Page 75 - Drumul_socialismului_1970_02

SECVENŢE INTERNATIONALE

>
PAGINA A IV-A Ş

I m Un strigăt de alarmă lan- |

| sat de oamenii de ştiinţă ş

1 francezi |

s România, prezentă la Tîr-

| gul internaţional de la Frank- |

| furt pe Main f

1 ^ Guyana a devenit republică j

f ---------------------------------------------------- ţ
In stafia Petroşani se fă­ troşanî, unde se găsea for­ tcrasamentul liniei, aplectn- \
CENTRALELE SI ÎNTRE­ de vagoane prin împingere. mată o altă garnitură. du-sc un om Totul a durat \ \
cea manevra unei garnituri
Platforma staţiei cu dccli-
o fracţiune de secundă Cei
In general, această treabă
făcut ca viteza de rulare a
S-a auzit
nu ridică probleme ceferişti­ tu'late de peste 4,25 la mie a care l-au văzut au rămas cu \ \ \
răsuflarea tăiată
\
PRINDERILE ÎN FATA UNOR sint prinse la sabot. Totul e şi-au micşorat viteza“ t — a \ \
un ţăcănit cunoscut „Parcă
lor Vagoanele parcurg izo­
late o porţiune de linie apoi
spus cineva. „Da, aşa e, ui-
ca fiecare om sâ fte la pos­ fa fi-cd , merg mai încet !". \ PRESTIGIUL SPEOLO­ \
tul său Faptele Fugarele sc opriseră la \ G IE I ROM ANEŞTI \ s
ATRIBUŢII SI RĂSPUNDERI ţin umedă Toate operaţiile, clţiva metri de convoiul ce \ Profesorul Traían Or-
In ziua aceea. şuta era pu­
staţiona. Cei prezenţi şi-au
s
respectiv împingerea, schim­
scos chipitirile de pe cap şt
ghidan, directoru l In şii- l \
barea macazurilor, prinderea mari şi-au şters îndelung fruntea ) lu tu lu i dc speologie ,,E- l I
SPORITE PRIVIND la sabot se executau cu pru­ de sudoare De pe terasamen- \ in il Racoviţă" din Bucu­ ) 1
tul liniei s-a văzul: ridichi-
denţă.
reşti a fost num it zilele l
(
du-sc omul Şi-a scuturat hai­
Mai erau citeva vagoane
tetului dc direcţie al La ­ Í
dc împins şi garniturile d° nele dc nisip, apoi a luat fa­ ) \ acestea membru al Com i­
tren puteau pleca ia drum. nu răm in nionul galben \t a desenat cu boratorului subteran speo­ ( '
PIANUL LA EXPORT 14 — s-a auzit în microfon cl un arc dc cerc deasupra logic dc la Naţional dc i
— Două vagoane la linia
Moutis
al
capului. Chema locomotiva.
C entrului
Seara,
din
la
vocea operatorului.
ieşirea
Locomotiva s-a cuplat în­ schimb, m e m b rii tu re i s au i Cercetări Ş tiin ţifice al \
Franţei.
cet de tampoane Ic vagoane­ anonime s iriu s intr-un birou la o şe­ 1
In noua structura organizatorica a econom iei na­ lor si le-a urnit din loc Le-a dinţă ad-hoc Toţi şi au IM .W A-IM IM NG ATOR \
ţionale, centralele industriale, com binatele, g ru p u rile împins pînă la marcă şi s-a îndreptat privirile spre
de întrep rind eri, prccuin şi toate u n ită ţile sînt înves­ ofirit. Vagoanele au rulat manevrantul Vasile O - \ La Şantierul naval din l
tite cu a trib u ţii, com petente şi răspunderi tot mai largi circa 100 de metri singure, prean. „Să fii sănătos Vasi­ llră ila sc construieşte un l
cu scopul dc a se crea premise din ce în ce mai fa­ apoi rotile au prins sobolul celor două vagoane să fie le. iţi mulţumim" — i-au a- nou tip de navă-im pingă-
vorabile creşterii eficientei în tre g ii actîvita ti. In an ­ Umiditatea de pe şine a fă­ mult sporită Toţi se aşteptau dresat urări colegii l I tor. dc 1 640 CP. Pină la 1
sam blul m ăsurilor în trep rinse în această direcţie de cut ca vagoanele sâ mai ru­ să audă un zgomot de fiare A doua zi. manevrantul s lirş ilu l acestui an în re­ i
conducerea p a rtidu lui şi statului se înscrie şi recenta leze o porţiune, palinind. provenit de la ciocnirea fu­ Vasile Opreau din stafia l gistrul naval rnmăn vor 1
holărîre a C o n siliu lu i de M in iş tri cu p riv ire la îm bu­ Un m etru. doi. zece şi so­ garelor cu garnitura ce sta­ C.F.R. Petroşani a fost pre­ l ii iinatricu la tc patru na­ 9
nătăţirea a c tiv ită ţii dc com erţ exte rio r. bolul a fost azvirlit de sub ţiona. miat de conducerea staţiei i ve dc acest fel.
