Page 78 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 78
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4708 • MARTI 24 FEBRUARIE 1970
IM .........« III ■ ............... ..........................................................................
r s
Un strigăt de alarmă România prezentă la Tirgul I s
(
ATLAS I
lansat de oamenii international de la Frankfurt pe Hain i I
\ COPILUL-MINUNE y
Corespondentul Agerpres, lelicc. in clusiv m arochinărie, şi de dire cto ru l expoziţiei, Ion 1
de ştiinţă francezi M. Moarcăş, transm ite: Du covoare, sticlărie, corpuri de lic ita t călduros pe organizatorii din lume, îndicnul Surjit y
Tonceanu. Prof, - S chiller a fe
Cel moi tînôr
scriito
y
ilum inat, instrum ente muzicale,
m inică a avut loc la Frank
expoziţiei, scotînd în evidenţă
produse specifice de artizanal,
fu rt pe Main, în prezenţa prof.
dc ţ
dr. K arl Schiller, m in istrul e jucării. caracterul modern şi de largă Shah, în vlrstà de numai
trei oni, şi-a văzut
conom iei al R.F. a Germaniei, Expoziţia României a fost com p etitivita te al exponatelor i
PARIS 23. — Coresponden duse chim ice toxice pentru a sî a altor persoane oficiale, vizita lă de prof. dr. Karl S chit-' româneşti curînd publicot la Bombay *
tul Agerpres, A l. Gheorghiu. distruge resursele economice deschiderea T îrg ulu i interna Ier. In faţa stan durilor rom â primul volum cuprinzînd y
transm ite : Un adevSral râzboi ale » populaţiei V ietnam ului de tional dc bunuri dc larg con neşti. m in istrul econom iei încă din ziua deschiderii ex i scurte povestiri, Penlru y
chim ic cu efecte dezastruoase sud, penlru a o aduce la m i sum. La acluala ediţie a aces R.F.G. a fost în iîm p in a l de am poziţiei, reprezentanţii în tre că încă nu ştie să scrie,
se intensifică din ce în cc mai zerie şi foamete continuă. In tei la rgi confruntări in te rna basadorul României la Bonn, p rin d e rilo r rom âneşţi de com erţ „copilul minune” şi-o die* \
m ult în Vietnam . Ut com por in te rve n ţiile lor, oamenii de tionale, a tot ceea cc indus Constantin Oancea, de consi exterior au încheiat un mare i tot „operele” tatălui sâu, y
tă grave pericole nu numai ştiinţă francezi au subliniat, de tria uşoară m ondială poale pu număr de contracte de expo f de profesie actor.
pentru vegetaţie, penlru echi asemenea, că gazele folosite de ne mai nou )a dispoziţia, p u b li lie ru l economie al Ambasadei Volumul >ui Surjit Shah, y
lib ru l ecologic, dar şi penlru am ericani în Vietnam ul de sud cului în dom eniul vestim entar române, Bogdan Butoi, precum nate. J intitulat „Neogro, neagra \
viata anim alelor şi chiar a oa distrug nu numai vegetalele, $i al artico le lo r dc uz casnic, ploaie”, o trezii imediat y
m enilor. dar şi o parle a florei m icro- şi-au dat în tîln ire aproape interesul Cloudiei Kohn,
Acest strigăt de alarmă a biene a solului. Fi au precizat 3 000 de firm e din 46 de ţări. un olt copil-minune, in
de Confruntare electorală
fost lansat de oamenii de ş tiin că din 1960 pînă în prezem, Caracteristica exponatelor a i vîrstâ de opt onj, fiica *
ţă francezi cu p rile ju l „Z ile i au fost aruncate deasupra V ie t fost varietatea lor extrem unul arhitect americon
ş tiin ţific e de studiu asupra nam ului de sud peste 50 000 largă şi complexă, eleganta stabilit la Ahmedabad, J
războiului chim ic dus de de tone dc produse ierbicide îm binată cu aspectul practic. V IE N A 23. — Coresponden cestea, p o triv it u ltim e lo r son Incă de pe acum se pune La Budapesta s-a inaugu i care s-a grăbit să-i tra y
S.U.A, în V ietnam ” , zi organi toxice. Prof. M in ko vski dc Ia S-a făcut rcm arcaiă îndeosebi daje ale opiniei publice, dis problem a unei regrupări p o li rat Hotelul intercontinental ducă cartea în limba en y
zată de In stitu tu l de biochim ie Facultatea dc m edicină din tendinţa de înlocuire, pe sea tul Agţerpres. P. Slăncescu, puta electorală pe plan federal tice după alegeri, in sensul re Duna. La inaugurare au par gleza.
