Pronunţind un război aparte. Care ur ku-klux-kianufui. lon şi Afrîco de sud,
populaţiile Noii Guinee, dc- care 5— 10 km se schimbă cuvântul „ta", ca /dense o măreşte cu totul altceva de- Din „PARIS MATCH"
Redocţia şi odm inijlroţlo lia tu lu l ; Devo, ilr. Dr. Peüu G rota, nr. 35. Telefoane i 12317 |» 11273. Tiparul; întreprinderea poligrafică Deva.
4 4065