Page 87 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 87
O SJ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-VA! l B
PAGINA A tV-A
O LUCRĂRILE COMITETULUI PENTRU DEZARMARÏ
I DE LA GENEVA
9 TRATATIVELE DE LA ROMA IN VEDEREA FOR
i MARII GUVERNULUI
! O ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR DINTRE NIXON
! Şl POMPIDOU
6 CURIER, ATLAS
• COMENTARIUL ZILEI : MOMENT IMPORTANT
6 ŞTIRI SPORTIVE LA ZI
ANUL XXII. Nr. 4711 VINERI 27 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Tovarăşul
/\ A
AMPLIFICATOR DE SUCCESE IN ÎNTRECERE a primit pe participanţii
m
m £
* b ns
& 0
b
Este un adevăr de m ult ve fnsS faptul că u ltim u l an al
rific a t şi mereu confirm at de cin cina lu lui pune In fata co
viata că realizarea ritm ică a le c tiv u lu i nostru sarcini con la lucrările Consfătuirii
planului de producţie este con siderabil sporite, ne sim ţim o
diţion ală ne m ijlocit de m obi bliga ti să avem în centrul e-
lizarea constantă şi integrală le ntie i nu a tlt latura pozitivă
a po tenţia lu lui tehnic şi uman. a b ila n ţu lu i, cît mai cu seamă
de permanenta preocupare pen aspectele deficitare ale a ctivi
tru desfăşurarea norm ală a în tă ţii noastre. Cîteva date p ri conducerilor de uniuni
tregu lu i flu x productiv. Colec vind planul pe anul In curs
tiv u l nostru de muncă, orga pledează elocvent pentru o a-
nizaţia de partid şi com itetul semenee analiză. Prevederile la
Tovarăşul N icolae Ceauscscu, Stim aţi tovarăşi, de partidele comuniste, aştep Cred că exprim părerea tu
secretar general al P artidului Este pe nlrii mine o deosebi tările clasei m uncitoare şl po tu ro r p a rticip a n ţilo r, dacă am
să vă spun că un rol uriaş In
dumnea-
de direcţie ale E xploatării m i producţia marfă sporesc în a- Com unist Român, preşedintele tă plăcere să mă intilnesc as poarelor din ţările în sp iritu l succesul acestei con sfătuiri I-a
voaslră. acţionaţi
niere Certej-Săcărim b cunosc cesl an fată de reolizările a- C o n siliu lu i do Slal nl Repu tăzi, aici, cu dum neavoastră — jucat Uniunea S c riito rilo r din
din proprie experienţă valma- nulul precedent cu 35 la sută, b lic ii Socialislc România. a reprezentant! ai .scriitorilor din cauzei socialism ului, in in te re România, .şl, personal, preşedin
p rim it în după-aniioxn zile i de
sul m işcării comuniste, al cla
ţările socialislc irătcştt reuniţi
rea deosebită a acestor rezer producţia de m inereu com plex în consfătuirea prietenească sei m uncitoare din întreaga tele acestei uniuni, academi
ve inepuizabile şi cu influente extras şi prelucrat creşte de 26 februarie, a.r., la Palatul de la Bucureşti — şi să vă sa lume. cianul Zaharia Slaneu. A tm o
binefăcătoare asupra produc 5 ori, iar ch e ltu ie lile la 1000 Republicii, pe m em brii delega lut călduros în numele C om i Ştim că discuţiile pe care
ţiilo r care participă la lu c ră ri
ţie i şi, de aceea, acţionăm sus lei producţie marfă se m icşo le C onsfătuirii conducerilor de te tu lu i Central al P artidului le-aţi purtat au fost rodnice. sfera dc prietenie, tovărăşie şl
ţin u i pentru a le fru ctifica din rează cu mai bine de 20 la u n iu n i de s c riito ri din ţări Comunist Român, al C o nsiliu Sintcm convinşi că şi In v iilo r atenţie a dom nit din prima c li
pă cind am păşit pe păm intul
plîn. De altfel, putem afirm a sulă. socialiste ce se ţine la Bucu lu i dc Stat şi al C o n siliu lu i dc se vor dezvolta asemenea ţâ rii dv. atît de prietenesc.
