Page 82 - Drumul_socialismului_1970_02

4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.4709 » MIERCURI 25 FEdRUARIE 1970

Vizita în S.U.A. a preşedintelui Vizita tovarăşului

Cornel Burtică în ATLAS
Franţei, Georges Pompidou R. F. a Germaniei

In continuarea vizite i ECLIPSA TOTALA
W A S H IN G TO N 24 (A gcr- ca. c it şi Franţa au revendicat enum erat ceea ce o d e finit pe care o întrep rind e în DE SOARE
pres). — M a rţi dim ineaţa, pre- fată de un aliat mai puternic ,.cele trei c o n d iţii“ necesare R.F. a G erm aniei, m inis­
srd in le le Trântei, Georges Poni- dreptul de independentă a po­ s ta b ilirii unei păci durabile. tru l com erfulul exte rio r La 7 martie, va avea
pidou. în so ţii de m in îslru l de litic ii sale. Acesta a fost cazul Intre aceste con diţii, cl a c i­ al României, C ornel Bur­ loc o eclipsă totală de
externe. M aurice Schumann, A m e ricii lu i George W ashing­ tat „recunoaşterea d re ptului tică, a fost p rim it m arţi Soare. Eo va fi vizibilă
a sosii la Casa Albă. venind ton fată de Franţa lu i Ludovic tu tu ro r popoarelor de a dis­ de vicecancelarul W alter în Statele Unite pe o por­
de la Camp David, unde a pe­ al X V M ea. Acesta este cazul pune In mod lib e r de ele în ­ Scheel, m in istru l aface­ ţiune cu o lărgime de o-
trecut prim a noaple pe te ri­ Franţei de astăzi“ , a subliniat sele. precum şi cooperarea cu rilo r externe al R.F.G. proximativ 150 de kilome­
to riu l american. Im ediat după el. toate ţările, oricare ar fi re g i­ M in is tru l român a fost tri, din statul Florido şi
cerem onia p rim irii, el a în ­ In continuare, v o rb ito ru l a m ul lo r sau ideologia lor'*. înso ţit de ambasadorul pînă în nordul statului
cepui. doar în prezenta in te r­ extra o rd in a r şi plen ipo­ Mossochusetts. Eclipsa vo
pre ţilo r, co n vo rb irile oficiale tenţiar al României la începe la ora 13.16 (oia
cu preşedintele N ixon. în Bonn, C onstantin Oan- New York-ului) şi va dura
cursul cărora au fost abordate Lucrările Comilelulul pentru cea. 32 de minute Numere şi
diverse problem e ale a ctu ali­ In tim pu l în treve derii, savanţi am eţeam şi s liâ in
tă ţii internaţionale. desfăşurată în lr-o atmos vor urmări acest feno.nen,
După întrevederea dintre cei dezarmare de la Geneva feră de cordialitate, au deoarece următoarea e­
doi preşedinţi, care a durat fost abordate problem e clipsă totală este prevăzu­
două ore. Georges Pompidou de interes reciproc. tă pentru anul 2024, cînd
a tinu t. la C lubul national al G ENEVA 24. Corespondentul prezentării unor ga ran ţii adec­ Luna se vo mtercolo in ­
presei din W ashington, un dis­ Aqerpres, H. Liman, transm i­ vate sub egida A.I.E.A. El a tre Pămint şi Soare.
te: In şedinţa de m arii a Co­ ahordat în continuare proble­
curs cu p riv ire la re la ţiile fran-
m ite tu lu i pentru dezarmare de ma necesităţii adoptării de mă­ ROMA Tratative în vederea recon- t
co-americane. El a admis. în ­ suri pe plan regional pentru Legea şi ordinea trebuie BILANŢ TRAGIC
tre altele, că în re la ţiile dintre la Geneva, şeful delegaţiei po­
cele două ţări există o serie loneze. W . N atorf. a atras a- lim itarea p rim e jd ie i co n flicte ­ stituirii unui nou guvern \ Doi morţi, 18 persoo-
tentia asupra fap tu lui că plu- lor arm ate şi pentru întărirea
de divergente. ..S-a înl.lm plat, secu rităţii. El a insistat asu­ respectate în Iordania ne salvate, dinire care 3
se întim plă şi se va in tîin p la io n iu l va deveni în cu rind un cvadripartit ¡ grav rănite, 28 de dispă­
să nu fim de aceeaşi părere produs in du strial şi că trebuie pra ap lică rii p rin c ip iu lu i re ­ ruţi — civili şi m ilitari -
asupra tu tu ro r chestiunilor. Se să se ia măsuri pentru a-l fo­ n u nţării Ia fnrtă ca m ijlo c de Interviu acordat de regele Hussein, acesta este pino in pre­
losi în scopuri paşnice. In a­ garantare a secu rită ţii europe­ RO M A. — Corespondentul ticip a n ţii au făcut, ca de o b i­
poate ca interesele noastre să zent tragicul bilanţ al o-
iîe uneori d iverg ente“ , a de­ celaşi sens. v o rh ilo ru l s-a re­ ne şi s-a pronunţat pentru in ­ trimisului special al ziarului „Times“ Agerpres. N. Puicea. transm i­ cei. scurte declaraţii din care volonşei care s-a abătut