at F acultăţii de şliin te din Paris, pediatru celebru, rele- ră largă, a m ateriilo r prim e tra n s m ite : Dum inică în landul între principalele partide — v e n irii la form ula c o a liţiilo r ticipat 1 200 de invitaţi. i y
Orsay, sub preşedinţia profe vînd caracterul nociv al im - costisitoare cu m ateriale sin austriac Carîntia au avut loc Partidul Socialist şi Partidul care, cu excepţia ultim ei le In foto : un colţ pitoresc din I y
sorului Lcdercr. In cadrul dez prăstierii dc subslanţe defo tetice rezistente şi frumoaso, alegeri pentru Dicta pro vin cia Populist ~ se anunţă foarte gislatu ri, devenise tradiţională holul hotelului. ELIXIRUL TINEREŢII
lă. P artidul Socialist a obţinut
b a terilor ce au avut loc cu a liante, a subliniat că folosirea 20 dc mandate, cu două mai strinsă. pentru A ustria .
cest p rile j. Vo Hai Tuan, ex acestor produse constituie un ca şi îm bogăţirea gamelor de m ult dccit la ultim ele alegeri i Decomevit — noul pre y
pert în chim ie al C om itetului caz, de delicventă Internationa, articole dc uz casnic cu pro î parat realizat in labora
pentru denunţarea crim elor de lă şi a susţinut că este nece duse din cele mai felurite, de din 1965, dispunind de majo. toarele din Leningrad - t
sar ca o comisie in te rna ţiona ritatea absolută în Dietă. Par
război americane in V ietnam ul folosinţă m ultiplă, de natură \ poate fi intr-adevăr nu \
de sud, a prezentat un raport lă de onchctă să studieze a- tidu l Populist şi-a păstrat pozi pătrunderea trupelor venezue- \ mit „elixirul tinereţii”. De-
în care a arătat că. din 1961 ceaslă problemă. să uşureze m ult munca gospo ţiile, o h tinind 12 mandate iar lenc pe te rito riu l guyanez. El comevitul este compus din y
şi pînă astăzi, aviaţia S.U.A. Ziua de studiu de la Orsay dinelor. P artidul Liber va avea 4 man . C U R I E R a precizat că guvernul nu-şi i toote cele zece vitamine y
date, deci cu unul mai puţin
o căror influenţă asupra
a stro p ii cu substanţe lo.vice a dem onstrat că am ericanii ge- E xpozilia românească, în- va expune poziţia decit după organismului este accele y
num île ..ierbicide" sau „defo- linsă pe o suprafaţă de 250 decit pînă acum. 0 anchetă amănunţită la gra
lia n le ” peste 13 000 km p tere ncrali/cază războiul chim ic în mp, a însumat 1 400 de expo A le g e rile din C arîntia au fost niţa dintre cele două ţări. t rata de prezenţa metio- y
nuri cu ltiva b ile şi peste 25 000 V ietnam ul dc sud şi că devine . natc, produse ale industriei aşteptate cu deosebit interes Luni a sosit la Moscova Ion panţi) la dezbateri vor abor Acest incident a avut loc i ninului. y
kmp de păduri sud-victnam e- lot mai urgentă necesitatea de noastre de bunuri de larg de cercurile po litice dîn A us Popescu-Puţuri. directorul In da, de asemenea, unele chesti dum inică, In tim p te în capi *
