Page 83 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 83

ffm m n n n n n rriw siirrr*trrrn $ n riin n tn m w im n w M rrrrrrrrr> r*rrrt¿
                                                                                                                               PROLETARI  DIN  TOATE  ŢĂRILE.  UN IŢI-VĂ!                                                                            I

                                                                                                                                                                                                 SECVENŢE INTERNATIONALE



                                                                                                                                                                                                                                  PAGINA  A  IV  A
                                                                                                                                                                                              5
                                                                                                                                                                                                                                                      %
                                                                                                                                                                                                   gi  Intîlnirea  reprezentanţilor  par­
                                                                                                                                                                                                   tidelor  comuniste  şi  muncitoreşti

                                                                                                                                                                                                   de  la  Sofia
                                                                                                                                                                                                                                                      *
                                                                                                                                                                                              5
                                                                                                                                                                                                   %  Vizita  preşedintelui  Franţei  în
                                                                                                                                                                                              I    si  U.  A.                                         I

                                                                                                                                                                                              î                                                       5
                                                                                                                                                                                              s  m  Senatorul  E.  Kennedy  despre

                                                                                                                                                                                              |  retragerea  trupelor  americane din
                                                                                                                                                                                              I  Europa

                                                                                                                                                                                               $                                                      î
         ANUL  XXII.  Nr.  4710                                                        JOI  26  FEBRUARIE  1970                                                      4  PAGINI  -   30  BANI



                            'emítatele  îndeplinirii                                                                                 Şedinţa  Biroului  Executiv                              Proiectanţii  optează

                                                                                                                                                >
                                                                                                                                      y
                                                                                                                                     al  Consiliului  Naţional  al                            unanim pentru preda­

           an                                                             m                                                        Frontului  Unităţii  Socialiste                            rea  documentaţiilor




            pentru  depăşirea  planului  pe  1969                                                                                avut  loc.  sul»  preşedinţia  to   con ştiin ţe i  socialiste  a  oarne
                                                                                                                                   M ie rcuri.  25  lehruarie  a.c.,  a
                                                                                                                                                                n ilo r  m uncii.
                                                                                                                                                                 B iroul  E xecutiv  o  exam inat
                                                                                                                                 varăşului  N icolac  Ceauşescu.
                                                                                                                                 şedinţa  B iro u lu i   Executiv  al   totodată  activita tea  F rontu lui   la timp, cu soluţii con­
                                                                                                                                 C o nsiliu lui  N ational  al  F ron­  U n ită ţii  Socialiste  în  dom eniul
                                                                                                                                 tu lu i  U n ită ţii  Socialiste-  re la ţiilo r  internationale,   pen­
           In  1969,  ca  şi  in  anii  prece­  lizat  economii  fa  consumul  de   TULUI   CENTRAL  AL  PARTIDU­  RA  FRUNTAŞE  IN  ÎNTRECEREA   B iroul  E xecutiv  a  dezbătui   tru   prom ovarea  p o litic ii  ex­
