Page 76 - Drumul_socialismului_1970_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4708 MARŢI 24 FEBRUARIE 197(

Lconomia oraşului Brad, prin nu va fî numai subiect dc dis­ stringentă. Mai m ult. La ora ducţia creşte, la unele activi­
tăţi volum ul lu crărilor — cum
actuală există posibilitatea ca
rt caracterul său complex,
dina­
cuţie în şedinţa de birou ?
Puternice elemente de stimulare mic, m ultiplele aspecte legate şi la noi au existat situa ţii eîml lucrările ele deschidere şi pre­ ar li impregnarea lem nului de
— Aminteam, mai înainte, că
mină datorită reducerii consu­
gătire să poată absorbi su p li­
de dezvoltarea
vie ţii sociale,
m ului In subteran — scade, la
mentar aproxim ativ încă 700—
im puno organizaţiilor de partid
o parte dintre m em brii com i­
perfecţionarea continuă a s ti­ siei participau numai la întoc­ 800 de oameni. Lficlenţa măsu­ altele, din cauza unei slabe ca­
lu lu i şi metodelor de muncă, mirea de materiale, ţineau le­ rilo r luate se mai concretizea­ lită ţi a produselor (bolţari de
îm bunătăţirea neîncetată a fo r­
JB i a i H B a m elor şi m ijloacelor de în d ru ­ gătura cu terenul mai m ult ză şi în aceea că In luna ianua­ mină), întreprinderea întîm pină
greutăţi reale. In acest din u r­
rie la lucrările geologice s-au
in creşterea producţiei agricole mare şi control In scopul asi­ fost şi situ a ţii — şi nu din cele derile planului anual. în tre p rin ­ mă caz sînt cointeresate în tre ­
prin telefoane şi h îrtii. Dar au
realizat 10,9 la sulă din preve­
prind erile m iniere Barza, Ţe-
mai puţin Im portante — cînd
g u ră rii unei conduceri ca lifica ­
bea şi altele, aşa că la rezolva­
derea îndeplinlndu-şi sarcinile
rezolvării
şi
te, cup rin derii
mni eficientă
Să exem plific.
competente a problem elor, îm ­ au adus o contribuţie m ult şi la a lţi Indicatori Chiar da­ rea problem elor dc aici vor fl
b in ă rii judicioase a a c tiv ită ţi­
A vînd la bază h o tă rn ito a- le cooperative clin ju d e ţu l nos­ din in stru cţiu n i de a se face buire să crească in lr-o măsu­ lor curente cu cele de perspec­
doptatc de conducerea de par­ tru (Sim eria, brad ş. a.) care plata norm elor efectuate în ră mai mare decit num ărul tivă, biroul com itetului orăşe­
tid pentru îm bunătăţirea mul- au practicat pînă în prezent cursul anului, lunar şi chenzi­ norm elor ce se consumă, se nesc de partid a trecut — în
1 i l ale ral ¿î a ac Li vi L ü 11 i rlin sul- re trib u ire a în g rijito rilo r de a- nal sub formă de avans, în va ajunge ca n ive lu l ta rifu ­ lum ina h o lâ rîrii plenarei C.C. Viaţa de partid
to ru l cooperatist al aq n cu liu - nnnalc in funcţie de nivelu l pro po rţie de HO la sulă din su­ lu i pe normă (rezullat din ra ­ al P C.R. din decembrie 19C9 —
rii. plenara C o nsiliu lui U n iu­ p ro du cţiilo r, confirm ă că a­ mele prevăzute în plan pen­ portarea fondului de re trib u i­ la organizarea com isiilor pe
n ii N aţionale a C ooperativelor plicarea acestui sistem va asi­ tru a li plătite în bani. Pen­ re la num ărul de norme) să probleme.
A g rico le de Producţie din 22 gura în toate cooperativele tru a realiza acest ob ie ctiv os­ crească în permanenţă. Programele trim estria le în ­
23 decem brie Ii»G9 a h o lă ril a­ < reşterea producţiei anim a lie­ ie necesară corelarea planu­ A lă tu ri de form ele am intite, tocm ite sini bogate şi variate
plicarea unui ansamblu de nni- re, paralel cu sporirea substan­ lu i de realizarea producţiei m enţinerea form ei dc re trib u i­ in conţinui, ceea ce asigură o COMISIA ECONOMICA-FACTOR
suri p rivin d perfecţionarea o r­ ţială a v e n itu rilo r în g rijito ri­ marfă cu necesarul de m ijlo a ­ re procentuală din producţia participare largă, efectivă, atît
ganizării norm ării si re trib u i­ lor. Stabilind în mod judicios ce băneşti pentru plata in sau v e n itu rile realizate la u­ a m em brilor com itetului orăşe­
rii m uncii in cooperativele a­ tarife interne in fiecare coope­ bani a norm elor. nele cu ltu ri, precum şi acor­ nesc cît şi a tovarăşilor înca­
gricole. l ;orm elc noi. superi­ rativă pe unitatea de produc­ Stă în posibilitatea adunări­ darea re trib u ţie i suplim entare d ra ţi în com isiile pe probleme
oare de organizare, norm are ţie la lapte, la produşi/ o b ţi­ lor generale ale coo pe ratori­ pentru depăşirea p ro d u cţiilo r la elaborarea h o tă rîrilo r, la e­ EFICIENT DE CUNOAŞTERE Şl
şi re trib u ire c a rt se voi a p li­ nuţi şi pe cap de anim al în ­ lor si esle de datoria lor să planificate reprezintă, de ase­ fectuarea de studii, la munca
ca incepind din acest an în g rijii. se asigură în mod cert stabilească măsuri chibzuite menea, puternice elem ente de de îndrum are şi control.
