Page 80 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 80
Mtm ujiUMBwgHaowaizntjy.BUcucnn'-JW-mMMH
INM AGA FORŢA fl SINDIC AŢELOR - PUTERNIC
Conferinţa judeţeanâ a sindicalelor a prilejuit o
amplă şi profundă dezbolere asupra contribuţiei pe
care sindicatele din întreprinderile industriale, şan
tierele de construcţii, din transporturi, din unităţile
ANCORATA IN EFORTURILE GENERALE PENTRU
de stat ale agriculturii, din instituţii şi comune o
aduc Ia înfăptuirea morilor sarcini ce stau in faţa
oamenilor muncii din judeţul nostru.
Redăm, în pagina de faţă, citeva probleme asu
pra cărora dezbaterile din conferinţă s-au oprit mai
În făptu ir ea s a r o n lo r
insistent.
Este incontestabil că In u l judeţean să sp rijin e şi să în
tim u l tim p sindicatele s-au a- drum e in mod organizat sin
flrm a l ca factori activi şl mo dicatele pentru ca ele, îm pre
b iliza to ri In intensa muncă ună cu comitetele de direc ULTIMULUI AN AL CINCINALULUI
pentru înfăptuirea sarcinilor ţie şi consiliile de adm inistra
trasate dc partid pe linia dez ţie, să stabilească măsuri con
v o ltă rii economiei, ştiin ţe i şi crete în vederea in tră rii în
c u ltu rii In judeţul Hunedoa circu itu l economic a u tila je
ra Se desprinde pregnant şi lo r Inactive aflate in dotarea
faptul că. sub conducerea o r u n ită ţilo r şl creşterea Ind ici
ganizaţiilor de partid, sin di lor dc utilizare a celorlalte a
catele s-au străduit şi au reu gregate, maşini şl instalaţii.
şit in bună măsură sâ-şl spo Atingerea şi depăşirea pa
rească competenţa în rezolva ra m e trilo r proiectaţi, sporirea
rea m u ltip le lo r probleme ce pe această cale a pro du ctivi
cuce ririlor Sä fie vizate
le stau în faţă. M in e rii, side- tă ţii m uncii, creşterea e fic i m otivalc, în v o irilo r, concedi Irecut. Se im pune ca noul nor u n ită ţi care nu ou res
ru rg iştii, energeticienii, con enţei in toate verigile, pre ilo r fără plală precum şi organ ales să îndrum e şi să pectat în toate d e la liile ei
structorii, intelectualii, toţi supun fructificarea In mai stagnărilor in producţie, se ajute sindicalele de a găsi disciplina contractuală. O b
oamenii m uncii din judeţul mare măsură a ridică la peste 187 000 om -zi şi a folosi m clode variate de servaţia se referă şi la cazul
nostru, urm înd exem plul co tehnicii, a stu d iilo r de orga le. Pentru com paraţie arătăm educare a salaria ţilo r, în ve nostru. Pe pianul a c tiv ită ţii
m uniştilor, au dovedit capa nizare a producţiei şi a m un că volum ul acestora este e- derea în tă ririi disciplinei şi viito are se profilează unele
citatea lor creatoare de a des cii. In anul care a trecut au chivale nl cu o unitate econo o rd in ii in producţie. Va tre greutăţi deoarece fu rn izo rii,
coperi şi pune în valoare noi fost aplicate un număr de .105 toate faţetele disciplinei mică ce are a p ro xim a liv 800 bui să se acţioneze cu mal p rin lre care Uzina ,,23 Au-
şj inepuizabile potenţe, re studii care au con tribu it la de salorioţi. Penlru a con tra m ullă holărîre. penlru a nu se g u s i" din C apilală. TJ/ina dc
zerve şi energii. Marea în tre Obţinerea unui beneficiu su cara efectul negaliv d a lo rilă lolcro risipo de lim p, îndeo vagoane din Arad. nu ono
cere desfăşurată In cinstea is plim entar dc peste 89 m ili iro s irii lim p u lu i de lucru, sebi în cadrul program ului rează com enzile s lip u la le
A ii disciplinat, subliniau Dar. rezerve pentru în tă ri nindu-se pe această cale un