         denţi,  economia  noastră  sacio-   metal  de  peste  22 000  tone,  a   LUI  COMUNIST  ROMAN,  C O N ­  DESFĂŞURATA  IN  ANUL  1969   activita tea  desfăşurată  de  ton   terne  a  p a rtid u lu i  şi  slatutut,
         listă  □  cunoscut  o  evoluţie  as­  fost  dim inuat,  înlr-un  şir  de  ju-   SILIUL  DE  STAT  SI  CONSILIUL         s ilille   F rontu lui  U n ită ţii  Socia­  pentru  popularizarea  re a liză ri­  structive  eficiente
         cendentă,  s-a  dezvoltat  in  rit­  aeţe,  consumul  de  combustibil   DE  MINIŞTRI  ALE  REPUBLICII   URMĂTOARELE  JUDEŢE  Şl  IN ­  liste  în  anul  1069  pentru  in ­  lo r  poporului  român  in  co n ­
         muri  susţinute,  osigurînd  creş­  şi  energie  electrică  SOCIALISTE  ROMÂNIA  DECLA-   STITUTE  DE  CERCETĂRI  :     tensificarea  p a rtic ip ă rii  oame­  strucţia  socialism ului   Biroul
         terea  venitului  naţional,   dez­  IN  SECTORUL  INVESTIŢII-CON-                                                       n ilo r  m uncii  rom âni  şi  de  olie   E xecutiv  a  sta b ilit  măsuri  pen­
         voltarea  torţelor  de  producţie  şi   STRUCyil  au  fost  reduse  terme­  1.  -   IN  ÎNTRECEREA  PENTRU  DEPĂŞIREA  PLANULUI  IN  IN ­  n a ţio n a lită ţi  la  înfăptuirea  po­  tru  extinderea  re la ţiilo r  in te r­
         ridicarea  nivelului  de  trai  al  oa­  nele  de  punere  în  funcţiune  pre­  DUSTRIE,  INVESTIŢII-CONSTRUCŢII  Şl  CIRCULAŢIA  MĂRFURI­  litic ii  p a rtid u lu i  şi  gu vern ulu i,   naţionale  ale  F ro n tu lu i  U n ită ­
         menilor  muncii.  Lo  obţineieu  o-   văzute  în  plan  fa  un  număr  de   LOR  :                                      la  opera  de  în flo rire   a  pa triei.   ţii  Socialiste  cu  organism e  si
         cestor  rezultate  un  aport  deo­  220  obiective.  De  asemenea,  au                                                   B iroul  Executiv  a  sta b ilit  mă   m ilaro  din  alte  târî.  cu  p a rti­  M aterializarea  la  termen  ş(  In  c o n d iţii  de  eficienţă
         sebit  a  avut  larga  intrecere  des­  lost  obţinute,  prin   reducerea   Locul  I        judeţul  laşi               suri  în  vederea  creşterii  apor­  de.  org an izaţii  politice,  social   econom ică  sporită  a  in v e s tiţiilo r  presupune  cu  nece­
         făşurată  intre  organizaţiile  jude­  ponderii  lucrărilor  de  construcţii   Locul  II    judeţul  Prahova             tu lu i   c o n s iliilo r  F rontu lui  U­  cu ltu rale  şi  m işcări  dem ocra­  sitate.  alături  de  a lli  la clo ri  determ inanţi,  şi  p e rfe cţio ­
         ţene  de  partid,  consiliile  popu­  şi  prin  alte  măsuri,  rconom ii  la   Locul  III   judeţul  Braşov              n ită ţii  Socialiste  şi  al  o rg an i­  tice  anliim pe rialistp.  în  scopul   narea  a c tiv ită ţii  de   proiectare.  D ire cţiile   dc  acţiune
         lare  şi  unităţile  de   cercetare   fondul  de  investiţii  de  253  m i­  Locul  IV      judeţul  Timiş              za ţiilo r  de   masa  şi   obşteşti   p ro m ovă rii  cauzei  păcii  şi  co­  sin i  arătate  cu  cla rita te   de  docum entele  plenarei  C.C.
         ştiinţifică  in  cinstea  Congresului   lioane  lei.  S-a  redus.  consumul   Locul  V      judeţul  Cluj               com ponente   la   îndeplinirea   la b o ră rii  în tre   popoare.  al  P.C.R.  dm  decem brie  1969,   care  trasează  sarcini
         al  X-lea  al  Partidului  Comunist   de  metal  cu  peste  8 300  tone  şi   Locul VI       m unicipiul  Bucureşti     program ului  s ta b ilit  dc  C ongre­  B iroul  E xecutiv  a  dezbătut   pentru  asigurarea  la  tim p  a  docum entaţiilor  lehnico-
         Român  şi  a  celei  de-a   XXV-a   cel  de  m aterial  lemnos  cu  peste                                               sul  al  X-lea  al  P artidului  Co­  unele  problem e  curente,  adoo-   economice  şi  dc  execuţie,  înlăturarea  c o n s tru c ţiilo r
         aniversări  a  eliberării  patriei.  1  800  mc.  La  unele   obiective   2.  -   IN  ÎNTRECEREA  PENTRU  ÎNDEPLINIREA   Şl   DEPĂŞIREA   m unist  Român,  la   atragerea   lînd  h o tă rlri  corespunzătoare.   supradim ensionate  şi  lin is a jc lo r  excesive,  utilizare a  pe
                                                                       PLANULUI  IN  AGRICULTURA  :                                                             A  fost   ho tă rltă    convocarea
           Pornită  in  urma   chemărilor   noi,  s-au  realizat  înainte  de  ter­                                              maselor  populare  In  conduce­  C o n siliu lu i  N ational  al  Fron­  scară  largă  a  pro ie cte lor  lip   şi  refotosibile,  reducerea
         lansate  de  Organizaţia  de  par­  men  indicatorii   prevăzuţi   in   Locul  I          —  judelui  Brăila            rea  tre b u rilo r  statului, la a c tiv i­  tu lu i   U n ită ţii   Socialiste   in   consum ului  de  metal  In  con stru cţii.
         tid  a  m unicipiului   Bucureşti,   proiecte.                                            —  judeţul  Timiş             tatea  generată   de  rid icare  o  cursul  lu n ii  m artie.       Este  dc  ta  sine  înţeles  că  şi  co le ctivu l  in s titu tu lu i
         O rganizaţia  judeţeană  de  partid   IN  AGRICULTURA,  deşi  con­  Locul  tl             -   judeţul  Bihor                                                                             nostru  şi-a  fixa t  întreaga  a ctivita te   1n  acest  cadru  ge­
         Timiş,  Consiliul  popular  af  jude­  diţiile  climatice  au  fost  mai  pu­  Locul  III                                                                                                neral.  căutînd  să  pună  in  slujba  rea liză rii  sarcinilor
         ţului  G alaţi  şi  institutele  de  cer­  ţin  favorabile,  totuşi,  in  unele   Locul  IV  -   judeţul  Buzău                                                                          toată  capacitatea  sa  creativă,  priceperea  şi  însufleţirea
         cetare  din  sectorul  7  al  m uni­  judeţe,  datorită  eforturilor  de­  Locul  V       -   judeţul  Prahova                                                                           de  care  este  capabil.  Adunarea  generală  a  sa la ria ţilo r
         cipiului  Bucureşti,  întrecerea  a   puse  de  oamenii  muncii  de  lo   Locul  VI       —  judeţul  Covosno                                                                            noştri  care  s-a  desfăşurat  cu  cîtcvo  zile  1n  urmă  a  fost
         cuprins,  practic,  pe  toţi  oamenii   sate  sub  conducerea  organiza­  3.  -   IN  ÎNTRECEREA  DINTRE  CONSILIILE  POPULARE  JUDE­                                                    din  acest  punct  de  vedere  un  bun  p rile j.