M ăsurile conţinute de această reglem entare privesc roţi. Va(/oanele au pornit Dar nu s-a întimplat aşa. l Ele vor fi folosite in
perfectionarea p la n ilico rii com erţului exterior, a cre d i­ spre capătul X al staţiei Pe- Ceva mai jos, s a zărit, pe N. PALTIN tra ficu l intern şi in te r­ \
tării, decontării şi fin a n ţă rii o p e ra ţiu n ilo r economice V______________ \ naţional de m ărfuri, spre
externe in vederea creşterii o licie n le i schim burilor \ p o rtu rile romăneşti şi a- \
noastre externe. Pe această calc se vor realiza acele p ' ...................... — ................. .. Ic ţă rilo r riverane. \
deziderate subliniate cu tărie dc tovarăşul N icolae \
Ceauşescu la plenara C.C. al P.C.IC din decembrie 1060: i la C.T. Mintia „Importanţa socială a profesiunii“ » NOI SORTIM ENTE DE (
,să asigure o mai slrînsă legătură in tre rezultatele eco- ' c o n s e r v e ;
nom ico-financiare ale u n ilă iilo r productive şi a clîviia - D in in iţia tiv a com itetului U T.C — troducă pe viitori i o b io lve n ţi ai \ S
lea lor de im port-export. lichidîndu-se situaţia de as­ cadre didactice - de io ţco lile ţcolir generale în ..ta in e le 9 d iferi- l Organele dc resort a- ^
tăzi, cînd în tre p rin d e rile nu sint interesate să cunoas­ I Cazanul generate nt. 1 ţi S dm H uncdooio, lolor profesiuni existente în com bi­ < le M in isterului Industriei i
că c it se o b lin c in valută pentru m ă rfurile pe care le a avui loc m a ia rotundă pe tema natul hunedorean, fa m ilio riiin d u i I Alim entare au avizat re- 1
,,lm porton(a sociolâ a p ro le iiu o ii", Cu mecanismul vio ţii economice din ţ tetele de producte a 20 \
produc". d e itin o tă elevilor din c lo ie lc o această întreprindere. Au losl fur-
In virtu te a noii h o lă rîri. pentru u n ită ţile producătoa­ | nr. 2 VIII-o ale celor două ţco li. la vito ţii n ira lo intorm o ţii despre ram urile »4 dc noi sortim ente dc con- (
re — centrale industriale, gru p u ri de întrep rind eri, com- Io a ce o ilo acţiune — inginerul loon profesionale d in C.S M . accentuin- l serve dc came, legume *
du-se cu precădere Olupra aceloro
Argint, ţe lu l secţiei cuptoaro indui-
binale, între p rin d e ri economice — sarcina dc bază esle tnole, m o iilru l »um oliif Gheorghe in care siderurgia hunedoreanâ ore ^ şi fructe. P rin tre acestea \
aceea de a realiza in tegral planul dc c.vnort pe total, C iim o ţ, m o iitru l oţch ie lo t D um ilru mar mul Io nevoie de cadre, im bi- i am intim pe cele dc car- l
pe re la ţii de exp ort Est şi Vest şi pc trim estre. In acest | în probe Ston, de la le cţia mcconîeâ I >• nind ocesl d e iid e ra t social cu in ­ 1 ne dc vită cu ciuperci şi
teresele m anifestole de elevi
scop trebuie să se prospecteze permanent şi sistem atic A le ie D io g o j, secretarul com itetului \ sos dc smîntină. vinele 1