ze. Produsele toxice folosite a se dezvălui acesle crim e per consum, ale industriei lo tria fiin d considerate un ultim stitu tu lu i de studii istorice şi uni legate de intenţia S.U.A, tala guyaneză se desfăşurau y
de armata americană sub pre cale şi cooperaţiei meşteşu lest electoral înaintea alege social-politice, care va p a rti de a impune o taxă specială, m anifestări p rile ju ite de pro f O INVITAJIE
manente şi a se determ ina în rilo r generale de la I m artie. \
textul d istru g e rii frunzişului găreşti. Standurile româneşti cipa la sesiunea ştiin ţifica de temporară, la im porturi. clamarea R epublicii Guayna. \
arb o rilo r pentru a facilita ..su lume o puternică mişcare de prezintă un sortim ent bogat Ca şi in alte alegeri pro vin cia dicată centenarului naşterii ŞL. SURPRIZA y
pravegherea aeriană“ distrug protest pentru ra S.U.A. să dc confecţii, ţesături din bum le, P artidul Socialist a înre lu i V. I. Lenin, organizată de ♦ O * ♦ 0 4 y
nu numai pădurile, livezile şi pună capăt acestui război. bac sau amestec cu fire sin- | gistrat şi de dala aceasta cîs- In stitu tu l de m arxism -leni i Pentru a putea pune y
tig u ri im portante. Cu toate a-
newyor- I
cultu rile , ci au şi efecte dăună nism de pe lingă C C al Preşedintele R.S.F. Iugosla A pro xim a tiv 2 000 dc sala mina pe doi indivizi, soţ
toare asupra oam enilor şi an i P.CU.S. via, Iosip Broz Tito, a sosit ria ţi ai c im itire lo r şi soţie, detectivul Michac! y
la Assuan, venind de la K h a r Itczc se află dc trei săptămînî \
m alelor. N um ărul total, cunos în grevă după refuzul adm i Murphy, din Son Francis y
♦ < •)♦ tum, unde a făcut o vizită o- i co, o recurs Io o strota-
cut pină astăzi, ol persoanelor
fieială dc tre i zile. La sosire nistraţiei de a le spori sala i gemă originală. El le-a y
intoxicate cu asemenea sub- In prezenţa conducătorilor pe aeroport, preşedintele Tito riile, Ca urm are a grevei pe ) trimis., doua bilete de Í
siunte este dc 1293 000. de partid şl de stat, In frunte a fost întim pinat şi salutat de ste 13 000 de persoane decedo- \ teatru. Împreună cu un
cu W ladislaw Gomulka şi Jó preşedintele R epublicii Arabe te nu au putut fi înhumate y
Raportorul a declarat că a t bileţel pe eore scria“:
zef Cyrankiewicz, Ja Varşovia Unite, Gamal Abdel Nasser, Se relatează că o fic ia lită ţi i „Sper că vă veţi omuzo. Un y
m ericanii folosesc aceste pro- -s-au deschis lucrările congre şi de alte persoane oficiale. le au desemnat un mediator i
sului al 4-lea al U niunii T i * 0 * pentru soluţionarea acestui 1 prieten”. Fără să bănu y
iască ceva, cei doi s-o.:
neretului Sătesc din Polonia, conflict. M iercuri, părţile se amuzat într-adevăr, fără y
organizaţie care numără peste vor în tru n i pentru a căuta o să ştie însă alături de ci y
1 m ilion de m em bri din me form ulă de compromis pe ne stăteau. La sfîrşitul
Veşti de d iu l rural. unde va participa la j marginea revendicărilor gre spectocolului, Murphy şi-o y
In drum spre K artum , \
viştilor.
