Page 81 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 81
emnatnaaraiDûJsmiç
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4709 @ MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970
REZERVELE CREŞTERII [7771 #2 il notes» bloc notes ■ bloc notes
PRODUCTIVITĂŢII
r A încurcat
produc liv ila le a planificată re forestiere, m iniere şi de In destinaţia
dustrie locală, iar din raportă
EimaSBEBBi zultă că num ai în tim pu l pier rile statistice făcute la sfîrşi-
dut cn urm are a absentelor
nem otivale şi a în v o irilo r ss tu l lu n ii ianuarie a.c., rezultă r n ô u u b ô o . Ignat Nandu este expedi
putea realiza o producţie su că fenomenul continuă să se tor principal la serviciul
IV lînqu aceste în tre p rin plim entară de peste 1,3 m ili manifeste cu o intensitate şi desfaceri al V V. Călan. Tre
deri i arc nu $i-au realizai sar oane lei. Indici de folosire a mai marc le aceleaşi unităti. buia să expedieze două va
cin ile rlc pion credem cA Irt'- fondului de lim p nini scăzuţi A vin ri în vedere perpetuarea a- gon na cu zgură cu destina
buio semnalai şi faptul că li decît in ianuarie anul prece ceslor fenomene cu influenţe ţia .sla(/a C.E.R, Smîrdan,
nele un ităti m iniere din V a dent au înregistrat şi Uzina negative asupra p ro d u c tiv ită ţii - Astăzi am citeva... Cine umblă după aşa cum .se specifica in co
lea Jiu lu i 1. M. Hunedoara, ,.V iclo ria " Călan. Fabrica c h i m uncii şi tendinţele dc dezvol - Stop I manda întreprinderii dc con
I. M Harz.a si 1.1.L Brad au mică O răşlie, J.M.C. ttîrcea, tare a lor. desprinse din anali - Ce nu-i în regulă, şefu două funcţii... strucţii siderurgice şl mon
realizai un nivel al produc* ,,M arm ura" Sinieria ele. za datelor statistice, Apreciem le ? taje Calaţi, Eiind probabil
li v iljţ ii m uncii mai scă/.ul de Pentru a da o dimensiune că nu este lip sit dc im portan - Intră in funcţiune şi no La C.A.P. Roşorod esle distrat, a scris in documen
ci! in prima lunjî din anul pre v a lo rii tim p u lu i pierdut din tă să lansăm un semnal de tesul meu. Am fost pe teren. cioban ta turma dc oi Rcica tele respective ca loc de
cedent. Desigur ca ju stifică ri cauza în tre ru p e rilo r, absenţe alarmă pentru în tre p rin d e rile - In sfirşit ! Eilimon. Veniwl vremea fier destinaţie staţia C E.R. Ca-
s-ar guşi. Se pol invoca o mie lor nem otivale şi a în v o irilo r în cauză. - Mă iei peste picior ? Fie. tului ţuicii, .s-a (/hulit să laţi-mărfuri.
