Page 79 - Drumul_socialismului_1970_02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VÄ! | ------ --------------------- -------------------- ------------------- ]

SíBVíi

PAGINA A 1V-A

0 Lucrările Comitetului pentru
dezarmare

Tratativele de la Roma în ve­

derea reconstituirii unui nou gu­

vern cvadripartit
! m Vizita preşedintelui Franţei

în S. U. A.
■BSü ■ ■ W— — — BB
? I
ANUL XXII. Nr. 4709 MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI iitr/t/tt/n/rtti/n/tu/1/itrrt/nnrtrßrrnntni/niMrrrß/rn*

Cnbinctclc pentru probleme
de orgnni/arc ştiinţifică a REZERVELE CREŞTERII PRODUCTIVITĂŢII
producţiei şi a muncii Hu­
nedoara şi Petroşani. in co­
laborare cu Consiliul jude­
ţean al sindicatelor şi Comi­ PENTRU AGRICULTURII Şl SILVICULTURA
tetul judeţean U.T.C. au ela­
borat pentru anul 1970 un MUNCII TREBUIE EXPLOATATE DIN PLIN
amplu program dc lucru.
Sint prevăzute 4.1 de consfă­ t.ru Colin, preşedintele comf«
tuiri. 40 dezbateri. 18 simpo­ Este ştiut că productivitatea trale i industriale Hunedoara, In ziua de 24 februarie, la A d u n ă ri N aţionale, conducă­ sici
zioane, 16 mese rotunde. 15 m uncii exprim a in ccl mai u n ită ţile C entralei cărbunelui P a latul M a rii A d u n ă ri N a ţio ­ to ri şi reprezentanţi ai condu­ D c p u la tîi şi in v ita ţii care
schimburi dc experienţă, 8 înalt grad eficienţa m uncii de­ Petroşani şi C entralei m ine­ nale a a vu t loc o şedinţă a Co­ cerii unor m in iste re şî organe nu lu a t c u v în tu l au făcut a-
conferinţe, 4 sesiuni tehnico- puşi*. m otiv pentru caro colec­ re u rilo r neferoase Deva, ceea m isiei pentru agricultură şi si Ivi- centrale ale a d m in is tra ţie i dc p rccie ri p o zitive asupra re zu l­
tivele u n ită ţilo r economice din ce demonstrează încă o dată cu ltu ră , in ca d ru l căreia, d in stat, ai U n iu n ii N aţion ale r% tatelor ob ţinute, o b serva ţii c ri-
ju d e lu i Hunedoara au depus că acolo unde există preocu­ însărcinarea C o n s iliu lu i dc C oop erative lo r A gricole de licc şi pro p u n e ri m enite să
de
P roducţie, ai A cadem ici
a-
susţinute
Pentru creşte­ e fo rtu ri direcţie încă în din pare, acolo unde pregătirea Stat, a fost ascultat şi dezbă­ Ş tiin ţe A gricole şi S ilvice, d i­ co n trib u ie la îm b u n ă tă ţire a
tu t ra p o rtu l prezentat de A n ­
pro du clici se lace cu m inuţio-
ceaslu
prim a lună a anului în zila le şi din tim p se obţin re ­ gelo M iculescu, m in is tru l n- re ctori ai unor în tre p rin d e ri continuă a a c tiv ită ţii desfăşu­
rea eficienţei curs. Pe ansam blul jude ţu lui. zultate deosebite. S la rlu l bun g rie u ltu rii şi s ilv ic u ltu rii, cu agricole de stal şi sta ţiu n i e x ­ rate pe ntru realizarea şi de­
In luna. ianuarie, planul pro ­ luat co n stilu ic o garanţie pen­ p riv ire la m odul în care s-au perim entale. preşedinţi ai u ­ păşirea sa rc in ilo r de e x tin d e ­
cercetării d u c tiv ită ţii m uncii a lost rea­ tru realizarea intr-vin ritm din re a liza t sa rcinile in dica te de nor cooperative agricole dc re a a m e n a jă rilo r pentru ir i­
lizat in proporţie de 101,7 la re in ce mai accelerat a sar­ p a rtid p riv in d extinderea a- pro du cţie şi specialişti d in a- gaţii. prevăzute p rin Legea de
ştiinţifice sută. ceea ce înseamnă că în­ c in ilo r p iiv in d creşterea pro­ m e n a jă rîlo r p e ntru irig a ţii în p a râ tu l dc stat. adoptare a p la n u lu i de d e r-
