Page 86 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 86
4 DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4710 C JOI 26 FEBRUARIE 1970
Intîlnirea reprezentanţilor Vizita ternaţională, precum şi unele
chestiuni de interes reciproc.
ministrului C U R I E R 4 0 4 ATLAS
partidelor comuniste comerţului o conferinţă de presă, K urt
Luind cuvintul m iercuri In
W aldeim, m inistrul afacerilor
externe al A ustriei, a decla
rat că baza p o litic ii externe PENTRU S A LV A R LA
V LN LŢ IE I
şi m uncitoreşti de la Sofia eiterior al a ţâ rii o constituie T ratatul In Italia a fost luată o
dc Stat şi Statutul de neutra
litate permanentă al Austriei. nouă in iţia tivă în vede
El d m enţionat, cu acest p ri rea salvării Veneţiei, din
SOFIA 25 (Agcipres). — In P artidului Popular R cvoluţio a! P artidului Com unist al U- României lej, că ţara sa manifestă g ri cc in ee mai ameninţată
7 ilrlc ric 2-1 si 25 februarie nar M ongol, B. I hamsinon. n iu n ll Sovietice. P. D em iiev, jă penlru a avea re la ţii bune de apele lagunei La Ro
1970. a avut loc Ia Solia o fn- membru supleant al B iroului membru supleant al Biroului cu toate ţările. ma, a fost prezentat un
lîln irc a reprezentanţilor p a rti Politic. ser relar al C. C. al P olitic, secretar al C. C. al 4 0 4 disc, înregistrat de cele
delor com uniste $1 m uncitoreşti PP.R.M din partea Com ile- P.C.U.S. In R.f. a bra soprană Anna Moffo,
din (¿ri socialiste. tulu l Central al P artidului M im - P articipant!! la in liln ire au In tr-n inform aţie transmisă urm înd ca acesta să fie
la această in tiln ire au par rllo re sc U nit Polonez, J. Szvd făcut un schimb de experlen din Aden. agenţia M EN . a- difuzat ¡n lumea întrea
ticipat : din partea C om itetu lak, membru supleant a) Ri lă in problem ele m uncii iden. Germaniei nunţâ că la frontie ra Repu gă penlru colectarea de
lui Central al P artidului C:'- ronlui Politic, secretar al C.C. logice sl de propagandă, un b lic ii Populare a Yem enului fonduri destinate restau
im inisl Bulgar, V. Koţev, se al P M.IJ.P. ; din partea Corni schimb de păreri cu p rivire la de Sud cu Arabia Saudită au ră rii unor palate alt* ce
cretar al C C . al P.C.B.; din I ci ii I n 1 Central al Partidului problem ele actuale ale con MONN 2*. — Corcsponden- fost masaie trupe saudite „In tă ţii dogilor,
partpa C om ilo tu lu i Central al Comunist Román Parii Nicu- strucţiei socialism ului si co lul Aqerpies, M irccn Moareăş, vederea unei invazii asupra
P artidului Comunist din Ceho lescu-M Izll, membru al C om i m unism ului $i s au Inform at transm ite : M in istru l com erţu reg iu nilor situate la nord-est FLO R E N TIN II CER
slovacia. J. Fojfllc. secretar al tetului Executiv, al P rezidiului reciproc despre m asurile în tre lu i e xte rior al României. C or de Aden". Aceste trupe, ara PĂSUIRE
C: C. al P C. din Cehoslovacia ; Permanent, secretar al C C al prinse fn (ări)e lo r în cinstea nel Burticii înso|ii de ambasa In plin război, în zonele eliberate din Vietnamul de sud, tă agenţia M E N. care citează Conducerea Com itetului