Si unu de m olive, Insă după am calculat voloarea produc Cele exem plificate sfnl doar N-o so ne duelăm. Află că facă şi pe cazangiul, că Se Pînă s-au descurcat iţele,
pururea noastră un lucru csle ţiei ce s-nr ii putut realiza pe cile va rezerve care stau Ia în- om fost Io Simeria. unde. curge... poate pică şi vagoanele au staţionat c/te»>o
clar si anume rA aceste unilA ti ansam blul ju d e ţu lu i în acest demîna com itetelor de direc - Aşo departe ? pentru cl ceva. Ocuphulu-se zile şl apoi au fost recart.ate
nu an pus în valoare loalc re lim p. rcz.ulUnri o valoare de ţie pentru a ti puse în valoa - lor ? Scurteazo-ţi limba, mai mult dc noua sa înde la staţia C E R. Smlrdon. Nu
zervele de care dispun. peste 6 m ilioane lei. Iată deci re. Credem că este u til şl ne băiete. Nu glumesc. letnicire, a uitat de turma mai făcea marfa ctt costase
La m inele din Valea Jiu lui, că in tr-o singură lună, la n i cesar ca fiecare unitate să aibă - 'Nţeles ! de oi. Cînd s-a făcut numă transportul. Dar cind lucrezi
dc exemplu, indicele de u tili velul jude ţu lui, reducerea li în vedere b ila n ţu l încheiat în - La Simerio, în centrul o rătoarea, n-au răspuns la o
zare a londului de lim p csle nei părţi re la tiv m ici din tim prim a lună din acest an şi pe raşului, stă înfipt în pâmint pel trei mioare. A încercat eu capul in nori şi trimiţi
(u m ult mai scăzut decil in pul pierdut ca urm are a aces baza lui. să stabilească mă un panou de ofişoj. Bei ca s-o scalde .* ba că-i vagoanele aiurea, trebuie să
prim a lunA a anului precedent, tor fenomene negative însem suri eficace pentru oprirea sau - Doar nu era să stea în albă. ba că-i neagră Dar in tragi scurta, să suporţi con
fo n d u l rle lim p n e u tili/a l în nează un volum de producţie reducerea efectelor unor feno fipt în cer... mioarele (le unde nu-s. secinţele. Uzina nu-l plăteşte
luna ianuarie trece de 300 000 apreciabil, ce ar fi p u lu l să mene negative ce s-au m ani Sfaturi de drum înainte da plecarea pe povirnişuri. - Te iert o doua oară. Mai Cc )-a picat 3/ cff (le la ca
oin-ore din care numai absen se înglobeze- in rea liză rile din festat în anul precedent şi Foto : V. ONOIU departe. Acest ponou n zan nu se ştie Sn ştie mimai pe Ignat să trimită vagoane
contul angajam entelor. care în luna ianuarie au în re vechi... le cu mărfuri la Intimplare,
ţele nem olivate si în v o irile că i S-a imputat şi trebuie
Instabilitatea forţei de m un gistrat o tendinţă dc m enţine - II Ştiu. E de mult acolo. să plătească cele Irei mina) o să se plimbe prin ţară. A
sini de 11 000 om-ore. adicA M
că a adus rlc asemenea pre re sau am plificare. Rezultate - Nu de alo-î vechi. Bâ- lipsă Aşa se hitimplă cu cei ceastă neglijenţă l-a costat
la sută. Dacă avem în vedere ju d ic ii econom ici ju d e ţu lu i da le bune şi unele de talii nega Presiune mare... trîneteo Iul stă in conţinut. care aleargă după două func
torită p ie rd e rilo r dc tim p şi tive din a ctivilate a în tre p rin - Mai clar, şefule. ţii. Nu îndeplinesc nici una 2 200 lei, sumă ce a fost o-
randam entelor scăzute pe care de rilo r. pot şi trebuie să con - Adică anunţă manifestări cum trebuie. In cazul Ini bUgat. să o plătească pentru
le dă in prim ele zile orice sa stituie o bază solidă pentru De cîte ori s-a intîmplat un adevărat maraton, desfă- care ou avut loc acum o lu Bcica. m al trebu ie să se cla prejudiciul adus uzinei prin-
lariat la un nou loc de muncă. In intensificarea e fo rtu rilo r p ri ca mina Ţebea să rămlnă şurindu-se pe parcursul a 30 nă şi chior mai mult. rifice de ce sc va ocupa : ae tr-o sentinţă a judecătoriei
anul 196D au înregistrat o in vind sporirea eficientei m un sub plan — şt din păcate a- de ore. „Presiunea" s-a sol
tensitate mai mare a flu ctu a c ii depuse de fiecare salariat semenea „întimplărl" sint dat cu un minus de citeva oi sau de cazan. Hunedoara.