treaga depăşire de !H m ilio a ­ d u c tiv ită ţii m uncii prevăzute actu alu l cin cin a l şi folosirea In cad rul dezbaterii a lu at volta re a econom iei na ţionale
pe perioada 1966— 1970
ne Ici a producţiei planifîcale in planul dc stat pentru jude­ eficien tă a in v e s tiţiilo r în a­ cu v în tu l V asilc V ilcu , m em bru
p ro p u n e rile
C o n clu ziile şi
ştiinţifice în care cadre de s-a obţinut pe seama creşte­ ţul nostru. El dovedeşte to t­ cest dom eniu al C o m ite tu lu i E xecu tiv al com isiei ce au re ie şit d in dez­
specialişti din unităţile eco­ rii p ro d u ctivită ţii m uncii. De odată că în cazul în tre p rin d e ­ I,a lu c ră rile com isiei au
nomico. institutele de cerce­ aici rezultă că fiecare salariat rilo r există însemnate rezerve particip at preşedinţi ai unor C.G. al P.C ll , ia r în încheie­ ba te ri urm ează să fie în a in ta ­
tări şi invăţăminlul supe­ a m uncit mai bine. mai spor­ si p o sib ilită ţi pentru con soli­ com isii perm anente ale M a rii rea lu c ră rilo r a v o rb it D u m i- te C o n s iliu lu i dc S ta t
rior vor prezenta lucrări pri­ nic, folosind mai bine u tila je ­ darea si dezvoltarea rezultate­
vind eficienţa lelinico-ccimo- le Şi capacităţile de producţie lor o b lin u le in luna ianuarie.
mică a cercetării şi organiză­ din dotare, obţm înd peste pre­ Din acest punct dc vedere so
rii ştiinţifice a producţiei şi vederi produse in valoare dc poate afirm a că ceea ce s-a Hotărîre privind aplicarea
o muncii. Vor fi dc aseme­ 224 Ici. reuşit în ianuarie constituie o
nea antrenaţi în realizarea a­ Dacă se compară nivelu l experienţă şi o bază solidă
cestui program mineri, side- p ro d u c tiv ită ţii m uncii din lu ­ pentru sporirea continuă a e- sistemului contractual în activitatea
rurgişti, constructori, tehnici­ na ianuarie a.c. cu n ive lu l din ficie n ţci m uncii în urm ătoare­
eni şi maiştri de diferite pro­ ianuarie anul trecut, apare şi le lu n i ale anului.
fesii care să împărtăşească mai pregnant e fo rtu l depus do Cu toate aceste rezultate de cercetare ştiinţifică
experienţa acumulată dc oi colectivele dc muncă din în ­ bune pe ansamblu, nu se poate
la locurile dc muncă. tre p rin d e rile indu striale pentru uita sau trece cu vederea că
Reţin atenta in mod deo­ sporirea eficienţei m uncii. F ie­ in spatele lor se mai ascund C onsiliul de M in iştri a emis voltarca economică şi socială a m inisterele şl celelalte organe
sebit temele propuse la Cen­ care salariat ocupat în indus­ încă unele deficienţe şi rezer­ o hotârlre p rivind aplicarea tării. centrale trebuie să întreprindă
trala industrială Hunedoara trie a realizat produse a că­ ve interne nevalorificate. Aşa sistem ului contractual in a c tiv i­ Urm ărind o îm pletire ju d ici­ măsuri pentru valorificarea In
care vizează rcduccren pier­ ror valoare este mai mare cu de exem plu, în cadrul ju d e ţu ­ tatea de cercetare ştiin ţifică. oasă a cerinţelor de dezvoltare practică a rezultatelor obţinute
derilor de metal, realizările 866 lei decit a celor realizate lui există un număr dc 3 în ­ Ilo tă n rca statuează cadrul le­ a bazei telinico-m atenale a u- în termen de cel m ult trei luni
in tehnologia dc fabricare a anul trecut In aceeaşi lună. tre p rin d e ri in dustriale — „M a r. gal dc încheiere a contractelor n ită tilo r, cu cointeresarea per­ dc 1« receptionarea lu c ră rilo r
cilindrilor (ic laminor. ccic ceea ce înseamnă că pe an­ m ura“ Simeria, Industria lo ­ Sn dom eniul cercetării ştiin ţifice sonalului acestora la soluţiona­ dc cercetare In cazurile in ca­