din partea C om itetului Central P.C.R. ; din partea C om itetului aniversării a 100 de ani de la dorul României 'a Bonn. Con- învăţămmtul este menţinut şi chiar extins. surse oficiale de la Aden au Internaţional O lim pic, în
al P artidului Socialist Unit din Central al P artidului M u n cito naşterea Iui V. 1. Lcnin. sianf.in Oancea. si de consilie In foto : o oră de curs pentru femei într-o zonă eliberaţii un efectiv de trei brigăzi şi trunită la Lausanne, a
Germania, W . I.amberz. secre resc Socialist Ungar, A. Paltai. In tîln ire a s-a desfăşurat in rul economic al ambasadei, din vestul localităţii Thua Thlen, sînt susţinute dc aviaţie. anunţat că acordă oraşu
tar al C.C. al P.S.U.C.: dyi secretar al C.C. al P.M.S.U ; tr-o atmosferă de prietenie >i Bogdan Butoi, an făcui m ie r 4 0 4 lui Florenţa termen plnă
partea C om itetului Central al din partea C o m ile lu lu i Central colaborare tovărăşească. curi o vizită la sediul C om ile La Belgrad a fost semnat cialist" din R. F. a Germa la I ap rilie a.c.' pentru a
lu lu i ponlru prom ovarea rela protocolul p rivind colaborarea niei, condusă de Rolf P rim cr, prezenta o documentaţie
Preşedintele
ţiilo r economice cu ţările so dintre Consiliul naţional al preşedintele organizaţiei, afla pentru eliberarea Organizaţiei relativă la candidatura
Palestinei
cialiste.
Preşedintele Franţei meni de afaceri vesl-germ ani, Republica Socialistă România tă în vizită In R. D. Germană, clarat m arţi In cadrul unei penlru organizarea O lim
in gin erilor şi tehnicienilor din
(O E P). Yasser A rafal, a de
In p ic /o n la a numeroşi oa
piadei din anul 1070 T e r
la in vita ţio L T.Ii.G.
reprezentanţi ai unor mari fir (C N .IT .) şi Uniunea ingine 4 0 4 conferinţe de presă că a luat menul fix a t in iţia l - ,I|
decembrie 1959 - a fost
rilo r şi tehnicienilor din Re
s firş it criza intervenită la 10
îşi continuă vizita în S. U. A. me economice, presedinlcle publica Socialistă Federativă Surse oficiale din Arabia februarie în re la ţiile dintre amtnat de două ori, pen
C om itetului.
O tlo W o lff von
tru a perm ite celebrului
Am cronqen, a salulal călduros Iugoslavia ( S I T J ) pe anul Saudită au dezm inţit ştirile a u torităţile lordnniene şi co oraş italian să obţină de
1970
pe. m in istru l român. Preşedin- provenite din Aden p o triv it m andourile palestiniene. Re la guvernul ţâ rii garan
W A S H IN G TO N 25 (Ager- rae) nu numai la exîslenlă. d silu l războiului din Vietnam lele a anunţai, tolodată. con 4 0 4 cărora trupe saudite ar fi fost ferindu-se la procesul de u n i ţia financiară necesară
pres,. — M ie rcuri, in cea de-a şi Ia securitate şi Ia e xe rcita va fi penlru Stalele Unite cea stituirea secţiei române din concentrate la frontiera cu ficare a gru p ă rilo r de g u eri organizării şi susţinerii
doua zi a vizitei sale oficiale rea liberă a lu tu ro r drepturi mai preţioasă victorie, aceea cadrul C o m itetului pentru pro M in istru l afacerilor externe Republica Populară a Yeme lă, el a declarat că „do rinţa Jocurilor Olimpice.