toate cooperativele agricole de stim ulare a co o pe ratorilor în — Comisia economică — ne
producţie i ep rr/inl.ă sinteza u ­
obţinerea de rezultate superi­ secretar al com itetului orăşe­ REZOLVARE A PROBLEMELOR
relata tovarăşul loan Manaţe,
nor rezultate ale expcuicnlei oare.
acum ulate de u n ită ţile agricole Perfecţionarea organizării, normării şi nesc — îşi desfăşoară a ctivita ­
cooperai iste din tara noastră S p rijin u l permanent acordat tea pe baza unui program t r i­
şi. asa cum este cunoscut a­ de conducerea de partid şi de m estrial aprobat de birou. Pro­
cest ansamblu de f is u r i a retribuirii muncii să devină realitate slat cooperativelor agricole de blemele înscrise pe agenda de
fost adoptat pe baza unei con- producţie, aplicarea form elor
îm bunătăţite de organizare, activită ţi vizează aspectele le­ In anul care a trecut, la I. M că situaţia s-a îm bunătăţit, antrenate forţele în cauză, e-
suftSri largi te a fost o rg an i­ gate de îndeplinirea ritm ică a Barza au existat destule greu­ pentru menţinerea ritm u lu i, conom lştii de la bancă şi a lţi
zata dc Uniunea N aţională a în toate unităţile agricole! norm are şi re trib u ţie a m uncii, prevederilor planului şi a an­ tă ţi în realizarea prevederilor vom întări munca de îndrum a­ specialişti. Apelăm, de aseme­
C.A.P. cu preşedinţii Şi specia­ rare vor deveni o realitate în
toate u n ită ţile înccpînd din a­ gajam entelor luate In întrecere planului Una din cauze era şi re şi control, vom menţine un nea, la s p rijin u l tovarăşilor de
liş tii din cooperative, cu un
cest an constituie începutul de către colectivele noastre de aceea că între activitatea de conlact viu şi permanent cu la C onsiliul popular judeţean
însemnat, număr dl' m em bri muncă, efectuarea, în colabora­ producţie şl cea de prospecta­ brigăzile <lc la aceste lucrări, deoarece se ridică clteva pro­
cooperatori. l'n acelaşi timp, crcşicrca p ro d u cţiilo r şi a cîş- astfel îneît să asigure un n i­ unui program amplu de con­ re cu conducerea A teliere lor re şl punere in valoare a re­ cu cci ce hotărăsc v iito ru l pro­ bleme şi in ce priveşte procu­
unele forme do organizare tig u rilo r. De aceea este cu lo ­ vel cîl mai rid icat de cîştig pe solidare economică a u n ita li- centrale de la Gurabarzo, a u­ zervelor nu e.xisla un decalaj ducţiei rarea unor u tilaje de teh nicita­
norm are si re trib u ire conţin tul greşită şi dăunătoare, a lît normă. Acest lucru presupune lor. Pe această linie, adunările nui studiu de dezvoltare şl mo­ corespunzător. La o analiză a te corespunzătoare.