♦ £ > ♦ lucrările sesiunii B iroului l declinot identitatea şi fă y
Federaţiei Sindicale Mon- j 4 0 4 î ră să steo prea mult Io y
la „Alsep“ aniversări a victoriei clasei diale, delegoţia C onsiliu- I D irectorul Institu tu lu i na \ discuţie, i-a „invitat” Io y
Cu p rile ju l celei dc-a 22-a
primul post de poliţie. A*
lu i Central al U niunii Ge- !
m uncitoare cehoslovace din nerale a Sindicatelor din j ţional pentru olim entaţie din \ colo le-o declarat, cu y
februarie 1948, conducătorii de Republica Socialistă Romă- j Mexic a declarat că anual \ zîmbetul pe buze, că sînt
HOUSTON 23 (Agerpres) — partid şi de stat cehoslovaci j nia. condusă de Larisa j m or din cauza lipsei de hrană i cîtevo luni de zile de cînd y
Centrul spaţial din Houston au depus coroane de flo ri la i Munteanu, secretar al C.C. I peste 200 000 dc copii. Luind îşi dă osteneolo să pună y
a anunţat ca datorită eclipsei monumentul de la V itkov din al U. G. S. R., a făcut j cuvînlul la Congresul Asociaţiei i mina pe ei.
parţiale de Lună care s-a pro Praga. La ceremonia de la j o escală la Cairo. Cu a- j specialiştilor In probleme dc \ y
dus sîmbătă. instrumentele m orm lntul lu i Clement G ott- i ceasta ocazie, delegaţia ) alim entaţie, dr Chaves a a y
minilaboratorului selenar in xvald au participat G. Husak, C onsiliului Central al j rătat, de asemenea, că peste i CALARE DE LA MILANO
stalat de Conrad şi Bean in L. Svoboda şi a lţi conducă U.G.S.R. a făcut o vizită i 1 m ilion de copii m exicani y
timpul misiunii „Apollo-î2" to ri de partid şi de stat din la sediul U n iun ii Gene- j sînt sub nu triţi ceea cc are un LA ISTANBUL i
au înregistrat o scădere sensi R. S. Cehoslovacă. rale a M un citorilor din j efect negativ asupra dezvol i y
bilă şi bruscă a temperaturii R.A.U. şi a avut Intreve- j tă rii lo r fizice şi psihice. O amozoonă din M ila
solului Lunii. Un comunicat ♦ © ♦ deri cu Abdel L a ţii Ba- j i no şi doi călăreţi vor să y
publicat de Administraţia Na lita , preşedintele U.G.M., j % demonstreze că şi astăzi
Agenţia Taniug anunţă că 4 0 4 y
ţională pentru Problemele Ae şi cu alţi m em bri ai con- j i calul este un mijloc de
R. S. F Iugoslavia şi Repu y
ronauticii şi Cercetarea Spa blica Paraguay au hotărît să ducerii acesteia. 1 Un număr dc 250 de soldaţi transport ulii. parcurgînd
ţiului Cosmic fN.A.S.A), ara ridice re la ţiile diplom atice la din garda naţională a statului calare distanţa de 3 000 y
tă că această scădere de temr rang de ambasadă. Carolina de Sud au pătruns i km de la Milano la Is y
peratură a fost de 85 de grade La Dakar au fost com uni dum inică pe te rito riu l cole i tanbul. Cel trei călăreţi
Fahrenheit. (O sută de grade ♦ 0 4 cate luni dim ineaţa rezultate giului din oraşul Denmark, * ou pornit zilele trecute m y
Fahrenheit echivalează cu le parţiale ale referendum u unde au procedat la perche această călătorie. care y
37,77 de grade Celsius). Inten Acord între organizaţiile palestiniene P o triv it agenţiei daneze de lu i constituţional care a avut z iţii şi au arestat două per urmează sâ dureze trei
sitatea lum inoasă a scăzut şi presă, R- F. a Germ anici, O- loc duminică în Senegal Po soane. Intervenţia gărzii na f luni, luindu-şi şi un col y
ea cu 40 la sută. ianda şi Danemarca au căzut tr iv it calculelor efectuate p i ţionale a avut loc în urma i de rezerva. y
Locul din Oceanul Furtuni in principiu de acord in u r nă în momentul de faţă, pe ho tâ rîrli celor 730 de studenţi i