toricelor evenimente — Con oane de Ici. Pe v iito r. Con conducerile în tre p rin d e rilo r de muncă, precum şi penlru prin contracte. nu livrează
gresul al X-lea al P C R . şl a siliu l judeţean va trebui să mai m ulţi v o rb ilo ri, înseam rea disciplinei sint încă nu însemnai spor la producţia au recurs la utilizarea ore reducerea num ărului în v o iri la lim p piesele de schimb ne
niversarea a 25 de ani de la se preocupe în mai mare mă nă in fond a munci corect, a meroase. In • concepţia unor globală, unele unităţi cum lor suplim entare ce au fost lor şi absentelor din produc cesare. Acesl mod de lucru,
eliberarea României — ce au sură dfc îndrum area com itete te com porta în aşa iei in c it salariaţi — arătau tovarăşii s in i 1. M. Barza, U.E.I.L. Ha de 2115 000 dc om-z.ile în ţie. Asemenea fenomene tre fără o dim inua cu ceva de
avut loc In anul ju b ilia r ce lor sindicatelor şi a colective să co n trib u i pe măsura fo iţe V io re l Faur, loachim Ghcr ţeg. I.I.L. Hunedoara şi allele 1909. buie com bătute cu toată tă ficie nţele nooslre proprii, a-
l-am încheiat nu de m ult, a lo r de organizare ştiin ţifică a lor. a capacită ţilor laie la man şi a lţii — mai persistă nu şi-au în d e p lin it acesl in Daica de scamă, v o rb ito rii, ria în adunările sindicale, la feclcază în conlinuarc re a li
dinam izat şl im pulsionat fac producţiei şl m uncii, pentru rezolvarea lo l mai com peten ideea că pentru a ii d is c ip li dicator datorită unor nea p rintre care lovarăşii Costa gazetele de uzină, staţii de zarea planului şi în final
to rii h o ta rlto ri In obţinerea ca ele, la rin du l lor, să atra- tă a cerinţelor m ajore care nat este suficient să faci pon- ju n su ri în organizarea pro- clic Troluş. M ihai Cervcnco radioam plificare, panouri. în schim bul dc produse, schim
slau în lata co le ctivu lu i. în ta ju i la timp. adică numai să ducliei şi utilizarea llm pului program ele brigă zilo r o rlis li- bul de a c tiv ită ţi în lre unită
seamnă a avea in toate îm faci act de prezenţă la ser dc muncă, deci o consecinţă* viei. Vasile C iriperu si al ce de agitaţie, creîndu-se îm ţile noastre economice.
p re ju ră rile o com portare viciu. N im ic mai greşii, mai a ab aterilor co au avut loc ţii. au arătat că nu înloldco- po triva acelora «e încalcă D isciplina socialistă este
Locul principal să-l demnă de om ul zile lo r noas dăunător. O rgan iza ţiile s in d i treprind eri Indicele de id iliza- m itetele sindicalelor din a- disciplina socialistă a m uncii una din rezervele interne
co
una C onsiliul judeţean,
dc la disciplină. La aceslc în
tre Dovezi ale m uncii pline
cale — subliniau a lţi v o rb i
un clim at com bativ, de înaltă
dc răspundere Şi abnegaţie to ri nu au desfăşurat, în ţoale re a tim pu lu i de lucru se s i cesle în tre p rin d e ri au folosii exigenţă. practic inepuizabile, o cale
dc
cu pricepere m ijloacele
im portantă de sporire neîn
sint nenum ărate în judeţul cazurile încă lcării disciplinei, tuează sub media realizată pe intlucn(ore. lim il.Indu-se de In conferinţă au fost a n a li cetată a producţiei, p ro du cti
ocupe problemele singur exem plu. Pc anul 1969 o largă şi tem einică muncă s lb ilită tile de care dispunem. m ulte ori numai la constata zate si alte aspecte ale dis v ită ţii. de creşterea e ficie n
judeţ — 94.30 la sută — rare
nostru. Ne vom referi la un
p o litică de masă. Consecinţa?
