Page 83 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 83
ffm m n n n n n rriw siirrr*trrrn $ n riin n tn m w im n w M rrrrrrrrr> r*rrrt¿
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ! I
SECVENŢE INTERNATIONALE
PAGINA A IV A
5
%
gi Intîlnirea reprezentanţilor par
tidelor comuniste şi muncitoreşti
de la Sofia
*
5
% Vizita preşedintelui Franţei în
I si U. A. I
î 5
s m Senatorul E. Kennedy despre
| retragerea trupelor americane din
I Europa
$ î
ANUL XXII. Nr. 4710 JOI 26 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
'emítatele îndeplinirii Şedinţa Biroului Executiv Proiectanţii optează
>
y
al Consiliului Naţional al unanim pentru preda
an m Frontului Unităţii Socialiste rea documentaţiilor
pentru depăşirea planului pe 1969 avut loc. sul» preşedinţia to con ştiin ţe i socialiste a oarne
M ie rcuri. 25 lehruarie a.c., a
n ilo r m uncii.
B iroul E xecutiv o exam inat
varăşului N icolac Ceauşescu.
şedinţa B iro u lu i Executiv al totodată activita tea F rontu lui la timp, cu soluţii con
C o nsiliu lui N ational al F ron U n ită ţii Socialiste în dom eniul
tu lu i U n ită ţii Socialiste- re la ţiilo r internationale, pen
In 1969, ca şi in anii prece lizat economii fa consumul de TULUI CENTRAL AL PARTIDU RA FRUNTAŞE IN ÎNTRECEREA B iroul E xecutiv a dezbătui tru prom ovarea p o litic ii ex
denţi, economia noastră sacio- metal de peste 22 000 tone, a LUI COMUNIST ROMAN, C O N DESFĂŞURATA IN ANUL 1969 activita tea desfăşurată de ton terne a p a rtid u lu i şi slatutut,
listă □ cunoscut o evoluţie as fost dim inuat, înlr-un şir de ju- SILIUL DE STAT SI CONSILIUL s ilille F rontu lui U n ită ţii Socia pentru popularizarea re a liză ri structive eficiente
cendentă, s-a dezvoltat in rit aeţe, consumul de combustibil DE MINIŞTRI ALE REPUBLICII URMĂTOARELE JUDEŢE Şl IN liste în anul 1069 pentru in lo r poporului român in co n
muri susţinute, osigurînd creş şi energie electrică SOCIALISTE ROMÂNIA DECLA- STITUTE DE CERCETĂRI : tensificarea p a rtic ip ă rii oame strucţia socialism ului Biroul
terea venitului naţional, dez IN SECTORUL INVESTIŢII-CON- n ilo r m uncii rom âni şi de olie E xecutiv a sta b ilit măsuri pen
voltarea torţelor de producţie şi STRUCyil au fost reduse terme 1. - IN ÎNTRECEREA PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI IN IN n a ţio n a lită ţi la înfăptuirea po tru extinderea re la ţiilo r in te r
ridicarea nivelului de trai al oa nele de punere în funcţiune pre DUSTRIE, INVESTIŢII-CONSTRUCŢII Şl CIRCULAŢIA MĂRFURI litic ii p a rtid u lu i şi gu vern ulu i, naţionale ale F ro n tu lu i U n ită
menilor muncii. Lo obţineieu o- văzute în plan fa un număr de LOR : la opera de în flo rire a pa triei. ţii Socialiste cu organism e si
cestor rezultate un aport deo 220 obiective. De asemenea, au B iroul Executiv a sta b ilit mă m ilaro din alte târî. cu p a rti M aterializarea la termen ş( In c o n d iţii de eficienţă
sebit a avut larga intrecere des lost obţinute, prin reducerea Locul I judeţul laşi suri în vederea creşterii apor de. org an izaţii politice, social econom ică sporită a in v e s tiţiilo r presupune cu nece
făşurată intre organizaţiile jude ponderii lucrărilor de construcţii Locul II judeţul Prahova tu lu i c o n s iliilo r F rontu lui U cu ltu rale şi m işcări dem ocra sitate. alături de a lli la clo ri determ inanţi, şi p e rfe cţio
ţene de partid, consiliile popu şi prin alte măsuri, rconom ii la Locul III judeţul Braşov n ită ţii Socialiste şi al o rg an i tice anliim pe rialistp. în scopul narea a c tiv ită ţii de proiectare. D ire cţiile dc acţiune
lare şi unităţile de cercetare fondul de investiţii de 253 m i Locul IV judeţul Timiş za ţiilo r de masa şi obşteşti p ro m ovă rii cauzei păcii şi co sin i arătate cu cla rita te de docum entele plenarei C.C.