clarat preşedintele Pompidou, fe rit la metoda ce n trifu g ă rii terzicerea arm elor chim ice $1 LO NDRA 24 (Aqerpres). — o rg a n iza ţiilo r palestiniene. Re- te : M a rţi au fost reluate )a reiese că tra ta tive le „avansea­ marţi dim ineaţa asupra
dar Franţa nu a in tra t nicioda­ gazoase, ce urmează a fi pusă hacteriologice. ca şi îm potriva Intr-un in te rviu acordat tr i­ ferindu-se la situaţia din O- Palatul Chîqi (sediul Preşedin­ ză", dar că „diverge ntele con­ poligonului de tir de la
tă în co n flict cu S.U.A. .Se în aplicare de unele state vest- m ilita riz ă rii te rito riilo r subma­ m isului special al zia ru lu i bri rie n lu t A propiat, suveranul Io r­ ţiei C o nsiliu lui de M in iş tri al tinuă să se m anifeste” . Reckingen (Elveţia), in
cunoaşte faptul că a tît A m eri- europene, şi la necesitatea rine. Ita lie i) tra ta tive le în vederea Tot la 24 februarie s-a în tru ­ regiunea cursului supe­
In c u v în lu l său, şeful dele­ tanic -Tim es“ , regele Hussein daniei a apreciat că -aşa cum re c o n s titu irii unui nou guvern n it D irecţiunea P artidului So­
gaţiei R.A.U.,. dr. Hussein al Iordaniei a abordat o serie evoluează lu cru rile , nu sîntem c va d rip a rtit. In cadrul în tîln i- cia list Ita lia n al U n ită ţii Pro­ rior ol Rhonului, potrivii
K hallaf. a subliniat că tra ta ­ de aspecte ale situaţiei din O ­ foarte departe de o conflagra­ rii din prim a parte a zilei. în lre letare (P.S.I.U.P.). care a exa­ primelor inform aţii comu
tive le cu p riv ire la dezarmare rie n tu l A propiat. ţie m ajoră şi generală. Trebuie m inat actuala fază a crizei po­ nicote de serviciul de
de rezoluţie în care se cere nu trebuie considerate ca «o Referindu-se la acordul re a ­ făcut ceva pentru a o evita, prem ierul desemnat, M ariano litice din Italia. A fost rea­ presă ol ministerului elve­
CURIER le U nite şî lichidarea baze­ confruntare in tre posesorii de lizat cu org a n iza ţiile palesti­ dar, după părerea mea. m arile P.S.I., P.S.U. şi P.R.I., au fost firm at. cu arest p rile j, punctul ţian al armatelor. Acţiu­
anularea tra ta tu lu i cu State­
Rumor, şi delegaţiile P.D.C.
nile de salvare sint orga-
arme nucleare şi cei care nu
n im ic '.
puteri nu în tre p rin d
că
niene. Hussein a declarat
dc vedere p o triv it căruia un
lo r m ilita re americane
dîn
dispun de asemenea arme. El
Suveranul
iordanian a c riti­
tară, anunţă agenţia TASS. a apreciat că ne go cieri­ acesta a fost încheiat ,.pe p rin ­ cat. îndeosebi. Statele Unite, exam inate problem e p rivin d nou guvern cva d rip a rtit nu co­ nizote de armata elve­
ţiano.
cip iu l că legea şi ordinea tre ­
..Aceste baze. sc arată în le bilaterale sovicio-am e- buie respectate In Iordania peniru orientarea p o litic ii faţă po litica econom ică şi fina ncia­ respunde actualelor cerinţe ale
pro ie ctu l de rezoluţie, repre­ ricane nu trebuie izo la­ pentru a garanta securitatea de co n flic tu l israelo-arab. ră. La s iîrş itu l d iscu ţiilo r, par­ masetor populare. INUNDAŢII PE INSULA
M a rţi şl-a început lu ­ zintă o p rim e jd ie deosebit de te de tra ta tive le rare se cetăţenilor în special în m o­ MADAGASCAR
cră rile Ia M oscova con- gravă pentru F ilip in c “ . poartă în cadrul com ite tu lu i m entul în care tara face faţă
ie rln ta teoretică In te r­ Prezentarea rezo lu ţiei în de la Geneva, ci dim potrivă, unei în fru n tă ri d ific ile pentru O puternică furtună s-o
am Amănunte în legătură cu exploziile de la bordul
naţională cu Ierna „Le­ Congres a urm at puternice­ este necesară o coordonare în ­ supravieţuirea ci". Reqcle io r­ abătut in ultimele 24 de
ninism ul şl procesul re ­ lo r dem onstraţii antiam erica- tre ele, astfel in c it să se poa­ danian a adăugat: ..Noi ore asupra ţărmului ră­
vo lu ţio n a r m ondial“ . In ne desfăşurate la M anila în tă asigura lim itarea cursei încercat să punem capăt tu tu ­ săritean al Insulei Modo
afară de oam enii de Şti­ zilele de 18 şl 21 februarie. în a rm ă rilo r nucleare strateg i­ ro r ne ajunsurilor care existau gascor (Republica Mal-
actualele d ific u ltă ţi. Acum, fie ­ celor două avioane „Coronado“ şi „Caravelle“
in ţă sovietici, la lu cră ri ce. Delegatul R.A.U. a am intit în trecut şi care au generat goşă) din Oceanul In­
p a rticip ă reprezentant! 4 0 4 rezo lu ţia A d u n ă rii Generale a dian. In ocelaşi timp.