de asemenea, nu exprim ă po
rea şi înregistrarea fenome
respecta
cip lin e i socialiste:
tei în tre g ii a ctivită ţi. In pla
M ulţu m irea de sine, neres-
au fost declaraţi fruntaşi în
întrecere 21 000 de oameni peclarea disciplin ei teh nolo P articipanţii la discuţii au a nelor de indisciplină. rea norm elor de tehnica se- nul dc măsuri adoplol sînt
c u rliă lii, apărarea si dezvol
prezente prevederi care. a
F.sle po deplin posibil ca
ai m uncii. Acest titlu de în a l gice au condus la folosirea ralat că sub acest aspect re în scopul m aterializării an tarea avu tulu i obşlesc, ono plicate, vor duce la întărirea
producţiei, tă preţuire a ta le n lu lp i şi nejudlcioasă a capacităţilor zerve însemnate există şi In gajam entelor asumate de ple rarea la tim p a preved erilor răspunderii personale, res
de producţie, rebulorea unor
C enlralo cărbunelui din Pe
contractuale în lre în tre p rin
hărniciei a fost acordat, de
nara C o m itetului judeţean de
con
de
pectarea norm elor
asemenea, (a 1 500 echipe şi produse, la încălcarea nor troşani, I.M.C. Bircea, în tre p a rlid să fie m obillzale ton deri şi allele. duită, penlru desfăşurarea
brigăzi. 135 secţii şi sectoa m elor de tehnica securităţii. prinderea de prefabricate din ic rezervele dc rare dispu — Sub acesl u ltim aspect norm ală n procesului de pro
e c o n o m i a cieni fiin d evid e n ţia ţi lună Cu toate că în anul care a de rile lo iale din lim p u l de lu i de u tiliza re a lim p u lu i de — arola tovorăşul Gheorghe ducţie si, pe aceste căi. la
re, zeci Şi zeci de m ii de
beton Bîrceo şi altele Pier
nem penlru croşlerea indice
trecut planul
p ro d u c tiv ită ţii
m uncitori. Ingineri şi te h n i
|ude(ulu!
sporirea ap ortului
seamă
Zudor — darea
de
m uncii a fost realizat în pro
lucru cu cel puţin 0.5 la su
de lună. porţie de 101,5 la sulă, obţî- lucru. în rcg islro lc anul Ire- tă iată dc rea liză rile anului conţine c rilic i lo adresa u- noslru in creşlcrea eficienţei
cut do to rilă
absentelor nc-
în tre g ii m unci sociale.
succeselor, a ridicat pe o gă un num ăr mal mare de
treaptă superioară Întreaga specialişti lo elaborarea şi a-
muncă din mine, şantiere şi piicarea In practică a soluţi
de pe ogoare. Ca urm are. In ilo r valoroase legate de creş
1969 producţia globală a fost terea Ind icilo r de utilizare, de
depăşită cu 97 m ilioane de economisire a m etalului, coc
lei, producţia marfă vlndută sului, lem nului, energiei elec
si încasată cu 74 m ilioane de trice şi a altor m aterii şi ma - i
lei. Acesie depăşiri au la te teriale Intr-un fel sau altul, pro tie I. A nalizele in iţiate , acţiu ne ocupăm în mod deosebit
melie cele 33 m il tone de fon — O ţclarll noştri — rem ar blem ele s tilu lu i şi m etodelor nile întreprinse au a vu i şi au dc cele care execută o b ie cti
tă, 27 m ii tone dc Oţel. 7 700 ca lovurâşul Florlnn Jurca — de muncă ale C o nsiliu lui ju în vedere cu predilecţie pro
tone laminate fin ite pline, s-au angajat să obţină sup li deţean. ale organelor subor blem ele creşterii producţiei, a ve de prim ă im portanţă pen In stilul de muncă au valoare