ştiinţifică in cinstea Congresului lioane lei. S-a redus. consumul Locul V judeţul Cluj com ponente la îndeplinirea la b o ră rii în tre popoare. al P.C.R. dm decem brie 1969, care trasează sarcini
al X-lea al Partidului Comunist de metal cu peste 8 300 tone şi Locul VI m unicipiul Bucureşti program ului s ta b ilit dc C ongre B iroul E xecutiv a dezbătut pentru asigurarea la tim p a docum entaţiilor lehnico-
Român şi a celei de-a XXV-a cel de m aterial lemnos cu peste sul al X-lea al P artidului Co unele problem e curente, adoo- economice şi dc execuţie, înlăturarea c o n s tru c ţiilo r
aniversări a eliberării patriei. 1 800 mc. La unele obiective 2. - IN ÎNTRECEREA PENTRU ÎNDEPLINIREA Şl DEPĂŞIREA m unist Român, la atragerea lînd h o tă rlri corespunzătoare. supradim ensionate şi lin is a jc lo r excesive, utilizare a pe
PLANULUI IN AGRICULTURA : A fost ho tă rltă convocarea
Pornită in urma chemărilor noi, s-au realizat înainte de ter maselor populare In conduce C o n siliu lu i N ational al Fron scară largă a pro ie cte lor lip şi refotosibile, reducerea
lansate de Organizaţia de par men indicatorii prevăzuţi in Locul I — judelui Brăila rea tre b u rilo r statului, la a c tiv i tu lu i U n ită ţii Socialiste in consum ului de metal In con stru cţii.
tid a m unicipiului Bucureşti, proiecte. — judeţul Timiş tatea generată de rid icare o cursul lu n ii m artie. Este dc ta sine înţeles că şi co le ctivu l in s titu tu lu i
O rganizaţia judeţeană de partid IN AGRICULTURA, deşi con Locul tl - judeţul Bihor nostru şi-a fixa t întreaga a ctivita te 1n acest cadru ge
Timiş, Consiliul popular af jude diţiile climatice au fost mai pu Locul III neral. căutînd să pună in slujba rea liză rii sarcinilor
ţului G alaţi şi institutele de cer ţin favorabile, totuşi, in unele Locul IV - judeţul Buzău toată capacitatea sa creativă, priceperea şi însufleţirea
cetare din sectorul 7 al m uni judeţe, datorită eforturilor de Locul V - judeţul Prahova de care este capabil. Adunarea generală a sa la ria ţilo r
cipiului Bucureşti, întrecerea a puse de oamenii muncii de lo Locul VI — judeţul Covosno noştri care s-a desfăşurat cu cîtcvo zile 1n urmă a fost
cuprins, practic, pe toţi oamenii sate sub conducerea organiza 3. - IN ÎNTRECEREA DINTRE CONSILIILE POPULARE JUDE din acest punct de vedere un bun p rile j.