dc la I.C.S.ll. privind siste­ sam blul ju d e ţu lu i, datorită cală Haţeg şi Hunedoara — şi prevede măsuri menite să a- rea cit mai operativă şi cu re­ re valorificarea rezultatelor cer­
mul de evidenţă şi progra­ creşterii p ro d u c tiv ită ţii, s-a rea­ care nu şi-au în d e p lin it sarci­ sîgvire o reglementare unitară zultate scontate a o b lig a ţiilo r cetării necesită executarea de
marea producţiei in între­ lizat un spor al producţiei de nile p rivin d pro du ctivitatea a o b lig a ţiilo r şi d re p tu rilo r ca­ asumate prin contract, lio tă rî- in v e s tijii sau alte lucrări pre­
prinderile dc construcţii, aproape 70 m ilioane lei la|ă m uncii pc luna ianuarie. Este re revin u n ită ţilo r executante rca stabileşte sistemul de îm ­ gătitoare, beneficiarul este o­
precum şi cele organizate pe | de perioada corespunzătoare adevărat că ele nu au o pon­ şi celor beneficiare. pă rţire a be neficiilor realizate bligat ca împreună cu organul
teme privind creşterea vnlu- I din anul precedent. dere prea marc in economia fn hotârîrc sc arată că Aca­ din contractele dc cercetare. ierarhic superior să ia măsuri
inului dc producţie şi redu- J Aceste rezultate nu sint a lt­ ju de ţu lui dar nu eslc nici lip ­ demia R epublicii Socialiste Astfel, beneficiile se repartizea­ corespunzătoare pentru începe­
cerea preţului dc cost iu cx- J ceva decit refle ctă ri ohip clivn sit de im portanţă am ănuntul România şi academiile dc şti­ ză si sc folosesc pentru vărsă- rea acestor lucrări. In cazul
ploatărilc miniere din judeţ i ale m ăsurilor tchnico-econom i- (îi ele au dim inuai, au tras inţe cu unită ti dc cercetare in m in lc la bugetul stalului, pen­ in care se constată că cerce-
ce luate de co n siliile de adm i­ Inapcv realizările m c rilo rii ob­ subordine, precum şi unele u- tru fondul de rezervă şi de dez­ iaren ştiin ţifică nu a dat rezul­
nistraţie şi com itetele dc d i­ ţinu L celelalte în tre p rin ­ n ilâ ti de cercetare din cadrul voltare a bazei m ateriale pro­ tatele prevăzute în contract,
I ; recţie pentru organizarea pro­ deri, ^ organelor centrale funcţioncn- p rii a u n ită ţii, pentru acorda­ sau nu a fost aplicată, provo-
cind pagube economiei naţiona­
^ şi rţrem ii
r|.
ii’ di
*
j S-a amplificat ducţiei şi a m uncii, ale preo^. V'ZEVEDEI ŞTEF -zâ-in- ri-og-uTv-acoqajyic.- ■ Pcolcu personalului din ‘ activitatea ele le, se va in stitu i o comisie de
i
tu p ă rii pentru asigurarea con­
finanţarea unor cheltuieli care
| patrimoniul ; d iţiilo r lehnico-iriatcriale ne­ directorul Direcţiei judeţene depăşesc ve n itu rile realizate cercetare şi pentru alte desti­ analiză care va stabili mărimea
pagubelor, persoanele vinovate
cesare desfăşurării norm ale a
naţii
de statistică
din contractele de cercetare, n-
In scopul aplică rii prevede­
i locuibil ! procesului de producţie. cestea pot prim i dotaţii de la rilo r Legii p rivind organizarea şi m od alităţile de recuperare a
daunelor. Dc asemenea, pentru
M erită să lie scoase în e v i­
denţă rezultatele bune o b ţi­ bugetul de stal, îndeosebi pen­ a rtiv ilă tii de cercetare ş tiin ţifi­ nccxeculnrea o b lig a ţiilo r sta­
Reccnl. patrim oniul locul- ; |Ct3»iri*vUM in r*o. • ) •) tru teme dc cercetare caic pre­ b ilite prin contract sc vor plă­
bil al oraşelor Lone.i şl l nute pe această lin ie de tă b e că în Republica Socialistă ti penalizări.