în Stolele Unilo, preşedintele lor unui stal independent *5 obţinută asupra lor însele". movarea re la ţiilo r economice al Indoneziei, Adam M alik, a nului de Sud „Aceste ş tiri — de unitate şi înţelegere sînt
Franţei, Ceorgcs Pompidou, a suveran” , el a ţin u t să p re ci In sfîrşit, Pompidou a enu cu ţările socialiste. făcut o vizită oficială In au precizat sursele am intite mai puternice decil divergen V IC T IM E LE CUTRE
p rim it la reşedinţa sa de >a zeze că nu va putea exista merat problem ele esenţiale a M in is tru l com erţului exte U RS.S. Intre 21 şi 25 februa — sînt Intru totul nefondate''. ţele trecătoare si nccaslâ u M U R U LU I
„B la ir House" pe m in istrul a „un v iilo r sigur pentru Israel supra cărora, p o triv it părerii rio r al României, Cornel Bur rie, anunţă agenţia TASS. In nitate se apropie cu fiecare
părării al S U.A., M e lvin Laird. în afara unei înţelegeri duro sale, m arile puteri ar Irebui să tică. a avui con vo rb iri in ca cursul convorbirilor, pe care zi". Un comunicai publicat
In
cu care a discutat o scrie bile cu lumea care il încon se consacre. Intre acestea, el dru) unei mese rotunde, cu oaspetele le-a avut în capitala In cinstea celei <lc-a 4 0 4 Ia Atena anunţă fă de
cutrem urelor
urma
chestiuni legale de politica joară, înţelegere care im plică a m enţionat a ju to ru l care conducători ai unor mari fir sovietică cu V ladim ir N ovikov 25-n aniversări a zilei dc
du
m ilita ră a celor două ţări. D u renunţarea la cucerirea m ilita trebuie acordat ţă rilo r în curs me industriale vcsl-gcrm ane. şi I^na li Novikov, vicepre fi M artie. Ambasada Re In cadrul acordului ile co păm inl, Inrcgistr/ile Mcra-
minică in oraşul
pă vizita Iui Laird. preşedin ră şj soluţionarea problem ei de dezvoltare. în cursul după-am iezii, m i şedinţi ai C onsiliului de M i pu blicii Socialiste Româ producţie cinem atografica din klion ((..’recia), 400 de
tele francez a p rim ii pe m inis palesliniene“ . El şi-a exprim at Joi, în cea de-a treia zi a nistrul com erţului e xte rior al niştri, şi cu omologul său so nia in R D Germană a tre lin ii« şi România, la 25 persoane au rămas fără
tru ! finanţelor, Dovid Kennedy. părerea că pentru a se ajunge vizite i sale în S U.A., preşe României, însoţit de ambasado vietic, Andrei C rom îko, au o fe rit In seara zilei de februarie a fost semn.it Ia locuinţe.
precum si pe p rin cip a lii res la un asemenea rczuttat In mo dintele francez va avea o nouă ru l României la Bonn, a ple fost examinate probleme ale 24 februarie •> gală de Romn protocolul de colabora
ponsabili ai economiei am eri m eniul de faţă. cînd siluAţia întrevedere cu preşedintele N i cai în tr-o scurlă călătorie în re la ţiilo r dintre cele două film e la clulm l oameni- j re pe anul l'J70 între Centrul R A V A G IIL E
cane. a devenit atît de explozivă, ar xon. Bavaria. ţâri şi situaţia schim burilor e lor de artă din Berlin, j naţional al cinem atografiei IN U N D A Ţ IILO R
Ceorges Pompidou s-a de fi necesar efortul ţă rilo r m em conomice .şi comerciale bila Au participat reprezen- j clin Republica Socialistă Româ Topirea zăpezii şi ploi
plasat apoi la Capitol H ill. u n bre ale O.N.U. şi in special al terale tanţi ai M in isterului dc j nia şi Asociaţia Naţională a le că2ute in ultim ele zi