muncii din întreprinderile indus ţiilor de partid, s-au depăşit ŢENE :
triale, de pe şantierele de con prevederile de plan la anumite B ilan ţu l m uncii noastre In anul care a trecut se pre
strucţii, din unităţile agricole so- produse principale, precum şi Locul I judeţul Mureş zintă favorabil. In d ica to rii de plan fiin d realizaţi şi
cial'sîe, din celelalte unităţi e efectivele de animale lo unele Locul II judeţul Timiş depăşiţi, aceasta ca o consecinţă a unei a ctivită ţi sus
conomice şi din institutele de specii ; pe aceasta bază, jude Locul III judeţul Constanţa ţinu te şi laborioase desfăşurate pe tot parcursul anului
cercetare ştiinţifică. In cursul ţele respective au livrat la fon Locul IV judeţul Maramureş 1969 D intre principalele realizări aş am inti doar că au
desfăşurării ei, s-au manifestat dul central al statului cantităţi Locul V judeţul Dîmboviţa fost scurtate term enele dc predare ale unor docum en
puternic spiritul de iniţiativă si suplimentare de produse a p i Locul VI judeţul Ilfov ta ţii Insum ind 425 zile proiect, iar
capacitatea creatoare a clasei cole. m uncii a crescut cu 5 ia sută fată de
noastre muncitoare, ţărănim ii şi
IN ÎNTRECEREA DINTRE CON 4. - IN iNTRECEREA DINTRE UNITĂŢILE DE CERCETARE Dezvoltarea continuă a potenţialul
intelectualităţii, a întregului po SILIILE POPULARE JUDEŢENE ŞTIINŢIFICA :
por, forţa organizatorică şi po s-a realizat in industria locală ju d e ţu lu i nostru, ca rezultantă m ajoră
litică a organizaţiilor dc partid şi gospodăria comunală un vo Locul I - Institutului de cercetări chi dom eniul in v e s tiţiilo r, a continuat, şi
in mobilizarea oamenilor muncii lum de producţie şi prestaţii pe mice din Bucureşti vorizeze interesul u rb a n iştilo r din ins
la lupta pentru depăşirea sar
ste plan de 914 milioane (ei ; Locul II - Institutul de cercetări loraj- stud iile dc sistem atizare a lo c a lită ţilo r »
cinilor de pion, pentru valorifi
au (ost livrate suplimentar la extracţie din Cimpina
carea tot mai largă a rezerve cipalele elemente de u rm ă rit In etapele
fondul pieţei mârfuii in valoare
lor şî posibilităţilor de care dis de aproape 70 milioane lei, p re Locul III - Institutul de cercetări pentru
pune economia noastră. cum şi diverse produse pentru chimizarea petrolului din Plo Arh. CONSTANTIN IAREMSCHI
Din datele referitoare (a în export. Prin muncă patriotică ieşti directorul D.S.A.P.C. Deva
deplinirea angajamentelor asu s-au efectuat lucrări a căror va Locul IV - Institutul de cercetări chimico-
mate in intrecere, rezultă că in loare este apreciată la peste 3,1 farmaceutice din Bucureşti
1969, pe ansamblul economiei, A II IN M O. • 2-at
m iliarde lei. Locul V - Institutul de cercetări tehno
s-au obţinut la principalii in logice şi procese tehnologk'.-
dicatori realizări importante. IN DOMENIUL CERCETĂRII specilice industriei construc
IN INDUSTRIE, planul produc ŞTIINŢIFICE, prin rezolvarea u toare de maşini din Bucureşti
liei globale a fost îndeplinit nor probleme legale in princi rea şi darea în consum a p îi
pal de producţia materială, ca Locul VI - Institutul de cercetări şi pro
şi depăşit, obţinindu-se supli maşini-unehe Cu puţină ordine în „bucătăria" proprie n ii de slabă calitate a vo rb it
re au fost prevăzute in an ga ja iectări pentru
mentar o serie de produse im mentele institutelor de cerce şi agregate din Bucureşti. m edicul V oicu Drăgan de Ia
portante pentru economia na Inspectoratul sanitar de stat :
ţională cum smt : fontă, oţel, tări, se obţin anual produse care O rganizaţiilor judeţene de ştiinţifice fruntaşe în intrecere — Că în acest sector — al
laminate, ţevi din oţel, alum i înlocuiesc un import echiva
lent cu circa 600 milioane lei, se partid, consiliilor populare jude li se acordă următoarele dis fa b rică rii şi desfacerii p îin ii —
niu, zinc, benzine, motorină, POATE El MAI Ulii
valorifică noi resurse naturale ţene şi institutelor de cercetări tincţii : in disciplina, sub ţoale aspec
produse sodice, fibre melană şi şi materii prime in valoare de tele ei este tolerată, ne-o do
poliesierice, anvelope, maşini, - Pentru locul I : Ordinul Muncii clasa I ; vedeşte şi faptul că 12 la sută
