Page 80 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 80

Mtm            ujiUMBwgHaowaizntjy.BUcucnn'-JW-mMMH






                                                                     INM AGA  FORŢA  fl  SINDIC AŢELOR -  PUTERNIC
                Conferinţa  judeţeanâ  a  sindicalelor  a  prilejuit  o
              amplă  şi  profundă  dezbolere  asupra  contribuţiei  pe
             care  sindicatele  din  întreprinderile  industriale,  şan­
             tierele  de  construcţii,  din  transporturi,  din  unităţile
                                                                     ANCORATA  IN  EFORTURILE  GENERALE  PENTRU
             de  stat  ale  agriculturii,  din  instituţii  şi  comune  o
             aduc  Ia  înfăptuirea  morilor  sarcini  ce  stau  in  faţa
             oamenilor  muncii  din  judeţul  nostru.
                Redăm,  în  pagina  de  faţă,  citeva  probleme  asu­
             pra  cărora  dezbaterile  din  conferinţă  s-au  oprit  mai
                                                                                                             În făptu ir ea  s a r o n lo r
             insistent.




            Este  incontestabil  că  In  u l­  judeţean  să  sp rijin e   şi  să  în ­
          tim u l  tim p  sindicatele  s-au  a-   drum e  in  mod  organizat  sin­
          flrm a l  ca  factori  activi  şl  mo­  dicatele  pentru  ca  ele,  îm pre­
          b iliza to ri  In   intensa   muncă   ună  cu  comitetele  de  direc­                 ULTIMULUI  AN  AL  CINCINALULUI
          pentru  înfăptuirea   sarcinilor   ţie  şi  consiliile  de  adm inistra­
          trasate  dc  partid  pe  linia  dez­  ţie,  să  stabilească  măsuri  con­
          v o ltă rii  economiei,  ştiin ţe i  şi   crete  în  vederea  in tră rii   în
          c u ltu rii  In  judeţul  Hunedoa­  circu itu l  economic  a  u tila je ­
          ra  Se  desprinde  pregnant  şi   lo r  Inactive  aflate  in  dotarea
          faptul  că.  sub  conducerea  o r­  u n ită ţilo r  şl  creşterea  Ind ici­
          ganizaţiilor  de  partid,  sin di­  lor  dc  utilizare  a  celorlalte  a­
          catele  s-au  străduit  şi  au  reu­  gregate,  maşini  şl  instalaţii.
          şit  in  bună  măsură  sâ-şl  spo­  Atingerea  şi  depăşirea  pa­
          rească  competenţa  în  rezolva­  ra m e trilo r  proiectaţi,  sporirea
          rea  m u ltip le lo r   probleme  ce   pe  această  cale  a  pro du ctivi­
                                                      cuce ririlor  Sä fie vizate
          le  stau  în  faţă.  M in e rii,  side-   tă ţii  m uncii,  creşterea  e fic i­                                                                     m otivalc,  în v o irilo r,  concedi­  Irecut.   Se  im pune  ca  noul   nor  u n ită ţi  care  nu  ou  res­
          ru rg iştii,  energeticienii,  con­  enţei  in  toate  verigile,  pre­                                                                              ilo r  fără  plală   precum   şi  organ  ales  să  îndrum e  şi  să   pectat  în  toate  d e la liile   ei
          structorii,   intelectualii,   toţi   supun   fructificarea   In   mai                                                                              stagnărilor  in  producţie,   se  ajute  sindicalele  de  a  găsi   disciplina  contractuală.   O b­
          oamenii  m uncii   din   judeţul   mare  măsură   a                                                                                                 ridică  la  peste  187 000  om -zi­  şi  a  folosi  m clode  variate  de   servaţia  se  referă  şi  la  cazul
          nostru,  urm înd  exem plul  co­  tehnicii,  a  stu d iilo r  de  orga­                                                                             le.  Pentru  com paraţie  arătăm   educare  a  salaria ţilo r,  în  ve­  nostru.  Pe  pianul  a c tiv ită ţii
          m uniştilor,  au  dovedit  capa­  nizare  a  producţiei  şi  a  m un­                                                                               că  volum ul  acestora  este  e-   derea  în tă ririi  disciplinei  şi   viito are  se  profilează   unele
          citatea  lor  creatoare  de  a  des­  cii.  In  anul  care  a  trecut  au                                                                           chivale nl  cu  o  unitate  econo­  o rd in ii  in  producţie.  Va  tre ­  greutăţi  deoarece   fu rn izo rii,
          coperi  şi  pune  în  valoare  noi   fost  aplicate  un  număr  de  .105   toate faţetele  disciplinei                                              mică  ce  are  a p ro xim a liv  800   bui  să  se  acţioneze   cu  mal   p rin lre   care  Uzina  ,,23  Au-
          şj  inepuizabile   potenţe,  re­  studii  care  au  con tribu it  la                                                                                de  salorioţi.  Penlru  a  con tra­  m ullă  holărîre. penlru  a  nu  se   g u s i"  din  C apilală.  TJ/ina  dc
          zerve  şi  energii.  Marea  în tre ­  Obţinerea  unui  beneficiu  su­                                                                               cara  efectul  negaliv  d a lo rilă    lolcro  risipo  de  lim p,  îndeo­  vagoane  din  Arad.  nu  ono­
          cere  desfăşurată  In  cinstea  is­  plim entar  dc  peste  89  m ili­                                                                              iro s irii  lim p u lu i   de   lucru,   sebi  în   cadrul  program ului   rează   com enzile   s lip u la le
                                                                         A  ii  disciplinat,  subliniau   Dar.  rezerve  pentru  în tă ri­  nindu-se  pe  această  cale  un
          toricelor  evenimente  —  Con­  oane  de  Ici.  Pe  v iito r.  Con­                                                                                 conducerile   în tre p rin d e rilo r   de  muncă,  precum  şi  penlru   prin  contracte.   nu  livrează