că toate progresele pe lin ia creş C o lectivul exp lo atării noas reşti. M in iştri. schim buri de păreri libere în La ordinea de zi a consfătu
te rii producţiei, p ro d u ctivită ţii tre a h o lă rît ca alături de a La prim ire au luat parte to N oi. în România, apreciem tre s c riito rii din ţările socia irii noastre au stat cele mal
şi eficientei m uncii la exploa ceste creşteri substanţiale in varăşii Ion Gheorghe M aurer. in mod deosebit o rtiv lta tc a pe liste: aceasta va con tribu i la o d ife rite problem e, dar dacă am
tarea noastră se datorează cluse in plan să-şi aducă par Em il Bodnaraş, Gheorghe Pa care o desfăşoară s c riito rii pe mal bună cunoaştere reciprocă, exprim a pe scurt sensul aces
tocm oi acestui fapt. tea de co n trib u ţie la realizarea nă- M anca Măncscu, Dum itru tărîm ul educaţiei popoarelor la apropierea dintre popoare tor discuţii, trebuie spus că
E voluţia procesului de re a li angajam entelor luate de orga Popescu, C ornelia Măncscu, noastre în sp iritu l prieteniei şi le noastre, la întărirea siste am discutat o singură proble
zare a in d ica to rilo r de plan nizaţia judeţeană de partid în m inistru al afacerilor externe, colaborării (raţeşti, iu sp iritu l m ului m ondial socialist. mă, care eslc cea mal im p or
şi b ila n ţu l final al anului 1969. răspunsul la chemarea la în Pom pîliu M acovei. preşedinte socialism ului, al Ideilor mar- Vă urez din toată inim a suc tantă pentru s c riito rii din ţă
sînt, din acest punct de vede trecere adresată de organiza le C om itetului de Stat pentru xism -leninism ulul. Fără îndo ces in activitatea creatoare pe rile noastre socialiste: cum să
re edificatoare. Pe baz-i pre ţiile judeţene de partid Braşov C ultură şi A rtă , membri ai ială, scrisul a avut şi are un care o desfăşuraţi. facem mai bine, cu mai m ultă
g ă tirii corespunzătoare a fron şt Tim iş. A stfel, m in erii şi p re conducerii U n iu n ii S c riito rilo r rot im portant in răspţndirca eficientă, rccurgind ta m ijlo a
tu rilo r de lucru, fo lo sirii ju d i p a ratorii noştri s-au angajat din România Ide ilo r înaintate: dumneavoas Răspun/.inds GHEORGHI cele lite ra tu rii, să ajutăm par
cioase a m oşinilor si u tila je să depăşească planul la me A u pa rlicipa t şefii m isiuni tră, scriito rilo r, vă revine in M AR C O V, sccFctar al U n iun ii tidele noastre com uniste să
lo r din dotare, îm bun ătăţirii tale preţioase şi neferoase, să lo r diplom atice ai R. P. Bul continuare o m isiune de sca S c riito rilo r din Uniunea So realizeze m ăreţele sarcini pe
c a lită ţii m inereului extras şi obţină un spor de producţie garia. R.S. Cehoslovace. Cuba, mă in prom ovarea prieteniei vietică. a spus: care şi le-au propus în această
v a lo rific ă rii unor noi rezerve marfă în valoare de 1.5 m ili R. D. Germane, R. P. Mongole. şi colaborării dintre ţările so Dragă tovarăşe Ceauşescu, etapă plină de răspundere
de substanţă m incrolă com ple oane lei şi o produ ctivitate mai R. P. Polone, R. P. Ungare, cialiste. dintre toate îorţele Dragi tovarăşi din conduce pentru dezvoltarea om enirii.
xă om o b ţin u i rezultole cu more cu (3,8 la sută decît cea U niun ii Sovietice, acreditaţi la piogrcsiste şl anliim perialistc, rea P artidului Comunist Ro Ingădu iţi-m i încă o dată să
care colectivu l nostru se mîn- planificată, In co n d iţiile redu Bucureşti. a prieteniei şi colaborării in mân, vă m ulţum esc pentru atenţia
dreslc pe drept cuvînt. Astfel, cerii pre ţu lu i de cost cu un Preşedintele U n iu n ii S c riito tre toate popoarele lum ii. Scri Dragî tovarăşi din conduce pe care nc-a(i acordat-o.