Brad s-a a in p liiica l cu încă \ în tre p rin d e rile aparţinînd Cen- zintă im portanţă pentru dez- România, holărîrcn prevede că C o n siliu lu i N aţional al Cerce­
20 şl, respectiv 30 de apar- i tă rii Ş tiin ţifice. împreună cu
| tam enle. C ontinuind Iradt- ; m inisterele şi celelalte organe
! ţia anilor trecuţi, de a sc ; centrale, îi revine sarcina să
! situa Iu rîndu l celor n n î ; asigure controlul si îndrum a­
j harnice colective de muncă ; C ă u tă to r ii d e c o m o r i66 rea încheierii contractelor de
[ din cadrul tru stu lu i. con ; cercetare, precum şi urm ărirea
s lriic lo rii din Valea J iu lu i respectării prevederilor con­
şî Brad şi in acest an prin- j tractuale şi eficienţa economi­
tr-o muncă rodnică au reu- \ A fln lâ în preajm a „ş p rin tu lu i fin a l“ , ştafeta fo lc lo ­ căror triluri au răsunat cînd- Programul susţinut de ar­ că obţinută prin aplicarea re­
şil să predea sub cheie pri \ rică „C ă u tă to rii de com ori*' a p rile ju it d u m in ică o r­ r:a pe scenele Capitalei. în­ tiştii atnatori din com una zultatelor cercetărilor.
mele apartam ente ale anii- : ganizarea unor noi re p re ze n ta ţii de am ploare In rîn - văţătorul Nicolae Serban, ini­ Beriu — cuprinzind şezătoa­ Aceste reglem entări vor con­
\ Iui 1970. ; d u rile ce urmează, vă relatăm aspecte de la specta­ ţiatorul acestei formaţii, a rea de la Căstăn, soliştii vo­ trib u i In folosirea mai raţiona­
! De m enţionai că stadiul dc ; colele şLifetei desfăşurate la O râştioara de £ u s şi ţinut să fie prezent cu echi­ cali, instrumentişti şi dan­ lă şi eficientă a potenţialului
execuţie a celorlalte aparla- ■ Printre cei 300 de fruntaşi în întrecere, de la „V iscoia" Lu- Lu ncoiu de Jos pa sa, deşi, in prezent, nu satori de la Sibişel, grupul uman* şl m aterial din in s titu ­
| m enlc ailale în lucru se în- \ peni, se numără şi bobinoloorea M aria Moldovcin. Colectivul mai lucrează la Costeşti Deal. vocal şi căluşarii din Beriu tele de cercetări, Ia apropierea
j cad rcjzâ In graficul stabilit, ! de aici s-a angajat >â volodlîce maî bine rezervele interne pe da plină de umor spontan şl „Acum sînt învăţător la Gră­ — a fost apreciat cu o deo­ cercetării ştiin ţifice dc nevoile
j cxislîn d asIfel ce rtilud inca ■ seama cărora in 1970 să depăşească productivilalea muncii pe La confluenţa pa­ de simţ natural al scenei, dişte — ne-a spus veteranul sebită căldură de public, da­ producţiei şi ale dezvoltării e­
j respectării întocm ai a Ier j un salariat cu 190 de lei, să sporească calitatea cu 0,2 la sută. momentul folcloric a avut re­ dascăl. Vom face şi acolo o torită calităţilor pe care conomiei şi c u ltu rii, Ia reduce­
j m enrlor dc predare. ; siunii cu indiferenţa le-am semnalat pe larg in rea duratei de aplicare In pro­
zonanţe de autentic teatru echipă de fluieraşi". comentarea spectacolului sus­ ducţie a rezultatelor obţinute-
ţinut acasă, tn compania for­
„Dialogul“ folcloric 'dintre maţiilor din Romos. (Agerpres)
Săptămîna poeziei comunele Orâştioara de Sus
Caleidoscop şfliinfific şi Heriu a debutat greoi, din Ştafeta folclorică Nu putem încheia relata­
cauza unor vicii de organiza­ rea de la Orâştioara de Sus !.............. ............................................