ţiei forţei de muncă u n ităţile din ju d e ţu l nostru. eam dese — conducerea în sute de tone dc cărbune. La
treprinderii qăseşte de ur care. neapărat, trebuie adău
genţă scuza .* „avem presiune gate alte „presiuni" mai mă
mare in galeria cutare", sau runţele, reprezcntînrl goluri
J n a b a ta ju l x se semnalează
brigă
le in aprovizionarea
La GonfSuenţa pasiunii presiuni excesive zilor, absenţele nemotivate, - O fi retroactiv... Autobaza
Aceeaşi placă arhiuzată se
învoirile etc,
invîrtc şi In această lună Toate astea au subţiat în - Stai să vezi. Unul dintre
cînd. dc la o zl la alta, res aşa m ăsură realizările îneft afişe anunţă un spectacol
Dar sferă indiferenţei este tanţele faţă de plan au tot num ai cu un efo rt deosebit „Parada melodiilor", al clu
ceva mai larqă, incluzind şi. urcat in spirală. ajunqînd activitatea minei va putea bului din Călan, pentru ziua
ne întrebarea : cum vor putea pe primarul comunei, pe ca in decada a dona să e- fi redresată. Ceea ce se şi de 18 ianuarie a.c. transport auto
cooperatorii sA livreze le gu secretarul comitetului comu e.hivaleze cu producţia de cere făcut in puţinele zile - a.c. sau pentru anul vii
mele pe care nici nu le-au in- nal de partid, a căror pre cărbune a minei pe o zi si rămase din februarie. Va tor ?
sâm inlal '< Mai m ult chiar, nici preocupări a conducerii că jumătate. şti oare conducerea l.M. Ţe - a.c,, că doar nu-s orb.
în sera în m u ltilo r pe 300 mp minului cultural. Este sufi zenţă la spectacolul ştafetei De bună seamă, presiuni bea, acum, cind este la strîm- Altul, anunţă un concurs „Ci
nu s a însAm înlal in toamnă cient să a m in tim că. clin in - a rămas de domeniul... Spe sint şl-or m al fi, că de-aia toare, să pună sub maximă ne ştîe ciştlgă" po teme de
nici un sortim ent de lequnic t-regul spectacol al Orăştioa- ranţei. Şi cînd ne gîndim cu e mină. N-are nimeni ce zice. presiune toate motoarele pro protecţia muncii, pentru ziua Hunedoara
pe m otiv cA „nu se găseşte aveau prilejul să se int.il- ducţiei ?
rri, mai. m u lt de jumătate a nească cu primarul şi secreta Numai că în cazul de faţă de 28 ianuarie,
com bustibilul necesar încA l/i-
fost susţinut de elevii şcolii. rul Consiliului popular din presiunea nu vine de la ca - Tot a.c. ?
rii ei", iar in p rivin ţa amena priciile adîncurilor, ci din eu
jă rii răsadniţelor nu s-a miş Cum se realizează fnsă edu Beriu, veniţi la Orăşlioara totul altă parte. Vine de la - Tot. Şi mai sînt acolo ? Anunţă c ă lă to rii:
ca' nici un deget (?). carea yi culturalizarea adul de Sus cu formaţiile comu ceea ce se cheamă slaba or un anunţ a! Uzinei mecanice
N ici cooperatorii din Foit ţilor ? nei ! CINEMA din Cuglr (? !), care spune
ganizare a muncii în subte
nu s au străduit cil de ctt să ran Iată un caz. Intr-un a ce angajează ; un anunţ
pregătească producţia de Ic- bataj frontal (lin raionul 2 despre ţinerea unor exame s-a deschis traseul
«lume a acestui an. A rpagicul Intre improvizaţie a fost ars motoriii transpor DEVA : Soiorv m ori, »oriile I—tl ne la nu ştiu ce şcoala C F M.