de a luat cu vin tu l In faţa Ca celor patru mari care să „d e 4 0 4 Externe, personalităţi a- j Industriei Cinematografice din le au produs m ari inun
m erelor reunite ale Congre finească şi să propună condi Comisia O.N.U. pentru drepturile le vie ţii politice şi cul- j Italia (A N I.C A ) daţii atît In Franţa, cit şi
sului american, exptinînd p rin ţiile generale ale unei reg le La Londra au avut loc con turale din R. D Germn- j 4 0 4 In R. F. a G erm anici In
cipalele aspecle ale p o litic ii m entări şi să pună la punc! vo rb iri intre prem ierul brito» nâ, m em bri ai corpului j cursul ultim elo r 24 dc o
externe franceze. g a ra n ţiile ". omului va dezbate problema nic. Harold Wilson, şi pre diplom atic acreditaţi la Preşedintele C onsiliului c- re, nivelul Senei a spo
- Referindu-se la situaţia din A bordînd problema războiu şedintele Vccci Executive Fe B erlin. 1 Icctural al G untcm alci. Wnl- rit cu m ult peste lim ita
O rie n lu l A propiat, Pompidou lu i din Vietnam , Pompidou a pirateriei aeriene derale a Iugoslaviei. M itia Ri- fred O rlando del Văile, a fost maximă. Numeroase căi
s-a pronuptat pentru renunţa subliniat necesitatea ca S U -A . bîcici. care se află In vizită in rănit m arţi in cursul unui a- rutiere din regiunea Me
rea reciprocă la forţă a ambe să pună capăt acestui con flict. Marca Britanie. Temele convor tem ai comis dc persoane ce lun au fost inundate, ia;
lor părţi. S ubliniind că Franţa „P orm iteli-m i. ca prieten, a d e N A Ţ IU N IL E U N IT E 25 (A - a 47 de persoane El a decla b irilo r anunţă agenţia Taniug, Cancelarul Republicii Fede au rămas neidentificnie. Aten circulaţia întreruptă. A
reafirm ă „dreptul statului Is clarat el, să vă spun că sfîr- gerpres). — A u stria a cerut ra t că astfel de acte con sti le-au constituit situaţia in te r rale a Germ anici. W jlly tatorii. aflaţi tn două automo fost oprită, de asemenea, \
m a rţi. în mod o ficia l. C o m i tuie ..incidente extrem de de naţională, re la ţiile Est-Vest. lira n d l, va pleca luni la Lon bile. ou deschis focul asupra navigaţia pe unede cana- i
siei O.N.LL p e n tru d re p tu rile p lo ra b ile " şi reprezintă o „se securitatea europeană, re la ţi dra in tr-o vizită oficială de ulom ohilului In care se afla le In R F. a Germaniei
o m u lu i sâ ia urgent în <on- rioasă vio lare a d re p tu rilo r o- ile economice din Europa, in trei zile, s-a anunţat la Fo Orlando del Văile Acesta ev- datorită inun daţiilo r, H \ ^
reign O ffice W illy Brandt va
tc u ltim ul atentat politic În
persoane
pierdut
.şi-au
p voces«I de la Saigon— siderarc situ a ţia creată în ne concertată a tu tu ro r state clusiv activitatea Comisiei e avea întrevederi cu prem ierul registrat in Guatemala unde viaţa N ivelul apelor Du
ţn u lu i“ . care im pun o ..rmţiu-
conomice O N U
pentru Eu
urm a atentatelo r sţrave îm no-
triv a u n or avioane a p a rţin în d lo r m em bre ale O.N.U ", ropa şi Piaţa comună, precum britanic Harold Wilson Cei duminică se vor desfăşura a nării şi R inului continuă )
doi interlocutori, scrie agenţia
legeri In vederea desemnării
o nouă înscenare lin iilo r aeriene c iv ile de Com isia a acceptat să ia în şi situaţia din O rientul M ij Reuter, vor aborda o serie de unui nou preşedinte şi a unui să crească In cursul nop* ţ
ţii de m arţi spre ( m ier
transport. C onducătorul de dezbatere propunerea A u strie i lociu probleme p rivind situaţia in nou Congres.