In cadrul săptăm fnll poe­ re, ce nu pot afecta cu nimic fără a consemna o anoma­
F.a C lubul sindicatelor din Simeria a a v til loc un ziei hunedorenc „S arrals", pasiunea şi iscusinţa artişti­ lie din viaţa culturală a aces­ ! Simpozioane con-
caleidoscop ş liin liiic la care aii participai pesle 200 cercul lile ra r al Casei de, lor amatori, a instructorilor popular. O impresie /n rm o a - tei comune. Pasiunii creatoa­
dc lin e ii. In cadrul acestuia au vorb it lectori ai Co- cultu ră Brad a orqanlzal o de formaţii. Calităţi pe care In continuare, spectacolul re dc care dau dovadă in­ | sacrate sărbăto-
m ilc lu liii judeţean pentru cultu ră şi artă. Despre „Evo- in tiln irc cu cetăţenii din publicul le-a răsplătit din să au lăsat grupul vocal din Orăştioarei a fost preluat structorii formaţiilor fin mod
Ludeşti (instructor Aurel Ga-
lupa om ului şi lorm area s ta lu lu i0 a vo rb it profesorul Blăjeni. In cadrul acestei plin cu aplauzele sale. vriloiu) şi căluşarii din Bu­ dc elevii şcolii generale d;n deosebit Viorel Manolescu l ririi centenarului
I iv iţi M â rg liila n . „C e rcetătorii români si lu crările lor in lîln lri, Ionel Receanu, M a­ Momentul folcloric prezen­ cium. localitate, cu formaţiile dc şi Maria tnăşcscu !). i se o-
în dom eniul geoqraiiei“ a losl tenia abordată de pro ria Tod, A lexandru Ioncscu tat dc căminul cultural din dansuri — inclusiv cei ¡0 că­ pnne sUnjenul. de indiferen­ | naşterii lui Lenin
fesorul V ulcu Bujor. Cu m iillă com petenţă a vorb it Herolu, V io re l Başa şi T ra­ Orâştioara de Sus a evocat O adevărată surpriză pen­ luşari premiaţi la recentul ţă crescut in însăşi aria dc
in qin eru l N icolae Jurcă despre e le d u l laser precum ian Paşca au c ilii din crea­ cîteva pagini din obiceiurile tru localnici a constituit-o a- „Festival al căluşarului hu- ! Pesle 30 de salariaţi ai
şi întrebuinţarea lu i in d ile rlle dom enii de a c liv ila lc . ţiile lor. de iarnă specifice locului. pariţîa pe scenă a fanfarei nedorean" — şi cu o amplă T. ISTRATE | complexului de deservire
In încheiere, m uzcoqiaiul Vasde G ăinam a vo rb it de­ In încheiere, a urm at un Reţinem „Colinda hirăului", din Orâştioara, reorganizată şezătoare folclorică, pregăti­ | nţ cooperativei „Solidari-
spre „P a liio lis m iil oam enilor dc ştiinţă români, con lri atractiv spectacol dat de ta­ „Colinda junelui“, „Colinda prin grija profesorului Vio­ te de Maria Inăşescu, coman­ { tatea“ din Deva au par-
danta u n ită ţii de pionieri a
Iniţia lor la ridicarea pre stigiulu i ţă rii noastre pe plan ratul şi so liştii Casei de cu l­ ciobanului", „Cerbul". z i­ rel Manolescu şi a f/uieraşi- şcolii şi profesorul Viorel j ticipat la un simpozion
m ondiaT. tură din Brad. când drept protagonist o gaz­ lor din Costeşti Deal, ale Manolescu. ; literar cu tema „100 de
I ani de la naşterea lui
i V. I. Lenin". Bibliotecarele
{ Aglaia Şerbon şi Valerîa
] Şuvaina au prezentat a-
Pe rînd au luat cuvântul re­ 1 S'Stenţei episoade şi frag-