şi sAmînţa dc salată penlru 2 torului. înlocuirea lui a fost (C inem atograful .,P o lu a 1) ; Paria şî... \
(„A rta “ ); SIMERIA ■ Aruncaţi bon-
hcclnre rare trebuiau cu ltiv a ca in oct (i.M u ro ju P ); HUNE - Şefule, doar nu vrei să
te în l.oamnă nu şi-au qăsit DOARA : Pe urmofe Şoim ului întocmeşti un pomelnic. HUNEDOAR A—CR A IOVA
(,,Constructorul” ) ;
încă locui în pămînt ceea ce şi nesiguranţă A ngelica („F lo c o ra *); N e lm b lîm iia - Mai am o singură piesă
Cind se
denotă o totală lipsA de rAs- nud clopotolo („S id e ru ig a lu l” ) ; şi gata. Era acolo un afiş CU URMĂTORUL PROGRAM:
pundrre şi pasivitate din par Se spune — pe drept cu- rei", după care am asistat 1&. C A lA N : O am eni im p ie |ri(l („11 mîc, mic, dor care de fapt
tea conducerii u n ită ţii. A m e vint — că la Luncohi de Jos o upesă", cum zicea cineva Iunie") ; TELIUC : M arelo Şar justifica existenţa întregului PLECAREA DIN HUNEDOARA LA ORELE 5,00
najarea răsadniţelor. sA nu exista o frum oasă tradiţie a din sală, in trei acte, inter pe (..M in e ru l1) ; GHEIAR: R otii- panou. Anunţa un „Caleido
Royce-ul galben („M in o ru l” ) ; PE
mai vorbim despre insAmînţAri. mişcării artistice de amatori, pretată lamentabil. Dară TROŞANI: Omul cu ordin de re scop ştiinţific” pentru ziua de SOSIREA LA CRAIOVA LA ORELE 11,54
a rămas ca o problemă despre care a creat o anumită fai cei care s-an qindit la mon p a rtiţie („7 N oiem brie'1) ; Discu 20 februarie a.c. Adică chiar PLECAREA DIN CRAIOVA LA ORELE 14,30
(„R e p u b lica ” ) ;
ţie burbolcoscă
a cărei rezolvare nu se ponte mă acestei localităţi în pei tarea în scenă a unei nunţi IU PEN I: lo est de Eden („M u n ziua în care am lecturot
discuta decit la tim pul v iilo r. sajul spiritual al Ţării Za- n-au qăsit de cuviinţă să va citoresc“ ) ; Paradisul în d ră go stiţi eu panoul. SOSIREA LA HUNEDOARA LA ORELE 21,24
Ascnym ălor se prezintă lu c ru ran du /u i. Recentul spectacol lorifice obiceiul local, să res lor („C u ltu ra l1') ; LONEA: Im puţ-
rile Ja C.A F. llo b iln a unde d in ca d ru l „Ş tafetei folclo pecte autenticitatea lui, mă 16.00 D cie h id crco e m iiiu n ll. Lu cnluri ju b ip in V 'rotoare („M in e - Bravo ! Vasăricâ cele
ru l” ) ; AN IN G ASA: Eclipsa („M u n
în tirzie in mod cu to iu l nn- rice", avind un caracter com- car să fi prelucrat un sce mea co piilo r — Album ul ,,Fo- citoresc” ) ; PAKOŞENI; Pe teren vechi se lăfâiou, iar cel cu
m ilie i năzdiovanc".
ju stifica t pregătirea răsadniţe petiţional, presupunea şi mai nariu adecvat, specific zile 18.30 Totul ciniă Fluierele: M in propriu („E.nergio” ) ; PETRIlA ■ A adevărat necesar, abia îşi
lor, iar clin suprafaţa de 1 mult o prezentare la rampă lor noastre, fără măritiş cu ea, fluierul moldovenesc, co sasinatul s-a comis luni („M u n c i găsise un locşor.
toresc” ) ; VULCAN ; înţeleptul de
voiul dobrogean ;
hcrlare salată conlraclalA n vi de o f/n u fd cit mai ridicată. zestre În nu ştiu efte poqoa- 19 03 Telejurnalul de ic a io ; pe M unlelo B leilem o t („M u n c ito - Exact.
s-nu insăminlat. în toamnă de Dar n-a fost aşa ! ne de pămînt. Şi-apoi de 19.20 A cluo lito ie o in econom ie: resc"); URICANI: A ngelica si - Şefule, docă-mi permiţî,
i ¡1 0.3 h rrta ro . In primul ritul desfăşura unde tradiţia, la nunţile ţă 19,30 Preludiu la o lll-o e diţie sultanul („7 N oiem brie” ) ; ORAŞ- prevăd vinovatul.