im portante elemente superioa­ pentru producţie cît şi pen­ să se acţioneze în mod hotă­ generale care au loc în p e ri­ dernizare a procesului de pro­ m uncii, biroul com itelutui oră­ — Cc m odalităţi de lucru în ­
re ale espedente) donîndde în tru creşterea p o s ib ilită ţilo r de rî! asupra tu tu ro r fa cto rilo r oada actuală evidenţiază că ducţie al acestei un ităţi ş. a. şenesc a cerut com itetului de trevedeţi pentru activii,alea v i­ . Ideea de a nu rezuma re­
in tre p rin d c rile agricole de slat cîştig ale în g rijito rilo r de a- care influenţează n ive lu l ta ri­ masa m em brilor cooperatori Ceea cc doresc să subliniez se direcţie să elaboreze măsuri ju ­ itoare a comisiei economice? zolvarea problem elor la cadrul
care. după cum se şl ie au în ­ niinale. aplicarea unor re trib u ­ felor, punind accentul în p ri­ esle preocupată pentru o b ţin e ­ referă la metoda noastră de a dicioase dc plasare a efective­ — Comisia este fftrinulâ din strict al comisiei economice es­
registrat în u ltim ii ani pro gre­ ţii lim ita te in sume fixe luna­ m ul rînd pe sporirea produc­ conduce activitatea comisiei. lor. să organizeze mai bine ac­ membri ai com itetului orăşe­ le valoroasă şl ea trebuie ex­
se însemnate pe lin ia c rc ş ic d i re, independente de p ro d u cţi­ ţiei globale şi pe reducerea rea unor rezultate bune în a­ M em brii ei, înainte vreme, par­ tivitatea la lu cră rile m iniere nesc de partid şi din specia­ tinsă. In u n ităţile oraşului ac­
producţiei agricole şi a e fic i­ ile obţinute. Esle, de aseme­ c h e ltu ie lilo r m ateriale. In al nul 1970 în ce pn veşle creş­ lişti. Spuneam că la A telierele tivează peste 390 de cadre cu
nea. necesar să se renunţe la ticipau mai m ult la întocm irea geologice pentru ca lipsurile studii superioare. 230 te h n ici­
entei în tre g ii lor a riiv ilă ti. doilea rind se im pune ca în terea p ro d u cţiilo r şi v e n itu ri­ centrale din Gurabarza se în ­
form a de organizare a m un­ fiecare cooperativă m a jo rita ­ unor m ateriale, ce erau prezen­ semnalate să fie radical în lă tu ­ treprinde un amplu studiu de eni si m aiştri, peste 200 cadre
A plicarea no ilo r forme de cii care se practică în unele lor C.A.P. şi, pe această ba­ tate în birou sau la şedinţele rate. Evident, analiza a fost medii din sectorul p la n ifică rii,
retrib u ire , siriu s legate de fo­ cooperative de a se îm părţi tea norm elor să fie afectate ză, a n iv e lu lu i re trib u ţie i mun- de com itet, la efectuarea unor precedată de o consultare a modernizare şi dezvoltare a aprovizionării, con tabilităţii etc
losirea norm elor îm burroluţilc pentru producţie, ceea ce im ­ controale Acum, secretarii şi producţiei Fireşte că la aceas­
răspunderea pentru în g rijire şi com uniştilor, a m in e rilo r fru n ­ Acest potenţial creativ se cerc
de muncă, prezintă o deose­ pune reducerea la maxim um a m em brii biro u lu i au p rim it sar­ tă acţiune vor ii atraşi mem­
cea pentru p ro du cţiile o b ţin u ­ taşi, a cadrelor de specialita­ acum mai bine fru c tific a i, e­
bită im portantă in cadrul ac­ norm elor acordate pentru lu ­ cina de a conduce direct acti­ b rii comisiei economice care
te pe persoane d ife rite. A tr i­ NICOLAE BOLDURA te. de o investigare a re a lită ţi­ nergia lu i canalizată in direcţia
ţiu n ilo r ce se întrep rind în ve ­ cră ri neproductive. U rm ărind vitatea com isiilor, coordonin- muncesc la ateliere, specialiş­
buirea unor lo tu ri de anim a­ lor la care comisia economică rezolvării problem elor m ajore
derea consolidării economice ca n ive lu l fondului de re tri­ vicepreşedinte al U.J,C.A.P, d-o în aşa fel îneît să se evi­ a avut un aport substanţial. tii de aici şi dacă va fi cazul
le pe fiecare în g rijito r şi men­ ce le ridică dezvoltarea în
a cooperativelor agricole de te suprapunerile şi paralelism e­ Pentru a se afla In posesia u­ vom apela, pentru elucidarea
ţinerea lo tu lu i pe perioade în ­ perspectivă a economiei oraşu­
producţie. V a ricla 'e a form elor le. In ce priveşte comisia eco­ nei situ a ţii reale, m em brii b i­ cit mai hună a problemei, şi
delungate va da oam enilor po­
sistem ului de re trib u ire a roului. la rln du l lor, au petre­ alte cadre. Ln industria locală lui Brad.