PRELUAREA PREFECTURII prezentanţi al organizaţiilor de Producţia de legume din pla- j mente literare marelui
despre
masă şi ai plăşilor, cerînd In
viaţa şi
opera
mod susţinut alungarea prefec­
tu lu i şi instalarea noului pre­ * ! Lenin. o
fect în persoana avocatului A u­ La Certej, ampla expu­
gustin Almăşan, propus şi sus­
JUDEŢULUI HUNEDOARA ţin u t prin urale încă de la în­ nuri se va regăsi şi pe piaţă? nere asupra personalităţii
de
lui Lenin,
susţinută
ceputul adunării
prof. Leon Tomuţa, a lost
Pline de sem nificaţie, pe linia | urmată de proiecţia filme-
Insurecţia naţională antifas- participat şi (Ir. Petru Groza, garilor şi preşedinte al adună­ în fă p tu irii platform ei F N.D., j lor : „Lenin in Samara“ ,
nsiă din August 1944 a descă- pc atunci vicepreşedinte al rii, care a făcut re fe riri la noi­ sînt şi cerinţele cuprinse în La plenara C.C. al P.C.R. satc, asiqurîndu-se suprafe|e Dc asemenea, solar iile nu „K atiuşa" şi „Alexei U l:a-
Iuşat foite le democratice revo­ Consiliului de M in iştri. In a- le condiţii istorice în care se moţiunea trim isă guvernului : clin decem brie 1369 s a s u b li­ însemnate dc răsadniţe. din s-au pregătit mei pe 75 la su­ nov", inspirate din viaţu
luţionari.* din România, care au ceaslâ şedinţă dr. Petru C.ro- gâşen ţara noastră după elibe­ schimbarea imediată a prefec­ n ia t necesitatea im b u n ă lă ţirii rare o mare parte au şi losl lă din suprafaţa prevăzută, iar şî opera marelui dascăl
început să acţioneze cu holâ- z/i preciza cu convingere şi en­ rarea de sub jugul fascist şi a tulu i si înlocuirea lui cu d r-u l radicale a a c H ilă ţii in legu­ însăiiiîntate. Exemple pozilive fertilizarea terenului in gră di­ al omenirii.
rire — sub conducerea P a rti­ tuziasm; „Sintem în situaţia de arătat în numele maselor că : Auglislîn Alniâşan, vechi luptă­ m icultura. astfel in c it să se a­ in acest sens ne oleră coope­ nile dc legume mai trebuie lă-
dului Comunist Român — pen­ tor antifascist ; imediata epu­ sigure aprovizionarea în niai rative le agricole din Sîntan- cută pc mai m ult de 5 000 de
tru cucerirea puterii politice, raţie a aparatului de stat şi a­ bune con diţii a populaţiei cu drei, Dobra. Sim cna. Pricaz. hectare.
pentru libertatea naţională si restarea elementelor fasciste, acesle produse. O con tribu ţie O răşlic şi allcle . C ooperatorii V e rificare a bazei Ichnico-
legionare şi antonesciene; o p ri­ substanţială la înfăptuirea u­
socială. din u n ită ţile respective repar­ m aleriale a producţiei de le ­
Intre paginile glorioase ale File din istoria anilor 1944-1945 rea imediată a concedierilor nci asemenea sarcini sint che tizaţi să lucreze la grădină au gume evidenţiază fâptul că in | Tovarăşul
bătăliilor de clasă de acum un din industrie prin lărgirea şi mate să aducă şi un ită ţile depus efo rtu ri susţinute pentru unele u n ită ţi problema produ­
intensificarea producţiei Sn in­ agricole din jude ţu l nostru.