          gresul  al  X-lea  al  P C R .  şl  a­  siliu l  judeţean  va  trebui  să   mai  m ulţi  v o rb ilo ri,  înseam­  rea  disciplinei  sint  încă  nu­  însemnai  spor   la  producţia   au  recurs  la  utilizarea  ore­  reducerea  num ărului  în v o iri­  la  lim p  piesele  de  schimb  ne­
          niversarea  a  25  de  ani  de  la   se  preocupe  în  mai  mare  mă­  nă  in  fond  a  munci  corect,  a   meroase.  In •  concepţia  unor   globală,  unele  unităţi   cum   lor  suplim entare  ce  au  fost   lor  şi  absentelor  din  produc­  cesare.  Acesl  mod  de  lucru,
          eliberarea  României  —  ce  au   sură  dfc  îndrum area  com itete­  te  com porta  în  aşa  iei  in c it   salariaţi  —  arătau  tovarăşii   s in i  1.  M.  Barza,  U.E.I.L.  Ha­  de  2115 000   dc   om-z.ile   în   ţie.  Asemenea  fenomene  tre ­  fără  o  dim inua  cu  ceva  de­
          avut  loc  In  anul  ju b ilia r  ce   lor  sindicatelor  şi  a  colective­  să  co n trib u i  pe  măsura  fo iţe ­  V io re l  Faur,  loachim   Ghcr   ţeg.  I.I.L.  Hunedoara  şi  allele   1909.  buie  com bătute  cu  toată  tă­  ficie nţele  nooslre  proprii,  a-
          l-am   încheiat  nu  de  m ult,  a   lo r  de  organizare  ştiin ţifică   a   lor.  a  capacită ţilor  laie   la   man  şi  a lţii  —  mai  persistă   nu  şi-au  în d e p lin it  acesl  in ­  Daica  de  scamă,  v o rb ito rii,   ria  în  adunările  sindicale,  la   feclcază  în  conlinuarc  re a li­
          dinam izat  şl  im pulsionat  fac­  producţiei  şl  m uncii,  pentru   rezolvarea  lo l  mai  com peten­  ideea  că  pentru  a  ii  d is c ip li­  dicator  datorită   unor   nea­  p rintre  care  lovarăşii  Costa   gazetele  de  uzină,  staţii  de   zarea  planului   şi  în   final
          to rii  h o ta rlto ri   In  obţinerea  ca  ele,  la  rin du l  lor,  să  atra-  tă  a  cerinţelor  m ajore  care   nat  este  suficient  să  faci pon-   ju n su ri  în  organizarea  pro-   clic  Troluş.  M ihai  Cervcnco   radioam plificare,  panouri.  în   schim bul  dc  produse,  schim ­
                                                                       slau  în  lata  co le ctivu lu i.  în ­  ta ju i  la  timp.  adică  numai  să   ducliei  şi  utilizarea  llm pului   program ele  brigă zilo r  o rlis li-   bul  de  a c tiv ită ţi  în lre   unită­
                                                                       seamnă  a  avea  in  toate  îm ­  faci  act  de  prezenţă  la  ser­  dc  muncă,  deci  o  consecinţă*   viei.   Vasile  C iriperu  si  al­  ce  de  agitaţie,  creîndu-se îm ­  ţile   noastre  economice.
                                                                       p re ju ră rile    o   com portare   viciu.  N im ic  mai  greşii,  mai   a  ab aterilor  co  au  avut  loc   ţii.  au  arătat  că  nu  înloldco-   po triva  acelora   «e   încalcă   D isciplina   socialistă   este
          Locul  principal să-l                                        demnă  de  om ul  zile lo r  noas­  dăunător.  O rgan iza ţiile  s in d i­  treprind eri  Indicele de  id iliza-   m itetele  sindicalelor   din  a-   disciplina  socialistă  a  m uncii   una   din   rezervele   interne
                                                                                                                                                                                     co­
                                                                                                                                                              una  C onsiliul  judeţean,
                                                                                                                                 dc  la  disciplină.  La  aceslc  în ­
                                                                       tre  Dovezi  ale  m uncii  pline
                                                                                                    cale  —  subliniau  a lţi  v o rb i­
                                                                                                                                                                                           un  clim at  com bativ,  de  înaltă
                                                                       dc  răspundere  Şi  abnegaţie   to ri  nu au desfăşurat, în   ţoale   re  a  tim pu lu i  de  lucru  se  s i­  cesle  în tre p rin d e ri  au  folosii   exigenţă.  practic  inepuizabile,   o  cale
                                                                                                                                                                                     dc
                                                                                                                                                              cu  pricepere  m ijloacele
                                                                                                                                                                                                                         im portantă  de  sporire  neîn­
                                                                       sint  nenum ărate  în   judeţul   cazurile  încă lcării  disciplinei,   tuează  sub  media  realizată  pe   intlucn(ore.  lim il.Indu-se   de   In  conferinţă  au  fost  a n a li­  cetată  a  producţiei,  p ro du cti­
             ocupe  problemele                                         singur  exem plu.  Pc  anul  1969   o  largă  şi  tem einică  muncă   s lb ilită tile   de  care  dispunem.   m ulte  ori  numai  la  constata­  zate  si  alte  aspecte  ale  dis­  v ită ţii.  de  creşterea  e ficie n ­
                                                                                                                                 judeţ  —  94.30 la sută  —  rare
                                                                       nostru.  Ne  vom  referi  la  un
                                                                                                    p o litică   de  masă.  Consecinţa?