legaţiei austriece la arn in in fără a fi supusă la vot. Po curi, apele R in u ^ j au \
*v' ]O N 25 (Aqerpres). — nele p o litie i nu pot pătrunde sesiune a C om isiei, în curs de 4 0 4 tins cota de II m etri, cu i
Tribunalul m ilita r din fără o autorizaţie specială a tr iv it agenţiei UP1. nu n fost 0,5 m etri mai m ult decil ’
a sud-viclnom eză ou preşedintelui acesteia. desfăşurare. p ro f F e lix Er- Insă fix a tă dala acestor dez G unlhcr Jahn. prim -sccre- nivelul normal M iercuri \
ronunlale sentinţele în Procesul desfăşurat la Trî- m acora. a c ita t în s p rijin u l de bateri. problem a urm în d să tar al C onsiliului Central al dim ineaţa, cartierele m ăr- l
piuLesul intentat deputaţilor bunalul m ilita r din Saigon este m ersu lui recentele atentate cu fie luată în discuţie în cadrul U niunii T ineretului Libe r ginaşe ale oraşului Koln ’
bombe. în special cel asupra
saigonezi H uynh Van Tu şl considerat de observatorii po a vio n u lu i com paniei elveţiene sesiunii în curs a C om isiei, German, s-a tn tîln it la B erlin C U R I E R se aflau sub apă. \
cu delegaţia organizaţiei „ T i
Tran Nqoc Chau. acuzaţi dc litic i drept o nouă înscenare care se va încheia la 27 m a r neretul M uncitor German So
adm inistraţia Thieu că or ti la care o recurs adm inistraţia „S w issa ir", soldat cu m oartea tie. A C U ZA Ţ I
desfăşurat o „a c tiv ita te sub pentru a se debarasa de rî* Şl M ARTO RI \
versivă". H uynh Van Tu a fost valii incom ozi. După aprinse Patricia K renw inkeI, u- \
condamnat la moarte, iar Tran le discuţii pe care acest proces nul din cel şase acuzaţi *
Ngoe Chau la muncă silnică le-a provocat în cadrul nşa- de asasinarea actriţei ’
pe tennen dc 20 de ani. N ici zisului parlam ent saigonez, se Senatorul E. Kennedy a cerut retragerea Sharon Talc, a com părut ^
unul dintre cei doi depuloti aşteaptă ca sentinţele pronun Jn faţa C u rţii Superioare i
saigonezi nu a fosl însă pre ţate să aibă drept consecinţă din Los Angeles, pentru ’
zent la proces. H uynh Tu a o accentuare a disensiunilor n cere permisiunea sâ se \
dispărui din Saiqon. iar Chau dintre diversele grupuri din majorităţii trupelor americane din Europa apere singură in cadrul l
s-a instalat dc mai m ulte zile capitala sud-vielnam cză anga procesului ce va începe ,
în biroul său din incinta , Ca jate într-o acerbă luptă pentru Ia 30 martie. Judecătorul 1
merei D e pu ta ţilor", unde orgo- putere. W A S H IN G TO N 25 (Ager- al doilea lider al m a jo rită ţii m enlelor ad m inistraţiei de a George Dell a amtnat t
pres). — Intr-u n u i din C jm iIe democrate din Senat, a su b li opune voloul său pro ie ctu lui luarea unei ho târîri în a- ,
lele P artidului democrat au în mai că sumele ch e llu ile ric re vizu it de buget pentru M i cest sens, num ind un a- \
ceput m arii dezbateri p rivind Statele Unite pentru întreţine- nisterul sănătăţii educaţiei si părător din oficiu, care \
Destrămarea unei coalifii „reaşezareo p rio rită ţilo r naţio rco m ilita rilo r am ericani si a bunăstării. în tim p ee M in is să ia legătura cu acuzn- 4 '
în Europa de
terul apărării solicită alocaţii
fa m iliilo r lor
la pentru a discuta pro-
na le” a S.U.A. Luind cu vîn lu l
în codrul acestei dezbateri se vest. se ridică anual la 12*15 suplim entare pentru c h e ltu ie li blema. [
BO NN 25 (Agerpres). — rut colegilor lo r de coaliţie natorul Edwarri Kennedy s a m iliarde dolari. „Statele U n i le m ilitare. De asemenea, se Pe de altă parte, una k
C oaliţia dintre social-dem o să revină asupra h o tă ririi lor. pronunţat penlru retragerea te. a arătat el m enţin în Eu natorul democrat, Edmund din m artorele „cheie” in