din peste 20 de ţări. La K hartm n au început O.N.U. p o triv it căreia pro gra­ care cunoaşte lim ite le şi res­ ploile torenţiale au provo­
Din România participă m arţi lu cră rile sesiunii Bi­ mul „D e cen iului d e z v o ltă rii“ M inistrul elveţian al transportu­ lete poştale spre Israel A lte două „E l Fatoh" declară că „d e to p ro b â cat inundaţii pc întinse
tovarăşul Ion Popescu- ro u lu i Federaţiei Sindicale ar putea beneficia m ult dacă po nsa bilităţile sale". El a a fir­ rilo r. Roger Bonvin, a declarat luni societăţi - „A ir France* şi „K lm * solemn atentatul comis îm potriva suprofeţe. couzind daune
Puturi. d ire cto ru l In sti­ i s-ar afecta o parte din su­ mat că a p rim it s p rijin din p a r­ seara ca s-a s ta b ilii câ avionul Co­ (O landa) - au onu n fa l câ reiau avionului com ponici „A u strion A ir­
M ondiale, la care participă ronado al com paniei „S w ls io lr* a m arţi trunspotlurile- lines“ şi octul de sabotaj (docâ an- considerabile culturilor o-
tu tu lu i de stud ii Istorice mele destinate în a rm ă rilo r. tea m a jo rită ţii co vîrşiloa re a e ip lo d a l la aceeaşi a ltitu d in e Io M inistrul de externe isroelian, chota o ficia lă il va dovedi) care s-a
delegaţii sindicale din Asia. gricole. M ulte clădiri ou
şi social-p olitice de pe A frica. Europa şî A m erica cote se aMa şi avionul Caravelle Abba tb a n , a critica i, intr-un inter­ comis contra ovienului societăţii fost distruse, mai ales in
lin g ă C.C. al P.C.R. a l com paniei „A u strian Airlines'* in viu te levito t, io c ie lă (ile aeriene ca­ „S w iiio ir* . C om unicatul afirm ă că
Latină. La sesiune participă momemui exploziei bombai de Io ro re lu iă transportul m ărfurilor şi o rg a n ito t'a m enţionată îşi desfăşoa­ oraşul Vohipeno, ale că­
bordul său. Aceasta constatare, a colctelor in Isrocl, ofirm ind co o*
şi o delegaţie a C o n siliu lu i adâugot m inistrul, lasă se sâ creo- cest lucru l-au urm ărit de fa p t şl ră o p e ra ţiu nile m ilita re „n u m a i îm ­ rui străzi au fost in mare
C entral al U n iu n ii Generale Economia S. U. A. intră dO câ in am bele caturi a test ver­ atentatele O astfel de atitudine, a potriva unor obiective m ilita re de \ porte inundate.
pe pâm intul palestinian şi niciodată
Preşedintele B raziliei, Gar- a S indicatelor din Republica ba de bombe cu detonator barom e­ spus m inistrul Isroelian, ar puleo în afara acestuia*. „O ric e persoană
rastazu M edici, a acceptat Socialistă România, condusă tric. Bonvin şi-a exprim at convinge­ stim ula şi incuroja acţiuni asemă­ sau grup cate are vreo legătură cu \ VASCUIATOR OSCILANT
rea câ avionul elveţian şi cele 47
dem isia m in istru lu i pentru de Larisa M unteanu. secre­ într-o fază de declin de persoane care şl-au p ierdut via- nătoare. aceste atentate nu poate aparţine,
Vorbind la o conferinţă de pre­
problem ele Ind ustriei şl co­ tar al C o n siliu lu i Central al ţo ou tost victim e ale unui atentat să, m inistrul do eslarne al R. F. a in nici un ca i, m işcării palestinie­ ! „Vosculalor oscilant“
ne*, se spune in com unicat.