                                                                                                                                 de  asemenea,  nu  exprim ă  po
                                                                                                                                                              rea  şi  înregistrarea  fenome­
                                                                                                                                                                                                             respecta­
                                                                                                                                                                                           cip lin e i  socialiste:
                                                                                                                                                                                                                         tei  în tre g ii  a ctivită ţi.  In  pla­
                                                                                                    M ulţu m irea  de  sine,  neres-
                                                                       au  fost  declaraţi  fruntaşi  în
                                                                       întrecere  21  000  de   oameni   peclarea  disciplin ei  teh nolo­  P articipanţii  la  discuţii  au  a   nelor  de  indisciplină.  rea  norm elor  de  tehnica  se-   nul  dc  măsuri  adoplol   sînt
                                                                                                                                                                                           c u rliă lii,  apărarea  si  dezvol­
                                                                                                                                                                                                                         prezente  prevederi  care.  a­
                                                                                                                                                                F.sle  po  deplin  posibil  ca
                                                                       ai  m uncii.  Acest  titlu  de în a l­  gice  au  condus  la  folosirea   ralat  că  sub  acest  aspect  re­  în  scopul  m aterializării  an­  tarea  avu tulu i  obşlesc,  ono­  plicate,  vor  duce  la  întărirea
                     producţiei,                                       tă  preţuire   a  ta le n lu lp i   şi   nejudlcioasă   a  capacităţilor   zerve  însemnate  există  şi  In   gajam entelor  asumate  de  ple­  rarea  la  tim p  a  preved erilor   răspunderii   personale,   res­
                                                                                                    de  producţie,  rebulorea  unor
                                                                                                                                 C enlralo  cărbunelui  din  Pe­
                                                                                                                                                                                           contractuale  în lre   în tre p rin ­
                                                                       hărniciei  a  fost  acordat,  de
                                                                                                                                                              nara  C o m itetului  judeţean  de
                                                                                                                                                                                                                                              con­
                                                                                                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                                                                         pectarea  norm elor
                                                                       asemenea,  (a  1  500  echipe  şi   produse,  la  încălcarea   nor­  troşani,  I.M.C.  Bircea,  în tre ­  p a rlid  să  fie  m obillzale  ton­  deri  şi  allele.  duită,   penlru   desfăşurarea
                                                                       brigăzi.  135  secţii  şi  sectoa­  m elor  de  tehnica  securităţii.   prinderea  de  prefabricate  din   ic  rezervele  dc  rare   dispu­  —  Sub  acesl  u ltim   aspect   norm ală  n  procesului  de  pro­
                   e c o n o m i a                                     cieni  fiin d    evid e n ţia ţi  lună   Cu  toate  că  în  anul  care  a   de rile  lo iale  din  lim p u l  de   lu i  de  u tiliza re   a  lim p u lu i  de   —  arola  tovorăşul  Gheorghe   ducţie  si,  pe  aceste  căi.   la
                                                                       re,  zeci  Şi  zeci  de  m ii  de
                                                                                                                                 beton  Bîrceo  şi  altele  Pier­
                                                                                                                                                               nem  penlru  croşlerea  indice­
                                                                                                    trecut  planul
                                                                                                                 p ro d u c tiv ită ţii
                                                                       m uncitori.  Ingineri  şi  te h n i­
                                                                                                                                                                                                                                          |ude(ulu!
                                                                                                                                                                                                                        sporirea  ap ortului
                                                                                                                                                                                                               seamă
                                                                                                                                                                                           Zudor  —  darea
                                                                                                                                                                                                           de
                                                                                                    m uncii  a  fost  realizat  în  pro­
                                                                                                                                                               lucru  cu  cel  puţin  0.5  la  su­
                                                                       de  lună.                    porţie  de  101,5  la  sulă,  obţî-  lucru.  în rcg islro lc  anul  Ire-   tă  iată  dc  rea liză rile  anului  conţine  c rilic i  lo  adresa  u-  noslru  in  creşlcrea  eficienţei
                                                                                                                                 cut  do to rilă
                                                                                                                                              absentelor  nc-
                                                                                                                                                                                                                         în tre g ii  m unci  sociale.