crat i şi crcştin deinocraţi din U ltim ii însă au refuzat, fapt „m a jo rită ţii“ Irupolor am erica ropa 300 000 de soldaţi la ca M uskie a declarat, p o triv it a această afacere, Shellcy \
landul Saxonia inferioară, exis care a dus la destrămarea coa ne din Europa occidentală. FI re se adaugă 250 000 de mem genţiei United Press Interna Joyce Nadell. a anunţat i
lentă din 1965, s-o deslrăm ot liţie i. Se crede că pentru re a re n ii ca „statele vest-curo- bri ai fa m iliilo r acestora”. tional. că „tre b u ie reduse sub că, in ciuda am eninţări
m arţi. Disputa dintre foştii zolvarea acestei crize po litice pene să contribuie în lr-o mă Pronunţindu-se în favoarea stanţial ch e ltu ie lile m ilita re ". lor cu moartea pe care 1
parteneri din acest land a iz din landul Saxonia Inferioară sură moi mare lo propria lor retrag erii trupe lo r americane După cum apreciază agen Ie-a p rim it, ea va depune i
bucnit în urma h o tă ririi U.C.D. vor fi necesare noi alegeri. apărare". Kennedy, care este din Europa orcidcntală, sena ţia Associated Press, prin cere ■ R. P. POLONA. — La şantierele navale de la Gdansk, se m ărturie în legătură cu
de a coopta în fracţiunea sa to ru l Edward Kennedy a spus rile sale Edward Kennedy a construiesc docuri plutitoare. Recent a intrat în fabricaţie un amănuntele pe care le 1
parlam entară un deputat de că o poziţie sim ilară Irebuie a- mers mai departe deeît alte doc plutitor de 9 000 de tone, iar un doc plutitor de 25 000 de cunoaşte p rivind asasi- i
m isionat din Partidul national- doplală si în ceea ee priveşte personalităţi care s-au pronun tone va fi construit în curind. natcle de la vila Bel A ir .
democrat, de orientare neona Coreea de sud şi alte ţă ri o- ţat penlru retragerea tru p e lo r In foto : vasul polonez „Phenian'1 în reparaţii la noul doc şi de la locuinţa soţilor t
zistă, Social dem ocratii au ce- Bilingvismul belgian în siatice. „Inlre ag a problem ă a americane din Europa. Liderul din Gdansk. Labianca. ţ
a ju to ru lu i american acordat m a jo rită ţii democrate clin Se
discuţia Camerei Deputaţilor arm atelor străine necesită o nat. M ike M ansfield, ceruse o
reexam inare", a declarat el. reducere „substanţială" a pu
In ceea ce priveşte co n stru i te rii m ilita re am ericane în Eu
B R U X E L L E S 25 (A ge rpics). — Cam era D e p u ta ţi rea sistem ului antibalistic „Sa- ropa. fără să specifice o cifră
lor din Belgia a înce put dezbaterile asupra p ro p u feguard", îm potriva căruia s-a anume. A lţi congresmeni, care S a l a r i i l e i n f l a ţ i e i
n e rilo r făcute sâptâm îna trecută de guvern pentru a declarat de la început, sena au prezentat cereri sim ilare,
încerca sâ rezolve c o n flic tu l lin g v is tic d in tre fla torul a spus : ,,Anul trecut am au precizat că S.U.A. ar Irebui
m anzi şi valoni T e x tu l prezentat de p rim u l m in is tru apreciat că el reprezintă o iro să retragă din Europa 100 000
Gaslon Eyskens preconizează revizuire a co n stitu ţie i în sire de dolari, iar de alunei de m ilita ri. De trei ani e xp e rţii g u ve r ameninţarea unei greve a ră lu lu i din N ew York, reduc pro
sensul aco rdă rii unei a u to n o m ii cu ltu ra le , a d m in is tra nu a in te rve n it nim ic care A genţia citată menţionează nului S.U.A. în problem ele mas acută. Există încă foarte filu rile , astfel că patronalul,
tive şi economice m ai m ari d ife rite lo r reg iu ni ale să-mi schimbe aceaslă părere. că cererea lu i Kennedy este m uncii avertizează câ 1970 va m ulte tu lb u ră ri m ajore în altă pur şi simplu, majorează pre
Consider că, dacă examinăm considerotă la W ashington li anul celor mai d ific ile nego parte... tu rile ” .