13 600 tone fie r In minereu mentar cantităţi însemnate de donate acestuia au fost pe p ro d u c tiv ită ţii m uncii, redu tru economia naţională, cele
m arfă, 4 500 mc cherestea şl metal, să îmbogăţească gama care au greutăţi, punctele de
alte produse obţinute peste produselor, calitatea acestora. larg dezbătute de conferinţă. cerea c h e ltu ie lilo r' «materiale.' lucru care concentrează fo r
prevederile planului. A r fl bine co studiile cc se Pd bună dreptate ele au fost. îm bunătăţirea c a lită ţii produc ţele a două-lrei şantiere. O-
p riv ite realist. în slrînsă le
hişnuim ca la astfel de obiec
ţiei, sporirea eficienţei între
„Am ploarea şi com plexita elaborează să vizeze In mal gătură cu necesitalea creşte gii a ctivită ţi. Este demn de tive să discutăm am ănunţii majoră discernămîntul,
tea obiectivelor stabilite pe morc măsură domeniul apro rii co n trib u ţie i sindicatelor subliniat că organ izaţiile sin cu fiecare form aţie de lucru
anul 1970 — se arată în da vizionă rii Ichntco-m aterlale, la înfăptuirea sa rcin ilo r ce le dicale reuşesc să antreneze sarcinile ce i revin din g ra
rea de seamă — Impun sar acesta fiin d un element fun revin. în acţiu nile ce lo întrep rind ficul de execuţie, termenele
cini sporite a tit colectivelor damental In m aterializarea o un număr mai mare de spe şi alte co n d iţii prevăzute de
de muncă din întrep rind eri, biectivelor propuse. La oţelă- Aprecierea unanim ă a ce cia lişti, de oameni ai m uncii, profunzimea şi perseverenţa
cit şi pentru organizaţiile sin ria electrică, de pildă, se fo lor care au luat cu vîn tu l a asigurind o cuprindere moi aceasta.
dicale. In acest an în jude losesc p a tru ;fe lu ri dc electrozi fost că. în ansam blul a c tiv i largă a problem elor. Ca ui Dc asemenea, la indicaţia
ţu l nostru producţia globală ce sint aprovizionaţi din tot tă ţii organizaţiei sindicale, lo mare. ho tâ rîrile , m ăsurile ini com ite tu lu i de partid, am o r La exp lo atările m iniere Lu- ganizaţiile sindicale subordo s p rijin irii a c tiv ită ţii din v e ri
industrială va creşte faţă de atîlea ţă ri Din cauza liv ră ri cul cel mai im portant trebuie tiate vizează mal direct as ganizat dezbateri concrete, peni. Vulcan. Aninoesa şi o i nate. au elaborat nu o dată gile de bază ale în tre p rin d e
anul trecut cu 1,2 m iliarde de lor neritm ice apar perturba să-l ocupe problem ele re a li consultări largi m enite să pu ţele — spunea In cuvîn tu l măsuri bune. au in iţia l ac rilo r — secţiile, sectoarele, a-
pectele şî lo cu rile nevrafgî
Iei, iar producţia marfă cu ţii în procesul de muncă, se zării integrale a sarciniloi de ce, susceptibile de îm bună nă în evidentă p o sib ilită ţile său tovarăşul G avrilă David, ţiu n i valoroase, dar o porte gregalele. fo rm a liile de lucru,
9,4 la sută. Creşteri însemna cheltuiesc suplim entar im por plan şi angajam entelor asu tăţire. de care dispunem pentru în preşedintele C o nsiliu lui m u din ele ou rămas neilnaliza- acolo unde se înfăptuiesc ho-
te urmează să se obţină în tante fonduri m ateriale şi bă mate în întrecerea socialis făptuirea sarcinilor. A slie l de nicipal Petroşani ol sindicate le. Faptul se datorează în bu tă ririle de p a rlid şl de slaf.