         muncii  din  întreprinderile  indus­  ţiilor  de  partid,  s-au   depăşit   ŢENE  :
         triale,  de  pe  şantierele  de  con­  prevederile  de  plan  la  anumite                                                                                                                   B ilan ţu l  m uncii  noastre  In  anul  care  a  trecut  se  pre­
         strucţii,  din  unităţile  agricole  so-   produse  principale,  precum  şi   Locul  I      judeţul  Mureş                                                                               zintă  favorabil.  In d ica to rii  de  plan  fiin d  realizaţi  şi
         cial'sîe,  din  celelalte  unităţi  e­  efectivele  de  animale  lo  unele   Locul  II      judeţul  Timiş                                                                               depăşiţi,  aceasta  ca  o  consecinţă  a  unei  a ctivită ţi  sus­
         conomice  şi  din  institutele  de   specii  ;  pe  aceasta  bază,  jude­  Locul  III       judeţul  Constanţa                                                                           ţinu te  şi  laborioase  desfăşurate  pe  tot  parcursul  anului
         cercetare  ştiinţifică.   In  cursul   ţele  respective  au  livrat  la  fon­  Locul  IV    judeţul  Maramureş                                                                            1969  D intre  principalele  realizări  aş  am inti  doar  că  au
         desfăşurării  ei,  s-au  manifestat   dul  central  al  statului  cantităţi   Locul  V      judeţul  Dîmboviţa                                                                           fost  scurtate  term enele  dc  predare  ale  unor  docum en­
         puternic  spiritul  de  iniţiativă  si   suplimentare  de  produse  a p i­  Locul  VI       judeţul  Ilfov                                                                               ta ţii  Insum ind   425  zile  proiect,   iar
         capacitatea  creatoare  a  clasei   cole.                                                                                                                                                m uncii  a  crescut  cu  5  ia  sută  fată  de
         noastre  muncitoare,  ţărănim ii  şi
                                         IN  ÎNTRECEREA  DINTRE  CON     4.  -   IN  iNTRECEREA  DINTRE  UNITĂŢILE   DE   CERCETARE                                                                  Dezvoltarea  continuă  a  potenţialul
         intelectualităţii,  a  întregului  po­  SILIILE   POPULARE   JUDEŢENE   ŞTIINŢIFICA  :
         por,  forţa  organizatorică  şi  po­  s-a  realizat  in  industria  locală                                                                                                               ju d e ţu lu i  nostru,  ca  rezultantă  m ajoră
         litică  a  organizaţiilor  dc  partid   şi  gospodăria  comunală  un  vo­  Locul  I       -   Institutului  de  cercetări  chi­                                                           dom eniul  in v e s tiţiilo r,  a  continuat,  şi
         in  mobilizarea  oamenilor  muncii   lum  de  producţie  şi  prestaţii  pe­                  mice  din  Bucureşti                                                                        vorizeze  interesul  u rb a n iştilo r  din  ins
         la  lupta  pentru  depăşirea  sar­
                                       ste  plan  de  914  milioane  (ei  ;   Locul  II            -   Institutul  de  cercetări  loraj-                                                          stud iile  dc  sistem atizare  a  lo c a lită ţilo r  »
         cinilor  de  pion,  pentru  valorifi­
                                       au  (ost  livrate  suplimentar  la                            extracţie  din  Cimpina
         carea  tot  mai  largă  a  rezerve­                                                                                                                                                      cipalele  elemente  de  u rm ă rit  In  etapele
                                       fondul  pieţei  mârfuii  in  valoare
         lor  şî  posibilităţilor  de  care  dis­  de  aproape  70  milioane  lei,  p re ­  Locul  III  -   Institutul  de  cercetări  pentru
         pune  economia  noastră.      cum  şi  diverse  produse  pentru                             chimizarea  petrolului  din  Plo­                                                                         Arh.  CONSTANTIN  IAREMSCHI
           Din  datele  referitoare  (a  în­  export.  Prin   muncă   patriotică                     ieşti                                                                                                      directorul  D.S.A.P.C.  Deva
         deplinirea  angajamentelor  asu­  s-au  efectuat  lucrări  a  căror  va­  Locul  IV       -   Institutul  de  cercetări  chimico-
         mate  in  intrecere,  rezultă  că  in   loare  este  apreciată  la  peste  3,1              farmaceutice  din  Bucureşti
         1969,  pe  ansamblul  economiei,                                                                                                                                                                              A II  IN  M O.  •  2-at
                                       m iliarde  lei.                    Locul  V                 -   Institutul  de  cercetări  tehno­