ţâ rii. cie ri în dom eniul contracte
In ansam blu, p rim e le aprecieri ale pa rla m e nta situaţia noastră naţională cu drept o surpriză, ea re fle clin d Toate aceste fapte au fost Acest argum ent are Insă pu
rilo r sînt fa vo ra b ile p ro ie c tu lu i prezentat. Flam anzii un nou realism vom vedea opoziţia crcscîndă din Senatul lor colective din acest dece doar o preveslirc în g rijo ră to a ţină in fluentă asupra lid e rilo r
şi va lo n ii au p rim it cu un sentim ent de uşurare că vom risca dacă nu reuşim am erican faţă de angajam en niu şi ultim ele evenim ente au re a ceea ce se va întîm pla sindicali. Don Horn, secretar
arătat că ei au avut dreptate.
com prom isul care le-a fost supus. C îleva g ru pă ri mai să reducem ch e ltu ie lile m ili tele asumale de S.U.A p rivin d La începui, judecătorul unei Luind înduslria americană în al A F.L.-C.I.O, pentru zona o-
m ici d in pa rla m e nt au c ritic a t însă pro ie ctu l guver tare''. punerea la dispoziţia T ra ta tu ansamblu, In acest an urm ea roşului Houston, arăta recent:
Fostul vicepreşedinte, Hu- lu i A tla n tic u lu i de nord a u curţi federale a îm piedicat o ză să fie rcncgociate con tra c
nam ental. „S indicalele nu au declanşat
beri Hum phrey, a atras Ia rln - nor im portante efective m ili- grevă pe scară naţională Ia tele de muncă penlru 5 m ilio a niciodată o in fla ţie in Istorie.
dul său atenţia asupra avertis- U rc si fonduri băneşti. căile ferate. Apoi. m in istru l ne de m uncitori, mai m ulţi de- Patronatul şi gu vern ul declan
m uncii. George Schullz, a con cît în oricore an din deceniul
vins cele două părţi în con trecut. Lu crurile sin i agravate şează in fla ţia "...
flic t să continue discuţiile, dor de faptul că negocierile vor li Patronatul doreşte să dispu
Potrivit m ai multor infor a fost anunţată in localitatea concentrate asupra unor in nă de lo t p ro filu l pe care II
poate obţine, dar in flaţia o În
d u strii cheie, ca cca de auio-
A VALANŞELE maţii de presă, fenomene si Val d l sere, unde, cu puţin strucţii, industria cauciucului ceput sâ ciupească si din be
niobilc. transp orturi auto, con
decedat
milare au fost anunţate şi
timp fn urmă, au
neficii...
peste 30 de persoane fn urm a
din
fn regiunile montane
Toate acestea prevestesc o
Franţa, Italia şi Austria. u n u i fenomen similar. şi a cărnii. Iar amploarea g ru serie lungă si dureroasă de
p u rilo r ce vor participa la ne
Zece case au fost acope
In Franţa o avalanşă s-a gocieri şi im portanţa in d u s tri co n fru n tă ri de muncă. Prima
Operaţiile de salvare in după-amiezii de marţi, o altă rire dc către o avalanşă fn ilo r pe care le reprezintă con- confruntare majoră, după dis
tensificate au reuşit sâ dega avalanşă a fost semnalată in pră bu şit asupra hotelului t alea Rochemolles, la 90 km M iluie doar un aspect al p ro puta de la căile ferate, va in
jeze 30 dintre cele 48 de regiunea Bricnz ; fără sfl ,.Grand Signal" din localita de Torino, fn Alpii italieni. blem ei. Pentru prim a oară din terveni la 3| martie, term enul
persoane acoi>eritc de o a provoace victime, aceasta a tea Lanslevillard, din Alpii .Vu au fost semnalate vic 1958. toţi fac lor i i p rincip ali ra de grevă al şofe rilo r de cam i
valanşă fn localitatea liec- time. R0HtfNKM970 re afectează clim a lu l negocie oane... Urmează apoi negocieri