          succeselor,  a   ridicat   pe   o   gă  un  num ăr  mal   mare   de
          treaptă   superioară   Întreaga   specialişti  lo  elaborarea  şi  a-
          muncă  din  mine,  şantiere   şi   piicarea  In  practică  a  soluţi­
          de  pe  ogoare.  Ca  urm are.  In   ilo r  valoroase  legate  de  creş­
          1969  producţia  globală  a  fost   terea  Ind icilo r  de  utilizare,  de
          depăşită  cu  97  m ilioane   de   economisire  a  m etalului,  coc­
          lei,  producţia  marfă  vlndută   sului,  lem nului,  energiei  elec­
          si  încasată  cu  74  m ilioane  de   trice  şi  a  altor  m aterii  şi  ma­                                                                         -                                                                                   i
          lei.  Acesie  depăşiri  au  la  te­  teriale                  Intr-un  fel  sau  altul,  pro­  tie I.  A nalizele  in iţiate ,  acţiu­  ne  ocupăm  în  mod  deosebit
          melie  cele  33  m il  tone  de  fon­  —  O ţclarll  noştri  —  rem ar­  blem ele  s tilu lu i  şi  m etodelor   nile  întreprinse  au  a vu i  şi  au   dc  cele  care  execută  o b ie cti­
          tă,  27  m ii  tone  dc  Oţel.  7 700   ca  lovurâşul  Florlnn  Jurca  —   de  muncă  ale  C o nsiliu lui  ju ­  în  vedere  cu  predilecţie  pro­
          tone  laminate   fin ite    pline,   s-au  angajat  să  obţină  sup li­  deţean.  ale  organelor  subor­  blem ele  creşterii  producţiei,  a   ve  de  prim ă  im portanţă  pen­  In  stilul  de  muncă au  valoare
          13 600  tone  fie r   In  minereu   mentar  cantităţi  însemnate  de   donate  acestuia  au  fost   pe   p ro d u c tiv ită ţii  m uncii,  redu­  tru  economia  naţională,  cele
          m arfă,  4  500  mc  cherestea  şl   metal,  să  îmbogăţească  gama                                                    care  au  greutăţi,  punctele  de
          alte  produse  obţinute   peste   produselor,  calitatea  acestora.  larg  dezbătute  de  conferinţă.   cerea  c h e ltu ie lilo r' «materiale.'   lucru  care  concentrează  fo r­
          prevederile  planului.      A r  fl  bine  co  studiile  cc  se   Pd  bună  dreptate  ele  au  fost.   îm bunătăţirea  c a lită ţii  produc­  ţele  a  două-lrei  şantiere.  O-
                                                                      p riv ite   realist.  în  slrînsă  le ­
                                                                                                                                 hişnuim   ca  la  astfel  de  obiec­
                                                                                                    ţiei,  sporirea  eficienţei  între
           „Am ploarea  şi  com plexita­  elaborează  să  vizeze  In  mal   gătură  cu  necesitalea  creşte­  gii  a ctivită ţi.  Este  demn   de   tive  să  discutăm   am ănunţii   majoră  discernămîntul,
          tea  obiectivelor  stabilite  pe   morc  măsură  domeniul  apro­  rii  co n trib u ţie i   sindicatelor   subliniat  că  organ izaţiile  sin ­  cu  fiecare  form aţie  de  lucru
          anul  1970  —  se  arată  în  da­  vizionă rii   Ichntco-m aterlale,   la  înfăptuirea  sa rcin ilo r  ce  le   dicale  reuşesc  să  antreneze   sarcinile  ce  i  revin  din  g ra ­
          rea  de  seamă  —  Impun  sar­  acesta  fiin d   un  element  fun­  revin.                în  acţiu nile  ce  lo  întrep rind   ficul  de  execuţie,  termenele
          cini  sporite   a tit  colectivelor   damental  In  m aterializarea  o­                   un  număr  mai  mare  de  spe   şi  alte  co n d iţii  prevăzute  de
          de  muncă  din   întrep rind eri,   biectivelor  propuse.  La  oţelă-   Aprecierea  unanim ă  a  ce­  cia lişti,  de  oameni  ai  m uncii,          profunzimea şi  perseverenţa
          cit  şi  pentru  organizaţiile  sin­  ria  electrică,  de  pildă,  se  fo­  lor  care  au  luat  cu vîn tu l  a   asigurind  o  cuprindere  moi   aceasta.
          dicale.  In  acest  an  în  jude­  losesc  p a tru ;fe lu ri  dc  electrozi   fost  că.  în  ansam blul  a c tiv i­  largă  a  problem elor.  Ca  ui   Dc  asemenea,  la  indicaţia
          ţu l  nostru  producţia  globală   ce  sint  aprovizionaţi  din  tot   tă ţii  organizaţiei  sindicale,  lo­  mare.  ho tâ rîrile ,  m ăsurile  ini   com ite tu lu i  de  partid,  am  o r­  La  exp lo atările  m iniere  Lu-   ganizaţiile  sindicale  subordo­  s p rijin irii  a c tiv ită ţii  din  v e ri­
          industrială  va  creşte  faţă  de   atîlea  ţă ri  Din  cauza  liv ră ri­  cul  cel  mai  im portant  trebuie   tiate  vizează  mal  direct  as­  ganizat  dezbateri   concrete,   peni.  Vulcan.  Aninoesa  şi  o i­  nate.  au  elaborat  nu  o  dată   gile  de  bază  ale  în tre p rin d e ­
          anul  trecut  cu  1,2  m iliarde  de   lor  neritm ice  apar  perturba­  să-l  ocupe  problem ele  re a li­            consultări  largi  m enite  să  pu­  ţele  —  spunea  In   cuvîn tu l   măsuri  bune.  au  in iţia l  ac­  rilo r  —  secţiile,  sectoarele,  a-
                                                                                                    pectele  şî  lo cu rile   nevrafgî
          Iei,  iar  producţia  marfă   cu   ţii  în  procesul  de  muncă,  se   zării  integrale  a  sarciniloi  de   ce,  susceptibile  de  îm bună­  nă  în  evidentă  p o sib ilită ţile    său  tovarăşul  G avrilă  David,   ţiu n i  valoroase,  dar  o  porte   gregalele.  fo rm a liile   de  lucru,
          9,4  la  sută.  Creşteri  însemna­  cheltuiesc  suplim entar  im por­  plan  şi  angajam entelor  asu­  tăţire.        de  care  dispunem  pentru  în ­  preşedintele  C o nsiliu lui  m u­  din  ele  ou  rămas  neilnaliza-   acolo  unde  se  înfăptuiesc  ho-
          te  urmează  să  se  obţină  în ­  tante  fonduri  m ateriale  şi  bă­  mate  în  întrecerea  socialis­                făptuirea  sarcinilor.  A slie l  de   nicipal  Petroşani  ol  sindicate­  le.  Faptul  se  datorează  în  bu­  tă ririle   de  p a rlid  şl  de  slaf.