         s-au  obţinut  la  principalii  in ­                                                        logice  şi  procese  tehnologk'.-
         dicatori  realizări  importante.  IN   DOMENIUL   CERCETĂRII                                specilice  industriei   construc­
          IN  INDUSTRIE,  planul  produc   ŞTIINŢIFICE,  prin  rezolvarea  u­                        toare  de  maşini  din  Bucureşti
         liei   globale  a  fost   îndeplinit   nor  probleme  legale  in  princi­                                                                                                                                          rea  şi  darea  în  consum  a  p îi­
                                       pal  de  producţia  materială,  ca­  Locul  VI              -   Institutul  de  cercetări  şi  pro
         şi  depăşit,  obţinindu-se   supli­                                                                       maşini-unehe  Cu  puţină  ordine  în  „bucătăria"  proprie                                               n ii  de  slabă  calitate  a  vo rb it
                                       re  au  fost  prevăzute  in  an ga ja­                        iectări   pentru
         mentar  o  serie  de  produse  im ­  mentele  institutelor  de   cerce­                     şi  agregate  din  Bucureşti.                                                                                          m edicul  V oicu  Drăgan  de  Ia
         portante  pentru  economia  na­                                                                                                                                                                                    Inspectoratul  sanitar  de  stat  :
         ţională  cum  smt  :  fontă,  oţel,   tări,  se  obţin  anual  produse  care   O rganizaţiilor   judeţene   de   ştiinţifice  fruntaşe  în  intrecere                                                                —  Că  în  acest  sector  —  al
         laminate,  ţevi  din  oţel,  alum i­  înlocuiesc   un   import   echiva­
                                       lent  cu  circa  600  milioane  lei,  se   partid,  consiliilor  populare  jude­  li  se  acordă  următoarele   dis­                                                                 fa b rică rii  şi  desfacerii  p îin ii  —
         niu,  zinc,  benzine,   motorină,                                                                                                                  POATE El  MAI Ulii
                                       valorifică  noi  resurse  naturale   ţene  şi  institutelor  de  cercetări  tincţii  :                                                                                               in disciplina,  sub  ţoale  aspec­
         produse  sodice,  fibre  melană  şi   şi  materii  prime  in  valoare  de                                                                                                                                          tele  ei  este  tolerată,  ne-o  do­
         poliesierice,  anvelope,   maşini,                            -   Pentru  locul   I :      Ordinul  Muncii  clasa  I  ;                                                                                            vedeşte  şi  faptul  că  12  la  sută
         utilaje,  autoturisme  de   teren,   215  m ilioane  lei,  se  realizează   -   Pentru  locul II  :  Ordinul  Muncii  clasa  o  tl-o  ;                                                                            din  num ărul  dc  sancţiuni  din
                                       un  plus  de  producţie  evaluat  la
         rulmenţi,  furnir,  mobilă,  ţesături                         -   Pentru  locul III  :    O rdinul  M uncii  clasa  a  lll-a  ,                                                                                    anul  trecut  pentru  nerespccla-
                                                                                                                                    In  ultim a  vreme  num ărul  re-
                                                                                                                                                                toase :  d ire cto ri  şi  in gin eri  şefi
         tip  bumbac,  lină  şi  mătase,  tri­  peste  500  milioane  lei,  economii   -   Pentru  locurile IV,  V  şi  VI  :  Diplomă  de  onoare.  cla m a tiilo r  la  adresa  ca lită ţii   dc  la  cele  două  în tre p rin d e ri   nu  arc  un  aspect  com ercial  a-   rea  re g u lilo r  de  igienă  au  fost
                                                                                                                                                                                              trăgălor  etc.  —  deficiente  ca­
                                       suplimentare  la  preţul  de  cost
         cotaje,  încălţăminte  cu  feţe  Hin   de  aproape  300  milioane  lei.                                                  necorespunzătoarc  a  p îin ii  în   de  panificaţie  din  judeţ,  şefi   re.  bineînţeles,  nu  au  şi  nici   date  sa la ria ţilo r  din  dom eniul
         piele  ş.a.  La  livrările  de  mărfuri                       Pe  lingă  aceste  distincţii,  ju ­  tribuţie  deosebită  la  depăşirea   unele  lo ca litâ li  din  judeţ   se   de  s e d ii  dc  fabricaţie,   labo­  nu  au  avut  un  caracter  perm a­  fa b rică rii  şi  desfacerii  p îin ii.