sib ilita te a să-şi vadă rezulta­ nomică, ea va participa efec­
m uncii perm ite ca in fiecare cut o bună parte din tim p In însă se pun probleme mai com­
tele m uncii In pro du cţii şi să tiv la întocm irea de studii şi
cooperativă să fie aplicate ce­ subteran pentru a vedea la faţn plexe In tim p cc valoric pro- A. NAGY
beneficieze de pe urma aces­ analize, la dezbaterea, contro­
le mai corespunzătoare forme locului ce soluţii se impun în
tor rezultate. Num ai îo acest lu l şi înfăptuirea h o tă rîrilo r a-
de re trib u ţie , care s j asigure vederea îm bun ătăţirii situaţiei,
fel se va în tă ri disciplina şi doplate, va prezenta organului
sporirea cointere sării m ateria­ răspunderea colectivă pentru de partid concluzii şi propuneri am u rm ă rit prin sondaje, con­
le a m em brilor cooperatori în
dezvoltarea p ro p rie tă ţii ob­ pentru continua îm bunătăţire a A DOUA STROPIRE LA POMI
participarea la muncă, ceea ce vo rb iri, controale, stadiul în­
şteşti şi. pe această bază. a ve­ m uncii In dom eniile de cure se
va co n trib u i cu siguranţă la n itu lu i m em brilor cooperatori. ocupă. Un asemenea stil de lu ­ d e p lin irii planului de in vesti­
creşterea producţiei agricole Cunosclnd unele p a rticu la ­ cru va determ in.i ridicarea n i­ ţii. Combaterea b o lilo r şi a dăun ătorilor în livezi se
vegetale şi anim ale şi im p licit a velului a ctivită ţii, aplicarea — Ce eficienţă are metoda u- înscrie ca o acţiune h o tă u lo a re in com plexul de măsuri
rită ţi ale de zvo ltă rii producţiei
v e n itu rilo r cooperativelor şi a consecventă a p rin cip iu lu i m un­ tilizntă ? cc se aplică in vederea creşterii po tenţia lu lui produc­
legum icole în cooperativele a-
m em brilor cooperatori. Form e­ cii colective, creşterea răspun­ tiv al pom ilor fru c tife ri. Preocupindu-se îndeaproape
grieole de producţie din ju d e ­ — înainte de toate s-a făcut
le de re trib u ire a m uncii asi­ ţul nostru considerăm că este derii personale pentru în fă p tu i­ mai m ultă ordine in ce priveş­ de aplicarea tiata m e nteior fllo sa n ila rc. la cooperativele
gură respectarea p rin c ip iu lu i bine ca în acest seclor să se rea la tim p şi în cele tnui hune te activitatea geologică. In d i­ agricole din Bărăştl şl Rin A lb s-a lerm tnat cea de-a
socialist dc repartizare a ve­ aplice form a de re trib u ire prin cundiţiunl a sarcinilor ce ne re­ cele de norm alit.ite s-a îm bu­ doua stropire de Iarnă, Iar la C A P. Peşteana şi Den-
n itu rilo r, după cantitatea şi folosirea de tarife la 1 000 lei vin din h o tărîrile pa rtidu lui si nătăţit, rezerva de bilanţ con­ suş acţiunea s-a realizat la un număr de 6 000 şt res­
calitatea m uncii depuse. A s t­ producţie marfă. Se recom an­ turată dă certitudinea că pro­ pectiv 4 500 de. pomi.
fel se va realiza o legătură dă acest lucru deoarece in d i­ stalului nostru blema asigurării producţiei v i­ In aceste zile se lucrează din plin la M in piiea po­
directă între muncă şi rezu l­ catorul respectiv reflectă in — Cc garanţii există că o itoare nu va mai figura pe or­ m ilo r în livezile co o pe rativelor agricole din Silvaş.
tatele ci ca n tita tive şi ca lita ­ modul cel mai cuprinzător e­ problemă studiată prin comisia dinea fie zi a şedinţelor de b i­ Peşteana. T oteşli şi a lte le .
tive pe de o parte, şi n ive lu l fo rtu rile pe care le face fie ­ economică va avea fina lita te şi rou ca o chestiune spinoasă,
re trib u irii pe de altă parte. care unitate în sectorul legu­
In funcţie de c o n d iţiile con­ micol. s in tetizind totodată cel
crete care există in fiecare mai bine rezu ltatul a c tiv ită ţii,
cooperativă agricolă, conduce­ lu no scut liin d că în m a jo rita ­
rile acestora pot adopta forme te producţia din le gum icultura Manifestări
de retrib u ire , de baz.ă, in bani esle destinată vînvă ni. Se FIU!
şi natură sau numai în bani poale apreria că ai fi dăună­
p iin aplicarea dc tarife in te r­ tor a lît pentru p m d u rţic c il culturale
ne pe norma dc muncă, pe şi pentru nivelu l v e n itu iilo r I
unitatea dc produs. sau la lu c ră to rilo r din acest se».lor,
1 000 lcî producţie obtinulă. dară s-ar aplica forma de le- cu prilejul umezite din mină Să sufle in lu i personal In tr-u n an de zile
Alegerea concretă a form ei de tn b u ire caro să nu tină seama pumni şi să citească norm ati­ e de trei o ri mai marc decit
re trib u ire trebuie să se facă dc rezultatele conr role ale IUBMMÎ OIN PAC. I vele ? efectivul mediu scriptic.
tin in d seama de co n d iţiile m uncii care (»sie cel mni tune „Lunii Cît despre situaţia dc la uni­ — Pină la un puncl — ne
specifice, dc p a rtic u la rită ţile măsurat do indica torul ,.! 0U0 tă ţile Centralei m in e re u rilo r spune tovarăşul Luzâr llo ln ru .