deosebi la cărbune cu ccn 700 neşti tă. De aici. totul este dacă Aceasta s-a im prim at şi în acţiuni au în vedere o rg a n i lo r — o direcţie im portantă nă parte slabei lor popu plan urile economice. S tilul şl
m ii tone, cocs cu 122 m ii to — .Studii şi analize — ară ele reuşesc să găsească fo r s tilu l şi m etodele de muncă zarea m uncii, omogenizarea a a c tiv ită ţii sindicale este larizări. co n tro lu lu i si în d ru metodele de muncă trebuie
ne, oţel cu cca 100 m il lone, ta tovarăşul Remus Judele — mele sf m od alităţile prin ca ale c o n s iliilo r m unicipale si fo rm a ţiilo r de lucru, ap ro vi extinderea experienţei pozi m ării insuficient de perseve- să vizeze neapărat eficienta,
lam inate fin ite pline cu 183 s-au făcut şi la U V. Că Ian. re să şi exercite cu m axim um orăşeneşti, ale com ite te lo r sin zionarea. folosirea tim pu lu i tive în p riv in ţa fo lo sirii ace renle şi sistematice. creşterea co n trib u ţie i organl
m ii tone, lemn cu 36 m ii Ele vizează reducerea unor de eficientă a trib u ţiile ş> ro dicale lo r din în trep rind eri. de muncă etc. Ele au dat re lo r tehnologii dc lucru care
mc şi alte produse de marc consumuri, valorificarea mai Iu l pe care îl au. Se corsta- In c u v in lu ! lor, mai m u l|i de zultate bune şi de oceea^vom perm it creşterea randam en Efectul tu tu ro r acţiu n ilo r zatiei sindicale la îndeplinirea
însemnătate pentru economia raţională a rezervelor in te r tă îm bucurător că nola dom i legaţi au subliniat acesl Iu continua să le folosim ca pîr- telor. reducerea consum uri depinde în măsură hotărîloarc sarcinilor de plan sl a anga
jam entelor în Întrecerea so
naţională” ne. Finalizarea lor este în nantă a a c tiv ită ţii organi Glii cru. Iată cc spunea, de pilea, g h ii în rezolvarea sarcinilor lo r de m ateriale şl energie. dc modul în care m em brii
Recenta plenară a Com itetu greunată însă de calitatea u lor sindicale este s p iritu l de tovarăşul loan M ardale. pre C o nsiliu lui judeţean, ai con cialistă. Toate acţiu nile ce se
lu i judeţean de partid - a nor m aterii prim e şi m ateria ce ne stau în fată” . Tn silfu l şi m etodele dc s iliilo r şi com itetelor s in d i întrep rind să poarle girul ne
rătau tovarăşii Cnstache T ro- le cu care ne aprovizionăm. muncă asiduă, de căutare a şedinţele com ite tu lu i sindica O asemenea orientare este muncă ale o rg a n iza ţiilo r s in calelo r muncesc. C onferinţa ce sită ţilo r reale ale fiecărei
luş, Vasile Ciri|>eru, lonchlm In darea de seamă se arată căilor de' sporire a co n trib u lu lu i l.C .S .H .: caracteristică şi pentru alte dicale există ta lu ri cu largi a însărcinat organul judeţean, întrep rind eri, sector, secţie
Gherman şi a lţi participanţi că există condiţii create ca în ţiei Iar la rezolvarea p ro ble „In alenţia c o m ile tiilu i nos com itete de sindicat din în p o sib ilită ţi de îm bunătăţire. organele subordonate aces şi form aţie de lucru, să se
la conferinţă — ca răspuns acest an să se economisească C onferinţa a apreciat că. a tit tuia, întreg ul activ sindical finalizeze cu m axim um dc e-
la chem ările adresate de o r 7 000 tone de cocs, 2 400 tone m elor economice, ale produc- tru stau loate şantierele, dar tre p rin d e rile j'udelului noslru. C onsiliul judeţean cîl şi o r să acorde atenlie moi mare ficicntă.
ganizaţiile judeţene de par de metal şi alte produse Coc-
tid Braşov şi Tim iş, Şi-a luat sarii din Călan subscriu cu
angajamente im portante p ri lot entuziasmul la m a te ria li
vind îndeplinirea şi depăşirea zarea acestor angajamente.