cu carne şi măsline, ere- ^
l
piaţa externă şi să se asigure p o rto fo liu l de comenzi ne­ i U T.C ol C S H - au căutat să in­ IOAN VLAD ’ mă dc roşii, supe concen- i
cesar c desfacerii produselor destinate exp o rtu lu i. Ca Símbolo ţi dum inică lo Termo- ¡
| ce niio lo M intió t au d e ilă ţu io t la ! Ă trate, compot «le agrişe '
urmare, u n ilă lile producătoare participă alături dc în tre ­
I cotonul n*. 2 probele hidraulice l Şi altele. Totodată, au ^
p rind erile de conţert e xte rio r la încheierea contracte­ I ale c i/cu ilu lu i de in o llâ p ie iîu o e I Activitate susţinută pentru < losl Iunie măsuri pentru ţ
lor externe sau, cînd sînt autorizate, pol încheia direct ! lm la la (iile olerenie circuitului au ¡ Laboranta Elena Bogoş de la U.V. Cătan, exemplu de pri
! funcţionat ire p ro ţa b il, ceea ce a cepere şi conştiinciozitate in efectuaiea analizelor chimice I îm bunălă|irca ca lită ţii
asemenea contracte. Pentru unele grupe de produse se ! perm it efectuarea probelor in nu* evidenfierea bogăfiilor subsolului | şi form ei dc prezentare \
pot încheia contracte pe termen lung. Cs»c clar că prin i moi două iile , in loc de 7-A cit Foto : V. ONOIU i a produselor existente. I
realizarea acestor prevederi se vor înlă tura acele sî- ! prevăd norm ativele 1 in vigoare. De la Cimpu lu i N oag, adică de ta iivaoreSa J iu lu i «> p kio in e i-
Conectarea la liite m u l energetic
lu a (ii, dc-o dreptul de neconcepul, cînd unele În tre p rin ­ j nnţionol a celui de-ol d o ilco grup \ Ire m ito lco nordică a judeţului, in M u nţii Apuseni, sondori, m ineri, geo- \ T R IC O LO R II AU CI.ŞTI- I
deri fabricau anum ite produse fără a avea cum părătorul | de 210 m egaw aţi cu 10 rilé ino* logi desfăţoară a susţinută activitate penlru o ,,inventaria“ b o g ă ţiile sub- ţ GAT Şl U L T IM U L MECI \
asigurai şi fără a şli măcar dacă au perspectivă de a | inte de termenul p la n ificat — tri- solului hunedoreon: noi retetve de cârbune cocsificabil, m inereuri de lie r, Depuneri de coroane
| m e ilru l II ol a ce tlu i an — con* m inerouri com plete ţi auro-orginlifero
Ie vinde. ! ititu ie d e iid c ra lu l m aior ol tutu* Trecerea la înfăptuirea sarcinilor ultim ului an al cîncinoluluî a moi- \ Selecţionata de fotbal \
ION VINTILA j tor fo rm a |iilo r de lucru In aceito cat un progres ca lita tiv în o clivilo tco In tio p n n d o rii de e ip lo râ ri m iniero l a României şi-a încheiat
ríle lin t in p lină d o ifâ ţu ro re pro
director adjunct j • bele pentru a b u rii interni ţi con­ Hunedooro Deva; p rin c ip a lii indicatori fiiic i a i pionului ou losl în d e p lin iţi Cu p rile ju l an ive rsării a 52 m un icip iu lui Deva. ofiţe ri, spe . lungul său turneu in A ­ 4 I
In luna ianuorie, de e icm p lu, lo săparea p uţurilor ptogro-
ţi d e p ă ţîţi.