kingen din Elveţia. Vn ul In Austria, 1 200 de turişti rilo r — salariile. preţurile, cu 425 000 de m uncitori din
tim, dar nedefiniţii\ bilanţ ou fosl t)locaţi intr-un hotel M ie rcuri, In cadrul cam p ro filu rile şi şom ajul — par construcţii. 70 ¿00 de membri
anunţă : 11 m orţi, 19 răniţi Un mare pericol pentru zonele din ¡sclipi, in apropiere de pionatelor m ondiale de ho sâ fie pc o lin ie de ciocnire. ai S indicatului din industria
grav şi 18 persoane ncdesco- Innsbruck, iar un alt hotel chei pc gheaţă (Crupa B) s-a In fla ţia a evoluat anul ire- cauciucului şi 60 000 de mun
perite încă. De asemenea, montane din vestul Europei n fost distrus în localitatea disputai m eciul d inlre echi ru t în lr un ritm u lu ito r — de c ito ri din industria cărn ii —
cinci cabane, barăcile şi pos St. Sigmund. pele R. F a G erm anici şl 6 1 la sulă. şi. din cauza pre $i toţi speră în cislig u ri sub
tul com andam entului staţiei Din cauza încălzirii timpu ja p o n ie i. Partida s-a te rm i ţu rilo r în creştere, raportul a stanţiale. $i cea mai mare bă
de apărare antiaeriană au /ost lui. in m ajoritate a regiunilor nal cu rezultatul de 2-1 (1-0; nual a! C o nsiliu lui c o n s ilie ri tălie a anului — care cu si
comjilet distruse. Speranţele francezi, provneînd rănirea de munte din ţările mai sus 0-0; 1-1) in favoarea hoclic- lo r econom iei ni preşedintelui guranţă va fi urm ărită cu cca
unei dcscoj)eriri imediate a distrus o capelă. Staţiile me a W persoane. O altă aia- menţionate, există primejdia iş tilo r vest-germani. arată că m uncitorul cu un sa mai mare atenţie de guvern şî
celor 18 persoane sînt în teorologice elveţiene f'onsi• alunecărilor dc zăpadă şi a industrie — va atinge punctul
deră că există un mare />c- lanşă a blocat drum ui de. ac avalanşelor. Ca urmare, au ★ lariu mediu pootc cumpăra as-
depărtate acum. din cauza ricol de avalanşe in toate ces şi a întrerupt linii'e elec In col de-al doilco meci a’ lăzi mai puţin deeît cu 5 ani culm inant Ia 14 septembrie,
vremii nefavorabile, in ciu regiunile alpine, motiv pen trice şi telefonice către lo fost instituite restricţii pri zilei, s-au în liln il ''(lu p e le în urmă. cînd expiră contractele de
da creşterii numărului per- vind circulaţia pe anumite S.U.A, şi Bulgariei. Partida muncă la cele trei m ari socie
tru care a fost propusă de calitatea Pralognan, din pro drumuri expuse unor astfel P atronalului îi place, fireşte,
Aspect din procesul de fa sonahtlui fi mijloacelor de clanşarea preventivă a alu vincia Savoie. O ahtneeaie a de pericole. s-a term inal cu scorul d? tăţi constructoare de autom o
bricare a tuburilor fluorescen salvare. necărilor de zăpadă, intre- unui bloc dc zăpadă, lung dc 19— 1 ( 6 - 1 ; 7 - 0 ; 6 -0 ). în să arunce în special asupra bile — „G eneral M otors",
te la Fabrica Tungsram din Pe de altă parte, in cursul buinţindu-se explozive. 200 metri şi înalt dc 4 metri. (Agerpres) favoarea ju c ă to rilo r ameri sindicatelor vina pentru in fla .Ford" şi „C h rysle r".
Budapesta. câni. ţie. „S a la riile mari. argum en
ta un reprezcnlont al patrona Din „Newsweek"
Redadla si administraţia ziarului : Devo, ştr. Dr. Petru G rota, nr. 35. Telefoane : 12317 )i 11275. Tiparul ; întreprinderea poligrafică Deva.
44065