Page 89 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 89

3
        DRUMUL  SOCIALISMULUI  $   Nr.  4711     VINERI  27  FEBRUARIE  1970





                                                                                        /
          Acţiuni                  |                                                                                                                                                                                          Ne-ntilm

          edilitar  -                                                                                                                                                                       ^  o. |               1

         gospodăreşti                                                                                                                                                                                ^   | p                  la  „stup“


           («i   acurateţea   oraşului  j                                                                                                                                                                       j m
         Bi.id  un  aport  însemnai  vor  ;                                                                                                                                                                                   -   Ei,  şelule,  spuneai  dolo
         avea  şi  j n  acest  an  acţiti-  i                          m W Z S  t  % l                                                                                                                                      trecută  de-o  chestie  lonnida-
         nilo   e d ilita r - qospodareşli,  :                                                                                                                                                                              bilo,  fontostică  chior.
                                                                               n « ’SSf;
         pui tic ipurea   cetăţenilor   la  ;                                  m »                                                                                                                                            -   Spuneam,  dor  să  ştii  că,
         diverse  munci  volun ta r  pa-  :                       n.m                                                                                                                                                       judecind  moi  Io  rece.  n-om
         triotice .  Din  fondurile  de  in-  i   I   î i    $  l$ 8 if     1 »  *                                                                                                                                          mai  găsit-o  chior  aşa  de  gro-
         xeshţii  se  vor  preda  la  clic-  \   i   $   m   n  ■■■■■  '--iZ:  g|M «.?*!*                                                                                                            % S   « f e l          zovă.  Iţi  promisesem  in^ă  o
         ie  doua   blocuri  moderne,  \                                                                                                                                                                                     răluiolă.  dacă  bine  mi-odvic
         două  magazine  noi,   dintre  ■   K  îl  iii!   w  m-îL^ttrn^M a  .<$                                                                                                                                             aminte.
                                         mm m   $ ^4              tUfeí »                                                                                                                            W m  ®                   -   Do,  parcă.  Eu.  în  chestii
         ta ie   unul  cu  articole  pen-  j
         Iru  nou-născuţi.  vor  fi  mo-  j                                                                                                                                                                                 d-osteo  om  memorie  scurtă.
         dcrnizalc   palru  magazine  j   m  a           ....                                                                                                                                             ,                   -   Uite  cum  m-om  gindit  să
         vechi  şi  alte  acţiu ni  de  larg   w  m   ■  * 1                                                                                                                                                                te  pedepsesc  Te  vei  duce  Io
         inleres.  De  rem arcat  că  pen-  i    i                                                                                                                                                                          Hunedoara.
         tiu   susţinerea  a cţiu n ilo r  e-  i   ¡31  «                                                                                                                                                                     -   Îmi  dai  şi  maşina  ?
         conom ite  si  social-cullurale  I   $8  «/i  m  p                                                                                                                                                                   -   O  iei  pe-a  administraţiei.
         voi  ii  < h e llu iţt  in  1970  din  •                                                                                                                                                                             -   Păi  n-ore.
         bugetul  co n siliu lu i  popular  ;                                                                                                                                                                                 -   N-are ?  Să-şi  cumpere !
         orăşenesc  pesle  12,7  inilioa -  :                                                                                                                                                                               Şi-acum  fii  atent.  Lo  Hune­
         ne  rlc  lei.
                                                    Reînnoirile  care  au  cuprins  întreaga  Vale  a  Jiului  s-ou  oprit  îndelung  şi  cu  folos  şi  asupra  oraşului  Vulcan.  Blocuri  ssmeţe  au  fost  ridicate,  rivalizînd  parca  cu  înălţimile  împrejuri-  doara  la  restaurantul  „Meta­
                                               milor.  Apartamentele  (or  poartâ  pecetea  confortului  şi  frumosului,  pe  care  minerii  şi  familiile  lor  le  trăiesc  zi  de  zi.       Foto  :  V.  ONOIU          lul"...
                                                                                                                                                                                                                              -   Minunat.  Intru  in  restau­
                                                                                                                                                                                                                            rant, comand  şi  stau  la  pindó.
                                                                                                                                                                                                                            Este ?
                                                                                                                                                                                                                                —  Nu,  băiete I  Asta  n-ar
                                                                    valoroase  rezultate  In  acţiu ­ DIALOG CU CITITORII
           „C M uldloni   de  com ori"  —   tle  de  num ism atica  şl  alte  cl-   Judeţului  nostru  s-au  ob tlnu t                                                                          C IN EM A                   mal  fi  pedeapsă.  Bagă  bine
                                                                                                                                                                                                                            în  cap.
                                                                                                                                                                                                                                     Nu  intri  în  local  şi
         acţiune  lansată  cu  un  an  In.   leva  piese  din  evul  mediu.