          deosebi  la  cărbune  cu  ccn  700   neşti                  tă.  De  aici.  totul  este  dacă   Aceasta  s-a  im prim at  şi  în   acţiuni  au  în  vedere  o rg a n i­  lo r  —  o  direcţie  im portantă   nă  parte  slabei   lor   popu­  plan urile  economice.  S tilul  şl
          m ii  tone,  cocs  cu  122  m ii  to­  —  .Studii  şi  analize  —  ară­  ele  reuşesc  să  găsească  fo r­  s tilu l  şi  m etodele  de  muncă   zarea  m uncii,   omogenizarea   a  a c tiv ită ţii  sindicale   este   larizări.  co n tro lu lu i  si  în d ru ­  metodele  de  muncă   trebuie
          ne,  oţel  cu  cca  100  m il  lone,   ta  tovarăşul  Remus  Judele  —   mele  sf  m od alităţile  prin  ca­  ale  c o n s iliilo r  m unicipale  si   fo rm a ţiilo r  de  lucru,  ap ro vi­  extinderea  experienţei   pozi­  m ării  insuficient  de  perseve-   să  vizeze  neapărat  eficienta,
          lam inate  fin ite    pline  cu  183   s-au  făcut  şi  la  U  V.  Că Ian.  re  să  şi  exercite  cu  m axim um    orăşeneşti, ale com ite te lo r sin­  zionarea.  folosirea   tim pu lu i   tive  în  p riv in ţa   fo lo sirii  ace­  renle  şi  sistematice.  creşterea  co n trib u ţie i  organl
          m ii  tone,   lemn   cu  36   m ii   Ele  vizează  reducerea   unor   de  eficientă  a trib u ţiile   ş>  ro   dicale lo r  din   în trep rind eri.   de  muncă  etc.  Ele  au  dat  re­  lo r  tehnologii  dc  lucru  care
          mc  şi  alte  produse  de  marc   consumuri,  valorificarea   mai   Iu l  pe  care  îl  au.  Se  corsta-   In  c u v in lu !  lor,  mai  m u l|i  de   zultate  bune  şi  de  oceea^vom   perm it   creşterea   randam en­  Efectul  tu tu ro r   acţiu n ilo r   zatiei  sindicale  la  îndeplinirea
          însemnătate  pentru  economia   raţională  a  rezervelor  in te r­  tă  îm bucurător  că  nola  dom i­  legaţi  au  subliniat  acesl  Iu   continua  să  le  folosim   ca  pîr-   telor.  reducerea  consum uri­  depinde  în  măsură  hotărîloarc   sarcinilor  de  plan  sl  a  anga­
                                                                                                                                                                                                                         jam entelor  în  Întrecerea  so­
          naţională”                  ne.  Finalizarea  lor   este  în­  nantă  a  a c tiv ită ţii  organi  Glii­  cru.  Iată  cc  spunea,  de  pilea,   g h ii  în  rezolvarea  sarcinilor   lo r  de  m ateriale  şl  energie.  dc  modul  în  care   m em brii
           Recenta  plenară  a  Com itetu­  greunată  însă  de  calitatea  u­  lor  sindicale  este  s p iritu l  de   tovarăşul  loan  M ardale.  pre                                     C o nsiliu lui  judeţean,  ai  con   cialistă.  Toate  acţiu nile  ce  se
          lu i  judeţean  de  partid  -   a­  nor  m aterii  prim e  şi  m ateria­                                               ce  ne  stau  în  fată” .      Tn  silfu l  şi   m etodele   dc   s iliilo r  şi  com itetelor  s in d i­  întrep rind  să  poarle  girul  ne­
          rătau  tovarăşii  Cnstache  T ro-   le  cu  care  ne   aprovizionăm.  muncă  asiduă,  de  căutare  a   şedinţele  com ite tu lu i  sindica­  O  asemenea  orientare  este   muncă  ale  o rg a n iza ţiilo r  s in ­  calelo r  muncesc.   C onferinţa   ce sită ţilo r  reale  ale   fiecărei
          luş,  Vasile  Ciri|>eru,  lonchlm    In  darea  de  seamă  se  arată   căilor  de'  sporire  a  co n trib u ­  lu lu i  l.C .S .H .:  caracteristică  şi  pentru   alte   dicale  există  ta lu ri  cu   largi   a  însărcinat  organul  judeţean,   întrep rind eri,  sector,   secţie
          Gherman  şi  a lţi  participanţi   că  există  condiţii  create  ca  în   ţiei  Iar  la  rezolvarea  p ro ble­  „In   alenţia  c o m ile tiilu i  nos­  com itete  de  sindicat  din  în ­  p o sib ilită ţi  de  îm bunătăţire.   organele  subordonate  aces­  şi  form aţie  de  lucru,  să  se
          la   conferinţă  —  ca  răspuns   acest  an  să  se  economisească                                                                                  C onferinţa  a  apreciat  că.  a tit   tuia,  întreg ul  activ  sindical   finalizeze  cu  m axim um   dc  e-
          la  chem ările  adresate  de  o r­  7 000  tone  de  cocs,  2 400  tone   m elor  economice,  ale  produc-  tru  stau  loate  şantierele,  dar  tre p rin d e rile   j'udelului  noslru.  C onsiliul  judeţean  cîl  şi  o r­  să  acorde  atenlie  moi  mare  ficicntă.
          ganizaţiile  judeţene  de  par­  de  metal  şi  alte  produse  Coc-
          tid  Braşov  şi  Tim iş,  Şi-a  luat   sarii  din  Călan  subscriu  cu
          angajamente  im portante   p ri­  lot  entuziasmul  la  m a te ria li­
          vind  îndeplinirea  şi  depăşirea   zarea   acestor   angajamente.