fiecărei u n ită ţi sau sector de lei producţie m arfă“ . In mod bunătâţciască situaţia Nu vrem neferoase, ce să spunem ? Nu şeful O ficiu lu i judeţean al fo r­
producţie şi bineînţeles, de evident, re trib u ţia prin a p li­ cărţii la sate“ ?ă lungim discuţia cu exem ple­ ne-am propus să analizăm ţelor de muncă ^ e vorba de
voinţa m em brilor cooperatori carea de ta rile pe acest indi- le dar unul tot vom da. Scriam munca educativă pentru în tă ri­ o situiaţie specifică ram u rii fo­
In stru cţiu n ile dc re trib u ire ra in r va asigura şi o îm bina­ cu o lună şi ceva In urmă că rea d isciplin ei, dar cînd o restiere. De fnpt, ram aceiaşi
a m uncii in cooperativele a- re armonioasă a intereselor In cod>ul ac(iw nii de «îore atmosfera care-i aşteaptă pe treim e din efectiv a părăsit u- oameni se ang;ijea*â de cîte
gricolc do producţie elaborate ge nrro le ale statului cu dez­ oameni la ieşirea din schimb n ită ţilo pentru absenţe nem oti­ 2—3 ori pe an. dat fiin d .speci­
dc Uniunea N aţională a C.A.P. voltarea producţiei - şi ave rii p opularitate „Luna co r(ii Io sole*, in căminele de ncfa m ilişti de vate şi alte încălcări ale dis­ ficul sezonier al m uncii fores­
In Valea Jiului au (ost o /g o n iio -
şi M in iste ru l A g ric u ltu rii şi obşteşti, precum şi ru in te re ­ In G helar e rece şi n e p rim i­ cip lin ei m uncii să ni se dea tie rilo r Astfel Iau naştere
S ilv ic u ltu rii prevăd, de exem ­ sele m em brilor cooperatori, le o serie de m anifestări cu car­ toare. Lem nele care se dual nu voie a pune sub semnul în tre ­ cheltuieli în plus Pei m .in tn ii-
tea. Tovarăşul R. Baban, de la
plu. ra în sectorul creşterii a­ gradul de în d eplinire a sarci­ sini suficiente, nu se face foc bării această „muncă educati­ zarea a r reduce efectele aces­
nim alelor să se facă re trib u i­ n ilo r în sectorul legum icol fi­ bib lio teca m unicipiului P elroţani, din timp. După o lună şi ceva vă" . tui neilogic raport ol în tre p rin ­
rea pe bază de ta rile pe u n i­ ind concretizat do măsura in ne înform eoro că s-au desfo)urat am găsit în cămine aceeaşi O „oglindă strim bâ" nu nu­ d e rii cu salaria ţii. Dar pentru
tatea de produs. în natură şi rare sin i realizate contractele seri literare la Cimpa, licro n i p atmosferă neprim itoare, aceeaşi mai cu efecte „optice" dar şi perm anentizare se tace încă
în bani sau num ai in bani re- cu statul şi livrarea în ca n ti­ B âniţa, ior la Jieţ s-a deschis un rid icare din um eri la fa ctorii cu electo eoorvomice oferă în ­ puţin Ni se întim piă să m er­
eom andinrl ca cea mai mare tăţi sporite a producţiei marfă. stond prin cote s-ou vindul peste răspunzători : ,,Ce să facem, a- tre p rin d e rile C entralei de ex­ gem după efective, în special
120 de câr(i. In m unicipiu, pînă
parte a ta rifu lu i să se acorde O deosebită im portanţă ore şa-i norm ativul, atita lemn ne ploatarea şi industrializarea necalificale, In alte judeţe. Le
pentru producţia ob tinu lă. Ex­ respectai ca de către co n siliile în preie n f au fo ii difuzate peste perm ite să consumăm pentru lem nului. La U.E.I.L. Haţeg, de vorbim oam enilor despre con­
perienţa acum ulată şi de unc- de conducere a p re ved erilor 3 000 da volume. încă lzire ". Şi oam enii ce să pildă, num ărul celor care s-au d iţiile de riş iig şi de viaţă,
facă ? Vin obosiţi, ru haine'le perindat p rin biroul serviciu- aşa cum Je cunoaştem şi noi
din spusele conducătorilor de
în tre p rin d e ri. „Lăsaţi că le cu­
noaştem noi“ — ne răspund
Planul la export [i/add ţi de la datoria de părinte cu rezervă oamenii cînd e vo r­
ba de unele d in tre ele
Pentru u n ită ţile de m n sii ne­
ţii avem un plan de rr*. rulare
egal cu efectivul mediu scrip­
niştri precizează că u n ită ţile niştri p rivind activitatea dc tic al lor. AceasUr înseamnă
produrăloare du m ărfuri pen­ com erţ e xte rio r aduce îm bu­ O bulrînict1 med greu trep­ duri viitorul ce-o aşteaptă Pi ţie, lucrează la Exploata­ lui ci copil, un leu, o cămă- că încă de la începui sc porneş­