m erţului, Fablo Yassuda. şi U.G.S.R. P articipa nţii exam i­ WASHINGTON 24 (Agerpres) - In Comisia econo- crim inal. Pe de o llâ parte, te anun- G erm aniei, W oller Scheel, a con­ ★ \ este numele unui nou o-
ţâ din Bonn cu o u to ritâ ţile »est-
a num it în lo cul său pe eco­ nează rezultatele celui de-at micâ unificată a Congresului american contînuâ dezba­ germ ane au ide n tifica t pe cei doi dam nat atentatele asupra avieonelor TEL AVIV 24 (Agerpres) - La Tel t parat de fizioterapie rea-
civile, pe cete le-a coracterisot „o
nom istul M arcus V in ic iu s de V ll-le a Congres Sindical terile asupra situaţiei economiei S.U.A. Specialiştii au bârb a ţi core au depus la poşta din revenire le obicoiuri sălbatice in re­ Aviv a avut loc o reuniune o Par­ ( lizat de medicii spitalului
M orais Pratinf, dire cto ru l ge­ M ondial de la ltudapesta din ojuns Io concluzia câ ţara a păşit Intr-o perioodâ de de­ Fronhfurt am M ain coletul ce conţi la ţiile in tern a ţio na le *. El a precisa! lam entului israclion, în cadrul că­ 1 cantonai din Lausonne. în
Că a com unicat pe căi diplom atice
neral al In s titu tu lu i brazilian 1969, precum şi sarcinile Fe­ clin economic, ior lichidarea acestuia nu este posibilă nea bom ba caro a explodat in o- această poziţie guvernelor interesa­ reia o fost adoptat un opel către ^ colaborare cu un numdr
toate a socia ţiile de p ilo ţi şi către
vionul C oravelle al cam paniei ous-
al cafelei. deraţiei Sindicale M ondiale. cu ajutorul actualelor măsuri guvernamentale. LuîncJ cu- Iriece. (S# ştie câ, prm tr-un m ira­ te, chem indu-la so cooperase in »#• to o le ..com paniile aeriene de a lua i de tehnicieni. . EJ o. dat
In cercu rile politice, apro­ vîntul în codrul şedinţei, L. Bassy. profesor de economie col, p ilo tu l acestui d in urmâ avion deieo creării unor co n d iţii normale măsuri im ediate îm potriva pira te rie i • rezultate excelente în ac-
aeriene.
piate şefului statului. s-a 4 0 4 a reuşit dupâ exploxio sâ readucă de securitate in transporturile a erie­ Totodată, scrie a g e n ţio Associated \ celeroreo circuloţieî sin-
ne. Lo rindul său, m inistrul de ex­
avionul la sol (oro urm ări grave)
dezm inţit că dem isia lu i la Universitatea Yale, a declarat câ „ultim ii indici indus­ Cei doi sint Moussa Jowner şi Sou- terne ol B elgiei, Fierte Harm el, a Press, prim ul m inistru G oldo M eir l qelui şi este considerot
Yassuda ar putea antrena r» „Dacă nu se va găsi o so­ triali demonstrează că economio ţării intră într-o faza lia n Kassoumi, din Iordania, care d eclarat câ „e ste dato ria com unită­ a avut întrevederi cu re pre ie n ta n ţii j foarte eficoce în trotareo
d ip lo m a tici o cre d ita li la Tel Aviv.
ţii internaţionale de a ocţiono form
rem aniere guvernam entală lu ţie onorabilă a problem ei, de declin". F. Murphy, economist principal ol companiei se a llou in R. F. a G erm oniei din contro oricărei tentative de a pune oi ţâ rilo r o lc căror com panii de o- \ tulburărilor orterîale, (im-.
luna februarie. Ci nu au putut fi
mai largă. S-a precizat că de­ va trebui să recurgem la noi „General Electric", a atras atenţia legislatorilor am eri­ deocom dotâ oresta|i. In caută p rin cip ii ale ro1a(iilor In­ via|ie civilă lac cuuo regulote spre ^ fotice şi venoose. Vascu-
misia m in istru lu i in du striei alegeri“ , a declarat prem ie­ cani câ in industrie este posibil un declin de proporţii M â lu ri severe de securitate ou tre state. Ea nu poale rămme ne­ Isroel, cerindu-le să adtesetc guver­
putincioasă iau Indiferentă c>nd se­
şi com e rţu lu i este o urm are ru l desemnat, Suleyman De- mai mari decît in celelalte romuri economice fost luoto Io toole oeroporturile im ­ curitatea com unicaţiilor civile este nelor respective a peluri pentru ac­ i J lotorul oscilant este oc-
ţiu n i comune şi concrete In lavaa-
a un ui diferend in tre acesta ralrel, expunindu-şi vederile Vorbitorii ou subliniat, de osemeneo. creşterea şo portante din Europa occidentală. am eninţată*. rro asig u ră rii securităţii lin iilo r ae­ tuolmenle produs în se-
O p t societăţi aeriene vest-eurepenc
şi m in istru l de finanţe. A n ­ cu p riv ire la p o sib ilită ţile de m ojului. ol cărui nivel a atins în prezent 3,9 Io sută din îşi m enfin hotărlreo de a nu trans­ Inlt-un com unicat dat p u b lic ită ţii riene civile, care foc curie din şi \ rîe de o firmă elveţiană.