         urm ă  de  ră lre   C onsiliul  Na-   Aceasta  ru   a tlt  mal  m ult  cu   nea  „C ă u tă to rii  de   com ori",                                        V IIB 1E A                   DEVA  :   Lhm orirea   („C inem olo*
         liona l  ol  O rganizaţiei  Pionie   c it  alte  şcoli  din  judeţ,  cere   aceasta  dovedeşte  preocuparo                                                                           g ro lu l  „P o tria ");  lu p ii  o lb i  ( „A r­
         iiC>r  —  o  iest  prim ită  cu  mul!   cu  un  an  în  urm ă  nu  aveau   şi  Interes  din   partea   celor   Iile   Vancca  •—  Baru.  Dacă   Am   luat  legătura  ru  poşta  şi   io " ) ;  SIMERIA:  Arunca(i  banca  In
         entuziasm  de  către  cadrele   nim ic  în  această  direclie.  a­  chem aţi  la  această  treabă  şi   aveţi  acte  o ficia le   cu  care  să   ni  s  a  prom is  că  lu c ru rile   se­  aer   („M ă re ţu l")  ;   HUNEDOARA  :
                                                                                                                                                                                                              („C onstruc­
                                                                                                                                                                                                        Sultanul
                                                                                                                                                                                                     }>
                                                                                                                                                                                              A ngelica
         didactico,  com andanţi  dc  u-   cum  posedă  colecţii  valoro a­  faptul  ne  bucură.   Necazul   do ved iţi  că  aţi  lucrat  7  ani  în   sizate  de  dv.  se  vor  îndrepta.   PENTRU  24  ORE  torul")  ;  Seion  mort,  seriile  I  II  („F la ­
         n itiiţi  şi  detaşamente  pionie-   se.  am enajate  în   adevărate   este  însă  acela  că  nu  ţoale   grupa  I  de  muncă.  pute|i  so li­  N oi  vă  rugăm  să  ne  in fo rm aţi   c ă ra ");  Pocolul  dragostei  („S id e -
                                                                                                                                                                                              ru rg is tu l");
                                                                                                                                                                                                        C A lA N   :  Un  glonte
         roşii.   precum  ,  şi   dc  pio­  muzee  şcolare.  Un  exem plu   şcolile  ne  oferă  aceleaşi  sa­  cita  scoaterea  la  pensie  pentru   cum  se  face  în  prezent  d ifu ­  Vreme  umedă,  cu  cerut  tem po­  pentru  generol  („11  Iunie” ) ;  TE-
         n ie rii  şi  şcolarii  din  ju d e iu l   în  acest  sens  îl   constituie   tisfacţii,  mai  ales  că  linele  din   lim ită   dc  vtrstă.  Aceasta  pen­  zarea  presei  şi  să  ne  com uni­  rar  noroi,  lo crtl  vor  cădea  n in to 'l   1IUC  :  Dragoste   la    Las   Vcgas   nici  nu  comanzi  nimic.  Stai  o-
                                                                                                                                                                                              („M in e ru l")  :
         noslru.                      Şcoala  generală  din  O răştioa-   acestea  ou  mari  p o sib ilită ţi   tru  că.  conform    p re ved erilor   caţi  observabile  dumneavoas-  interm itente.  V iolu l  va  sufla  slab   leo  păpuşilor   PETROŞANI  ■   Vo­  farâ.
                                                                                                                                                                                                          („7   N oiem brie")  ;
           M enirea  ci.  aceea  de  a  v a ­  ra  de  Sus,  care  a  reuşit  să-şi   de  v a lo rific a re   a  tra d iţie i  is­  ari,  13  din  legea   pensiilor,   ti ă.  din   sud  -   vest  >i  vesl.  Tempero-   Tigrul  („R e p u b lic a ");  ItIP E N I:  A ­  -   Şefule,  mă  chinuîcşti.
         lo rifica   tro cu lu i  istoric  prin   amenajeze  un  valoros  muzeu   torice  p rin  am enajarea   de   vîrste lc  de  pensionare  se  reduc         tura  va  fi  cuprinsă  tiu a    intre   pele   prim ăverii   („M u n c ito re s c");   -   Bineînţeles.  De-ofarâ  vei
         colecţionai ea  unor  piese  v a ­  şcolar,  ce  a  Intrat  1n  c irc u i­  muzee  sau  cel  puţin   co ltu ri   cu  G  lu ni  pentru  fiecare  an   Em ilia   Săniălean  —  Deva.   minus  1  şl  4  grado,  io r  nooptea   V irid ia n a    („C u ltu ra l")  ;   LONEA  :   privi  ferestrele.  Ferdele  n-au,
                                                                                                                                                                                                    m om entului
                                                                                                                                                                                              O m ul
                                                                                                                                                                                                             („M in e ru l")  :
         loroase.  care.  In  final,   să   tul  m uzeistic  judeţean.  m uzeistice  pentru   început.   efe ctiv  lucrat  în  lo curi  de  m un­  Pentru  a  pulen  intra  în  pose   intre  minus  10  ţi  minus  4  grade.   Inimă  de  morno  („7   N o ie m b rie ");   oşo  co  vei   vedea   perfect.
         con tribu ie  ta  amenajarea  unor   M uzeul  de  la   O răşlioaro,   Aşa  esto  cazul  Ş colii  genera­  că  din  qrupa  I.  Dacă  nu  po­  sia  banilor  despre  care  nc-aţi   D im ineaţa  ceo(ă  locala.  AN lN O ASA  :   Om ul  Core  volora  Geomurile-s  mari  şi  multe,  şi
                                                                                                                                                                                                     ( „ M uncitoresc")  :  PETRI­
                                                                                                                                                                                              m iliarde
         m u/ce  şcolare,  adevărate  m o­  rezultat  al  e lo rlu rilo r  depu­  le  şl  Liceu lui  din   Sîmcrîa.   sedaţi  asemenea  acte,   atunci   scris,  trebuie  să  vă  prezentat«   LA  ;   Asasinatul  t  o  comis  luni   deci  nu  te  vei  plictisi  curînd.
         nografii  ale  satului,  comunei   se  de  p io n ie rii  acestei  com u­  plasato  în  apropierea   unor   singura  în  măsură  să  hotăras­  personal  la  fab rira  de  teracotă   („M u ncito re sc")  ;   VULCAN  :   My   Te  vei  învîrti  pe-ocofo  de  mai
         sau  ţin u tu lu i  respectiv,  a  fă­  ne,  conduşi  şi  îndrum aţi  în   punclo  de  interes  istoric  cum   că  este  comisia  medicala  de   Şi  să  vă  faceţi  form ele  dc  li­  PENTRU  URMĂTOARELE   Foit   Lody   („M u ncito re sc")  ;   URI-   multe  ori.