lor, unde se găseşte minilabo de comando şi oficialităţile iordaniene ma unor tratative care au a ste 9G la sută dintre p a rti negri de a boicota cursurile i CONSTRUCŢIE RECORD y
ratorul „Alsep", nu a fost a vut loc la Bonn asupra îm cipanţii la referendum s-au acestui in stitu t de Invâţâm tnt \ y
fectat de eclipsă. El a rămas A M M A N 23 (Agerpres). — menite să restrîngă libertatea de ele însele (prin tre acestea p ă rţirii platform ei continenta pronunţat in favoarea noului superior în semn de protest \ Locuitorii oraşului H a m y
tn partea înso rită a suprafe D etaliile acordului in te rve lor de acţiune pe te rito riu l io r interzicerea p o rtu lu i de armă le a M ării N ordului. A cordul proiect constituţional faţă de demiterea a patru ca i burg au fost recent mar
ţei lunare. Datele Uirnizate de nit dum inică seara între repre daniei. în locurile publice şi necesi a avut la bază un project de dre didactice de culoare. i torii unui spectacol puţin y
către N A S.A. orală că numai zentanţi ai org an izaţiilor pales A cordul inte rven it la A m lalea cooperării cu forţele dc compromis prezentat de dele ♦ 04 obişnuit. Un grup de con y
o parte din Polul Sud al Lu tiniene de comando şi o fic ia li man dum inica seara, scrie In ordine iordaniene) dar că. to>- gaţia daneză Astfel, Dane 4 0 4 structori, înarmaţi cu toa y
nii s-a aflat sîmbătă timp de tăţile iordaniene după o re legătură cu aceasta corespon odată, m ăsurile luate de gu ver marca şi Olanda vor păstra Preşedintele Republicii A fri te utilajele necesare ri
55 de minute in umbra Pă• uniune „m ara to n” , care a durat dentul agenţiei Reuter, se ba nul Iordaniei şi care au fost din zona platform ei, care con ca Centrală, Jean Bcdel Bo- G uvernul japonez a început dicării unei clădiri cu y
mîntului. Este pentru prima peste cinci ore. urmează să ră- zează pe p rin cip iu l că „nu e la originea crizei, rămîn înghe stituie obiectul disputei, par kassa, şi-a încheiat vizita o fi examinarea m ăsurilor p ra cti şapte etoje, au început y
oară cind instalaţiile ampla mină secrete — se anun|ă o fi xistă nici învingător, nici in tea In care aceste ţâ ri au în cială In Gabon Ja in vita ţia ce necesare în vederea unui ) lucrul într-un ritm foarte
sate pe Selena furnizează da cial din Amman. vin s” . Reiese în mod clar. a ţate ; „Considerăm că ele n in ceput deja lu crări de foraj. In şefului statului, A lb ert Ber transfer treptat al controlului \ accelerat. Clădirea, cote y
te telemetricc privind o e n-au fost prom ulgate" a decla acelaşi tim p, ele au consim ţit nard Bongo Un comunicat co asupra bazelor m ilitare ome- adăpostească y
In com unicatul comun care daugă agenţia citată, că orga să cedeze restul .R.F. a Ger mun dat p u b licită ţii sublinia ) trebuia să
clipsă, date care au putut fi a fost dat p u b licită ţii după n izaţiile palestiniene s-au an rat. în acest sens, un pu rlă to ' ricane dc pe te rito riu l Japo o instituţie, o (ost ridicată
studiate in direct. Se ştie că încheierea reuniunii, se men gajal să respecte anumite pre de cu vîn l al Com andam entului maniei. In vederea unei re ză că vizita preşedintelui Bo- niei către forţele dc autoapă \ in timpul scobilit : 65 orc, y
{
de două ori pe an are loc o ţionează numai că cele două vederi disciplinare, in s lilu ile glem entări d e finitive a dispu kassa Ia Bangui reprezintă un i 41 minute. 23 secunde. y