la Sucursala judeţeană ! duete ţi ie tucreaiă in ritm iu i- ¡ mul in iţia l llo b ilit a fo it d e p â ţit cu 170 la sută, ia r jn prim ele două d e ­ dc ani de la înfiinţarea A rm a­ (ia liş fi sovietici dc pe şanlic- t menea dc Sud cu o î
o Băncii Naţionale ; ţin u t Io inchidereo lurbinoi. Se cade din luna februarie sarcinile de plan Io săparea g a le riilo r ou fost tei Sovietice, ieri, la c im itiru l rtil C entralei ».ermoeteclricc Ej prestigioasă victorie. în- ţ
preconireotâ ca pina la S m artie re a liro le in propcxţie de 117 la sulă, la suitori - 10S la sulă, iar lo puţuri e ro ilo r sovietici din oraşul De­ M intia, oameni ai m uncii din
trecind cu scorul dc 3-0
oceastâ operaţiune, de altfel una — 130 la sută. M inerii din brigada lui losil Stebely ţi Troian Nopou da va, au avut loc depuneri de in lre p rin ric rilc si ¡n s liln |iiic i (1-0) form aţia Indcpen- L
E 3D B B C B 23 din cele mai im portante, ta fie la transversala de cercetare G rim m ", din cim pul m inier Oatbuta—T o p liţo — coroane. m un icip iu lui. ţ diente Buenos Aires, ¡n \
term inóla.
M ăgura, au sâpol, in co nd iţii grele de a pro viiia n orc. 71.4 metri lin ia ri pe
lună de galerie. Lo ţa n lie ru l minier M uncclu, planul litre la g o le rii a fost i meciul disputai pe sla- i
d o p a ţii po prim ele două decade din luna lebruoua eu 30 metri lin ia ri. La solem nitate au luai parte Au fost depuse rom ane şi
S-ou e videnţia! m inerii Augustin V ila , Andrei Iustin, Vasile M îm ac ţi tovarăşii Petru Boia, vicepre­ jerbe de Hori din partea f ii- i dionul iMiirncnnn din Rio
m o iilru l loon C riion şedinte al C om iloU ilui exe culiv \ de Janeiro. Prima repri- i
In acest an. intreprindereo a test dotalâ cu două in s lo lo ţii de fo­ 111 ¡ I o V1111 ii c x e tu iiv al Consi­ , /ă a fost echilibrată in i
raj ,,Z il-l 200“ , care au lo it montate In sondele 5 037 ţi 5 047 de lo Cim- al C o nsiliu lui populai- judeţean. liu lu i popular judeţean si a
pu lui Neog Aceste in s lo lo ţii lucreoiă deja la porom elrii constructivi, vile- O clavîan Enăşescti, p rim -v k o ansamblu. dur rom ânii,
ie le de >ora| d epâţind 200 metri lin io ri grame pe lună. prcşedinic al C om il.eltihii exe- (a d rc ln r (Im lin d u ! Iurtelor \ transm ite corespondentul
c u liv al C o nsiliu lui popular al noastre armate. i agenţiei United Press In ­
ternaţional, s-au dovedit i
\ mai rapizi şi cu un plus t
x de vitalitate. I>e altfel, \
IM POETIC PtSTf MD! \ tale s-a gol m aterializat \
această uşoară superiori-
p rin lr-u n
ţ
splendid,
\
* înscris de Ncagu in m i­ l
nulul ]0.