                                                                                                                                                                                              CÂNI  :  C ă iâ lo rio   p rip ită   („7   N o­
         cut  ca  sus-am intita  acliune   perm anentă  de  priceputul  şi   ar  fi  :  Cetatea  Uroi  şi  depo­  expertiză  a  capacităţii  de  m un­  chidare.                              ie m b rie ");  ORAŞTlE:  O peraţiunea   -   Şi  docâ-ameţesc ?  Să  nu
         să  fie  categorisită  p rin tre   ce­  entuziastul  profesor   V io rc l   zitu l  fo silifcr  dc  In  Tîm pa.  că.     Ion  P îrvii  —  Deva.   C itit 1       2  ZILE             Lody  C baplin  („P a lrio ")  ;  N eim blin-   pun  în  gordă  solvorea ?
         le  mai  interesante  şi  u tile   ac­  Manoleseu  şi  s p rijin it  în  a­  Un  prim   ob ie ctiv  spre caro           răspunsul  dat  la  „D ialog  cu  c i­                       lita   A ngelica  („F la că ra ")  ;  GC-OA-   -   Nu-i  nevoie.  Înainte  de-a
         ţiun i  ale  p io n ie rilo r  şi  im    celaşi  tim p  do  către  conduce­  trebuie  să  se  îndrepte  atenţia   A ure l  I uca< l  —■  Ghelar.  S cri­  tito rii"  în  ziarul   noslru   nr.   |    Vrcnteo  in  răcire   uţco ră ,   cu   G IU-BAI  :   R âiboi  ţ i  pace,  soir­  ameţi  voi  sosi  eu  acolo.
                                                                                                                                                                                              ile   III—IV;  HAŢEG:  B aladă  pentru
         brAtişată  cu  m u lt  interes   de   rea  şcolii,  funcţionează  in ­  conducerilor  dc  şcoli  şl  a  ca­  soarea  dv.  este  incom pletă  şi   4707  din  22  februarie  a.c.  Pen­  ceiul  schimbător,  fio lo t  va  ninge   M ă iiu co    („P o p u la r")  ;   BRAD  :   -   Asto-i  tot ?
         nuiHe  din  şcolile   ju d e ţu lu i   tr-un  local  propriu  şi  are  trei   drelor  didactice  este  acclo  do   ca  atare  nu  vă  pidem   răspun­  tru  edificare  pute(i  consulta  lu ­  slob.   Tem peioluio   in   scădcro   Valeu   p o p u ţilo r   („S teaua   to-   -   Nu.  Ji-am  spus  că  vei
         nosi ru.                     secţii  :  una  dc  Istorie  (caro   a-şi  procure,  p rin lr-u n   apel   de.  la  între b ă rile   puse.  Aştep­  crarea  „C oncediul  de  odihnă"   Ljooră.  ţie ” )  ;  GURABARZA:  Primăvara  pe   privi  ferestrele.  Asta  nu  în­
                                                                                                                                                                                              O dei  („M in e ru l” ) ;  IHA  :  Somelo
           C onsiliul  judejean  al  Orga-   v a lo rifică    descoperirile   şi   către  co n siliile   populare,  lo ­  tăm  să  nc  com unicaţi  cît  tim p   rle  V.  Buia                vo go b o ntilo r  („L u m in o ").  seamnă  să  te  rgiieşti  lo  con­
         ni/,altei  p io n ie rilo r,  încă  din   cercetările  arheologice  înlre-   caluri  p ro p rii  pentru  muzee,   a(i  fost.  angajat,  la  I.R.L,  pen­                                                           sumatori.  Jn  ferestre  sint  niş­
         perioada  cînd  aclînnea  era   prinsc  rle  către  cercul  „Sar-   pentru  ca  ele  să  in tre  în  c ir­  tru  ce  şl  cu  ce  a rtico l  si  lite ră   Profira  A lholă  —  Răcla.  Sin­                         te  panouri.
         dc-abia  in  „faşă",  a  depus  o  gedava",  uncie  exponate  fiind  ci ii Iul  salulu i  şi  să  slea  ori-   din  Codul  M un cii  vi  s-o  desfă­  gura  iu  măsură  să  stabilească,   grvipo  8 :  Romonio  —  Japonia,  repri-
                                                                    c.ind  la  dispoziţia  v iz ita to ri­  cut  contractul  de  muncă,  c il   dacă  mai  p u le li  munci  sau  nu.         io   a  III  o ;  21,30  Moment  poe lic:  21,35   -   Iar  panouri ?  M-oî  ucis...
                                                                    lor.   In   s p rijin u l   a cţiu n ii   şl  ce  vechim e  totala  ave|i  in   este  comisia  m edicală  de  ex­  RADIO  Solista  se rii;  22.00  R adiojurnal:  22,20   -   Băiete,  fii  colm.  Aceste
                                                                    ..C ăutătorii  de  com o ri",  şi  mai   cim pul  m uncii.   pertiză  a  capacităţii  dc  muncă.                          S pori;  22.30  C onceil  dc  inurlco  uţoo-   panouri  n-au  nimic  cu  tocatul.
                                                                                                                                                                                                                                              fereastiă
                                                                                                                                                                                                                             Primul,  din  prima
                                                                                                                                                                                              iâ ;  O.OJ-J.OO  En;oda  nocturnă.
                                                                                                                                 Acest  lucru  este  precizat  în
                                                                    ales  cu  scopul  de  a  face  cit
                                                                                                    loan
                                                                                                           Frdoş  —  Curabarza
           Muzeele şcolare-un început                               mai  pe  larg  cunosrule  lu riş-   Considerăm  că  problem a   de­  mod  clar  si  in  lucrarea  pe  care   o d u o litú h :  9.J0  M em oria  pom inlulut  lic o l  do  d im ln e o ţâ ;  7.00  R adiojum ol;   din  stingă,  anunţă :   „Cau­
                                                                                                                                                                 PROGRAMUL  Ir  A.OÓ-9.JO  M unco  ţi
                                                                                                                                                                                               PROGRAMUL  II:  6 00  Proprom  mu-
                                                                                                                                                                                                                            ciucuri  şterse".