sfert de veac, ce au avut loc amenajarea p a tu rilo r calde şi cerii legum elor a rămas unde­ | Mircea Maliţa
teresul e fo rtu rilo r de război Realizarea producţiei p la n i­
in contextul avântului revolu­ insăm inţarea ardeiului, verzei va )a periferia preocupărilor
contra lui H ille r ; m ărirea sa­ ficate in C.A.P. şi LA S ., care
ţionar general din ţor«t noastră a fi şi la putere .şi în opoziţie. „V oinţa noastră este ca jude­ şi ro şiilo r tim p u rii. co n siliilo r de conducere şi a j a fost numit
se înscrie y episodul preluării V iito ru l este al nostru, poporul ţul acesta, din clipa de fată să la riilo r in raport cu scumpe- însumează aproape 15 000 tone Pe ansam blul ju d e ţu lu i insă, cadrelor tehnice. C îlcva exem ­
prefecturii ju de ţu lui Hunedoa­ să se afirm e, iar noi vom res­ fie condus de un prefect al po­ tea; sp rijin eficace in proble­ dc legume, la care sc adaugă an­ în cooperativele agricole sc ple sînt cit se poale dc e d ili- | ministru al |
ra. pecta voinţa poporului“ •). porului pentru că aşa trebuie ma însăm înţărilor; aproviziona­ gajam entul asumat de a de constată serioase răm îneri Sn ta lo a re în această p rivin ţă . La
păşi liv ră rile la fondul dc stat
Avînd in vedere însemnăta­ In ziua de 2f> noiembrie 1944 ^ă fie în tr-o ţară dem ocrati­ rea oraşelor şi satelor cu lem ­ urmă. Spre exemplu, clin cei C.A.P. din salul A urel V laicu. | invăţămîntului i
tea mom entului, lo tu l a fost s-a ţinut în Piaţa U n irii din că“. In continuare, reprezentan­ ne, petrol, sare, încălţăm inte cu 460 tone produse legum ico­ 32 000 mp răsadniţe p la n ifica ­ din 6 heclare de spanac nu ; Prin D ccrel al C o nsiliu lui de;
le, impunea ca pînă acum să li
m inuţios pregătit în cadrul Deva o marc adunare la caro tul m uncitorilor din Valea J iu ­ etc.: "lîrp ire a speculei şi ures- fost întreprinse măsuri energi­ te, pină la data de 22 februa­ s au însăm înţat în toamnă do­ IS tal al R epublicii Socialiste;
I*'N D., lapt ce a dtis In o reu­ au participai circa 10 000 de oa­ lui spunea că „nu ne putem rie ac., nu s-au asigurat do­ c il 4 hectare, iar arpagicul re- : România. lovarăşut M iro n ;
şită deplină. Astfel, măsurile meni. m uncitori din m arile în­ pretinde liberi pină cînd in Prof. ILIE AVRAM ce şi eficiente care să ofere c il 28 988 mp, iar pregătirea parlizat pentru un hectar aş- Constanlincscu a fost eliberai;
in itiale de schimbare a fostu­ treprinderi din judeţ. tărâm fruntea adm inistraţiei se găsesc garanţia m a terializării obiceti p a lu rilo r calde nu s-a făcut lea|)tă şi acum in magazie. ¡din funcţia de m inistru al în-;
velor stabilite.
Care eslc si­
lu i prefect profascist — colone­ organizaţi în Frontul Plugari­ fascişti, h itle rişti şi legionari... •) A diivo C om itelului judeţean Hu- tuaţia în realitate ? decit pc 5 000 mp. In ceea ce Intr-o asemenea situaţie se pu­ j văţăm întului. prim ind alte ln -j
lul pensionar Traian Popa — lor, tin e ri U T.C .-işlî. fo rm a lii in acest judeţ industrial şi cu nedooro ol P.C R.. fond nr. Ş, doxoi In unele cooperative a g ri­ priveşte construcţia de răsad­ is ă rtin ă ri. :
nr. 5?0, pag. 20.
şi a altor şefi de in s titu ţii şi de luptă patriotice şi un mare o ţărănim e cu un trecut revo­ cole, unele cadrele tehnice şi niţe noi există o restantă de N. TIRCOB ; Prin acelaşi Decret, lo vară -j
autorităţi locale, au fost stabi­ număr dc oameni ai m uncii din luţionar a tit de cunoscut avem co n siliile de conducere au p ri­ pesle 2 000 mp. Cu to tu l ne- Jşul M ircea M aliţa a fost nu-l
lite incâ în şedinţa C onsiliului oraş şi ju r. Adunarea a fost vit şi privesc cu răspunderea salisfăcătoare este siiuatia în- Im it în funcţia de m inistru al;
judeţean al F.N D din 14 no­ deschisă de M uon Belea — v i­ dreptul să nc alegem şi prefec­ săm întărilor Sn răsadniţe, ac­ i in vă ţăm întului. :
cuvenită soarta producliei ele ţiune care s-a realizat, abia în (CONTINUAM MfAOv • 1«)
iembrie 1944, şedinţă la caic a cepreşedinte al Frontului P lu­ tul din sinul poporului“ . (Agerpres) j
legume, p re g ă tirile sin t avan- proporţie de 11 la sută (?).