eclipsă parţială de Lună, cind părţi au exam inai „în lr-o a t unificat palestinian. tei, va avea loc o nouă ru n aport la consolidarea colabo rare nipone. Sursele oficiale Compusă din 346 panouri y
prevăzută
ră rii şl instaurării
unui c li
tratative,
dă
de
Pămintul trece intre Soare şi pentru 19 şî 20 m artie la mat de înţelegere reciprocă afirm ă că există in prezent prefabricate, clădirea a
satelitul natural al Terrei. mosferă de cord ia litate si bună Haga. Intre cele două ţări. în toată Japonia 128 de insta l ţ y
Iniţial N A S .A . anunţase înţelegere” toate problem ele Conferinţa organizaţiilor neguverna la ţii m ilitare americane, al \ vea în momeniul termi y
că in locul unde se află micul nesoluţionale şi că au hotărît. nării ei toate instalaţiile
laborator, eclipsa t-a fi tota de comun acord ,.să coopereze mentale din ţările africane ♦ © ♦ ♦ O * căror statut este fixa t p rin - \ sonUare. electrice şi de y
In vederea consolidării u n ită
gaze în stare de funcţio
lă şi se aştepta ca datorită ţii naţionale” . Situaţia lire i sterline şî în Ptolem y Reid, prim -vlce- tr-un acord bilateral, încheiat i y
scăderii bruşte de temperatură deosebi evaziunea de capital prem ier al Guyanei, a co n fir In conform itate cu articolul i nare Mai mult chiar, pe
rocile lunare se vor sparge, iar Acest com unicai, m enţionea ADDIS ABEIIA 23 (Agerpres i mc economice şî sociale şi si italian in Elveţia, precum şi mat ştirile care circulau la patru al T ratatului de securi eo erau Înstelate pînă y
gazul, pe care H conţi rt va fi ză agenţiile de presă, vine să In capitala Etiopiei s-au în tuaţia din emisfera sudică a efo rtu rile guvernelor ţă rilo r Georgetown in legătură cu \ şi... reclamele luminooso. y
eliberat. In acest caz, solul lu pună punct crizei survenite in cheiat lu cră rile conferinţei o r ro n tin e n tu lu i negru activitatea membre ale C E E In vederea tate japono-amerlcan. \
nar ar fi suferit o seric dc urmă cu 12 zile. după ce gu ganizaţiilor neguvernam entale O.N.U. în A frica şi alte pro reducerii taxei oficiale de HOTEL LA INALJIME y
mici trepidaţii, iar clmpul vernul de la Amman a pro din tarile africane, desfăşurată bleme. In rezo lu ţiile adoptate, scont reprezintă principalele \ y
electric de la suprafaţa Sele mulgat o serie de măsuri „in sub egida S erviciului de in pa rticip a n ţii se pronunţă în fa probleme aflate pe ordinea dc I
nei ar fi fost modificat. Spe interesul asigurării secu rităţii form aţii al O.N.U.. în colabo voarea dezvoltării cooperării zi a reuniunii m in iştrilo r dc La înălţimea de 8 70S
cialiştii apr.eciază că in calcu interne", aşa cum s-a precizat rare cu Comisia Economică a între ţările africane, denunţă finanţe ai ţă rilo r membre ale \ m nu poţi ajunge decit
lele iniţiale s-au strecurat cî- oficial, dar care au fost apre O.N.U. pentru A frica In reg im urile rasiste din A frica Pieţei comune reuniţi, Ince- C U R I E R • \ dacă eşti alpinist încărcat. y
teva date eronate. ciate de forţele palestiniene ca ’ de sud şi reafirm ă s p rijin u l a ptnd de luni, la Paris P artici- Iotă însă că în Nepal s-o
cursul dezbaterilor, delegaţii cordat m işcărilor de eliberare 1 început construirea unui
au exam inat o scrie de proble naţională. Hotel Io această înălţime. S
I Pentru cine ? Pentru ol- y
In legătură cu conflictul i pinişti evident şi pentru y