                                                                                                                                                                                                                                            Următorul :
                                                                                                                                 spuneţi  că  aii  consullat-o.  Vă
                                                                                                                                                               ro m o o is t;  10.10  Curs  de  lim bo  spo
                                                                    tilo r  punctele  m uzeistice  din
                                                                                                                                                                                              7,’ 0  Progiom   m unco!  de  d m in e o îo
                                                                                                                                                               n io lă ;  10.10  M unco  u ţo o ră ;  11.05  C in­
                                                                    judeţ,  u n ită ţile   de  p ion ieri  ar   spre  caro  ne-ali  scris  a  fost   recomandăm  să  vă  prezentaţi   ta  orchestro  Sile  V iţa « ;  11.15  Suiio   (co'M inuoie);  8.10  Toi  incinte  I;  8.25   „Stop".  Celălalt :  „Nu  circu­
                                                                                                   rezolvată.  Pretenţia  din  ultim a
                                                                    fi  bine  să  troacă  la  plantarea   scrisoare  nu  v-o  putem  satis­  in  fala  acestei  com isii.  do  bniet  „0 < le u *  dc  Gluclc:  11,45  S to­  M ori   inte rp re ţi;   9,00   M unco   popu   laţi...”.  Te-oi  dumirit ?
                                                                                                                                                                                              lo iâ ;  9.10  Cu»s  de  lim bo  «pomolo  ;
                                                                                                                                                                                                                              -   Aproape.  Sint  semne  de
             promiţător al „căutătorilor                            unor  m ijloace  rle   orientare   face.                      A vram   Dobra  —  Teliueu  In ­  lul  m odicului;  1?.00  Om  m unco  po­  9.30  Corul  C onservnloiuliii  ..G heorgh*  circulaţie  pentru  autovehicule.
                                                                                                                                                               poarelor*'  12.15  Zoce  m ioulo  cu  CliH
                                                                                                                                                                                              Dirno"  dm   C luj;  9.40  M olincu  le o lro l .
                                                                    spre  aceste  puncte,  ţn  sperjal
                                                                                                                                                               R ichord;  12.25  Şirinţo  Io  si;
                                                                                                                                                                                       12.30
                                                                                                                                                                                              11.20  Jocuii  populare;  11,30  M utica  u-
                                                                    acolo  undo  muzeele  se  allă   D um itru  Vulcan  —  Sîntămă-   ferior.  Răspunsul  pe  care  vi  t-a   M e lo d ii  populore;   0,00  R od'o iu rn a l;   Jo aro ;  12.03  Avanprem iera  co tid ia n ă :  -   Exact.  Cînd  voi  sosi  eu
                                                                                                   ria  O rloa  şl  Iile   Dala  —  Pui.   dat  conducerea   în tre p rin d e rii   0.10  A vo n picm icio    co nd io no ;   0.22
                                                                    amplasate  în  apropierea  tra ­                                                                                          12.15  Concert  de  p rin i;  12.35  Saecu   acolo,  îmi  vei  spune,  cu  preci­
                                                                                                   La  răspunsul  dat  de  noi  ante­  unde  lu craţi  esle  com plet.  La   M utică  u ţo o ră :   0   45  M uncă  popu­  lu m ;  13.00  Concert  de  p rim ;   13.30  zie.  ce  caută  aceste  semne  în
                                                                    seelor  lu rislico.
                                              'U
                            de  comori                              ză  al  a e liu n ii  ..C ăutătorii  de   rio r  nu  avem  nim ic  de  adău­  el  nu  se  mai  poate  adăuga  n i­  Radio  pubU citote;  14,50  M utică  popo   Cartea   ţm n (ih c â .   13.40  M utică  din   locul  unde  or  trebui  să  se  o­
                                                                                                                                                               lo»«:  M.00  Caleidoscop  m unco!:  14,40
                                                                      In  afară  rle  «cporiu)  de  ba­
                                                                                                                                                                                             opereio  „C u le g ă to rii  de  stele“  de  Flo­
                                                                                                                                 mic  în  plus
                                                                                                   gat  în  plus.  Precizăm  doar  că
                                                                                                                                                               lo ro .  15.00  Noro  violurilor ,  15.25  Coin-
                                                                                                                                                                                                                            f le  reclamele
                                                                                                                                                                                                                                          cu  cîrnăciori,
                                                                                                                                                                                             rin  C orniţei;  14,03  M e lo d ii  populare  ;
                                                                                                                                                                                              14.30  M utică  u ţo o ră ,  14  55  Ş tiinţa  Io
                                                                    com ori",  în  ju de lui  noslru  ea   răspunsurile  dale  dv.  de  către                  p o n lo iu !   să p lă m in ll:   16.00   Rodiojur-   i i;   15,00  O pera  pentru  to(i ;  15.30  M u­  ciorbe,  fripturi,  pui  fa  frigare
                                                                                                                                                               n o i;  16.20  iocun  dunărene;  16.20  Isto­
                                                                    o  căpătat  şi  al le  form e  de   co n siliile   populare  sint  ţn  con­  M arla   Pop  —  Deva.  După   ria  contem porană  —  6  M o rlio   1945  ;   nco  u ţo o ră ;  15.40  Rodio  p u b lic ilo le ;   ele.,  etc.
                                                                    organizare   Aşa  de   pildă,   form itate  cu  prevederile  le g i­  discuţia  avulă  cu  dv.  am  stat   16.45  C înlă  (ontoro  rcp rcie n io liva   o   16.00  R odtoiurnol;  16  20  lite ro lu ia   ro ­  -   Grea   pedeopso,  şefule.