         pentru  fondul  pieţei,  olanul  a   O  expresie  a  creşterii  eficien­  deţele  şi  institutele  de  cercetări   sarcinilor  de  plan  şi  la  realiza­  mărise  nepermis.  In  ţaţa  aces­  ranţi.  co n tro lo ri  tehnici  dc  ca­  nent.  —  Industria   de  panificaţie
         fost  depăşit  cu  306  milioane  lei  ;   ţei  economice  in  majoritatea  în­  fruntaşe  primesc,  sub  lormă  de   rea  angajamentelor.  tei  situa ţii.  C om itelui  judeţean   litate.   m erceologi,   directoru l   poale  şi  trebuie  să  fabrice  p îi­
         s-au  livrat  suplimentar   impor­  treprinderilor  din  diferite  ramu.i   premii,  fonduri  băneşti,  care  vor        de  partid  a  indicat  C om itetului   D irecţiei  com erciale  judeţene,   O  greutate  In  realizarea  p îi­  ne  bună  —  spunea  tovarăşul
                                                                                                     Rezultatele  pozitive
         tante  cantităţi  de  mărfuri  pen-   o  constituie  realizarea  in  1969   fi  utilizate  pentru  îm bunătăţirea   in  întrecerea  din  anul   obţinute   executiv  al  C o nsiliu lui  popu   d ire clo ri  ai  O.C.L.  alim entara   nii  de  calitate  e.  desigur,  făi­  Traian  Barbu,  activist  al  Co­
                                                                                                                         trecut,
         tiu  export.  Au  fost  asimilate  in   a  unor  beneficii  peste  plan  care   bazei   m ateriale  o  activităţilor   angajamentele  asumate  in  1970   Iar  judeţean  să  organizeze  un   din  judeţ,  gestionari  de  maga­  na  nccorespunzăloare.   F u rn i­  m ite tu lu i  judeţean  dc  partid.
         plus  faţă  de  prevederi  aproap»   totalizează,  pe  ansamblul  eco­  social-culturale  -   cămine  şi  ere   constituie  pentru  oamenii  m un­  control  am ănunţit,  a til  la  sec­  zine  care  desfac  pline.  Au  fost   zo rii  fa b ricilo r  de  pîine  liv re a ­  Cauzele  pe  care  le-a  consta­
         1  000  de  produse  noi,  s-au  rea-                       şe  de  copii,  cantine,  case  de  cul­                                                                                 ză  făină  cu  co n tin u i  scăzut  de
                                       nomiei  naţionale,  1,7  miliarde                           cii  din  industrie,  construcţii,  a-   ţiile   dc  fabricaţie,  c îl  şi  în  u-   in v ita ţi,  dc  asemenea,   repre­  gluten.   Din  cauza  liv ră rilo r   tat  inspecţia  com ercială  cu  a-
                                       lei.                          tură,  cămine  culturale,   baze   griculturâ,  transporturi  şi  cele­  n ită tile   de  desfacere  a  p îin ii.   zentanţi  ai   organelor  locale   neritinicc,  făina  nu  are  tim p  să   ccastă  ocazie,  pe   care  le-au
                                                                     sportive,   dotarea   laboratoa­                             C onstatările  inspectorilor   co­  ale  p u le rii  de  stal  din  m uni­                scos  în  evidentă  p a rticip a n ţii
                                         Examinînd,  pe  baza  unui  m a­                          lalte  ramuri  ale  economiei,  pen­                                                       se  maturizeze,  fiin d  prea  repe­
                                                                     relor,   bibliotecilor   şi   altor   tru  cercetători  şi  oamenii   de   m erciali  dc  stat  au  se rvit  ca   c ip iile   şi  oraşele  pe  al  căror   de  introdusă  in  fabricaţie.  Dar   la  discuţii,  s-au  mai  discutai
                                       re  număr  de  indicatori,  rezul­  unităţi   similare,   precum   ş:   ştiinţă,  pentru  activiştii  de  pa/tid   bază  de  discuţie  la  co n sfătui­  te rito riu   se  allă  secţii  de  fa­  tot  un  adevăr  e  şi  cel  scos   şi  cu  alte  ocazii.  O  parte  din
                                       tatele  obţinute   în  îndeplinirea   pentru  organizarea  de  excursii   şi  de  stat  un  puternic  im bold  de   rea  orqanizată  pe  l.cma  c a li­  bricaţie.  m edici  de  la  inspec­  in  evidenţă  de  către  prim   vi-   m ăsurile  propuse   acum   au
                                       planului  şi  a  angajamentelor  a ­  cu  participarea  muncitorilor,  ţă ­  a  munci  cu  şi  mai  multă  sirguin-   tă ţii  p îin ii  de  către  C onsiliul   toratu l  sanitar  de  stat  etc.  ccpreşedinlelc   C om itetului  e-   mai  fost  propuse  şi  altă  dală.