tonio D elfini N ctto. în legă­ soluţionare a actualei crize numărul total al populaţiei apte de muncă. porta pentru moment m ărfuri şi co* lo Geneva, o rg a n ito tia palestiniană înspre Isroel. - i
tură cu politica de com ercia­ guvernam entale din Turcia.
lizare a cafelei. In calitatea sa de preşedinte
4 0 4 al P artidului dreptăţii. Dem i-
rel a afirm at că nu există o
G uvernul Irakian a aprobai criză serioasă în sin ul acestui
pro ie ctu l penim construirea partid şi că recenta diziden­ M INISTERUL INDUSTRIEI M ETALU R G IC E
unei conducte de petrol cu tă s-a născut din cauza ne­ CENTRALA IN D U STR IALA H U N E D O A R A
o lungim e de 1 250 kilo m e tri, m u lţu m irii unora dintre mem ­
care va lega te re n u rile petro­ bri. care nu au o b ţin u i un
life re din Irak de po rtu l me­ p o rto fo liu în guvern. El a re ­ L A N T E M A T I C
diteranean turcesc D oerlvol. levat, totodată, că în prezent
Conducta va avea o capaci­ se încearcă o nouă reo rga ni­
tate dc 30 m ilioane tone de zare a rin d u rilo r acestui par­
petrol anual. P o triv it unor tid. DE IN V E N Ţ II, IN O V A Ţ II ŞI R A Ţ IO N A LIZ Ă R I IN 1970
calcule estim ative, con stru i­ — In scopul îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii producţiei, p ro d u c iiv ltă ţii m uncii, reducerii con­ ra ţio n a liză ri al C entralei in d u stria le Hunedoara.
rea conductei — de care se 4 0 4 sum u rilo r sp rclilce de m aterii prim e şi m ateriale, C e n tra l in du strială Hunedoara organi­ __ Pentru rezolvarea problem elor dîn plănui tem atic se acorda recompensă in lu nc­
va ocupa Compania naţiona­ zează un concurs de in v e n ţii, in o v a ţii şl raţio na liză ri ce se va desfăşura în perioada 1 Ia­ ile de avantajele economice rc a llz a lc In anii de aplicare şi un prem iu maxim de 20 la
lă ira kian ă de petrol — va la In vita ţia gu ve rn u lu i R.D. sulă din valoarea recompensei plătite coniorm pre ved erilor H o tă rirli C o n siliu lu i de M in iş­
costa circa 420 m ilioane do­ Germane, m arţi a sosit la nuarie — 31 decembrie 1970. tri or. 2250/1967.
— O biectivele con cu rsu lu i sin i: rezolvarea planului te m a tic de Inve n ţii, in o v a ţii şl
lari. Berlin, In tr-o vizită oficială
A ndrei
m ulte zile,
de mai
♦ 0 4
G rorolko, m in istru l de e xte r­
ne al U.R.SS.
La Bedford, slatul Massa- C O N D IJII TEHNICI Şl ECONOMICE CONDIŢII TEHNICE Şl ECONOMICE
chusetls, a fost încheiată ex­ CE TREBUIE SA ÎNDEPLINEASCĂ DENUMIREA TEMEI SITUAŢIA AC IU ALA CE TREBUIE SA ÎNDEPLINEASCĂ
perim entarea no ului avion DENUMIREA TEMEI SITUAJIA ACTUALA SOLUŢIA SAU PROCEDEUL SOLUŢIA SAU PROCEDEUL
turbopropulsor realizai de Ta M oscova a sosii
D isp e iitiv pentru lim itorea deplasă­
Sâ perm ită oprirea eojel la distan­
societatea „H e lio A lrc ra lt" m arţi, ln lr-o v iz ită neo- I. C.S. HU NEDO ARA rii cajei orixontale la lam inorul pro­ Lim itoioa d eplasării se loce ma­ ţa dintre calibre după p ro filu l in la-
care poale zbura a lit cu 60 ilclală, preşedintele Fin­ fila mici. nual dupâ aprecicrco m onevtanlului. m inoore.