                                                                                                   lor  în  vigoare.             de  vorbă  şi  cu  D um itru  Şer*   A rm atei;   '7.05  Penlru  poirie  ;   17.35  mâno  ţi  o ria   co rolă ;  16.50  Pe  teme
         suslinulă  şl  atentă   muncă   solicilate  de  către  M uzeul  din   pen iru   zona  O răştiei  şi  V a ­              han.  Dîusul  a  prom is  că-şi  va   S o liţll  ţl  fo rm a lii  de  a m o io ri:  Ifl.Oi   m edicale;  17,00  Covolcodo  ritm u rilo r:  Cum  pol  afla  eu  aceste  lu­
         pcui.ru  a  îndrum a  şi  canaliza   C lu j  şi  M uzeul  judeţean,  una   lea  Jiu lu i,  în  s p rijin u l  ares-   Fm ll  Şandru  —  Za ni.  Consi   M uncă  u ţo o ră ;  18.10  Revisto  econom i­  13.30  Curs  de  lim ba  spaniola;   16,53  cruri ?
                                                                                                                                                                                              V a ric to li  m u n c a lo :  19.30  Acoso  Io.  .
         e fo rtu rile   u n ită ţilo r  de   p io ­  de  etnografie  şi  una  rlc  in ­  loi  acţiuni  s a   organizai  m a­  lin i  popular  com unal  arc  d e v i­  corecta  atitudinea  că ;  18.3C  O  m eledie  pe  odreso  dv.;   Al  P olcolonu;  19,50  N oopie  bună.  co   -   Simplu.  Foci  o  învîrtitufâ
                                                                                                                                                               I Î.C0  G o rd o   re dio ;  19,30  S ó p ió m in j
         nieri  In  direcţia  „că u tă to rilo r   dustrie  casnică.  nifestarea  cu  tema  :  „A m in ­  zul  lu cră rii  şi  vă  poate  spune   B.  T.  —  Gurasada  Cu  toalS   unui  rrelom on;  20.05  to b le lo   de  sco   p n ;  20.00  Opero  ..Floulul  feim eenl”   mai  puţin  (ştii,  de-olea  de  ca­
         de  com ori".  Aceste  preocu   O  bogată  a c liv ila lo   de  cer­  tirile   lo c a lită ţii",  prin  forme   c il  costă  electrificarea  satului   strădania  noastră,  nu  am  reu­  ră;  20.10  365  de  ciniece;  20.20  Arghe   de  M o ro ii;   23.05  F e s li/n lj!  w u n cs l   re  ziceai  că   le-ameţesc)  şi
                                                                                                                                                               n o n o ;  20.75  Zoce  m elodii  p ie fe io ie :
                                                                                                                                                                                              Flondro  -   1969.  24.00-1,00  lu c io il  de
         porî  şi  au  dovedit   eficienta   cetare  arheologică  au  deslă*-   le:  ..De  vorbă  cu  gospodarii   G lodghileşli.  şit  să  înţelegem   re  a|î  v ru t   21.00  C nm pionolul  m ondiol  d î  hochei.  comeră  dai  o  fugă  la  consiliul  popu­
         prin  amenajarea,  la  început   şural  p ion ierii  de  la   Şcoala   satului",  „C o le cţio n a rii  rle  n-         să  spuneţi.  Scrisoarea  este  in ­                                                        lar  municipal,  că-î   pesle
         a  unor  co ltu ri  fo lclo rice   şi   din  O răşlioara  de  Sus  într-o   bieclc  vechi,  specifice  lo cu ­  A ron  Brandlş  —  Runila,  E-   descifrabilă.                                                     drum.  Dacă  nu  afli,  le  duci  Io
         m uzeistice  în  scoli,  care  u r ­  tabără  specială  de  arheoloqie.   lu i  şl  rle  obiecte  de  uz  cas­  m iltan  Doboş  —  Pelrila.   Un                                                                   sediu!  miliţiei.
         mau  să  se  transform e  In  a-   organizată  în  două  serii  a  cile   nic"  ctc.      grup  de  cetâ|enl  —  Sim ena               N.  ZAMFIR                                                                    -   Şi  daco  tot  nu  aflu ?
          dcvăralo  muzee,   menite   să   75  rle  elevi,  în  vara  anului   C onsiliu l  jurlelean  al  O rga­                                                                            18.00  Studioul  p io n ie rilo r;  -   Atunci  m-oşlepţi  pe  mi­
         o ie r '  v iz ita to ru lu i   imaginea   I9G9,  la  cetăţile  dacice   din   nizaţiei  p io n ie rilo r   in le n tio -                                                           19.30  Com pîonotul  m ondial  de  ho­  ne.  Dar  în  cazul  ăslo  so  ştii
         lor u rilo r  respective,  din  cele   M u n {il  O răştiei.  sub  în d ru ­  nează  să  va lo rifice   rezultate­                                                                      chei  -   grupa  B  (B ucureţb).   co  nu  te  moi  propun  penlru
                                                                                                                                                                                                 S  U-A  -   Iugoslavia  (re p tila
         mai  vechi  tim puri  şi  pînă  in   marea  unor  profesori  şi  cer­  le   acestei   acţiuni.   în ir-o    MICA  PUBLICITATE                                                           a  III  o)  ;               funcţia  de  reporter  şef.   Ba
         pre /e nl.  Desigur.  şi  pînă  la   cetători  de  la  U niversitatea   prim ă  etapă,  prin  organiza­                                                                             19,ÎS  Telejurnalul  de  seoio;  moi  mult.  voi  opta  pentru  re­
         această  dală  mai  existau  şcoli   şi  M uzeul  rle  istorie  din  C luj.  rea.  în  preajm a  Z ile i  pion ie­                                                                  19.30  A cluolîtotca  in  econom ie:  trogradare  lo  cea  de  subre-
                                                                                                                                                                                             19.40  M ai  avo|i  o  inlrebaro  f  E­
         în  care.  prin  entuziasm ul  si   De  asemenea,  p io n ie rii  rle   ru lu i,  a  unei  exp oziţii  ju d e ­  Pierdu!  geantă  cil  buletin   Recompensă  găsitorului.               misiune  de  cultură  ţ 1iin (ilic ă ;  porler.