ni<*ved'Tile anualii la proriuc- m ilion Ici. rilo r, acad. '/a ha ria Staucu, o ito rii îşi- vo r (ace datoria faţă rea ¿talului socraTist român, Secretarul general al P.C.R,
tio marfă ou fost dcpăşilc cu prezentat tovarăşului N icolae de p ro p riile popoare, faţă de îngădu iţi-m i ca. în numele tovarăşul N icolae Ceauşescu. şi
11.5 In sută. la productivitatea Ing. PAUL POPESCU Ceauşescu şi ce lo rla lţi condu um anitate, in măsura In (a rc con sfătuirii noastre reprezen- ce ila lţi conducători de partid
m uncii am obţinui, un spor de directorul cători de partid şi de stat pe scrisul lor va s lu ji acestui no tind un iu nile s c riito rilo r din si de stat s-au în tre ţin u i apoi
12.4 la sută. iar ch e ltu ie lile E. M. Certej-Soeârimb Analizele de laborator efectuate de Margareta Vişan de (a m em brii de le gaţiilo r u n iu n ilo r bil ţel. ţări socialiste, să vă m u lţu în lr-o atmosferă caldă, tovără
planificate la 1000 lei produc Uzina „Vîscoza" lupeni constituie probe sigure pentru luarea de s c riito ri din: Bulgaria — Apreciem faptul că în con mim din toată inima pentru eă şească. cu m em brii de le gaţiilo r
ţie marfă au (ost reduse cu deciziilor in procesul de producţie. condusă de G hcorghi Djaga- sfătuirea de ta Bucureşti aţi nc-aţi acordat această atenţie, u n iu n ilo r de s c riito ri din ţări
M2 40 lei. Foto : V. ONOIU rov, preşedintele U n iu n ii ; Ce făcut un schimb liber de pă pentru că ne-aţ( dat p o sib ili socialiste, p a rticip anţi la con
Desigur, cap itolul reolizări- hoslovacia — condusă de A n reri asupra fe lu lu i în care în tatea de a ne găsi azi in laţa sfătuire.
Inr poale li extins. Dat fiind drej Plavka, preşedintele U ni d e p lin iţi sarcinile încredinţate dv. (Agerpres)
u n ii S c riito rilo r Slovaci; poe
tul Luis Rivera Suardiaz. re
prezentantul U niun ii N aţionale
din
a S c riito rilo r şi A rtiş tilo r
Centenarul naşterii „Cint şi joc din Ţara Haţegului“ dusă de Fritz Selbmann. vic e Scrisoarea adresată de tovarăşul
Cuba; R. D. Germană — con
preşedinte al U n iu n ii; R. P.
lui V.I. Lenin „R etezatul'’ din Haţeg, au prezentat dum inică, pe scena M ongolă — condusă de S. Ud- . >
Form aţiile artistice
ale cooperativei meşteşugăreşti
val, preşedintă a U n iun ii; Po
căm inului cultu ral din comuna Densuş, un spectacol lonia — condusă de Josef Le-
rauzical-coregrailc „C in t şi joc din T*ra H a ţe g u lu i". nart, membru în Prezidiul U
E.XPOZITH literaro întitulată „Lenin şî La reuşita acestui spectacol şi-au dat concursul so n iu n ii; Ungaria — condusă de M ae Ceauşescu cooperatorilor
tineretul", in cadrul căreia bi
liş tii dc muzică populară Ana M unteanu, V io re l Gro- Darvas Jozsef. preşedinte al
^ In municipiul Hunedoa bliotecara Victorino Pîrleo a zoni, S ilviu Răzvan şl form aţia de dansuri a coope U niun ii; U.R.S.S. — condusă
ra s-au organizat, cu prilejul prezentat participanţilor prin rativei. de Gheorghi M arkov, secretar
sârbâtoririi centenarului lui cipalele opere ole lui Lenin Spectacolul s-a bucurat de un deosebit succes. al U n iun ii, care participă la