          sarcinilor  de  plan   pe   1970   Solicităm   în  schimb  s p rijin u l
          Planul  de  stat  pe  ocest  an  pu­  m in erilor  din  Valea  Jiu lu i  In
          ne  în  centrul   preocupărilor   livrarea  ritm ică  a  cărbunelui,
          tu tu ro r  colectivelor  ridicarea   reducerea  conţinutului  de  ce­
          calitativă  a  în tre g ii  a ctivită ţi   nuşă,  iar  transportul  feroviar
          economice,  prin  concentrarea   să  pună  Ia  dispoziţie  vagoane                                                                                  tehnice  necorespunzăloare  a   Calificarea.  îm bogăţirea  cu­  rea  p o litic ii  p a rtid u lu i  nostru,
          e fo rtu rilo r  în  direcţia  folo sirii   curate  deoarece  din  cauza  d i­                                                                      sculelor,  dispo zitivelor,   u ti­  no ştinţelor  profesionale   ale   penlru  întărire a  disciplinei  în
          intensive  a  capacităţilor   de   verselor  resturi  de  m ateriale   0 privire atenta spre  condiţiile                                            la je lo r  şi  in sta la ţiilo r.  M un­  salaria ţilo r,  creşterea  com pe­  muncă,  a  fam iliei,  educarea
          producţie,  economisirea  mate­  se  deteriorează  in stalaţiile  de                                                                                ca  de  educare  profesională   tentei  şi  a  răspunderilor  lo r   cop iilor,  răspîndirea  cunoştin­
          riilo r  prim e  şl  a  m aterialelor,   prelucrare,  scad  in d icii  de  u-                                                                       şi  de  respectare  a  N.T.S.  de   pentru  soarla  producţiei  fo r­  ţelo r  sanitare  etc.” .  Tovarăşa
          utilizarea  mai  bună  a  tim p u ­  tillzare  la  bateriile  de  cocsi­                                                                            către  salorioţi  nu  este  abor­  mează,  dc  asemenea,  o  sferă   Gaşpar  a  prezenlat  apoi  şi  u ­
          lu i  de  lucru  şi  reducerea  chel­  ficare.                                                                                                      dată  cu  suficientă  co n vin ­  în  care  activitatea  sin dica le­  nele  propuneri  care,  p rin lr-o
          tu ie lilo r  de  producţie.  Un  loc   Darea  de  seamă,  participan­  de  munca  şi  de  viaţa                                                    gere,  deşi  rezultă  clar  că  o   lo r  trebuie  să   cunoască  o   a ctivita te  mai   «tentă   din
          im portant  în  planul  de  stat   ţii  Ia  discuţii  au  relevat  şi                                                                               îm bunătăţire  în  această  direc­  îm bunătăţire  permanentă.  In   partea  conducerilor   în tre ­
          pe  Judeţ  îl   ocupă   creşterea   alte  aspecte  legate  de  posi­                                                                                ţie  ar  avea  un  efect  deosebit   legătură  cu  m ulte  aspecte  ale  prin d e rilo r.  a  co m ilelelor  sin­
          p ro du ctivităţii  m uncii  pc  sea­  b ilită ţile   creşterii  p ro d u ctivi­                                                                    n tît  în  p riv in ţa   rea liză rii  sar­  acestei  probleme,   tovarăşa  dicatelor,  să  va lo rifice    maf
          ma  căreia  trebuie  să  se  ob­  tă ţii  m uncii  Aplicarea  opera­                                                                                c in ilo r  de  plan  cît  şi  asupra   Ana  Gaşpar,  delegată  a  sin d i­  bine  s p iritu l   gospodăresc,
          ţină  cel  puţin  60  la  sută  din                         ale  salariaţilor                                                                       reducerii  num ărului  de  acci­  catu lui  sa la ria ţilo r  din   re ­
                                      tivă  a  in ve n ţiilo r,  in o va ţiilo r                                                                                                                                        hărnicia  şi  priceperea  fem ei­
          sporul  producţiei  globale  in ­  şi   alto r   soluţii   valoroase,                                                                               dente.                       ţeaua  com ercială   Petroşani,  lor.
          dustriale  O  rezervă  însemna­  crearea  clim atului   favorabil                                                                                    M ai  subliniez  un  fapt,  anu­  a  spus i                Darea  de   seamă,  c«  şi  o
          ta  în  scopul  spo ririi  rodni­  introducerii  tehnicii  noi  tre­  C onferinţa  a  apreciat,  pe   u n ită ţile   economice  ale  ju d e ­       me  că  în  m ulte  în tre p rin d e ri   „U na  din  preocupările  mari   bună  parte  din   p a rlicip a n tii
          ciei  m uncii  o  constituie  fo lo ­  buie  să  formeze  în  mai  ma­                    ţu lu i  noslru  au   inlrep rin s   şantierele  de  conslructil.   în   lipsa  forte?  de  muncă  este  in ­  ale  C o nsiliu lui  m unicipal  Pe­  la  dezbateri  au  arătat  că  una
          sirea  cu  maxim um   de  randa­  re  măsură  obiectul   preocu­  bună  dreptate,  că  organizaţia   largi  acţiuni  m enite  să  asigu­  u n ită ţile   de  exploatare  a  lem ­  vocată  ca  factor  care  îm p ie ­  troşani  al  sindicatelor  o  con­  din  principalele  sarcini  care
          ment  a  m aşinilor,  u tila je lo r  şi   părilor.         sindicală  Irebuie   să   simtă                            nului.  Ele  se  datoresc.  pe  de   dică  realizarea  planului.  Lu­  stitu ie   g rija   pentru  ridicarea   stau  în  ioja   sindicalelor  o
          in sta la ţiilo r   în  judeţul  nos­  —  Tehnica  nouă,  cu  toate  a-   cel  mai  puternic   chemarea   re  respectarea  legislaţiei  de   o  parte,  m odului  superficial   crul  acesta  este   adevărat   continuă  a  n ive lu lu i  de  pre­  con stituie  munca   o iltu ra l-e -
          tru  slot  utilaje  nefolosite  în   Irib u le le   sale  —  arătau  tova­  spre  asigurarea  unor  con di­  proiecţie  a  m uncii  şi  îm bună­  în  care  se  face  instruirea  noi­  doar  în  parte.  De  ce  ?  Pentru   gătire  profesională  si  de  cu l­  ducativă.  S-a  apreciat  că  ma­
          valoare  de  peste  5  m ilioane  de   răşii  Mircea  Bâdârău,  M ihai   ţii  optim e  de  muncă  şi  viată   tăţirea  c o n d iţiilo r  de  lucru  şi   lo r  angajaţi,  iar  po  de  altă   că.  aproape  de  regulă.  în  a­  tură  generală  al   fem eilor.  rea  m ajoritate  a  sindicalelor
                                                                                         acelora
                                                                      tu tu ro r  salaria ţilo r.