cei care îndrăznesc să se
\ i
Un spectacol neobişnuit a se făceau ultimele pregătiri cventureze oier... cu eli
dintre Iran şi Irak cunoscut oraşul ( icoryetown pentru festivităţile proclamă \ copterul. y
in noaptea de duminică spre rii republicii, agenţiile de » ţ
Un interviu al ministrului de externe iranian luni. Cînd minutarele cea presă transmiteau ştiri i CĂSĂTORIE
sornicelor s-au oprit In drei>- privind pătrunderea unor
lul orei 24, In capitala Gu i j
TEHERAN 23 (Agerpres). — lă, că ţara sa este Hotărî 13 să yanei, ca şi in toate celelalte, unităţi militare venezuc- I PRIN... SATELIT j
In lr-u n in te rv iu acordat co nu neglijeze nici un efort pon localităţi ale ţării, au început lene pe teritoriul Gu
respondentului agenţiei France tru atenuarea încordării car.» să răsune sirenele fabricilor pentru instaurarea unei de ţional, provenit In principal lor calificate. Guvernul a e yanei. Conflictul dintre cele Există destul de multe y
Presse în legătură eu politica există în momentul de fată şi clopotele bisericilor, s-au mocraţii pe plan social şi e dc pe urma exporturilor dc laborat o scrie de planuri e două ţări face in prezent o- forme de căsătorie - prin
externă a Iranului, m inistrul in tre Iran şi Irak. auzit solve dc tun in timp cc conom ic". bauxită, plumb şi zahăr o co no mice care urmează insă brectul unor tratative in sco i corespondenţă, prin In y
de externe, A rdeshir Zahedi, Chestionat în legătură cu mulţimea dansa pe străzi. In In cadrul unei şedinţe crescut de la 442 milioane să-şi arate roadele in an'n pul soluţionării, sale pe căi termediul onunţuri'or de
a subliniat do rin ţa tă rii sale poziţia Iranu lu i (aţă de proiec S))ecialc a parlamentului, gu viitori. paşnice Intrucil se parc că
acel moment. Guyana a de \ mică publicitate, cu aju
de a soluţiona prin interm ediul tul dc federaţie a em iratelor venit primul teritoriu al yanez, guvernatorul, general 'J'înăra republică este con delegaţiile respective nu an i (
ne gocierilor diferendum ul exis G olfului Persîc. A rdeshir ¿3 Commonwealth-ulm din Mu Edu ard Luckhoo, a devenit fruntată şi cu un conflict reuşit să ajungă la un acord, torul cunoscuţilor etc. lată
tent cu Irakul. El a precizat în hedi a m enţionai că „Ira n u l rea Caraibilor care s-a pro preşedintele interimar al noii Notă externă politic ca urmare , a j reten este posibil ca problema să y că de curînd o fost reali- y
legătură cu aceasta, că Iranul continuă să considere Bahrei clamat republică, suspendind republici, iar Forbes Burn fiilor Venezuelei faţă de o fir remisă Organizaţiei Na y zotă una dintre cele mal
este gala să participe în orice nul drept o zonă care, in v ir legăturile de subordonare fa iţam. mimul ei ministru. A- suprafaţă dc 53 000 mile pă ţiunilor Unite. originale căsătorii. Cere y
inoment la con vorb iri menite tutea unor con diţii istorice, fa ţă de coroana britanică, legeri/e prezidenţiale au fost trate. din teritoriul guyanez. Dar luni, in prima zi a e- y y
unui., satelit y
să ducă la un acord de p rin d ce parte integrantă din terilo menţinute timp de JSG dr stabilite pentru data dc IC dolari in 10CC. In 520 milion- Guvernul de la Caracas sus W stcnfci noii Republici Gu y monia s-a desfăşurat prin
piu cu partea irakiană privind ria l său", dar el a propus, to 1,. martie. ne in V.iGO. Dar principalii ţine că acest teritoriu c fjsi yana. toate aceste griji au intermediul