                                                                                                                                  popular  judeţean,  cu  participa­  Cc  im p utaţii  i  se   aduceau   xccu liv   al   C o nsiliu lui  popu­  Dar  încetineala  cu  care  sînt
          Æ F                          sumate,  ţinind  seama,  totodată,   ranilor  cooperatori,   specialişti­  ţâ,  de  a-şi  consacra  toate  for­
          W                            de  complexitatea  şi  posibilită­  lor,  cercetătorilor,  activiştilor  de   ţele  realizării  şi  depăşirii  sarci­  rea  mai  m ultor  factori  com pe­  c a lită ţii  p îin ii  ?   Că  depăşeşte   lar  m unicipal  Petroşani,  tova­  puse  în  aplicare  ne  face  să
                                                                                                                                  tenţi.  Au  fost  in v ita ţi  să  cau­
                                                                                                                                                                                                                            discutăm   mereu  despre  slaba
                                                                                                                                                                                              răşul  Traian  Blaj  :
                                                                                                                                                                um iditatea  admisă,  că  nu  e  b i­
                                       ţile  economiei  judeţelor,  CO M I­  partid,  de  stal  şi  ai  organizaţii­  nilor  de  plan  pe  anul  in  curs  -    te  „secretele"  fa b rică rii  si  li­  ne  dospită  şi  suficient  de  po­  —  Prea  m ult  se  aduce  ca  ar­  calitate  a  p îin ii.   S-a  propus
         \ 2 ||í      jIb ^ í          TETUL  EXECUTIV  AL  COMITE-  lor  obşteşti  care  au  adus  o  con-  ultimul  an  al  planului  cincinal.  v ră rii  In  com erţ  a  p îin ii  gus­  roasă.  că  nu  e  bine  coaptă,  că  gum ent  pentru  calitatea  slabă   întărire a  co n tro lu lu i  com erţu­
                                                                                                                                                                                                                            lu i  asupra  c a lită ţii  p îin ii  ce  in ­
                                                                                                                                                                                              a  p lin ii,
                                                                                                                                                                                                       făina  necorespunză­
                                                                                                                                                                                              toare.  In  Valea  J iu lu i  foarte   tră  in  reţeaua   de  desfacere.
                                                                                                                                                                                              m ulte  gospodine  fac  pîine  In   Desigur,  şi  aici  trebuie  înlă-
                                                                                                                                                                                                                            rit  con tro lu l,  dar  fn  mod  deo­
                                                                                                                                                                                              casă.  pîine  care  îşi  păstrează   sebit  trebuie  să  crească  răs­
                                                                                                                                                                                              c a lită ţile   cîleva  zile.  Şi  o  fac
                                        ABSENTE                                     CATALOGUL“  CADRELOR                                                                          CE          din  făina  care  se  găseşte  in   punderea  liccă rn i  lu cră lo r  din
                                                                                                                                                                                                                                      panificaţiei
                                                                                                                                                                                                                                                 pentru
                                                                                                                                                                                                                            dom eniul
                                                                                                                                                                                              com erţ,  aceeaşi  făină  pc  care
                                                                                                                                                                                              o  folosesc  fab ricile   de  pîine.   calitatea  m uncii  sale.
                                                                                                                                                                                              „S ecretul"  trebuie  căutat   în   Tovarăşul  Petru  Boia.  vicc-
                                         Societatea  socialistă  asigură   Sculptor,  m odelor   de   carac­  cînd  urcă  la  catedră  in  stare   la  o  anume  calitate  sau  func­  copii  să  fie  c in s tiţi  după  c h i­  respectarea  sau  ncrespcclarea   prcşcdinlc  al  C om itetului  exe­
                                       şi  coordonează  prin  toate  lor-   tere.  model  de  conduită.   de   de  ebrietate  ?  Duhnind  a  a l­  ţie  ?  Lupul  in  blană  dc  oaie...  pul  şi  asemănarea  noastră ?  I   tehnologiei  de  fabricaţie.  Con­  cu tiv  al   C o nsiliu lui  popular
                                       inele  sale  in stitu ţio n a le   —  fie ­  personalitate  şi  prestigiu,  das­  cool,  om ul  de  la  catedră  ră-   Ş lirb iiid u -şi  autoritatea   prin   M eseria  dascălului  presupu­  d u cătorii   producţiei   concep   judeţean,  arăta  că   industria
                                       care  cu  specificul  şi  norm ele   călul  este  purtă torul  unei  i-   mîne  corigent,  din  toate  punc­  acte  contrare  m isiunii  sale,  şi   ne  pasiune.  O  pasiune  totală,   greşit  răspunderea  m aterială  a   producătoare  nu  omogenizează
                                       p ro p rii  —  creşterea,  dezvolta­  inense  în d a to riri  civice.  Toa­  tele  de  vedere,  la  ,,obie ctu l"   dat  fiin d  faptul  că  profesorul,   care  nu  se  încheie  o  dată  cu   fiecărui  lucrător.   Şefului  fa­  lo tu rile   de   lăină   am eliorînd
                                       rea  şi  educarea  tinerei  gene­  te  aceste  a trib u ie   ale  persona­  com portam ent.   Nu  e  plăcui,   învă ţă to rul  sau  educatorul  so   cele  *1-5  orc  de  cursuri  z iln i­  b ric ii  dc  pîine   de  la  Petro­
                                        ra ţii  Socialism ul  —  orînduirca   lită ţii  educatorului  sin i  c u p rin ­  dim potrivă,  avem  re ţin e ri   la   allă  în  centrul  atenţiei  unei   ce.  După  acesle  ore.  indife rent   şani.  de  pildă,  i  se  pare  „n e ­  ION  CIOCLEI
                                        fondată  pe  cele  mai  tem einice   se  într-un  anume  catalog.  Cel   redarea  publică   a   num elor   com unităţi,  el  pierde  înve sti­  de  rezultatele  şcolare  ce  se  ob­  om enesc”  ca  vin o va ţii  să  su­
                                        p rin cip ii   umaniste  —  aşează   al  con ştim lci  profesionale,  al   profesorilor  —  oameni  demni   tura  de  încredere  ce  i  a  fost  a-   ţin.  stingerea  pasiunii   fa c ili­  porte  costul  p îin ii  de  slabă
                                        între  preocupările  sale  centra­  unei  înalte  răspunderi  sociale.   de  to i  respectul,  aşa  cum  so­  cordală.  devine,  in tr-u n   anu­  tează  apariţia  unor  la cto ri  dău­  calitate.