TIE; C ovolcrii aerului („P a tria '');
O rii îl do darnică ar ti na rea spectacolului n-a decurs răneşti. a sticlelor cu bere „C erbul de a ur“ — Braşov, C nlugO riţo (i comisarul („F la c ă - Să aud. ÎNTREPRINDEREA
Remânlo ¡
tura. în co n d iţiile cînd la după „tipicul" cunoscut, pen şi cravatei la costum popu 19,55 Evocări - 6 M orlla 1945; ra” ) ; GEOAGlU-OAl : Singeroosa - Acarul...
r.A P . Itomns terenul destinat tru cu oaspeţii din Zdrapţi lar ? ! <0,15 Arie p lo itio ? - Premiile U- nuntă macedoneana; HAJEG : Un
gonerol
glonte
pentru
(„P o p u
gră dinii de Ipqiuue nu s a ler- au sosit cu o tntirziere de nluni! A iU jd lo r Pi ostiei pen la r"); BRAD: Atentatul do la Sa - Te înşeli. O fi Simerlp
tru o nul |9£9;
IiI i/ ai şi oqorît din toamnă tre i ore ! (Nu din vina lor Spectacolul localnicilor se 20.25 Mic roovanp ierni e ra ; rajevo („S te n u n ro ţie ") ; GURA- oraş al ceferiştilor, dar vino
DARZA: Ptim ăvora pe Oder (..M i
sînl puţine m olive să se crea ci a autobuzului — caz asu încheie, fără zqomot, cu re 2o in Tcleciriemoteeo — „M o d e lu l” ; n e ru l"); IHA : Soarele vagabon- vat este consiliul popular. E
dă că se vor obţine recoltele pra căruia vom reveni cu citalul tarafului şi al soliş 22.25 Telejurnalul do noapte; * r lor („L um in a ” ), clar ?
aşteptate. Tind în alte un ităti j altă ocazie), zlya cu spectu tilor Mariana Pană, IHe Vft- 22.35 Salonul Iiterar ol le le v iiiu n il; - Clar !
23.15 închiderea om isiunii.
răsadurile de Irîqunie tim p u rii * colul a început fără preda răriur, Elena Ştefan. Corne - Şi mai am ceva..,
sini Aproape răsărite, aici nici rea alhumului-ştafetu, fără lia Bcnea (cea mai bună), a
măcar nu s au insăm inlat in ră oaspeţi, dar cu un qnip vo unui qrup vocal şi cu trei PROGRAMUL II : 6 00 Program mu - Ceasul, şefule I
sadniţe. cal (din Podele), care a ţinut dansuri interpretate ceva RADIO zical de d im in eo ţo: 7,00 R odiojurnol; - Ai dreptate. Timpul fuge str. Cuza Vodă nr. 24
Inir-u n riim inexp lica bil de su prezinte valori folclorice mai hinc de şase perechi dc 7,10 Program muzicol de dim ineaţă Mai aveam o chestiune for-
(contmuore) ; 8.10 Tot inom ie I; 8,25
anemic se lucrează Ia asigura ,.autentice"... din muzica u dansatori. PROGRAMUL I : 6,05-0,30 M utică M on In te rp re ţi; 9.00 Ionel B udijteo- midobilă cu ambalajele care
rea răsadurilor şi in cadru) co şoară („Căsuţa noastră") şi Cfnd nimeni nu mai. spe V o c lu o lilo ţi ; 9,30 V.oio c ă rţilo r; nu, d irijo r ji interpret; 9.10 Curs rfe lipsesc dîn unele alimentare
lim bo germ onă; 9,30 Form aţii ortisti-
operativelor aqi icole din De ra, pe la orele 10, apar ar 10.10 Curs de limbo germ ano; IO.jO co cu vechi tra d iţii; 9,45 O pero „ în din Orăştie şi Hunedoo-a şi Angajează urgent :
alte citeva bucăţi interpre
va Sălaşn de Jos. Haţeg tto- tate ... dezacordat. distonant. tiştii din Zdrapţi. Scuzele Vreou so {.Im; 11.05 M uilco ujOQra; ţe lep tul Socrate” de Georg P hilipp alta, do-a dreptul fantastico,
11.20 Piese corole; 11,43 Sloiul m edi
şnrocl. Densuş etc. După Încă două m elod ii in dc riqoarc prezentate de Du cu lu i. 12.00 Mur'CO u jo o râ . 12.25 (elemann — Irogm cnte; 11,05 Prelu- cu nişte reclame...
Ş irul neajunsu rilo r care se mitru Podea, directorul că Ş liin ţn lo /i; 12.30 M elodii populare: erori de fo lclo r; 11,30 M elodii cu de - Fleacuri.