estuarul Shatt-EI-Arab. Dar, a odată, „soluţionarea v iito ru ’ni ani. „Acest eveniment — a Proclamarea RcpnUlicii problemă a acestei repubbci smuls cu forţa Venezuelei fost date uitării. Celebrii cln- y de comunlcoţil. Sergentul '
subliniat primul ministru al
subliniat el, Iranul consideră polit ic al arhipelagului pi in ţării, Forbes Buniham — Guyana, care va continua să cu cei ICOOCQ dc locuitori, ai de către Marea. Brilanie, şi tărcli şi dansatori de calyp \ american Paul Hales, oflal
că tratatul din 1937 asupra es organizarea unui referendum marchează hotărfrea simbo rămînâ membră a Comunită ei, indieni sau de nr'uiine o- le acera refuză să recunoiş so şi tăietori de trestie de y
tua ru lu i nu poate fi luat ca ba al cărui rezultat ar urma să lică a Guyanei de a depinde ţii britanice de naţiuni fricană. eontinuă si rănii că acordul încheiat la sf>> zahăr din Guyana au sârbă- ) în Vietnamul de sud, s-a
ză de discuţie deoarece acesia fie sancţionai de ciUrc Orga de propriile forţe pentru fCommonu.‘<V7/f/i), nu în dezvoltarea rapidă a ccnno '7/u/ secolului herul pri■■ tarii prinţr-o mare paradă y căsătorit cu oleoso inimii
a fost încheiat în perioada nizalia N a ţiu n ilo r U n ite'1. progresul ei in lume". Suhl: seamnă insă şi depăşire i miei. in condiţiile unor :*/- are nu fost slgin/itr artue 'ostumată. in cel mai bun y sole aflată în ocel mo y
suprem aţiei britanice în acras Referindu-sc la aceeaşi zonă niind că arca Hă Ir msfor ma imediată a dificultăţilor că surse nat ura f». Hm Hali- şi ^ ?ie graniţe. Nu inthnnlătm stil raraibian. acest eveni ment în oraşul Atlanta,
lă zonă si pe de alta parte a G olfului Persic, Ardeshir rc a statutului ţării „nu va în rora trebuie să le facă faţă unn< i mireni foarte ridic■> om! trecut s-o înregistrat ment istoric in viaţa ţării y y
nici Ira ku l însuşi nu a aplicai Zahedi a subliniat că este ne semna o siinplă schimbare acest slut. EsIp adevărat, r/\ al. şvmnpilui. rare a nti-,s ■ă scoată in rcMiunea Uuţm lor. iar după cum s-a anun i statul Georgia. Tradiţio y
vreodată clauzele sale esenţia resar ra retragerea contingen pe hirtîe", premierul guya la obţinerea independenţei a su>ă d n forţa de mure ' nuni ai cărei conducători, <ln ţat, Tri.ni.dad şi Tobauo exa ( nalele cuvinte „DA''
le ' (precizarea se releră la ar;. telor britanice prevăzută pen nez a adăugat că afcgîndu-se ţării, in 7.966. au fost realiza disponibilă. t,a acestea se. n >ă rum se afirmă la George minează in prezent posibi fost rostita de cei doi ti y
4 şi 5 ale tra ta tu lu i în legătura lru anul v iilo r să fie efectivă daugă in ocentul ridicai al e.a town. erau In legătură cu litatea de a urma exemplul neri aflaţi la more distan- y
cu adm inistrarea comună o şi că după plecarea ultim ei calea republicană „v o r fi te progrese in unele sectoa talilăţii (3 la sută) şi un ade guvernul Venezuelei, iar la guyanez. i
navigaţiei in estuar). garnizoane engleze, nici o altă create adevăratele mijloace re de activitate. Venitul na- rărat exod din ţară al cadre- 22 februarie a.c , in ziua cind (. RETEGAN ţâ unul de celalalt. y
M in is tru l iranian a! afaceri ţară străină nu trebuie să mai j
lo r externe a subliniat, totoda- intervină in această regiune.
■—1
Redacţia şi administraţia ziarului s Deva, str. Dr. Petiu G io io , nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275. Ţipatul î întreprinderea poligrafică Deva. 44069