utilaje, autoturisme de teren, 215 m ilioane lei, se realizează - Pentru locul II : Ordinul Muncii clasa o tl-o ; din num ărul dc sancţiuni din
un plus de producţie evaluat la
rulmenţi, furnir, mobilă, ţesături - Pentru locul III : O rdinul M uncii clasa a lll-a , anul trecut pentru nerespccla-
In ultim a vreme num ărul re-
toase : d ire cto ri şi in gin eri şefi
tip bumbac, lină şi mătase, tri peste 500 milioane lei, economii - Pentru locurile IV, V şi VI : Diplomă de onoare. cla m a tiilo r la adresa ca lită ţii dc la cele două în tre p rin d e ri nu arc un aspect com ercial a- rea re g u lilo r de igienă au fost
trăgălor etc. — deficiente ca
suplimentare la preţul de cost
cotaje, încălţăminte cu feţe Hin de aproape 300 milioane lei. necorespunzătoarc a p îin ii în de panificaţie din judeţ, şefi re. bineînţeles, nu au şi nici date sa la ria ţilo r din dom eniul
piele ş.a. La livrările de mărfuri Pe lingă aceste distincţii, ju tribuţie deosebită la depăşirea unele lo ca litâ li din judeţ se de s e d ii dc fabricaţie, labo nu au avut un caracter perm a fa b rică rii şi desfacerii p îin ii.
pentru fondul pieţei, olanul a O expresie a creşterii eficien deţele şi institutele de cercetări sarcinilor de plan şi la realiza mărise nepermis. In ţaţa aces ranţi. co n tro lo ri tehnici dc ca nent. — Industria de panificaţie
fost depăşit cu 306 milioane lei ; ţei economice in majoritatea în fruntaşe primesc, sub lormă de rea angajamentelor. tei situa ţii. C om itelui judeţean litate. m erceologi, directoru l poale şi trebuie să fabrice p îi
s-au livrat suplimentar impor treprinderilor din diferite ramu.i premii, fonduri băneşti, care vor de partid a indicat C om itetului D irecţiei com erciale judeţene, O greutate In realizarea p îi ne bună — spunea tovarăşul
Rezultatele pozitive
tante cantităţi de mărfuri pen- o constituie realizarea in 1969 fi utilizate pentru îm bunătăţirea in întrecerea din anul obţinute executiv al C o nsiliu lui popu d ire clo ri ai O.C.L. alim entara nii de calitate e. desigur, făi Traian Barbu, activist al Co
trecut,
tiu export. Au fost asimilate in a unor beneficii peste plan care bazei m ateriale o activităţilor angajamentele asumate in 1970 Iar judeţean să organizeze un din judeţ, gestionari de maga na nccorespunzăloare. F u rn i m ite tu lu i judeţean dc partid.
plus faţă de prevederi aproap» totalizează, pe ansamblul eco social-culturale - cămine şi ere constituie pentru oamenii m un control am ănunţit, a til la sec zine care desfac pline. Au fost zo rii fa b ricilo r de pîine liv re a Cauzele pe care le-a consta
1 000 de produse noi, s-au rea- şe de copii, cantine, case de cul ză făină cu co n tin u i scăzut de
nomiei naţionale, 1,7 miliarde cii din industrie, construcţii, a- ţiile dc fabricaţie, c îl şi în u- in v ita ţi, dc asemenea, repre gluten. Din cauza liv ră rilo r tat inspecţia com ercială cu a-
lei. tură, cămine culturale, baze griculturâ, transporturi şi cele n ită tile de desfacere a p îin ii. zentanţi ai organelor locale neritinicc, făina nu are tim p să ccastă ocazie, pe care le-au
sportive, dotarea laboratoa C onstatările inspectorilor co ale p u le rii de stal din m uni scos în evidentă p a rticip a n ţii
Examinînd, pe baza unui m a lalte ramuri ale economiei, pen se maturizeze, fiin d prea repe
relor, bibliotecilor şi altor tru cercetători şi oamenii de m erciali dc stat au se rvit ca c ip iile şi oraşele pe al căror de introdusă in fabricaţie. Dar la discuţii, s-au mai discutai
re număr de indicatori, rezul unităţi similare, precum ş: ştiinţă, pentru activiştii de pa/tid bază de discuţie la co n sfătui te rito riu se allă secţii de fa tot un adevăr e şi cel scos şi cu alte ocazii. O parte din
tatele obţinute în îndeplinirea pentru organizarea de excursii şi de stat un puternic im bold de rea orqanizată pe l.cma c a li bricaţie. m edici de la inspec in evidenţă de către prim vi- m ăsurile propuse acum au
planului şi a angajamentelor a cu participarea muncitorilor, ţă a munci cu şi mai multă sirguin- tă ţii p îin ii de către C onsiliul toratu l sanitar de stat etc. ccpreşedinlelc C om itetului e- mai fost propuse şi altă dală.