sarcinilor de plan pe 1970 Solicităm în schimb s p rijin u l
Planul de stat pe ocest an pu m in erilor din Valea Jiu lu i In
ne în centrul preocupărilor livrarea ritm ică a cărbunelui,
tu tu ro r colectivelor ridicarea reducerea conţinutului de ce
calitativă a în tre g ii a ctivită ţi nuşă, iar transportul feroviar
economice, prin concentrarea să pună Ia dispoziţie vagoane tehnice necorespunzăloare a Calificarea. îm bogăţirea cu rea p o litic ii p a rtid u lu i nostru,
e fo rtu rilo r în direcţia folo sirii curate deoarece din cauza d i sculelor, dispo zitivelor, u ti no ştinţelor profesionale ale penlru întărire a disciplinei în
intensive a capacităţilor de verselor resturi de m ateriale 0 privire atenta spre condiţiile la je lo r şi in sta la ţiilo r. M un salaria ţilo r, creşterea com pe muncă, a fam iliei, educarea
producţie, economisirea mate se deteriorează in stalaţiile de ca de educare profesională tentei şi a răspunderilor lo r cop iilor, răspîndirea cunoştin
riilo r prim e şl a m aterialelor, prelucrare, scad in d icii de u- şi de respectare a N.T.S. de pentru soarla producţiei fo r ţelo r sanitare etc.” . Tovarăşa
utilizarea mai bună a tim p u tillzare la bateriile de cocsi către salorioţi nu este abor mează, dc asemenea, o sferă Gaşpar a prezenlat apoi şi u
lu i de lucru şi reducerea chel ficare. dată cu suficientă co n vin în care activitatea sin dica le nele propuneri care, p rin lr-o
tu ie lilo r de producţie. Un loc Darea de seamă, participan de munca şi de viaţa gere, deşi rezultă clar că o lo r trebuie să cunoască o a ctivita te mai «tentă din
im portant în planul de stat ţii Ia discuţii au relevat şi îm bunătăţire în această direc îm bunătăţire permanentă. In partea conducerilor în tre
pe Judeţ îl ocupă creşterea alte aspecte legate de posi ţie ar avea un efect deosebit legătură cu m ulte aspecte ale prin d e rilo r. a co m ilelelor sin
p ro du ctivităţii m uncii pc sea b ilită ţile creşterii p ro d u ctivi n tît în p riv in ţa rea liză rii sar acestei probleme, tovarăşa dicatelor, să va lo rifice maf
ma căreia trebuie să se ob tă ţii m uncii Aplicarea opera c in ilo r de plan cît şi asupra Ana Gaşpar, delegată a sin d i bine s p iritu l gospodăresc,
ţină cel puţin 60 la sută din ale salariaţilor reducerii num ărului de acci catu lui sa la ria ţilo r din re
tivă a in ve n ţiilo r, in o va ţiilo r hărnicia şi priceperea fem ei
sporul producţiei globale in şi alto r soluţii valoroase, dente. ţeaua com ercială Petroşani, lor.
dustriale O rezervă însemna crearea clim atului favorabil M ai subliniez un fapt, anu a spus i Darea de seamă, c« şi o
ta în scopul spo ririi rodni introducerii tehnicii noi tre C onferinţa a apreciat, pe u n ită ţile economice ale ju d e me că în m ulte în tre p rin d e ri „U na din preocupările mari bună parte din p a rlicip a n tii
ciei m uncii o constituie fo lo buie să formeze în mai ma ţu lu i noslru au inlrep rin s şantierele de conslructil. în lipsa forte? de muncă este in ale C o nsiliu lui m unicipal Pe la dezbateri au arătat că una
sirea cu maxim um de randa re măsură obiectul preocu bună dreptate, că organizaţia largi acţiuni m enite să asigu u n ită ţile de exploatare a lem vocată ca factor care îm p ie troşani al sindicatelor o con din principalele sarcini care
ment a m aşinilor, u tila je lo r şi părilor. sindicală Irebuie să simtă nului. Ele se datoresc. pe de dică realizarea planului. Lu stitu ie g rija pentru ridicarea stau în ioja sindicalelor o
in sta la ţiilo r în judeţul nos — Tehnica nouă, cu toate a- cel mai puternic chemarea re respectarea legislaţiei de o parte, m odului superficial crul acesta este adevărat continuă a n ive lu lu i de pre con stituie munca o iltu ra l-e -
tru slot utilaje nefolosite în Irib u le le sale — arătau tova spre asigurarea unor con di proiecţie a m uncii şi îm bună în care se face instruirea noi doar în parte. De ce ? Pentru gătire profesională si de cu l ducativă. S-a apreciat că ma
valoare de peste 5 m ilioane de răşii Mircea Bâdârău, M ihai ţii optim e de muncă şi viată tăţirea c o n d iţiilo r de lucru şi lo r angajaţi, iar po de altă că. aproape de regulă. în a tură generală al fem eilor. rea m ajoritate a sindicalelor
acelora
tu tu ro r salaria ţilo r.