kilo m e tri pe oră c it şi cu 350 landei. U rlio Kekkonen. A. UZINA COCSO-CHIMICA In co iu l blocării jg iieo b u rilo r b a n ii- Sâ se deconectase in s ta la ta in mo­ Procedeu şi so lu ţii pentru elim ina- la prinderea m aterialului între ci­
k ilo m e tri pe oră. Un alt a­ La sosire, pe aeroport, D ispozitiv de lem nolixore Şi doco- le sint supuse Io solicitări mecanice mentul cind apare pericolul de în fu n ­ reo o v o ln ă rii la capetele barei de lin d ri, apare ovolixarea pe o lu n ­ Să perm ită prinderea m ale riolu lui
date.
va n ta j al noului aparat, a- el a fost în lim p in a t de nectare o copului de acţionare a suplim entara. In mamenlul deconectării să semno* la lam inarea rotundului la lom. de gim e de cca. 3-3 m dato rită în tin ­ fără ca să apară fenomenul de în­
tindere.
derii între caje.
Deblocarea se face cu elo rt fiiic
vin d o cabină rezistentă la Leonid B rejncv. A le xei bem ¡lor transportoare in c a i de in- mare. lisexe acustic şi optic. profile m ici.
Procedee şi so lu ţii pentru reduce­
şocuri puternice, constă in Kosighin. N iko la i Pod- lundare a jgh eaburilor Cu cărbuni. Sâ respecte N.T.S. rea consumului da com bustibil la in- C om bustibilul u tilisâ t la încălzire Să se reducă consumul specific de
distantele foarte scurte de qo rnîi şi alte persoane călxirea lin g o urilor şi sem ifabricate­ c ito d eficitar (g o t m etan). cem bustibil-
decolare şi aterizare. .H e lio oficiale sovietice. In sla lo ţie pentru evacuarea depune­ In ciite rn e lc noveló lin t depuneri Să asigure curăţirea cisternelor, să lor in cuptoarele secţiilor de la m i­
rilo r de anlracen din citlern e C.F.R. core ocupó pina la 20-30 la sutá din respecta normele N.T.S. şi P.C.I. nare.
S ta llio n “ cum a fost denu­ capacítate. Cu oxcep|io m işcării de retoţie a So se m econiiete operaţia de d i­
M ecan iia re a o peraţiei de ascuţire
m it noul avion, poate trans­ B. SECTORUL AGLOMERARE a discurilor de fierăstrău prin alee- discului toate o p o ro ţiile se eiecutâ vizare şi avans ra dia t.
porta 10 persoane. - FURNALE Executarea sidáriei de h olló du­ Sâ ie reducă tim pul de zidire o troeroxlune. la lam inorul 650 m anual. Să asigure o exploatare fără n i­
îm bunătăţirea constructivă a b o lţii
E. SECTORUL AUXILIAR
4 G 4 cuptorului de aprindere de la agle- ioasă peste 20 are şi nu prexintó si- b o lţii la maxim 0 ore şi m ărirea si­ îm bunătăţirea constructivă a cartu­ defectuos. Sint frecvente c a tu ri de ci un deranjam ent provocat de des-
Sistemul de fişare a capacului este
guranţei în exploatare.
prezentat In Congresul Illl- CURIER m erotorul nr. 1. fvocuarea se face manual in tim ­ sem iconlinuu in tim pul funcţio nă rii. şului panlru transportul probelor prin desfacere a capacului pe Iro ie u l con­ Să determ ine conţinutul de h id ro ­
guron(á in exploatare.
foceteo capacului cartuşelor.
Fvaeuoreo să se tacă continuu sau
Un grup de deputat!
au
Procedeu de evacuare m ecanitată
poşta pneum atică de la e (e lâ rii la
ductelor blocindu-le.
a m aterialului m ărunt din euvo ma­
iobarolor.
precixie, in tim p de 30-40 m lnule de
plnez (Parlament) un proiect şinii de răcire la aglom . nr. 2, pul re porotülor plo n ificate. Să elim ine munca fitic â . Procedeu pentru determ inarea ra p i­ Determ inorea hidrogenului cu a pa ­ gen pe probe mari ( 0 12 mm) cu
Sâ respecte N.T.S.
Reglarea autom ată a c o n litâ (ii de dă o ce n|in u lu lu i de hidrogen din ratul asistent nu asigură ro p id ila te şi lo prelevare.
coci tehnologic in p iln ille cintar in Se le g lc o tă manual. Sâ se facă reglarea autom ată. oţel prin metoda crom alogralică. precizie.