' In repriza secundă, ro­
Ne aflăm pe plaiurile un­ idealuri şi mat cu scamă d ' aici. la Cigmău /tu venit dn-lc secrete ale poeziei mo­ i mânii au deţinui in iţia ţi­ \
de cu mai bine de 200 de dorinţa dc propăşire a pro­ pentru a citi dm creaţia derne, frumuseţea acesteia.. . va, făcim l incursiuni rc-
ani în urmă se năştea Ion priului popor, au format acea proprie poeţi cunoscuţi, mem­ Aplauzele spontane i-au râs î petate spre poarta apă-
Budai Deleanu, viitorul lu­ mişcare culturală a secolu­ bri ai cenaclurilor literare plătit cum se cuvine Pu­ ţ rală dc Truccia. Argcn-
minător al populaţiei româ­ lui al XVUI-lca pe care o „Ritmuri", „P o e s is ce rcu lu i tem afirma că la a crustă in- ■ tin ie n ii au începui să l
neşti din Ardeal. Poale aşa numim Şcoala ardeleană — literar din Orăştie. sau tineri tilnur s-a realizat acea co­ joace dur, brutal chiar,
a fost hărăzit in hronicul tribună a luminismului ro­ ce bat la porţile consacrării, muniune spirituală între ^ dur n-au putut im piedi- \
vremurilor, ca in acest finul mânesc animaţi de aceraşi fiasiune creatori şî public. i. cu majorarea scorului, \
românesc, brăzdat de văi Nici un tratai de istoric a versului A urmat un program ar ' cind Domidc (care l-a in-
adinei şi săgetat de dealuri literară nu poate să nu ză­ După deschiderea să/>tă- tistic t>rezen!at de către ar­ \ locuit pe Dum itrachc) a t
semeţe, cu oam eni harnic: bovească îndelung asupra sa­ viinii poeziei — „Sarmis“, de tiştii amatori din sat, ta ca­ i înscris iniparabil în m i- i
aspriţi de aerul tare al. mun­ vurosului poem „Trei riieji“ către Radu Ciobanii, secre­ re au fost incitaţi să parti­ nulul Cil. Al treilea got t
ţilor, să se ridice, un semen şi, m ai ales. asupra „Ţ h/a- tarul literar al cenaclului de- cipe şi oaspeţii Cmtecele ) a fost marcat de către i
al lor care, ¡nfringînd opre­ niadei", intiia coopee cu a­ rean „Ritmuri", au citit din populare şi monta iul literar l Lucesc u in penultim ul
liştile timpului, a reuşit să se devărat realizată a literatu­ lucrările lor Troian Filimon, (in interpretarea Măriei Ho- . m inut de joc.
formeze ca om înaintat al rii noastre. Iauicii Evu. Constantin ■morodeanu. Marioarei tlomo ^ România a folosii ur-
timpului său, autorul multor Dc aceea, ca nn nmagm Gheorghe Naidin. ton Popa rodea nu. Măriei Todea şi a \ m ătorii ju cători : Kădu-
idei îndrăzneţe in domeniul adus autorului „Ţiganiadei". S M nifeşti, tinerii Ion Radu alt oro) au ţinut să cinstească t Citnu, Sălmărcanu, Lu- Í
culturii româneşti. Comitetul judeţean pentru Igna, Ion Evu, Ion Vlad. cum se cuvine începutul a- 1 pescu. Dinu. Mocanu, t
Alături de Gheorghe Şin- cultură şi artă a hotărit des­ Versurile lor au reuşii să a- ccstei săptămini a poeziei ) D um itru, N unw ciller. i
cai. Petru Maior, Samuil chiderea „Săptăminii poeziei juiu/ă la sufletul oamenilor, hunedorene | Ncagu. Dobrin, Dutni- \
Peisaj de iarnă in cartierul „Viscoia" Lupeni. Folo : N. GHENA Micii, animaţi de aceleaşi hunedorene — Sarmis" — imprcsionhidu-i. dezvăluin- M BOOEA . truche (Domidc), Luccs-
’ cu. \ l
t o y
Echipa română term ină
cu un bilanţ favorabil
Fenomenul lluctun ţie de per­ cauzele principale care deter­
sonal e cunoscut dc m ulte în­ mină fluctuaţia sînt două : nea- turneul sud-am crican de
treprinderi industriale şi eco­ FLUCTUAŢIA FORŢEI DE MUNCA - FENOMEN sigurarca co n d iţiilo r realizării pregătire în vederea
nomice din judeţ In unele d in ­ unui ciştig bun şi nensigurarcu campionatelor mondiale :
tre ele e conturul a tit de bine unor condiţii sociale moi bune. 4 victo rii (1-0 A tlclico
in cit anual părăsesc în tre p rin ­ M inciro, 2-1 C uriliba , 2-0
Iată insă o sibuaţic care pu­ Vasco da Gama. 3-0 In -
derea un num ăr de oameni a-
pronpe eqal cu cel din anul CU CAUZE SUBIECTIV „OBIECTIVIZATE“ ne şi mai m ult pe gîndnri : depcndicnlc Buenos A i­