          lei.  iar  altele   nu  produc  la   Cervencovici  şi  a lţii  —  com­  care  în  secţii,  sectoare,  şan­  de  viată  ale  salaria ţilo r.   In   parte,  co n tro lu lu i  slab  pe  ca­  ceste  u n ită ţi  fluctuaţia  este   au  desfăşurat  o  activita te  sus­
                                                                                                                                 ro  îl  lac  conducerile
                                                                                                   colaborare  cu  D irecţia  Jude­
                                                                                                                                                     în tre ­
          param etrii  proiectaţi   Randa­  portă  aspecte  variate   legale                                                                                  m are;  pleacă  mai  m ulţi  decît   C om itetele  sindicalelor.  îm ­  ţinu tă  penlru   popularizarea
          mentele  orare  la  unele  lin ii   de  gradul  de  pregătire  tehnî-   tiere.  în  form aţiile  de  lucru,   ţeană  pentru   problem e   dc   prin d e rilo r,  secţiilor,  sectoa­  se  angajează  şi  aceasta   în   preună  cu  com itetele  de  di­  p o litic ii  p a rtid u lu i  şi  statului
          de  lam inoare  de  la  C S I!  nu   co-profesională  a   m u n cito ri­  înfăptuiesc  plan urile  noastre   muncă  şi  o c ro tiri  sociale  s-au   relor  şî  şontierelor.  m aiştrii,   marc  măsură   se   datorează   recţie  de  la  „V îscoza"   Lu-   nostru,  au  organizat  num e­
          cresc  pe  măsura  p o sib ilită ţi­  lor   Măsuri  eficace  au  fost   economice.  Aspectele  sociale   efectuat  controale  obşteşti  în   in g in e rii  şi  tehnicienii.  Iată   preocupării  slabe  pentru  asi­  peni,  Uzina  de  u tila j  m inier   roase  acţiuni  cu  caracter  e­
          lor,  deoarece  persistă  neajun­  luate  şi  pînă  acum,  lucru  ce   ale   ansam blului   a c tiv ită ţii   84  de  în tre p rin d e ri,  în  urma   ce  spunea  în  cu vîn lu l  său  to ­  gurarea  c o n d iţiilo r  de  lo c u it'1.  Petroşani,  din  reţeaua  com er­
          suri  şi  greutăţi  in  legătură  cu   se  concretizează  în  aceea  că                                                                                                                                       ducativ.  In  dom eniul   propa­
          asigurarea  dc  lingouri  calde,   la  unele  agregate,   secţii   şi   sindicale  au  rolul  im portant   cărora  s-au  sta b ilit   măsuri   varăşul  L iv iu   Felea,  d ire cto ­  U nii  delegaţi  au  arătat  că   cială  şl  din  întreprinderea  de   gandei  tehnice  s-au  orgoniznt
          a  deselor  schim bări  de  ca li­  sectoare  au  fost  obţinuţi  in­  de  a  s p rijin i  colectivele  în ­  m enite  să  con tribu ie  la  redu­  rul  D irecţiei  judeţene  pentru   m ulte  din  abaterile  de  la   pa nificaţie   au   organizat   conferinţe,  simpozioane,  dez­
          bre.  nerespectarea  program u­  dici  de  utilizare   com petitivi   tre p rin d e rilo r  in   realizarea   cerea  num ărului  accidentelor   problem e  dc  muncă  şi  ocro­  norm ele  de  tehnica  securită­  cursuri  şi  au  ajutat  un  în ­
           lui  de  revizii,  reparaţii  şi  a l­  cu  cei  realizaţi  în  alte  ţări,             şi  îm b o ln ă virilo r  protesionale.  tiri  sociale :   ţii  m uncii,  care  provoacă  ac­                        bateri  pe  d ife rite   teme.  La
           tele  In  în trep rind erile  fores­  s-a  îm bunătăţit  calitatea  pro­  sarcinilor  de  plan  şi  a  anga­                                                                    semnat  num ăr  de  femei  să-şl   clu bu ri,  sălile   de  cultură  şî
          tiere,  unele  u tilaje   nu  sini   duselor.  In  direcţia  rid ică rii   jam entelor.  S latul  alocă  fon­  P articipanţii   la  conferinţă   „Deşi  num ărul  accidenlelor   cidente  de  tot  felul,  se  dato­  însuşească  o  profesie.  Num ai   sta ţiile   de   radioam plificare
           folosite  la  întreaga  lo r  capa­  ca lifică rii  şl  specializării   se   duri  mari  în  vederea  creării   au  analizat  însă  în  sp irit  c ri­  de  muncă  a  scăzut,  totuşi  el   rează  nu  necunoaşterii  aces­  la  U.U.M.P.,  de  pildă.  114  fe­  s-au  tîn u t  expuneri   vîzînd
           citate  cu  toate  că  pe  seama  a-   I>ol  întreprinde  acţiuni   mal   unor  co n d iţii  bune  de  muncă   tic  activitatea  C o nsiliu lui  ju ­  se  m enţine  ridicat.  Dacă  a­  tora  de  către  m uncitori,  ci   mei  s-au  calificat  tn  m eserii­
           eestora  se  poate  suplini  lipsa   largi,  mai  eficace,  legate  con­                                                                                                                                     com portarea  în  muncă,  socie­