popular judeţean, cu participa Cc im p utaţii i se aduceau xccu liv al C o nsiliu lui popu Dar încetineala cu care sînt
Æ F sumate, ţinind seama, totodată, ranilor cooperatori, specialişti ţâ, de a-şi consacra toate for
W de complexitatea şi posibilită lor, cercetătorilor, activiştilor de ţele realizării şi depăşirii sarci rea mai m ultor factori com pe c a lită ţii p îin ii ? Că depăşeşte lar m unicipal Petroşani, tova puse în aplicare ne face să
tenţi. Au fost in v ita ţi să cau
discutăm mereu despre slaba
răşul Traian Blaj :
um iditatea admisă, că nu e b i
ţile economiei judeţelor, CO M I partid, de stal şi ai organizaţii nilor de plan pe anul in curs - te „secretele" fa b rică rii si li ne dospită şi suficient de po — Prea m ult se aduce ca ar calitate a p îin ii. S-a propus
\ 2 ||í jIb ^ í TETUL EXECUTIV AL COMITE- lor obşteşti care au adus o con- ultimul an al planului cincinal. v ră rii In com erţ a p îin ii gus roasă. că nu e bine coaptă, că gum ent pentru calitatea slabă întărire a co n tro lu lu i com erţu
lu i asupra c a lită ţii p îin ii ce in
a p lin ii,
făina necorespunză
toare. In Valea J iu lu i foarte tră in reţeaua de desfacere.
m ulte gospodine fac pîine In Desigur, şi aici trebuie înlă-
rit con tro lu l, dar fn mod deo
casă. pîine care îşi păstrează sebit trebuie să crească răs
c a lită ţile cîleva zile. Şi o fac
ABSENTE CATALOGUL“ CADRELOR CE din făina care se găseşte in punderea liccă rn i lu cră lo r din
panificaţiei
pentru
dom eniul
com erţ, aceeaşi făină pc care
o folosesc fab ricile de pîine. calitatea m uncii sale.
„S ecretul" trebuie căutat în Tovarăşul Petru Boia. vicc-
Societatea socialistă asigură Sculptor, m odelor de carac cînd urcă la catedră in stare la o anume calitate sau func copii să fie c in s tiţi după c h i respectarea sau ncrespcclarea prcşcdinlc al C om itetului exe
şi coordonează prin toate lor- tere. model de conduită. de de ebrietate ? Duhnind a a l ţie ? Lupul in blană dc oaie... pul şi asemănarea noastră ? I tehnologiei de fabricaţie. Con cu tiv al C o nsiliu lui popular
inele sale in stitu ţio n a le — fie personalitate şi prestigiu, das cool, om ul de la catedră ră- Ş lirb iiid u -şi autoritatea prin M eseria dascălului presupu d u cătorii producţiei concep judeţean, arăta că industria
care cu specificul şi norm ele călul este purtă torul unei i- mîne corigent, din toate punc acte contrare m isiunii sale, şi ne pasiune. O pasiune totală, greşit răspunderea m aterială a producătoare nu omogenizează
p ro p rii — creşterea, dezvolta inense în d a to riri civice. Toa tele de vedere, la ,,obie ctu l" dat fiin d faptul că profesorul, care nu se încheie o dată cu fiecărui lucrător. Şefului fa lo tu rile de lăină am eliorînd
rea şi educarea tinerei gene te aceste a trib u ie ale persona com portam ent. Nu e plăcui, învă ţă to rul sau educatorul so cele *1-5 orc de cursuri z iln i b ric ii dc pîine de la Petro
ra ţii Socialism ul — orînduirca lită ţii educatorului sin i c u p rin dim potrivă, avem re ţin e ri la allă în centrul atenţiei unei ce. După acesle ore. indife rent şani. de pildă, i se pare „n e ION CIOCLEI
fondată pe cele mai tem einice se într-un anume catalog. Cel redarea publică a num elor com unităţi, el pierde înve sti de rezultatele şcolare ce se ob om enesc” ca vin o va ţii să su
p rin cip ii umaniste — aşează al con ştim lci profesionale, al profesorilor — oameni demni tura de încredere ce i a fost a- ţin. stingerea pasiunii fa c ili porte costul p îin ii de slabă
între preocupările sale centra unei înalte răspunderi sociale. de to i respectul, aşa cum so cordală. devine, in tr-u n anu tează apariţia unor la cto ri dău calitate.