13.00 R odiojurnol; 13,10 Avanpremieră
manifestă in p rivin ţa pregăti terpretate „aşa şi aşa“ de Ma minului, sînt primite eu... co tidia n ă, 13,22 Com por. lo rii ciniă d ic a ţie ; 12.03 Avanprem ieră c o tid ia - îndrăzneşti ? Ne răfuim • FREZORI
nă; 12,15 Concert de p rim ; 13,03 Po
rii unei tem elii trainice reco l ria /van şi Zorită Ivan, pre- speranţe de către o sală ar drogosleo: 13.45 M unco populoro : vestea muzicală „B ră d u ţu l singure-
I zentatoarea ne anunţă for noi... în dialogul următor. O SUDORI
tei de legume a ocestui an nu 14,C0 Cole.doscop m u iic a l, 14.40 Ro tic” de Lourenţlu P roleio. 13,30 U n
maţia de dansatori. Sala aş hiplină Speranţele n-nu fost- d.o p ub licitate; U,S0 Jocuri d.n Mo da veselă. 14.03 Genczo j, evoluţia
este n in pe departe ejauizat. deşarte Amatorii din Zdrapţi romures; 15,00 Radio jc o o lâ : '3,20 m u ticii populare rom âneşti; 14 30 M e GHEORGHE PAVEL * STRUNGARI
Aspectele rolalate reliefează tepta salvarea spectacolului Om munco popoarelor ; 15.30 Com lod ii dm lllm e ; 14 55 Ş tlm to la 11 .
podelenilor. Dar cele patru au adus pe. scenă mai multă 0 ELECTRICIENI PENTRU ÎNTREŢINERE
necesitatea ca D irecţia agrico 'vigoare, şi-au prezentat pro- petito rul soptăm im l; 16.00 Rorllo]ur- 15 00 Opera „Estrada maestrului Pe
lă judeţeană să in te rvin ă neîn- perechi — un fel de improvi qramul vini dar lipsit şi el nol. 16,20 Ropson oi pio in riio r noos d ro ” de M onuel de F olio; 15.30 Oas O ELECTRICIENI AUTO
peţi oi Fostivalutui
Ire ; 16.30 Consultaţie jurid ico ; 16.40
inirvn o tio n o l ol
fîr/ia l cu măsuri holărîte pen zaţie — ne-au adus pe scenă de comorile folclorice tradi Poginl din operete. 17.05 Anteno II cinteculiri Biojov - Romănio 1970 ;
tru a im pulsiona acţiu nile de tot o „ comoară" autentiră ţionale locale. n ere iu lu i; 17,30 M utică populară bă- 15,40 Radio p u b lic iln le ; 16 00 Radio- 0 LĂCĂTUŞI MECANICI
„Specific" locală — .sirha. n ă ţc o n o ; 18.03 Ş tiinţă, m im ico. Ion- ju m n l; 16,20 A ctualitatea m uiicolo ;
sezon in legum icultură să nu VREMEA 0 AUTOMACARAGII CU PERMIS DE CON
Căutătorii dc comori n-au Aşadar, la Luncoiu n reu re ne ; 10.30 O m elodic pe odresa 16.55 S loiul m edicului; 17.00 M uzică
tolereze sul) nici o form ă tă d v .; 19,00 G oreto radio; 19.30 Soplo- u>oorâ; 17,35 Leciun p orolele; 18.00
răgănările inadm isibile ce se găsit nici in montajul „Nun şită parţiala, o citime de reu mino unui m e'cm an; 20 05 Tabiet« dc Cmci stele in re cita l; 18.30 C uri de DUCERE AUTO.
constată, nu in puţine coope tă ca la noi" nimic autentic. şită şi o victori? facilă, fn de scoro; 20 10 355 dc ciniece; 20 20 Ar lim bo germ ano; 18,50 C inci stele în PENTRU 24 ORE
Vzeme le lo liv cald6 ţi ich mbu-
rative agricole, re le rito r la a Dimpotrivă, era să descope plasare, a amatorilor din ghe n o no ; 20.25 Zece m olodii prole recilol - continuare; 19.30 M eridiane toore, lovorabilo p re cip ita ţiilo r S A L/Y R IZ A R E A SE V A F A C E C O N FO R M
liric o ; 19.50 Noopto bună. c o p il; 20 00
ro le ; 21.00 Istoria id e ilo r; 21,20 Mc
menajarea răsadniţelor şi in- rim că Georqe Coşlntc e dc. Zrapţi. insuficient de. sem Iod11 interpreiote Io t»om petă; 21 30 Muzică vocolă; 20.12 Teotru ra dio fo ilo b e , moi a le i jub loim a de II.C .M . 914/1968.