         p rie r pe rea  cadrelor  didactice,   Ia  Şcoala  din  O răşlioara  de   ţene  cu  cele  mai  valoroase   de  Identitate  şl  ac le  perso-   S p.  po!  da  in fo rm a ţii  la    20.40  A n lra d    Film   artistic   de   -   Aoleu,  şefule,  te-oi  asprit
                                                                                                                                                                                                 scurt  m etraj;
         au  fost.  va lo rifica te   tra d iţiile    Sus  au  întrep rins  o  expedi­  obiecte  din  muzeele  şcolare.   D ale,  re le le   medicale,  obicc-                               21.00  Com pîonotul  m ondial  de  ho   rău !  Am  să  aflu.  Chior  da­
          islorice  tócale.  Aş  am in;i  in   ţie  la  peşlera  C ioclovina,  cu   De  asemenea,  inlentionăm   să   le  şl  medicamente,  in  gara   Şcoala  generală   M uncehi               chei   Romonio  —  Japanio   că  o  să  întorc  Hunedoara  pe
         această  direcţie  Şcoala  gene­  care  ocazie  şi-au  îm bogăţii   edităm   un  ghid  ilu stra t  pon-   Sim ena.      M ic,  p io lcso r  M uscalii  Ana.                             (rcpti?a  a  III  o)  ;     dos.  Am  plecat  !  Nc ntîlnim  la
          rală  cu  clasele  I— IV    din   muzeul  cu  alte  piese  specifice,   Iru  muzeele  şcolare  din  ju ­                                                 17,00  Tcleţceală   C onsullntü   la   21,45  Preludiu  In  e d iţia    a   lil  a   „stop",  pardon,  la  Metolul.
                                                                                                                                                                                                 Cerbul  de  aur  Broţov-Rom o-
                                                                                                                                                                      m atem olicâ  (clasa  o  V lll-a)  ¡
          Turdnş,  cu  vechi  preocupări   ţin u tu lu i  respectiv.  deţ.                                                                                         17,23  C onsultaţii  la  fi cică   (claso   n io ;        Po  !
          în  colecţionarea  de  obiecte   La  Şcoala   generală   din   Considerăm   că   ar (¡unea                                                                   n  XU-o);             22.00  Ic le ju rn a lu l  de  noapte*
          cu  valoare  istorică.   evonse   PDuliş  funcţionează  un  muzeu   ..C ăutătorii  de  com o ri"  oslo                                                   17,40  Film  pentru  elesi.   D igestia   22,20  Cadran  —  emisiune  de  ac-  GHEORGHE  PAVEL
                                                                                                                                                                                                 lu o liia to   in te rn a ţio n a lă ;
          în lr-o   vitrin ă   am enajată   cu   avînrl  ca   secţii   principale   în  prim a  fază  rle  desfăşurare   Pentru  dezvoltarea  bazei                    (Anatom ia  -   closa  a  Xl-o)  ¡  23.00  Inchidcreo  em isiunii.
          m ijloace  proprii.  In  această   (muzeul  funcţionează  în  lo ­  şi  o  năzuim  ninfl  tim p  via bilă                                                                                                        V -
          acţiune  se  evidenţiază  direc   cal  p ro priu ) :  in du slria  mine   şi  foarte  interesantă.  De  a­
          torul  şcolii  respective,   care   ritu lu i,  etnografie,  fo lclo r  şi   ceea.  folosim   p rile ju l  să  adre­  materiale  a  legumicnltu.ru
          dovedeşte  inleres  şi  pasiune   artă  populară.  In lr-u n    mori   săm  tu tu ro r  cadrelor  rlid a rii-
          pentru  volorificarea  şi   cu ­  asemănător  se  poale  vorb i   ce  din  judeţul   Hunedoara,   C ooperatorii  din  Geooqin  an  acum ulat  o  bună  ex­  Munca  intensă  de  fiecare
          noaşterea  tre cu tu lu i   Istoric   de  preocupările  p io n ie rilo r  şi   precum  şi  co n siliilo r  populare   perienţă  in  ceea  cc  priveşte   extinderea   a c tiv ită ţilo r
          al  satului  şi  com unei  Turdoş   com andanţilor  de  la  Rişculita,   locale  chemarea  de  a  s p rijin i   anexe.  Printre  altele,  et  şi-au  asumat  sarcina  să  con­
          Recomandăm  însă  o  mal  Iar   Iscronj,  Baia  de  Criş.  Ţebea.   acţiunea  noastră.         fecţioneze  200  bucăţi  lo cu ri  penlru  răsadniţe,  in  su­
          gâ  preocupare  pentru  îmbo-   Sar mizege tusa   (p o sib ilită ţile                          prafaţă  de  I  200  mp  destinaţi  liv ră rii  celorla lte  coope­
          qătirea  v itrin e i   muzeistice,   lor  sin i  m ult  mai  m ari).  Bre­  Prof.  NICOLAE  CATANOJ  rative  agricole  din  ju d e ţ                  zi — amplificator  de succese
          în tru cît  în  u ltim u l  an  în  ea   tea  Strei.  Brănişca  ctc.  activist  Io  Consiliul  judeţean  O  parle  din  ele  au  ajuns  deja  la  b e n ciicja ii.  In  lo ­
          şi  a  lăcut  loc  doar  o  colec-  Dacă  în  nu ille  din  şcolile  al   Organizaţiei   pionierilor  ial.  num ai  din  v a lo rific a re a   locui ilo r   confecţionate,
                                                                                                         unitatea  va  incasa  suma  de  40 000  lei.