                                        le,  ca  o  necesitate  vita lă   a  v i­  Un  catalog  in  care  ar  trebui   cietatea  i-a  catalogat   Dar  cc   me  fel,  coautor  m oral  al  com ­  nători   educaţiei.   Indiferenta,   Despre  indisciplină,  ca  fac­  E33£GHBGta
                                        ito ru lu i.  pregătirea   m u ltila te ­  să  fie  înscrise  fără  excepţii,   presliqiu   mai   ştirbim    atunci   p o rtă rii  d iscip o lilo r  săi.  Dacă   neurm ărirea,  neeonlrolareo   în   tor  preponderent  In  elabora­
                                        rală.  com plexă   a   tin e re lu lu i   numai  note  mari.  In  ru b ricile    cînd  —  după  cum  am  văzut  —   sc  apreciază  —■  şi  cadrele  d i­  suficienta  măsură   a  tim p u lu i
                                        pentru  viată.  Acest  umanism   sale,  via|a  nu   adm ite   note   el  nu  mai  există,  nu  mai  poa­  dactice  sin i  prim ele  care  o  fac   liber  al  co p iilo r   favorizează
                                        exclude,  de  la  bun   început,   m ici.  absenţe.         te  ii  vorba  dc  aşa  ceva ?  Sc   —  că  tarele  în  educaţie  pro­  acţiunea  asupra  lor  a  unor  e­
                                        em pirism ul  in  educaţie.   Pro­  -S i  totuşi,  despre  acest  ca­  ştie,  pre stigiul  se  cîşligă  prin   vin  din  fa m iliile   dezorganiza­  lemente   co n tra rii   pedagogiei   Primele  20  ferme  zootehnice
                                        blema  creşterii  viito a re i  gene­  talog,  despre  absentele  din  cl,   muncă  grea.  îndelungată,  de   te.  socotim   că  A.  Doina  (Şcoa­  noastre  socialiste.
                                        ra ţii  la  n ive lu l  cerinţelor  v ie ­  vom  vorb i  în  rîndu rife  de  mai  ani  de  zile,  dar  sc  poate  p ie r­  la  generală  S înlandrci)  sau  U.   in  con diţiile ,  cunoscute   de   cu  gestiune  economică  internă
                                        ţii  moderne  este  o  chestiune   jos                     de  foarte  uşor  !           Stela  (T opliţa)  nu  au  dreptul   toată  lumea,  create  de  către
                                        de  conlucrare  armonioasă,  şti­  O  cifră   cu  tristă  sem nifica­  Sîntcm  aproape  convinşi  că   să  dea  vina  pe  pă rin ţi.  Prin   socialism    in v ă tă m in lu lu i  nos­  In  cooperativele  aq rico lc  de  producţie  din  ju de |ut  nos­
                                        in ţifică    a  tu tu ro r   (actorilor   ţie :  •1*1,7  la  sută  din  totalul   în  vreo  şedinţă,  zisă  dc  ana­  înseşi  faptele  lor.  cele  două   tru  de  toate  gradele,  se  asigu­  tru  se  cristalizează  form ele  noi  de  organizare  a  producţiei  şi
                                        chem aţi  de  către  societate  la   in fra c ţiu n ilo r  comise  dc   m i­  liză.  cei  m enţionaţi  şi-au  tăcut   cadre  didactice  au  atentai  la   ră  educarea  lin c rc i  generaţii   a  m uncii,  menite  să  asigure  creşterea  v e n itu rilo r   coopera­
                                        înfăptuirea  acestui   deziderat.   nori  au  ca  autori  elevi.  Ex-   autocritica   Desigur,  un ii  i-au   unitatea  unor  fa m ilii.  Dacă  ar   în  lum ina  în v ă ţă tu rii  m arxist-   to rilo r.   In  acest  scop,  s-au  organizat  p o triv it  recom andă­
                                        Familia,  şcoala,  alte  in s titu ţii   ccplind  ce ila lţi  lactori  educa­  com pătim it,  a lţii  au  crezut  în   fi  să  calificăm   atitudinea  lor.   leniniste,  m a te ria lîsl-ştiin tifice    rilo r  plenarei  C o n siliu lu i  U n iu n ii  N aţionale  a  C ooperativelor
                                        şi   organisme,  însărcinate  cu   tiv i,  oare  cifra  nu  reflectă  u ­  sinceritatea  a u to criticii,  dar  c-   am  folosi  aceleaşi  cuvinte  cu   despre  lum e  şi  societate.  Pen­  A gricole  de  Producţie   din   decembrie  1969,   prim ele  20
                                        „problem a  problem elor",  cum   nele  absenţe  din  „catalog ul"   Icvii  cred  in  coca  ce  văd,  şi   rare  am  vo rb it  şi  despre  f.   tru  educarea  a le is t-ş liin ţific ă   a   ierrno  zootehnice  m ixte  cu  gesliunc  econom ică  internă.  A ­