precedent lifcctu l nociv al fe­ peste o treim e din electivu l res). două in frin g e n (1-2
nomenului asupra producţiei nu mediu scriptic de m uncitori al Cruzeiro. 1-4 Flamcngo)
mai trebuie demonstrat. II simt u n ită ţilo r aparţinind C entralei şî două rezultate egale
m arile în trep rind eri, il sim t şl m inereurilor neferoase au fost
cele mai mici. Are el o e x p li­ părea că aceste întreprinderi anual mina e serios m ărit de na din cauzele obiective ale tive. dar pentru acest lucru se ‘ câ — e de-a dreptul în g rijo ră ­ sancţionaţi eu desfacerea con- (1-1 Internacional Porto
sînt un furnizor dc forţă de cei cărora li sc desface con­ fluctuaţiei. face încă prea puţin în raport Inactului dc muncă pentru ab­
caţie, o cauză sau mai m ulte toare: aproape o treim e din to­ Alegre. 1-1 selecţionata
tractul de muncă din cauza ab­
oare pot fi acceptate ca avînd muncă calificată pentru cele senţelor nemolivate După păre­ Se mai petrece insă în eu e fo rtu rile care se depun talul efectivului mediu scriptic senţe nem otivîite şi alte încăl­ Peru).
un caracter obiectiv ? din prim a categorie. C hiar aşa combinat un a pa ronţ paradox. pentru modernizarea proceselor al m un citorilor din în tre p rin ­ cări o le disciplinei
să fie ?
Discutam la întreprinderea dc rea mea. e vorba de un „p ro ­ S-au luat toate măsurile de a dc bază ale producţiei. derile industriale. De notat ră Facem o paranteză pe m ar­ IL IE N AST ASE. C IŞ TI-
gospodărie locativă din Petro­ — Nu, categoric nu aceasta e ces de respingere" dc către co­ asigura necalificaţilor un ciştig P o triv it aceluiaşi studiu, în tre p rin d e rile oaie aduc ca ginea spuselor tovarăşului d i- GATOR IN S.U.A.
lectiv a celor cărora nu le ,»la-
şani m otivele tergiversării unor explicaţia fluctuaţiei de mese­ bun deoarece de aceştia duce m ăsurile a rb itra re luate de li­ scuză pentru norealivarea pla­ reelor Nu in nm p'ătar aproape
lucrări. riaşi la aceste întrep rind eri — cc disciplina muncii. com binatul lipsă mai mare Pa­ nii conducători ai producţiei, nului lipsa dc efective deţin jum ătate din efectivul mediu I Desfăşurate la Salis- /
ne spune tovarăşul inginer Au­ Cercelînd mai departe „acu­ radoxul constă în faptul că a­ indiferenţa cu care- oamenii ponderea. Aşa se intim plă la scriptic de m uncitori al IM .
— N-avem meseriaşi su fici­ zaţia“ m ieilor întreprinderi nua) 30-.1ă la sută din efective­ , bury (M aryland), cam- 1
enţi, asta e cauza — ne spu­ rel IJrînduş, directorul minei dăm şi dc alte exp lica ţii ale le dc n o ra liiica ţi părăsesc sec­ sînt p rim iţi în prim ele zile de exploatările m iniere şi fores­ Hunedoara a „d e fila t“ prin î pionalclc internaţionale |
nea m aistrul Sima Sieloşan In Lonea. Dacă ar fi aşa. ar în­ fenomenului fluctuaţiei. la angajare, nefolosirea lor la tiere. in industria locală. La întreprindere în I0G9 S-a a fir­ ^ dc tenis pe Icrcn acoperit i:
semna că nu ne folosim dc me­ ţiile unde cîştigâ cel mai bine. munci pentru care sînt pregă­ aceasta din urmă. circa 44 la ^ ale S.U.A., marele con- •
flecare an calificăm oameni şl seriaşii calificaţi in şcolile pro­ D intr-un studiu al cauzelor In sesţia de ajuslaj a lam i- tiţi ii determ ină pe o bună sută din efectivul mediu scrip- mai că una dintre oouze e şi I curs open al sezonului dn ]
in fiecare an ei Iau drum ul u- fesionale pe baza unui contract fluctuaţiei întocm it anul trecut noarclor, de pildă, ei cîşligă în parte din tre oameni să pără­ 1 ie are o vechime moi mică de lipsa dc preocupare pentru \ iarnă, au p rile ju it unul (
n ită ţîlor com binatului carboni­ cu noi. de către C S Hunedoara a- ju ru l a 2 000 lei lunar. Şi to­ sească întreprinderea. lin an in întrep rind eri. La IM . eroarea de condiţii sociale mai i. dintre cele mai strălu ci- !