lei. iar altele nu produc la Cervencovici şi a lţii — com care în secţii, sectoare, şan de viată ale salaria ţilo r. In parte, co n tro lu lu i slab pe ca ceste u n ită ţi fluctuaţia este au desfăşurat o activita te sus
ro îl lac conducerile
colaborare cu D irecţia Jude
în tre
param etrii proiectaţi Randa portă aspecte variate legale m are; pleacă mai m ulţi decît C om itetele sindicalelor. îm ţinu tă penlru popularizarea
mentele orare la unele lin ii de gradul de pregătire tehnî- tiere. în form aţiile de lucru, ţeană pentru problem e dc prin d e rilo r, secţiilor, sectoa se angajează şi aceasta în preună cu com itetele de di p o litic ii p a rtid u lu i şi statului
de lam inoare de la C S I! nu co-profesională a m u n cito ri înfăptuiesc plan urile noastre muncă şi o c ro tiri sociale s-au relor şî şontierelor. m aiştrii, marc măsură se datorează recţie de la „V îscoza" Lu- nostru, au organizat num e
cresc pe măsura p o sib ilită ţi lor Măsuri eficace au fost economice. Aspectele sociale efectuat controale obşteşti în in g in e rii şi tehnicienii. Iată preocupării slabe pentru asi peni, Uzina de u tila j m inier roase acţiuni cu caracter e
lor, deoarece persistă neajun luate şi pînă acum, lucru ce ale ansam blului a c tiv ită ţii 84 de în tre p rin d e ri, în urma ce spunea în cu vîn lu l său to gurarea c o n d iţiilo r de lo c u it'1. Petroşani, din reţeaua com er
suri şi greutăţi in legătură cu se concretizează în aceea că ducativ. In dom eniul propa
asigurarea dc lingouri calde, la unele agregate, secţii şi sindicale au rolul im portant cărora s-au sta b ilit măsuri varăşul L iv iu Felea, d ire cto U nii delegaţi au arătat că cială şl din întreprinderea de gandei tehnice s-au orgoniznt
a deselor schim bări de ca li sectoare au fost obţinuţi in de a s p rijin i colectivele în m enite să con tribu ie la redu rul D irecţiei judeţene pentru m ulte din abaterile de la pa nificaţie au organizat conferinţe, simpozioane, dez
bre. nerespectarea program u dici de utilizare com petitivi tre p rin d e rilo r in realizarea cerea num ărului accidentelor problem e dc muncă şi ocro norm ele de tehnica securită cursuri şi au ajutat un în
lui de revizii, reparaţii şi a l cu cei realizaţi în alte ţări, şi îm b o ln ă virilo r protesionale. tiri sociale : ţii m uncii, care provoacă ac bateri pe d ife rite teme. La
tele In în trep rind erile fores s-a îm bunătăţit calitatea pro sarcinilor de plan şi a anga semnat num ăr de femei să-şl clu bu ri, sălile de cultură şî
tiere, unele u tilaje nu sini duselor. In direcţia rid ică rii jam entelor. S latul alocă fon P articipanţii la conferinţă „Deşi num ărul accidenlelor cidente de tot felul, se dato însuşească o profesie. Num ai sta ţiile de radioam plificare
folosite la întreaga lo r capa ca lifică rii şl specializării se duri mari în vederea creării au analizat însă în sp irit c ri de muncă a scăzut, totuşi el rează nu necunoaşterii aces la U.U.M.P., de pildă. 114 fe s-au tîn u t expuneri vîzînd
citate cu toate că pe seama a- I>ol întreprinde acţiuni mal unor co n d iţii bune de muncă tic activitatea C o nsiliu lui ju se m enţine ridicat. Dacă a tora de către m uncitori, ci mei s-au calificat tn m eserii