tru export prim esc sa rrjn i de nă tăţiri şi în te priveşte fina n­ tele redacţiei Unic la uşă Am v ru t s-o aduc cu m ine. rea minieră Zlatna. Nici el şuţă, o bomboană, o jucărie te de la presupunerea că în­
plan de export in locul sarci­ ţarea stocului de m ărfuri des. sfioasa Intră şi, intr-un fel, S-o vedeţi şi dumneavoastră nu se îngrijeşte dc soarta cit de mică. tregul efectiv a\ u n ită ţii va
n ilo r dc plan de liv ră ri de lin a lc exp ortului. Pe această ii pare rău c-a venit Moi Dar n-am cu ce-o îm brăca. fetiţei. La anul, fetiţa va Dar loan Piţic ? Se ştia pleca spre a se angaja a lţii
O altă sarcină im portanta m ărfuri la export cum se p ro ­ linie, în hntărîre se stabileşte bine... Da, de ce ? De cc să Si afară-i frig. trebui să înceajiâ şcoala. Nu Cele ce s-au a firm a t pină a-
pentru producători este Şi a- ceda în trecut. Accsl lucru im ­ că u n ită ţile producătoare şi rabde leliţa aceea mică, ne­ L'u cu soţul avem o pen­ ştiu ce vom 'face cu ca — a încurcat cu altă femeie cînd iei prin expunerea p ă rerilor
ccea dc o-şi organiza producţia plică răspunderi deosebite pen­ prestatoare dc servicii pentru vinovată ? De ce să crească sie modestă. Locuim în Deva, încheiat cu lacrimi fu ochi a cuuoscut-o pe Marioara in te rlo c u to rilo r noştri nu sini
pentru export. în vederea rea­ Morar. Ştia că n-o să se poa­
tru conducerile u n ită ţilo r pro­ străinătate care au sarrim de ca in nevoi şi în lipsuri pc strada Primăverii, la nr bunica fetiţei, Lucreţia Mo­ lă căsători cu ea. A recunos­ nici constatări noi, nîci izo­
liză rii acesteia la term enclo ducătoare in cc priveşte re a li­ plan de export vor prim i cre­ Iar ei, tin e rii, să trăiască d u - 2 S intern oameni în virstă. rar. cut că Florica este copilul late. Singura pretenţie a rîn-
stab ilite prin contracte, cu zarea planului de producţie dite prin băncile care le deser­ 7><1 cum Ic este jilavul. S<1 ia Ru mai putem munci Fala Cei doi bătrîni îşi iubesc d u rilo r de faţă e aceoa de a
che ltuieli in le rn c c il maî re­ pentru export a lît din punct vesc pentru stocuri de m ăr­ de la gura fetiţei chiar şi noastră, Mărioara Morar. nepoata, li jioartă de grijă lui. Nu s-a gindit la zilele le alătura pentru a fi văzule
duse şi la calitatea şi prezen­ de vedere ca n tita tiv şi calita­ im i destinate exportului pină banii i>e care statul ii dă ne-a lăsat să-i îngrijim feti­ şi n-ar da-o pentru niniic pe pe care. le trăieşte, uitată in în tr-o lum ină nouă: căci ţi­
tarea cerută pe piaţa externa. tiv, precum şi în ce priveşte la expirarea term enelor din jientru ea, cum dă jienlru- ţa, de mai mulţi ani Ea a lume. Dar cei doi evadaţi ce casa unor oameni bătrîni ? nem să subliniem valoarea ge­
Dar poate că am pus prea
Pentru aceasta trebuie luale respectarea term enelor dc li­ contracte. De asemenea, u n i­ toţi copiii ţării ? Ru 1 jilecal. După cite ştiu, lucrea­ la datoria de /mrinte ? loan multe întrebări In cei doi neralizatoare a o p in iilo r fo r­
măsuri de specializare a unor vrare din contracte. E xportul tă ţilo r producătoare ii se mai spune tot Va destăinui în­ ză în Timişoara, la fabrica lliţic şi Marioara Moroi ? PĂ R INŢI nu mai vibrează mulate. Dar, de<şî fiecare con­
secţii şi chiar u n ită ţi care să se consideră realizat numai în acordă credite şi pentru do­ treaga unciuue n faptei j>ă- de conserve şi locuieşte jte $i-au jiărăsit cu bună ştiin­ ducere de în trep rind ere a con­
producă pentru export, cărora m om entul in tro d u ce rii la Ban­ cum entele de decontare repre­ rinţilor fetiţei. str. Trubadurului, nr. /$. ţă propriul copil, se ascund acea supremă forţă omeneas­ statat existenţa fenom enului şi
sa li se asigure ru p rio rita te ca Română de Corner! E xterior zentând produsele livra te la ex­ — Mi-c ruşine să vă spun blocul. :i E 3, apartamentul dc el, îl lasă fără sprijin că care se cheamă dragoste i-a explicat cauzele In felul
şi luptă pentru fericirea şi