s ă m l u t a r e A lo r pregătirea şi la Luncoiu dc Jos Montajul nificativă. Moment poetic. 21.35 Solistul scm ; nic: 22.00 Muzică u jo o ră ; 22.20 iozz; plooie Tcmperotura minimă vo fi
fertilizarea terenului astfel a început cu recitarea un ul 22.00 R odioiurnol; 22,20 Spo»t; 22,30 23 05 Discuri r ore; 23,35 Sonata in cuprinsă inlro minus 7 |i minus
3 grado, lor m oiim o intre 3 >i 8
in c it încă din prim ăvară p ro fragment din „Nunta Zamfi N. STANCIU Pentru m ognctolonul dv,; 23,00 Con m| minor pentru violoncel (i pion de grade V ini slab din sud-vest. Dl
ducţia dc legume să aibă asi- cert de m urlco u jo a ră ; 0,03-5.00 Ei- D iam ondi G heciu; 24.00-1.00 Muzică m incaţa - ceaţă locală
trodo nocturnă. de operă.
gurală o tem elie trainică.
ÎNTREPRINDEREA DE INDUS
PRELUAREA PREFECTURII Programul returului TRIE LOCALĂ BRAD
str. Minerilor nr. 5, telefon 1409
JUDEŢULUI HUNEDOARA campionatului ANGAJEAZA
MUNCITORI NECALIFICAJI, în vederea şcolari
zării prin cursuri de scurtă durată cu participarea in
core el a răspuns că această rea. Numai în acest moment, se ma! ţine seama de ordinele Diviziei C : seria a V-a producţie pentru meseria de CIOPLITOR IN PIA
voinţă se Îndreaptă îm potriva cînd Almnsfern se încordase Ia guvernelor cu m ajoritate reac
guvernului şi că nu va părăsi m aximum, prefectul ncavind ce ţionară, prin in iţia tive şi mă TRA. C o n d i ţ i i : să aibă vîrsta intre 18—45 ani.
locul decît prin ordin dc dem i mai face a declarat că trece suri locale pe linia în fă p tu irii E T A P A A X V I-A , IS M A R - M in e ru l Lupeni — M in e ru l A v a n t a j e : In timpul şcolarizării se asigură sala
sie direct de la m in istrul Pe- peste form e şi se supune voin platform ei F.N.D. şi apoi a Pro T IK 1i)7f) : M in e ru l M o lru — Bocşa rizarea conform H.C.M. 914/1968 şi cazare. După
ta ren speculanţilor; exproprierea ncscu. A urm at apoi o convorbi ţei poporului „oferind“ locul gram ului de guvernare demo M in e ru l Lupeni.
pâm înlului de la 50 ha In sus re telefonică cu acesta, prefec candidatului propus de mase cratică, stabilite fio comun a- E T A P A A X X I V -A . 10 M A I: terminarea cursurilor de şcolarizare se asigură con
ţ,\ confiscarea lui în întregime tul susţinînd că. deoarece a Victoria s-a comunicat m u lţi corrl cu reprezentaţii forţelor F.TAPA A X V II-A . 22 M A R M e ta lu l Toplet — M in e ru l L u diţii de realizarea unui ciştig lunar între 2 500 şi
de la m oşierii legionari şi îm fost num it de m inister, cl tre m ii prezente, care a aclamat cu democratice T IE : M in e ru l Lu pe ni — Du peni. 3 300 lei.
părţirea Ia ţărani; îndeplinirea buie să primească ordin de de bucurie delegaţia in frunte cu Luplînrl cu abnegaţie, sub narea Calafat.
sinceră şi loială a con diţiilo r de noul prefect, după care a u r conducerea com uniştilor, îm po
misie tot de acolo. M inistrul mat defilarea poporului încolo E T A P A A X X V -A . 17 M A I:
arm istiţiu. triva rear(iunii care încerca F T A P A A X V I ll- A . 2!) M in e ru l Lupeni — U.M. T im i
După citirea m oţiunii şt cu- Insă a întrerupt convorbirea nat. menţinerea cu orice preţ a ve M A R T IR : M in erul Lupeni — şoara. \ \ V v M
chilor orlnduîeli, masele m un \ zYS. W \
C F R Caransebeş.
citoare hunr.rlorenr au învins E T A P A A X X V I-A . 24 M A I.