tuşi fluctuaţia e mare. Parado­ Hunedoara, la un efectiv me­
fer Mina Lonea este ca însăşi un flăni că oamenii manifestă ten­ xul. insă, are o cvp lkw ţie lo ­ P riv it in ansamblu, fenome­ diu de circa 4 000 dc m uncitori, bune .\'c-am ocupat m ult de î le succese ale tenisului f
De altfel, concepţia aceasta permanent „teatru dc operaţi­ dinţa reîntoarcerii la locul de gică Omul nu sc mai m u lţu ­ nul fluctuaţiei conduce la con­ peste I îiflo au părăsit în tre ­ această pioblcm ă, chiar la \ românesc, concretizat p rin (
vicloria
(
cam- .*
lin ă ru lu i
că fluctuaţia de personal ca li­ uni" de angajare-licltidare. baştină, facilitată de industria­ meşte doar să eîştigc bine. K.I cluzii de loc măgulitoare la a­ prinderea în lîiGl» şi peste 2 0110 fM .II., da» ne am convins că ' i>ion Ilie Nâslasc care. N
vrea să cî.şlige bine practicînd foarte greu şi numai înjum ătă­
ficat are un sens unic, de la — Oamenii aceştia — conti­ lizarea continuă a tuturo r ju ­ dresa anum itor comitete dc d i­ au o vechime mai mică de un \ dui>ă o partidă maraton l
o meserie N eoferindu-li-sc tu ­
întrep rind erile mal m ici către nuă directorul minei — sint deţelor ţării. Un singur exem­ recţie ţite vin m ăsurile m enite să îm- ţ dc 5 seturi, l-a învins in j
turor posibilitatea să şi-o însu­ an. La T.C.II vechimea medie
finala probei
dc sim plu
cele mai m ari nu am tn tîln i- nclegaţi de locul de muncă, plu: din circa (»000 m uncitori şească, ci părăsesc combinatul — C ifra celor care au schim ­ pe salariat c de 9 luni Com- ION CIOCLEI •' I bărba|i cu 6-8, 3-6, 6-4, ţ l
t-o doar la I.G .li. Petroşani, ei oameni care „caută“ mereu o din judeţele O lteniei c iţi mun­ Constatarea în ansamblu e îm ­ bat întreprinderea in cursul a­ parind situaţia di feritelor în ­ ^ 9-7, 6-0 pc jucătorul pro- ţ
bucurătoare. dar nevoile pre­
In m ajoritatea în tre p rin d e rilo r meserie pe care nu o găsesc ceau în liHH în combinat, a­ nului trecut — ne spune tova­ treprinderi, ne-arr. putut for- » fesionist american C liff *
zente ale producţiei nu sint sa­
care „gravitează“ în ju ru l m a ri­ pentru că nu vor s-o găsească cum nud lucrează circa 2 000. tisfăcute. Soluţia paradoxului e răşul Zevedei Ştcf, directorul m u ti concluzii In unităţile de (CONIINUAIte lN.fA0.-o 2 o) « Richcy. \
lor centrale industriale. S-ar Num ărul celor care părăsesc Ar fi, co să spunem astfel, u- mocam-zarea m uncilor respec­ D irecţiei judeţene de sUitisti- genul celor arătate pînă acum