                                        a   denum il-o   Jean  Jacques   cadrelor  didactice ?  Desigur,  e   chipul  lum inos  al  dascălului   Muscă.   A titu d in i  cu  efecte   generaţiei  viito a re   sc  depun   cestea  au  o  bază  m aterială  corespunzătoare,  care  perm ite
                                        Rousscau,  au  un  scop  comun   vorba  de  cazuri  izolate,  dar  ele   din  cartea  de  c itire   se  estom ­  grav  dăunătoare  asupra  ele­  e fo rtu ri  deosebite,  se  fac inves­  realizarea  de  producţii  sporite.  E fectivele  de  anim ale  ale  fe r­
                                        —  iorm arca  cetăţeanului  com ­  există  şi  nu  pot  (i  trecute  cu   pează.  se  îndepărtează  de  su­  vilo r,  care  in  nici  un  caz.  sub   tiţii  m ateriale  şi  umane  cu  sco­  melor  totalizează  in  prezent  4 350  vaci  şi  ju n in cl,  mai  m ult
                                        plet  de  m iine.             vederea.  Pentru  că.  oricum ,  în-   fle tu l  lor...   t  nici  o  scuză,  n-ar  trebui  să  se   puri  precise,  profund  um anis­  de  1  550  porci  şi  aproape  17000  ovine.
                                          D intre  in s titu ţiile   enumerate   tr-o  mai  mare  sau  mai  mică   Sau.  un  alt  coz.  Profesorul   manifeste  în  personalitatea  ca­  te.  Şi  totuşi,  din  cauza  insu-   S-a  creat  astfel  posibilitatea  fo lo s irii  celor   mai  eficiente
                                        mai  sus.  şcoala  apare  ca  al   măsură,  sc  răsirînq  în  con du i­  I.  Muscă   a  fost.  m ulat  dis­  dru lu i  didactic.  firie n le i   preocupări   pentru  \   metode  de  în g rijire ,  creştere  şi  îngrăşare  a  anim alelor.  Toa­
                                        doilea  elem enl  educativ  (du­  ta  şi  caracterul  elevilor.  cip lin a r  de  lo  Şcoala  generală   La  fel  de  condam nabile  s inL   con tro lu l  şi  îndrum area  c lc v i-  te  ferm ele  sin i  asigurate  cu  cadre  tehnice  de  specialitate,
                                        pă  fam ilie),  dar  cu  un  rol  de   Cum  modelează  personalita­  nr.  I  Brad.  pentru  com portări   şi  absenţele  nem otivate  şi  re­          care  organizează  şi  dirije ază  activitatea  dc  producţie.   Sc
                                        o  im portanţă  rovîrşitoa re.  M a­  tea  elevului  —  v iito ru l  cetă­  im orale.  Desigur,  nu  o  dată  I.   petate  de  la  orele  de  clasă.  E-   N.  STANCIU  creează  lo tu ri  de  anim ale  de  prăsilă  din  rase  de  mare  pro­
                                        rea  responsabilitate  a  educa­  ţean  —  profesorul   Ion  Pcn-   Muscă  a  fost  „scandalizat",  au­  xcinple ?  Aceeaşi  R.  Stela  Sau   C.  DROZD  d u ctivita te   şt  sc  va lo rifică   mai  deplin  rezervele  existente  în
                                        to ru lu i  sc  bucură  in  societa­  i ioiu  (Liceul  nr.  I  Hunedoa­  zind  despre  anum ite  acte  de   A.  Livia.  care  ¡şi  pcrm ilc  Să        cooperativă.  Fermele  zootehnice  ale  C .A P .  din  Sim cria  şi
             O  nouă  „şarjă*  florală  in   tea  noastră  de  o  înaltă  apre­  ra),  Cornel  T riio n ,  N icolae  Po-   im oralitate  comise  do  m inori.   m otiveze  15  zile  do  absente  în-   O răşlie   au  şi   achiziţionat  prim ele  lo tu ri  de  vaci  din  rasa
           pregătire   Io   serele   I.G.C.L.   ciere,  de  o  unanim ă  recunoaş­  povici  (Şcoala  generală  Bei iu)   Dar  socoteşte  cumva  I  M.  că   I r-«im  Irim e sirii.  prin  falsifica­  Nolştein,  rare  dau  o  producţie  dc  taplc  m ult  superioară  ce­
                                        tere  a  v irtu ţilo r  şi  m eritelor   sau  A lexandru  Lăscoi  (Şcoaln   im oralitatea  este  admisă  m i­  rea  unui  ar l  o lirin l  —  c e rti­
           Deva.                                                                                                                                                                               lei  obţinute  dc  la  vacile  din  rasa  Bălţală  românească.
                                        acestei   nobile   profesiuni.  generală  O colişu  M ic)  atunci  mai  de  la  o  anum ită  virstă  Şi  ficatul  medical.  Ii  învăţăm   p«
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88