V. I. Lemn. ample manifestau consacrate tineretului. lu cră rile con sfătuirii.
culturale. Astfel, Io cluburile NELU PRODAN Adresîndu-se oaspeţilor, to din Sîntana, judeţul Arad
„Siderurgistul" şi „Constructo £ Cu concursul artiştilor varăşul N IC O LAE CEAUŞESCU
rul", la biblioteca municipoio de la Teatrul popular din H u a spus :
şi la clubul din Ghelor. s-a nedoara, a fost organizată
deschis expoziţia „Din viaţa seara literară „Fîte de amin Dragi tovarăşi,
si activitatea lui V I. Lenin". tiri", în care ou fost citite Comunist Român, o guvernului. Consiliului de
Sînt expuse fotocopii după fragmente din cartea „Amin Am primit cu multă plăcere invitaţia de a Stat şi a meo personal. Tot ceeo ce oţi reali
documente şi manuscrise, d u tiri despre Lenin", în pagina a Il-a: g „Sarmis" la participa la festivităţile pe care- le organizaţi cu zat în cooperativo dumneovoastră constituie o
pă primul număr al ziarului prilejul Împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea puternică demonstrare o foptului că drumul pe
„IsVra" şi alte mărturii v a SIM POZION cooperativei dumneavoastră. Mulţumindu-vă pen core oţi păşit acum 20 de ani oscultînd îndem
loroase despre activitatea lui Pui şi Băniţa tru această Invitaţie, îmi exprim regretul că nu-i nul partidului, este un drum bun, core vă duce
Lenin. In cadru! simpozionului „Le spre bunăstare, progres şi fericire. Realizările
nin şi contemporaneitatea", I 1 1 • • • u • • în cadrul săptăratnll poe pot da curs, că ocupaţiile mă împiedică să fiu cooperativei din Sintano, co de altfel ole ma
$ Tot în săli ole celor pc- au fost prezenlate referatele Proiiectul Legn organizaru ziei — „S arm ls", m em bri al in mijlocul dumneavoastră Io această manifes jorităţii cooperativelor agricole din potrio noas
Iru instituţii culturale s-ou „Lenin, conducătorul partidu cenaclului lite ra r „M eşte tare sărbătorească. Doresc insă să vă asigur că tră, confirmă cu putere justeţea politicii marxist-
mougurat expoziţii dc cărţi, lui comunist şi al primului stat rul M anole" din Petroşani iau parte cu toată inima Io bucuria dumneavoas leniniste a partidului de transformare socialistă
tră, că împărtăşesc pe deplin sentimentele de
care cuprind opercle mare socialist din lume" fprof. Con B • * 9 » • • • K au fost, teri seară, oaspeţii o soţului românesc, de aşezare o producţie» o-
stantin Iorgovan) şi „Activi justificată satisfacţie pe care le trăiţi în aceste gricole pe bo2e noi, moderne.
lui dascăl, precum şi volume disciplinei muncu in lo c u ito rilo r din Pul şl Băni momente.
tatea neobosită şi principiolâ şi Vă adresez, dragi tovarăşi, cu prilejul aces
consacrate, dedicate vieţii şi tă. Aniversarea de estâzi vă do prilejul să faceţi
a P.C.R. în spiritul ideilor le tei onîversări. urarea şî îndemnul de o munci cu
operei sole. C onstantin Dascălii, C or bilanţul unei octivitoţi rodnice, să treceţi în re
niniste privind întărirea miş nel Hogman. Rusalin Bălşan, vistă drumul mereu ascendent pe care l-oţi par rezultate şî mai mor» în viitor, de o obţine noi
SERI LITERARE Petru Eană, Stellan V ln tile s- succese în activitatea pe care o desfăşuraţi -
cării comuniste şi muncitoreşti unitătiie socialiste de stat cu şt Ion Chtraş, au pre curs în oceste două decenii. Cooperativa din punînd tot moi Iorg în valoare rezervele şi po
internaţionale" (prof, Gh. A- Sîntono - este un lucru unonîm cunoscut - se sibilităţile de core dispune cooperativa dumnea
$ La clubul ,.Siderurgistul" zentat ascu ltătorilor versuri numără, datorită muncii harnice şl pricepute a
s-a desfăşurat recent o seară limpescu). proprii, care s-au bucurat de membrilor săi, printre unităţile agricole fruntaşe voastră, - in interesul bunăstării tuturor me
bune aprecieri. lor cooperatori, ol propăşiiii agriculturi» no
ole ţării. Pentru frumoasele realizori pe core
le-oţi obţinut în aceşti ani va adresez, dragi socialiste, o întregii economii naţionale.
cooperatori din Sintano, cele mai calde felici Tuturor vă doresc spor Io muncă, sănătai
tări din porteo Comitetului Central al Partidului fericire.