forţa dc muncă calificată, apro­ a docum entelor pentru înca­ port — pe măsura depunerii dc ce arn ve n it, pentru c<î e f)9. Fetiţa ei, Florica Piţic, Mar ¡oara Morar ore doar ¿3 bucuria copilului ce l-au adus său, el continuă să existe,
vizionarea cu m aterialele nece­ sarea dc la clie n ţii externi a lor la bancă — pină la încasa­ vorba despre fata mea. Dar are acum 5 ani De .cînd a de ani. Să-şi fi uitat total pe lume. In cazul dezertării să-şi exercite mai departe e-
sare şl dotarea tehnică cores­ co n tra va lo rii m ă rfurilor, cu rea co n tra va lo rii acestora. plecat mama ei, nu a tri­ copilul, căruia i-a dat viaţă? de la înalta îndatorire pă­ feetele nocive. Se pare că am
punzătoare. respectarea c o n d iţiilo r prevă­ In hotărlre se precizează că nu mi-e milă de ea, ci de su­ mis nici un leu pentru feti­ Este de neim aginat o M A ­ rintească, legea va face ajuns la punctul cînd putem
Com itetele de direcţie rlin zute în contractul extern. De contravaloarea la preturi in ­ ferinţele fetiţei ei, a nepo­ ţă. Nu mai avem cu ce o MA care, ani la rînd, să nu dreptate. spune pentru toată lumea: ştim
În tre p rin d e rile cu plan la ex­ asemenea planul dc cxp o rl tre ­ terne do vinzare a m ă rfu rilo r ţelei mele Mă pune pe gin- îmbrăca Tatăl fetiţei, loaa trimită copilului ci, propriu­ GH. 1. NEGREA suficien t despre rădăcinile
port răspund de valorificarea buie realizat atît eonii tal i v cît livra te la cxporl se decontează flu ctu a ţie i ; re apucăm să să­
superioară a m ă rfu rilo r pe pia­ şî valoric, la p re tu ri efective. u n ită ţilo r producătoare după păm adine pentru a )e scoate?
ţa externă şi de creşterea con­ în tre p rin d e rile producătoare încasarea valutei dc la clie n ­
tinuă a eficientei exp ortului. pot liv ra produsele fie direct ţii externi. D iferentele do prol
Ca urmare, hotărîrea stabileş­ la beneficiarul extern pe bază do la buget pentru operaţiile
te pentru co n siliile de adm inis- de contract direct — cu apro­ de export se decontează din
tra lie şi com itetele de d ire c­ bări speciale — fie. prin in te r­ fon durile puse la dispoziţia „CONVORBIRILE HINED0RENE" LA PETROŞANI
ţie obligaţia ca acestea să se m ediul în l'c p i ¡nderilor de co­ m in iste re lo r cărora le sînt sub­
documenteze permanent şi sis­ merţ e xte rio r care încheie ordonate uni lă ţi le producătoa­
contractul cu beneficiarii ex­ re. pe măsura încasării valutei
tem atic asupra p re tu rilo r e xte r­
terni şi încasează un anum it dc la cxporl. De la bun Început, „C o n vo r­ După cum era de aşteptat, pu-
ne şi asupra c o n d iţiilo r de care se reflectă realitatea ma­ plus de a lra clivita te . Com enta­ In încheierea „convorbire
(d)ito le prezentare, livra re sau comision de la producători. De In lum ina prevederilor hotă- b irile hunedoicnc*' au con sti­ blieul în mare parle receptiv, terială şi spiritua lă In muzică, torul a subliniat ro lu l pa ca­ lo r", coregraful Titus B urdu-
atic condiţii care pot in flu e n ­ asemenea, se pot lato. liv ră ri ririi uniUMilc producătoare de tu it un act de cultură distinct, a savurat îndelung momcnvul corespondenta ce există între re-) are în p ictu iă culoarea şi cea a expus m omentele de sea­
ta nivelu l pre ţu lu i extern. pe bază de comenzi direct în- m ărfuri pentru exoort din ju ­ fiecare ediţie a lor fiind tot mai poetic. ele. Fiind un virtuo s in stru ­ desenul arm onia dintre ele,
Ire p rin d e rilo r de comerţ exte­ delui nostru au p o sib ilită ţi să-şi bogată in tem atică şi continui, mentist, Vasite Lueaciu a in- mă din evo lu ţia dansului. U :-
Răspunderi rleosebilc revin rio r caro. la rîndul lor le des­ In continuare, un mănunchi dozarea lu m in ii şi um brei, e* cînd In timp. de la dansul cu
u n ită ţilo r prin noua reglem en­ realizeze in bune condiţiuni întregind, lună dc lună, pci <o- dc actori ai le .tiru lu i pclroşă- le rp re la l la pian fragm ente din lemente cc co n trib u ie la d e fi­ substrat agrar la dansul ritu a l,
fac la extern. în trep rind erile planul dc export. Accsl lucru ju l sp iritu a l hunedoiean. clteva com poziţii proprii. P rin­