Să perm ită măsurarea tu ra ţie i In­
func(le de um iditate la Secţia a ll-a So se m enţină constantă la a anu­ in momentul de fa ţă se utilizează tre 100 la 3 000 ro ta ţii pe m inut cu a
de furnale. m ită valoare, cantilotea de cocs D ispozitiv electronic sau mecanic lohom elru etalon de m ină care se de­ precisic m ai maro de 1,3 lo sută.
uscat. pentru determ inarea num ărului de ro­ lectează uşor. Closa de precizie o ta-
Procedee şl so lu ţii d iic rilo pentru Cocsul m ărunt clasic este d eficitar. ta ţii o a rborilor. hom olrului este scăzut 1,3 lo sulă. D ispozitivul să dea in d ic a ţii corecte,
reducerea consumului specific do cocs Procedeele de fa b ricó le a cocsului de S o lu ţiile si procedeele să conducă so nu fie influenţate de nici un foc-
m ărunt clasic sau coci echivalai la ffu id lio re sint costisitoare. la reducerea consumului specific de II. u . V . C A L A N lor e ite iio r de m ediu.
Campionatul mondial aglom erareo m inereurilor. cocs m ărunt clasic sau la reducerea Procedee şi soluţii d ife rite pentru Cocsul m etalurgic este m aterial de Sâ resulte reducerea consumului
consumului total de cocs echivalat.
Procedee şi solu(ii d iferite pentru Cocsul m etalurgic este m aterlol de Procedeele şi so lu ţiile sâ conducă reducerea consumului specific de cocs im port şi d oficito r pe p ia (o m ondială. specific de cocs.
la producareo fontei brute
de
fu r­
de hochei pe gheaţă (B) reducerea consumului specific de cocs im port şi d eficita r pe p io ţa mon­ la reducerea consumului specific de nal.
de
pentru producerea fontei brute
cocs.
dia lă .
furnal.
Procedee | i so lu ţii d ife rite pentru
Consumul
specific de cărbune
Să rezulte reduceri de consum spe­
reducereo consumului specific de căr­ m enţine la nivele m ari. se cific.
Sâ im bunătâteoică suprafaţa lingo-
C. SECTORUL OTELARII
M orţi dim ineaţă. în prezenţa acoperit din complexul spor­ M ateriole le rm o iio la n le şi exolerme M ate ria le le existente nu asigură urilor, să mărească jcoateroa de me­ bune la producerea cocsului de flu i-
d iia re .
a numeroşi spectatori, la p a ­ tiv „23 August" din Capitală, pentru turnarea o te lu lu i calm at (lin- eficienţa maximă In ceea ce priveşte ta l bun. C apacifatea actuală esle de 70-00 Creşterea c a p a c ită ţii cu min. 30 lo
ob|inerea unei c a lită fi corespunzâtoa-
tinoarul acoperit din Comple­ echipa Elveţiei a întrecut cu gotiere invers conice şi direct co­ re şl o unei scoateri de metal rid i­ S o lu ţii pentru creşterea co pa cită tli lane pe t i in condi(iuni d ific ile . iu tă .
xul sportiv „23 August" din scorul de 4-2 (2-1, 1-0, 1-1), nice) . cat. sonetei da spori fonta. Indoireo arm ăturilor pentru lin g o tie-
Capitala, ou început întrece­ reprezentativa Bulgariei. Soluţie tehnică pentru prevenirea D işpaxltiv pentru în d o it arm ături. re şi pedurl ie face m anual cu a- Reducereo efortului fizic.
şi înlăturarea blocării sistemului de In mamenlul de fa ţă rezultă blocări Să evite blocarea sau să re a liia te Mărirea productivităţii muncii.
rile cam pionatului mondial de fort fizic mare.
ridicare a b o ltii cuptoarelor electrice ale sistem ului de ridicore. deblocarea ra pid şi uşor. I II . ÎN T R E P R IN D E R E A
hochei pe gheoţâ (grupa B), de 90 t. m e t a l u r g i c a a i u d Sâ sa asigure e dezbolre uşoară a
Io care participa opt ţâri din Procedee şi soluţii d iferite pentru Consumurile de m etal (lin g ou ' îm bunătăţirea tehnologiei de formo- Dezbaterea decurge in condi(?uni m letului, economisire de arm ături.
Sâ se ob(ină reducerea deşeurilor
trei continente : Bulgaria, F.Î- Disputat în faţa o 5 000 de îm bunătăţirea scoaterii de m etal bun blum .) so găsesc spre lim ito supe­ şi creşterea scoaterii de m otel bun. re o p iln i il or. d ific ile , consum mare de arm ături. îm bunătăţirea u tila ju lu i de form are.
veţio, R.F, o Germaniei, iugo­ spectatori, meciul dintre echi­ in Ia ia lingou — blum . lo o(cl ca l­ rioară a dotelor din llle ro tu ră lm bu n â lâ (ito a tehnologiei de turna­ Apar frecvente defecte de turnore
Să se evite incluziunile de ta u ră şl
slavia. Japonia, Norvegia. pele R.F. a Germaniei şi Iugo­ mat şi a lia t. Feremanganui e lle un m aterial p ar­ Sâ se o bţin ă reducerea consumu­ re o lingotierelor. ea incluziuni, îm păturiri, fontă re­ celelalte defecte.