le, ca o necesitate vita lă a v i Un catalog in care ar trebui cietatea i-a catalogat Dar cc me fel, coautor m oral al com nători educaţiei. Indiferenta, Despre indisciplină, ca fac E33£GHBGta
ito ru lu i. pregătirea m u ltila te să fie înscrise fără excepţii, presliqiu mai ştirbim atunci p o rtă rii d iscip o lilo r săi. Dacă neurm ărirea, neeonlrolareo în tor preponderent In elabora
rală. com plexă a tin e re lu lu i numai note mari. In ru b ricile cînd — după cum am văzut — sc apreciază —■ şi cadrele d i suficienta măsură a tim p u lu i
pentru viată. Acest umanism sale, via|a nu adm ite note el nu mai există, nu mai poa dactice sin i prim ele care o fac liber al co p iilo r favorizează
exclude, de la bun început, m ici. absenţe. te ii vorba dc aşa ceva ? Sc — că tarele în educaţie pro acţiunea asupra lor a unor e
em pirism ul in educaţie. Pro -S i totuşi, despre acest ca ştie, pre stigiul se cîşligă prin vin din fa m iliile dezorganiza lemente co n tra rii pedagogiei Primele 20 ferme zootehnice
blema creşterii viito a re i gene talog, despre absentele din cl, muncă grea. îndelungată, de te. socotim că A. Doina (Şcoa noastre socialiste.
ra ţii la n ive lu l cerinţelor v ie vom vorb i în rîndu rife de mai ani de zile, dar sc poate p ie r la generală S înlandrci) sau U. in con diţiile , cunoscute de cu gestiune economică internă
ţii moderne este o chestiune jos de foarte uşor ! Stela (T opliţa) nu au dreptul toată lumea, create de către
de conlucrare armonioasă, şti O cifră cu tristă sem nifica Sîntcm aproape convinşi că să dea vina pe pă rin ţi. Prin socialism in v ă tă m in lu lu i nos In cooperativele aq rico lc de producţie din ju de |ut nos
in ţifică a tu tu ro r (actorilor ţie : •1*1,7 la sută din totalul în vreo şedinţă, zisă dc ana înseşi faptele lor. cele două tru de toate gradele, se asigu tru se cristalizează form ele noi de organizare a producţiei şi
chem aţi de către societate la in fra c ţiu n ilo r comise dc m i liză. cei m enţionaţi şi-au tăcut cadre didactice au atentai la ră educarea lin c rc i generaţii a m uncii, menite să asigure creşterea v e n itu rilo r coopera
înfăptuirea acestui deziderat. nori au ca autori elevi. Ex- autocritica Desigur, un ii i-au unitatea unor fa m ilii. Dacă ar în lum ina în v ă ţă tu rii m arxist- to rilo r. In acest scop, s-au organizat p o triv it recom andă
Familia, şcoala, alte in s titu ţii ccplind ce ila lţi lactori educa com pătim it, a lţii au crezut în fi să calificăm atitudinea lor. leniniste, m a te ria lîsl-ştiin tifice rilo r plenarei C o n siliu lu i U n iu n ii N aţionale a C ooperativelor
şi organisme, însărcinate cu tiv i, oare cifra nu reflectă u sinceritatea a u to criticii, dar c- am folosi aceleaşi cuvinte cu despre lum e şi societate. Pen A gricole de Producţie din decembrie 1969, prim ele 20
„problem a problem elor", cum nele absenţe din „catalog ul" Icvii cred in coca ce văd, şi rare am vo rb it şi despre f. tru educarea a le is t-ş liin ţific ă a ierrno zootehnice m ixte cu gesliunc econom ică internă. A