tare în legătură cu respectarea de comerţ e xte rior pot cum ­ noan au prezentat o secvenţă nirea pe rsonalităţii unui artist. de la baletul de curte la ba
o b lig a ţiilo r contractuale pen­ a fost dovedii u i prisosinţă şi După ce „c o n v o rb irile 11 au din ..Piatra din cusă". de V. A- tre ele. rem arcabile ni s-au In cadrul m icro-expozitiei letul modern, de la cel clasic
păra dc la producătorii interni in anii trecuţi şi se confirm ă părul concertul pentru pian
tru extern. care Ircbuie u r­ m ărfuri în vederea prelucră­ poposit la Hunedoara, itvad şi lecsandri. Despre actualitatea plastice de dum inică, au ex­ la cel abstract şi. în sfîrşii;,
m ările sislem alic in ce p rive ş­ rii. sortării, p rc g ă lin i in baze şi în acest ultim an al cin cina­ Orăştie. dum ioiciV în sala Tea­ ica tru lu i lu i V. A lecsam lri. şi orchestră ..Rapsodia rom â­ pus V ictor S ilvester („D im ine a­ abordind dansul modern. T i­
te îndeplinirea lor. Dc aseme­ lu lu i prin angajam entul de a tru lu i do slat din Petroşani, montat în tr-o regie şi sceno­ nă", un „R ondo1* şi „C easor­ ţa pe stradă") A u re l Florea tus Burducea şi-a ilu stra t av<i.
sau în doi>o/ilo speciale de e x­ realiza suplim entar la export şi-au dat in tiln ire poeţi, aclori grafie modernă, cit şi despre nicul",
nea. în responsabilitatea u n i­ port am balării speciale a a- 5,35 m ilioane lei valută peste („Poveste"), Geza Szilaghi cerea cu secvenţe dc dans in ­
tă ţilo r produc Moare c ade Şi re ­ rostora pentru a le valorifica plan. Organele bancare vor regizori. muzieiem, plasti- unele aspecte legale de m un­ U eprezcnlativă în arta plas­ (..Peisaj pelroşăncan"). Ileana terpretate de un grup de bal/»-
zolvarea reclam ate lor re fe ri­ superior pe piaţa externă. s p rijin i centralele şi în tre p rin ­ cicni coregrafi şi balerini ^trâ- ca reg izo ru lu i cu actorii, a tică românească, prin modul hianu („C o n stru cto ri") şi lo sif rin i ai Teatrului de estradă din
duindu-se să ceeze o punte
toare la (atdale. cantilate. am­ Pentru slhm ilarca producţiei derile în această direcţie prin c îl mai accesibilă şi mai in ti­ vo rb it C onstantin Dicu. de abordare a re a lită ţii prin Tetlm ann (com poziţia „M ater- Deva.
balaj ierm en de livra re sau şi (fe s ie rii e fo rtu lui propriu acordarea la timp a cred ile lo r mă între ei şi public. Vasile Lucmcîu, profesor, rafinam ent şi stil, pictura Văii nita le " şi lin n g ra v u rile „A b a ­ Publicul din Petroşani a ră s­
alte con diţii prevăzute în ron- noile reglem entări precizează solicitate, sesizarea ia mo­ com pozitor Şi dii ijo r a dezvă­ Jiu lu i a co n stitu it un capitol ta j" şi ..O rtaci"). Uncie la lilo u ri p lă tit cu aplauze. în repetat,
Ira rle le exlernc. u n ilă tilc su- că la anum ite produse sau m entul p o triv it a anum itor de­ Debutul „c o n v o rb irilo r" 3 a- lu it pu blicului cile va clin secre­ revelator al „c o n v o rb irilo r" s-au rem arcat p rin tr-o concen­ rin du ri, strădania celor ce şi au
porlînd din fon durile pro prii grupe de produse se pol acor­ pa rtinu l în întregim e poeziei, tele arici com poziţionale. Ape- Inteligent şi viu. com entariul trare a elem entelor sim bolice,
de producţie eventualele dnu da prime de export peste pre­ fecţiuni şi pentru a căror în ­ avind ea soli pe poeţii |v Mnr- lî nd la numeroase ilu s tia tii susţinut dc lo s if T etlm an n pe sugerînd o a in vM e ră tio/că dat concursul la realizarea
ne care provin din vina lor. tu rile interne dc livrare. lăturare se vor face propuneri lin o vici. Radu Selcjan. "lraian m uzicale com pozitorul s-a marginea ta b lo u rilo r expuse j V ăii Jiu lu i, altele printr-un „C o n v o rb irilo r hunedorenc"
H otărîrea C o nsiliu lui de M i­ M olărirea C o nsiliu lui dc M i­ concrete. M ü lle r şi Constantin Dascălu. străduit să explice modul în im prim at „c o n v o rb irilo r" un co lo rit g ra v,, in te rio riza t sau
liric, deschis.
AURELIAN SIRBU