Procedee tehnologice noi pentiu re-
S.U.A. şi România. slaviei s-a încheiat cu scorul ducorca consumului de ferom angon. ţia l din im port. lui de ferom ongan cu o lig u ra ro a ca­ D isp o iitiv pentru răsturnareo podu­ ce etc.
dc 6 -3 (1-1, 2-1, 3-1), în fa- lită ţii m etalului. rilo r şi lln g o ţle te lo r turnate. O p e ra (io prezintă d ific u ltă ţi şi pe­
In meciul înougural. setac- Productivitatea cuptorului M artin IV . U. F . V L A H IŢ A ricol de accidente. Sâ se evite pericolele de acciden­
ţionota S.U A. o învins cu sco­ vooreo echipei vest-germane. Procedeu tehnologic nou pentru dispune de p o iib ililă ţi de creştere a Sâ ie obţină creştorea gradului de tare şi arderea electrom otoarelor.
creşterea p rod u ctivită ţii cuptoarelor u tilite re o ca po cită (ii de produc(ie. Procedee şi soluţii pentru reduce­
rul de 11-1 (4-1. 3-0. 4-0) M ortin care u tiliie a ră oxigen ca in ­ gradului de u tilita re o co pa cită ţilor reo consumului specific de m angal M a ng a lul este un m aterial d eficitar. Să rezulte reducerea
echipa Japoniei. Din echipa a- tensificator. de producţie şi a co p o cită ţii însăşi. Indepârtorea prafului să se facă cu la producerea fontei brute de tur­ specific de mongol. consumului
mericono s-au evidenţiat Rro- In ultimul mec» din prima :i Praful se sudó de pe boltă cu oer o in s la lo ţie m obilă sou fixă, car# să nai.
M odcrnixareo m aşinii de d e itu p n t
oks, autorul a trei goluri 1 >•■/- o campionotului mondial de Instalaţie pentru indepărlnrca p lo ­ com prim a! de către un m uncilor cnre elim ine p reie n ţo m uncitorului pe o rificiu l de fontă la furnal. M aşina actuală p rerin lă nesiguran­ Să oibâ o funcţionare sigură şi o
lucrco iă In co nd iţii grote de tempe­
hochei pe gheoţâ (grupo B). boltă. ţă in a ip lo a la re şi o mtnuire greoaie. m inuire uşoară.
holm şi Gom burci tului de pe bolta cuptoarelor M artin. ratură, prol şi gm e pe bolto cupto­ îm bunătăţirea constructivă n capsu­
s-au întilnît selecţionatele Nor­ rului. Dc preferinţa instalo ţia să fie cu lei de împuşcat m iei de 23 litri, pen­ Sâ ie pootă extinde form oreo cu si­
In prêtent in sta la ţia nu sc u lilizea-
vegiei şi României, victoria re­ coptarea prafului. Sâ respecte N.T.S. tru form oreo m iezurilor exterioare ale ză la acest sortiment. lica ! de sodiu şi bioxid de carbon şi
venind, după un joc pasionant, M etodă de reducere a ca n tită ţilo r C antitatea more de igu rá lichidă Să crească d u ra b ilito le a oalelor de carcaselor AEG 64—69 cu silico t de Io carcasele pentru export.
sportivilor norvegieni cu sco de rgurâ din oalele dc turnarea o ţe ­ din oalele de oţel in flu c n ţc a iă nega­ turnare cu min. o turnare. sodiu şi CO,.
In cel de-at doilea ioc al lulu i. tiv d u ra b ilita te a oalelor. V. F A B R IC A DE PRODUSE
rul de 4 -3 (2-0, 2-0, 0-3 )
campionatului mondiol de ho­ D. SECTORUL LAMINOARE R E F R A C TA R E R A R U -M A R E Să se îm bunătăţească rezistenţa
Astâzi dupâ-omiozo ou loc
Procedeu şî soluţii pentru obţinereo
La unele sortimente
consumul de
Plăcile octuale nu asigură eficien­
Procedee şi soluţii pentru reduce­
cher pe gheaţă (grupa B), core partidele : R.F. o Germaniei — rea consumului specific de m etal in metol te m enţine ta acelaşi nivel o Să se obţină reducerea consumului plă cilo r tcrm o iio la n le cu c a lită ţi îm­ ţă m olim ă in reducereo consumului mecanică şi c a lită ţii# de ferm oitolore.
U tilizarea lor sâ conducă lo îm bu­
s-o desfâşurot pe patinoarul Japonia şi S.U.A. - Bulgaria. lom inoaie. perioadă indeiungotă. de metal. bună tă ţite . de m etal. nătă ţirea scoaleiii de m etol.
i
Redacţia |t odminis(ra|ia ila ru lu i : Deva, str. Dr. Petru G rota, nr. 35. Telefoane : 12317 ţi 11275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva,
4406S