a denum il-o Jean Jacques cadrelor didactice ? Desigur, e chipul lum inos al dascălului Muscă. A titu d in i cu efecte generaţiei viito a re sc depun cestea au o bază m aterială corespunzătoare, care perm ite
Rousscau, au un scop comun vorba de cazuri izolate, dar ele din cartea de c itire se estom grav dăunătoare asupra ele e fo rtu ri deosebite, se fac inves realizarea de producţii sporite. E fectivele de anim ale ale fe r
— iorm arca cetăţeanului com există şi nu pot (i trecute cu pează. se îndepărtează de su vilo r, care in nici un caz. sub tiţii m ateriale şi umane cu sco melor totalizează in prezent 4 350 vaci şi ju n in cl, mai m ult
plet de m iine. vederea. Pentru că. oricum , în- fle tu l lor... t nici o scuză, n-ar trebui să se puri precise, profund um anis de 1 550 porci şi aproape 17000 ovine.
D intre in s titu ţiile enumerate tr-o mai mare sau mai mică Sau. un alt coz. Profesorul manifeste în personalitatea ca te. Şi totuşi, din cauza insu- S-a creat astfel posibilitatea fo lo s irii celor mai eficiente
mai sus. şcoala apare ca al măsură, sc răsirînq în con du i I. Muscă a fost. m ulat dis dru lu i didactic. firie n le i preocupări pentru \ metode de în g rijire , creştere şi îngrăşare a anim alelor. Toa
doilea elem enl educativ (du ta şi caracterul elevilor. cip lin a r de lo Şcoala generală La fel de condam nabile s inL con tro lu l şi îndrum area c lc v i- te ferm ele sin i asigurate cu cadre tehnice de specialitate,
pă fam ilie), dar cu un rol de Cum modelează personalita nr. I Brad. pentru com portări şi absenţele nem otivate şi re care organizează şi dirije ază activitatea dc producţie. Sc
o im portanţă rovîrşitoa re. M a tea elevului — v iito ru l cetă im orale. Desigur, nu o dată I. petate de la orele de clasă. E- N. STANCIU creează lo tu ri de anim ale de prăsilă din rase de mare pro
rea responsabilitate a educa ţean — profesorul Ion Pcn- Muscă a fost „scandalizat", au xcinple ? Aceeaşi R. Stela Sau C. DROZD d u ctivita te şt sc va lo rifică mai deplin rezervele existente în
to ru lu i sc bucură in societa i ioiu (Liceul nr. I Hunedoa zind despre anum ite acte de A. Livia. care ¡şi pcrm ilc Să cooperativă. Fermele zootehnice ale C .A P . din Sim cria şi
O nouă „şarjă* florală in tea noastră de o înaltă apre ra), Cornel T riio n , N icolae Po- im oralitate comise do m inori. m otiveze 15 zile do absente în- O răşlie au şi achiziţionat prim ele lo tu ri de vaci din rasa
pregătire Io serele I.G.C.L. ciere, de o unanim ă recunoaş povici (Şcoala generală Bei iu) Dar socoteşte cumva I M. că I r-«im Irim e sirii. prin falsifica Nolştein, rare dau o producţie dc taplc m ult superioară ce
tere a v irtu ţilo r şi m eritelor sau A lexandru Lăscoi (Şcoaln im oralitatea este admisă m i rea unui ar l o lirin l — c e rti
Deva. lei obţinute dc la vacile din rasa Bălţală românească.
acestei nobile profesiuni. generală O colişu M ic) atunci mai de la o anum ită virstă Şi ficatul medical. Ii învăţăm p«