File din istoria anilor 1944-1945 şi nu numai la prefectură ci şt F T A P A A X IX - A , 5 A P R l- M in e ru l Lu pe ni — Energetica ô
la comune şi plâşi, uncie în a-
reo perioadă au fost instalaţi 1 IE : Stcaqu ro>u Hlcmta -• T i\ Severin. ■ V
noi prim ari şi pretori, membri M in e ru l Lupeni.
11
E T A P A A X X V II-A ,
întul secretarului C om itetului fără a da un răspuns precis. C arscterislicâ pentru poziţia ai P artidului Comunist Romăn M A I : Progresul S trchaia — ‘1______
udeţean al P C R , Teodor Van- Poporul masat în faţa pre vechiului aparat rle stal profas sau ai Frontului Plugarilor. E T A P A A X \ - A . 12 A P R I M in e ru l Lupeni.
rea. toată lumea prezentă a fe cturii a început să-şi piardă cist a fost atitudinea prefec L IE : M in e ru l Lupeni — U n i « r7 ~ r
plecat încolonată spre prefectu răbdarea, avind in vedere că tului Popa. caro, la propunerea Transform ările innoiloiirc de E T A P A A X X V III-A , 7 IU
ră pentru instalarea noului cele 10 m inute stabilite pentru unui membru al delegaţiei ele după 23 August, ¡nfâpluite de rea Orşova
tratative trecuseră. a ieşi în balcon in faţa poporu N IE : V u ltu rii T e x tila Lugoj
prefect Acolo s-a ales o dele masele populare în întreaga
gaţie din reprezentanţii tuturo r In tim p ce D r-lll Augustin A l- lui unde să spună ce are rlc ţară ou avut un nicrs evolutiv, E T A P A A X X r-A . 10 A P R I — M in e ru l Lupeni.
organizaţiilor care să se pre mâşan, v iito ru l prefect. începu spus, a refuzat râspunzînd că L IE : F u rn iru l Dota — M in e
zinte cu înştiinţarea la prefect. se să vorbească m u lţim ii, ve ştie el cine este „acest popor”, ascendent, pînâ la n M artie ru l Lupeni E T A P A A X X IX -A , 14 IU
chiului prefect neînduplecat încă râ îl cunoaşte dc m ult (3 anî 1fH5, cînd a devenit posibilă N IE : M in e ru l Lupeni — V ic
Poarta prefecturii * - a deschis
Mimat la insistenţele susţinute i se atrăgea atenţia (de către şi jum ătate dc cînd era pre instaurarea guvernului sub E T A P A A X X II- A , 2G A to ria Tg. Jiu.
de m ulţim ii, fiind la iveala Teodor Vancea şi M iron Belea) fect). La acestea i s-a răspuns preşedinţia rlr. Petru Groza, c- P R IL IE : E lectrom otor T im i
urmata cu m itralierele în to;i- râ delegaţia îşi declină răspun sem nificativ că şi poporul ştie minent om dc stat şi patriot În E T A P A A X X X -A , 21 IU
.e colţurile gata să tragă. derea peniru atitudinea de mai şoara — M in e ru l Lupeni. N IE : V icto ria Caransebeş —
departe â poporului şi eâ, în cine este cl. flăcărat, asigurînd astfel dez
Delegaţia prim ita la prefect E T A P A A X X III- A , 3 M A I: M in e ru l Lupeni.
¡-a pus acestuia în vedere vo caz că vor fi victim e, el va tre Din acest moment, în judeţul voltarea pe mai departe a re
inţa şi botărirea poporului, la bui să poarte toată răspunde- Hunedoara se conducea fără a voluţiei noastre populare.