                                                                                                                                                                                             mai  89,5  la  sulă.  Absentele  nr-   progres  b o i.iiiio r  pc  lin ia   sla-
                                                                                                                                                                                             m otivate  se  m enţin  la  un  nivel   bifiZririi  cadrelor  rlc  m uncitori.
                                                                                                                                                                                             ridicat,  iar  fluctuaţia  m uncito­  Penlru  ate-isla  se  im pune   din
                                                                                                                                                                                             rilo r  atinge  un  procent,  anor­
              INDUSTRIA                                                   HUNE                                                                                  Este  in  alară  rlc  otice   îndo   mal .                  sebi  a  com ite tu lu i  dc  direclie,
                                                                                                                                                                                                                            partea  şefilor  de  echipă,  maiş­
                                                                                                                                                                                                                            trilo r  şi  in gin erilor,  şi  îndeo­
                                                                                                                                                                                               Toate  acestea  nc  determ ină
                                                                                                                                                               ¡altă  că  realizarea  n iv e lu rilo r
                                                                                                                                                                                                              raţionate  a
                                                                                                                                                               prevăzute în  plan şi  anqăjomen-   să  abordam  cu  scuio/ilalo,  pro­  o  a lilu d in e   alenlă,  apropiere,
                                                                                                                                                                                             blem ele  fo lo sirii
                                                                                                                                                                                                                            re ce p liviîa te   şi  g rijă   faţă  de
                                                                                                                                                               le  reclam ă  o  activita te   susţi­  forţei  de  muncă  şi  a  fondului   noii  angajaţi  faţa  dc  c o n d iţii­
                                                                                                                                                               nută,  un  e fo ri  perm anent  şi   de  tim p  productiv.  Avem   (n   le  de  cazare,  hrană  şi  nevoile
                                      tone  capacitate,  pentru  turna­  de  80  tone  capacitate  m axim ă".  tr-o   luptă  deschisă  şl  curajoa­  In  darea  de  seamă  a  prim ă­  intens  In  toate  ve rig ile   produc­  vedere  în  mod  deosebit  orga­  social-cuM urale  ale   acestora.
                                      rea  de  piese  din  oţel-carbon  şi   Producţia  la  turnătorie  nu  se   să  în  fiecare  înfruntare  cu  duş­  riei  oraşului  Hunedoara  pe  a­  ţiei.  o  riguroasă  ordine  şi  dis­  nizarea  judicioasă  la   tonte   A plicarea  noului  «uslcm  rle  sa­
                                      special   şl   un   cuptor   sistem   putea  reglementa  decît  în  două   manul.  Astfel,  după  exem plul   nul  1945  se  arată  că  „în  perioa­  ciplină.  care  să  asigure  ritm i­  fro n tu rile   de  lucru,  a ti t  prin   larizare  şi  m ajorarea  sa la riilo r
                                      C i l   H,  de  5  tone,  pentru  turnat   schim buri,  lucrîndu-se  In  ace­  m in e rilo r  din  Valea  J iu lu i,  mc-   da  de  la  1  Ianuarie  la  r»  m ar­  citatea  necesară  si  rezultatele   crearea  c o n d iliilo r  lehnico-m a-   in  m in erii,  s p rijin u l  p rim ii  din
                                      lingouri  şl  piese  mari.  Ambele   laşi  tim p  la   tonte   articolele   talu rgiştil  hunedoreni  se  orga­  tie  1945,  organizaţia  P artid ului   scontate.  In  acest  scop.  orqa-   le ria le   optime,  ( it   şi  prin  a l­  parleo  co n siliu lu i  de  adm inis-
          La  Hunedoara  erau  Instalate   cuptoare  se  găseau  In tr-o   stare   Pentru   realizarea   producţiei   nizează  în  sindicale,  cer  în lă tu ­  Comunist  (a  oraşului  Hunedoa­  nizaţja  rlo  partid  şi  conducerea   cătuirea  unor  fo rm a lii  dimen   Iratie  al  C rn lra le i  m in ereu rilor
        5  furnale  Înalte  care  foloseau   bună.                   maxime  era  nevoie  de  încă  „un   rarea  directoru lui  general  .şi  a   ra  —  n  n )  a  stal  în  fruntea  ac­  exp lo a tă rii  au  sta b ilit  d ire c ţii­  sionalc  în  funcţie  dc  nevoile   neferoase  Deva  ca  şi  do rin la
        drept  com bustibil  cocs  şl  man­                                                                                                                    le  de  bază  spre  care  se  va
                                        Fără  un  comentariu  mal  larg,   plus  rle  personal   pregătit  de   altor  clemente  reacţionare  ca­  ţiu n ii  pentru  doborîrea  guver­       reale  ale  producţiei,  de  pre­  noastră  de  a  depăşi   aceasin
         gal  şt  utilizau  m lnereurlle   de   din  datele  relatate  ptnâ  în  pre­  cea.  3â  la  sută  faţă  de  efecti­  re  îm pierlirau  sporirea  produc­  nelor  reacţionare  in  frunte  cu   concentra  atenţia  în tre g u lu i  co­  gătirea  şi  experienţa  m uncito­  stare  de  lu cru ri  n#  vor  condu­
         fle r  locale.  Din  acestea  func­  zent.  se  desprinde  ca  o  conclu­  vul  existent".  Uzina  lucra   cu   ţiei.  demască  pe  sabotorul  Ghe-   Rădescu  şi  pentru  aducerea  la   le ctiv.  rilo r  ţinîn d  seama  de  in te n si­  ce  neîndoielnic,  la  îm lninălăti-
         ţiona  doar  unul,  cu  o  capacita­                                                                                                                   Principala  condiţie  a  succe­
                                      zie  că  producţia  uzinei  de  fle r   un  efectiv  de  821  de  m uncitori,   nea  Rău  şl  com plicii  săi,   nu­  cîrma  ţă rii  a  guvernului  de  la r­  tatea  medic  norm ală  a  m uncii.   n lc   aşfepiaie.