NICOLAE CEAUŞESCU
1. SIDERURGIA FiBe dian istoria. ¿mbIBob» 1044-1945 secretar general al Partidului Comunist Român,
preşedintele Consiliului de Stot
al Republicii Socialiste România
porului român — după elibera Industria hunedoreană în preajma
Una din problemele cele mal
grele ce stăteau In faţa po
rea de sub jugul fascist — care
cerea o grabnică rezolvare o
nomia naţională, ca urm are a instaurării primului guvern democratic
constituia înlăturarea situaţiei
dezastruoase în care se afla eco
ocupaţiei si a ja fu lu i hitlerlst,
a distrugerilor provocate de
război, la care se mai adăuga Uzinele metalurgice unite „T i producţia şi starea generală a Cit priveşte producţia m axi turnătorie din care nu mai a
şi sabotajul reacţuinii. tan, Nădrag, Calam1 s a r. acestor două mari întrep rin mă, aceasta putea fi obţinută vem, precum şi g ra fit pentru
In aceste Îm prejură ri, prezin Sa urm ărim în continuare deri metalurgice. lucrind cu cel puţin 2 furnale turnătorie. M aterialele electrice
de care avem nevoie nu se pot
tă. fără îndoială, im portanţă cu şi cu 4 cuptoare Siemens-Mar găsi pe piaţa şi nu se pot deo
noaşterea stării precare a in tin, ceea ce era im posibil ţi- camdată importa. Resursele sînt
dustriei m etalurgice din jude Uzinele de fier Hunedoara nind seama de starea generală epuizate (cocs, g ra fii) iar cele
ţul nostru după război, nive proastă în care se găsea uzi lalte sînt foarte reduse, aşa că
lu l dc la care s-a plecat şl e na, de d ificu ltă ţile intim pinate nu se poate asigura o producţie
cu cărbuni,
in aprovizionarea
fo rtu rile grele pe care le-au Oenum iieo 1944 1945 « lunî) Producţia mo* cocs, mangal, păcură, m ateria uzinală şi aceasta nici chiar re
depus harnicii m etnlurgişti hu- fa b rica ţie i lone lone aima posibilă le refractare, gra fit, fero-aliaje dusă, la furnale şi oţelăria
in lone
nedoreni pentru normalizarea ele. „In afară de fie r — recla S.M, dccit pentru o perioadă de
producţiei. înlăturarea saboto ma conducerea uzinei — ce a cîteva lu n i“.
rilo r şi instaurarea unui guvern — fontă brută 35 042 5411 ■13 200 vem in cantitate suficientă, u
— tuburi de fonlâ 1 402 411 3 000
democratic. NICOLAE WARDEGGER
— piese turnate fonlâ 2 192 924 3 000 zinele noastre au nevoie de
După cum se ştie, industria arhivist principal
oţel 358 53,5 3G0 m ateriale refractare (cărămizi
metalurgică avea un rol im por — piese forjate 184 37,1 360 de silică, magnezltă şi şamotă) la Filiala judeţeană
tant in economia ju de ţu lui şi — construcţii metalice 712 90 vag ! Cp. 1 400 a Arhivelor statului Deva
— unelte agricole 105 59,2 300 din care posedăm un sloc re
a ţă rii. Ea era reprezentată
prin Uzinele de fie r Hunedoa — oţel lingou 21 800 2 466 80 000 dus. In afară de cărăm izile de
ra ale statului şi uzina Câlan, — otel laminat 11 403 6 158 60 000 şamotâ, trebuie im portat cocsul Ora de curs la Ciupul şcolar minier Barza.
cunoscută sub denumirea de m etalurgic pentru furnale şt