           forţei  de  Inuncă   la  lu crările   cret  de  tehnologia  de  produc­  şi  viaţă.  Num ai  în  cursul  o-   deţean,  a  com itetelor  sin d i­  nalizăm  cauzele  care  au  ge­  neglijenţei,  ig n o ră rii  lor.  In   le  de  strungar,  frezor,  sudor,   tate  si  fam ilie.  M ulte  din  «-
           de  doborll,  secţionat  şi  trans­  ţie,  de  dezvoltarea  ei  In  per­  nului  1969  penlru   acţiunile   catelor  din  în trep rind eri,  sub­  neral   accidentele  constalăm   astfel  de  s itu a ţii  trebuie  să   electrician,  laborant,  iar  al­  cestea  însă  din  cauza  slabei
           port.  Asemenea  situaţii  per­  spectivă.                 de  proiecţie  a  m uncii  au  fost   lin iin d   carenţele  ce  se  mai  in-   că  peste  15  la  sulă  s-au  pro   se  facă  sim ţită  prezenta  or­  tele  aproape  120  din  reţeaua
           sistă  şt  tn  un ităţile  m iniere,   Im portant  este  ca  măsurile   acordate  ju d e ţu lu i  Hunedoa­  tîlnesc  în  p riv in ţa   legislaţiei   dus  din  cauza  in disciplinei  în   ganizaţiei  sindicale,   combâ-   com ercială  s-au  pregătit  pen­  p re gă tiri  se  dovedesc  in e fi­
           de  transport.  In  în tre p rin d e ri­  stabilite  în  hotărjre,  aplicarea            m uncii  şi  a  c o n d iţiilo r  de  v ia ­  muncă.  14,6  la  sută  din  cau­  tln d   cu  tărie  atitudinea  dc   ciente  Aceasta  se  referă  şi  la
           le  dc  construcţii        lor  să  aibă  cursivitate,  să  fie   ra  94  m ilioane  lei.  De  ase­                                                                             tru  vînză lori,  bufetieri,  ospă­  pregătirea,   desfăşurarea   şl
                                      legate  de  specificul  procesu­  menea.  într-un  singur  an  mai   tă,  în  general.  S-a  arătat,  de   za  nerespectării   tehnologiei   indiferentă,  abaterile,  tratîn d   tari  etc.,  adică  penlru  sfera
            -   Statul   nostru  —  arăta   lui  tehnologic  mereu  în  per­                                                                                                                                            con ţinu tu l  m uncii  artistice.  Fn
           îng  Mlrcea  Bădăran  —  face   fecţionare;  la  elaborarea  lec­  bine  de  17 000  dc  salariaţi  au   pildă,  că  num ărul  accidente­  lu crărilor,  13  la  sută  din  cau­  aceste  aspecte  ca  parte  in te ­  deservirii.   Femeile  aduc  o   unele  centre  ole   ju d e ţu lu i
           efo rtu ri  financiare  însemnate                           p rim ii  din  partea  sindicalelor   lor  de  muncă, al  îm b o ln ă v iri­  za  m anevrării   necorespun­  grantă  a  problem elor  produc­  co n trib u ţie   însemnată  la  fin a ­
                                      ţiilo r  şi  expunerilor,  la  condu­                                                                                                                                             noslru  activeoză  foarte  palid
           pentru   dotarea,   dezvoltarea,   cerea  cursu rilo r  de  perfecţio-  j   bilele  de  odihnă  şi  tratam ent   lor  se  m enţine  încă  destul  de   zătoare  a   m ijloacelor   dc   ţiei,  ca  parte  a  g r ijii  ce  tre   lizarea  unor  acţiuni  mai  im ­
           modernizarea  în trep rind erilor,                                                                                                                                                                           unele  form aţii  artistice   de
                                      nare  să   participe  cele.  mai  *   pentru  a-$i  reînnoi  forţele  si   ridicat.  Cele  mai  m ulte  au   transport,  a  nerespectării  re­  buie  s-o  manifeste   pentru   portante  in iţia te   de  com ite­
           construirea  de   noi  obiective   competente  cadre  tehnice   şi                                                                                                                                           tradiţie,  cum  sint  fanfarele,
                                                                       a-şi  reface  sănătatea.     loc  in  exploatările  miniere,   g u lilo r  de  circu la ţie   şi  numai   co n d iţiile   de  muncă  ale  sala­  tele  sindicatelor  si  co n siliile
           industriale  Este  necesar   ca,   economice  care  să  asigure  in-  I                                                                            ria ţilo r.                                               corurile,  echipele  de  teatru,
           pe  baza  cunoaşterii  situaţiei   suşirea  şl  aplicarea  a  lot  ce  j   Com itetele  sindicalelor  din  la  com binatul  siderurgic,  pe  G.9  la  sulă  din  cauza   stării  populare,  pentru  populariza­  de  dansuri  etc.
           din  fiecare  unitate,  Consiliul  este  nou  In  ştiinţă  şi  tehnică.  .
   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84   85