eestora se poate suplini lipsa largi, mai eficace, legate con com portarea în muncă, socie
forţei de Inuncă la lu crările cret de tehnologia de produc şi viaţă. Num ai în cursul o- deţean, a com itetelor sin d i nalizăm cauzele care au ge neglijenţei, ig n o ră rii lor. In le de strungar, frezor, sudor, tate si fam ilie. M ulte din «-
de doborll, secţionat şi trans ţie, de dezvoltarea ei In per nului 1969 penlru acţiunile catelor din în trep rind eri, sub neral accidentele constalăm astfel de s itu a ţii trebuie să electrician, laborant, iar al cestea însă din cauza slabei
port. Asemenea situaţii per spectivă. de proiecţie a m uncii au fost lin iin d carenţele ce se mai in- că peste 15 la sulă s-au pro se facă sim ţită prezenta or tele aproape 120 din reţeaua
sistă şt tn un ităţile m iniere, Im portant este ca măsurile acordate ju d e ţu lu i Hunedoa tîlnesc în p riv in ţa legislaţiei dus din cauza in disciplinei în ganizaţiei sindicale, combâ- com ercială s-au pregătit pen p re gă tiri se dovedesc in e fi
de transport. In în tre p rin d e ri stabilite în hotărjre, aplicarea m uncii şi a c o n d iţiilo r de v ia muncă. 14,6 la sută din cau tln d cu tărie atitudinea dc ciente Aceasta se referă şi la
le dc construcţii lor să aibă cursivitate, să fie ra 94 m ilioane lei. De ase tru vînză lori, bufetieri, ospă pregătirea, desfăşurarea şl
legate de specificul procesu menea. într-un singur an mai tă, în general. S-a arătat, de za nerespectării tehnologiei indiferentă, abaterile, tratîn d tari etc., adică penlru sfera
- Statul nostru — arăta lui tehnologic mereu în per con ţinu tu l m uncii artistice. Fn
îng Mlrcea Bădăran — face fecţionare; la elaborarea lec bine de 17 000 dc salariaţi au pildă, că num ărul accidente lu crărilor, 13 la sută din cau aceste aspecte ca parte in te deservirii. Femeile aduc o unele centre ole ju d e ţu lu i
efo rtu ri financiare însemnate p rim ii din partea sindicalelor lor de muncă, al îm b o ln ă v iri za m anevrării necorespun grantă a problem elor produc co n trib u ţie însemnată la fin a
ţiilo r şi expunerilor, la condu noslru activeoză foarte palid
pentru dotarea, dezvoltarea, cerea cursu rilo r de perfecţio- j bilele de odihnă şi tratam ent lor se m enţine încă destul de zătoare a m ijloacelor dc ţiei, ca parte a g r ijii ce tre lizarea unor acţiuni mai im
modernizarea în trep rind erilor, unele form aţii artistice de
nare să participe cele. mai * pentru a-$i reînnoi forţele si ridicat. Cele mai m ulte au transport, a nerespectării re buie s-o manifeste pentru portante in iţia te de com ite
construirea de noi obiective competente cadre tehnice şi tradiţie, cum sint fanfarele,
a-şi reface sănătatea. loc in exploatările miniere, g u lilo r de circu la ţie şi numai co n d iţiile de muncă ale sala tele sindicatelor si co n siliile
industriale Este necesar ca, economice care să asigure in- I ria ţilo r. corurile, echipele de teatru,
pe baza cunoaşterii situaţiei suşirea şl aplicarea a lot ce j Com itetele sindicalelor din la com binatul siderurgic, pe G.9 la sulă din cauza stării populare, pentru populariza de dansuri etc.
din fiecare unitate, Consiliul este nou In ştiinţă şi tehnică. .