         te  de  50  tone  fontă  pe  zi.  Exis­  a  fost  cu  m ult  sub  nivelul  ca­  din  care  315  calificaţi  şl  506  ne­  mesc  pe  reprezentanţii  m unci­  gă  concentrare  democratică  dr.   sului  în  acest  an  este  a m p lifi­  In  acelaşi  timp.  ne  ocupăm  stă­
         tau.  de  asemenea,  Instalate   4                                                                                                                    carea  ritm u rilo r  rle  extracţie.                         llc z u ll alele  o b ţin u lc   după
                                      pacităţii  agregatelor   existente   calificaţi.             to rilo r  care  să  Iacă  parle  in ­  Petru  Groza".                                    rii i lor  de  calificarea  şi  rid ic a ­  aproape  două  luni  de  muncă
        cuptoare  M artin  cu  o  capacita­                                                                                                                    ?n  acest  sens  am   preconizat
                                      la  acea  dală                  In  treacăt  fie  spus,  o  situaţie   tegrantă  din  rondurerea  uzinei   După  6  M artie  1945  —  rela­            rea  gradului   dc   pregătire  a   din  acest  an  -în l  p u /ilîv r.  con-
         te  de  25  t/şarjâ.  In   funcţiune  se                                                                                                              m enţinerea  perm anentă  în  e x­  m u n cito rilo r  clin  subicran.  Anul
                                        In  and  1944-1945  la  Uzinele   asemănătoare  exista   şi  la  ex­  şi  formeăzâ  brigăzile   de   şoc   tează  darea  de  seamă  —  orga­                                       lirm in d   c <«  a rliv d a le a   produc-
         afla,  din  lipsă  de  m ateriale  re­                                                    pentru  controlul  producţiei   şî                          ploatare  a  cel  puţin  10   pa­  trecut  am  organizai  0  cursuri
                                      de  fle r  din  Hunedoara  lucrau   ploatările  de  minereu  rle  fie r                    nizaţia  din  Hunedoara  a  P C  R.                                                        livă   din  < ar Iru I   e xp lo a lfirii
         fractare  şl  fonta,   numai   un   190  Ingineri  şl  meseriaşi,  I  749   aparţinătoare   uzinelor  rle  fie r   ăl  desfacerii  produselor.  a  fost  iniţialoarea  tu turo r  ac­  nouri  cu  m inereuri  complexe-   dc  calificare  pentru  100  m un­  noastre  .»c  înscrie  în  ritm u rile
         cuptor.                      de  lucrători  calificaţi,  2 375  de   ale  statului.  M ai  trebuie  re ţin u i   A lă tu ri  de  acţiunile  m uncito­  ţiu n ilo r  de  s p rijin ire   a  guver­  executarea  a  300  ml  rle  lu ­  cito ri.  iar  pe  parcursul  aces-   planului  si  aiK|oînm entclor.  A ­
                                                                                                                                                                                             lu i  an  vom  mai  cuprinde  iie ă
                                                                                                                                                               crări  de  redeschidere  pe  filo ­
          Au  existat  două  cuptoare  e-   lucrători  fără  calificare,  41  dc   faptul  că  in  tim pul  războiului,   rilo r  m etalurgişii  a  fosl  ş>  popu­  nului  Groza.  pentru  InfâpUurca   nul  Magdalena.   intensificarea   c casta  ne  d i  convingerea   ca
                                                                     uzinele  de  fier  au  suferit  o  pa­  laţia  oraşului  Hunedoara.   La   reform ei  agrare.   In  campania            150  m u n c ilo ii  in  cursu rile  pen­  prin  amplific arca  conslanlă  a
         Jectrîce  din  care  i   un  cuptor   femei  şl  258  de  ucenici.  In  to­  gubă,  p o triv it  unui  calcul  pro­  marea  adunare  populară  ee  s-a   de  îns.im inţări.  arabil  ogoare­  lu c ră rilo r  de  deschidere  la  sec­  tru  m ineri,  a ju to ri  m ineri,  ar­  re a liză rilo r  m in erii  şi  prepara­
         sistem  B row n-B ow ery   de  1,2  tal  4 535  de  salariaţi  vizoriu  rle  la  începutul  anului   organizat  la  Hunedoara  de  că­  lor,  repararea  de  către  echipe­  to ru l  l \ \   precum  şi   crearea   tific ie ri  şi   vagonetari,   fără   to rii  rlc  la  Certe)  şi  Săcărîmb
                                                                     1945,  de  cca.  20 000 000  lei.  tre  F N  D.  în  2iua  de  25  februa­  le  comuniste  a  numeroaselor  u­  căilor  de  evacuare  a  m inereu­  scoalerea  din  producţie.  vor  li  în  prim ele  rîn d u ri  ale
                           Producţia  uzinei  CSIan                                                rie  1945,  se  lansează  un  apel   nelle  agricole,  susţinerea  cam­  lui  şi  s te rilu lu i  de  la  panourile
                                                                      Fireşte,   dezastrul   economic                                                                                          Socotim   rlc  datoria  noastră   între ce rii  d in lre   colective le  m i­
                                                                     s-a  ră sirîn t  şl  asupra  v ie ţii  so­  către  toţi   cetăţenii  democraţi   paniei  „T otul  pentru  front,  lo­  dc  exploatare.  ca  in  «cest  an  să  facem   un  nereşti  ale  ju d e ţu lu i  noslru.
                                                                    ciale.  Devalorizarea monedei,  lip ­  din  Hunedoara  şi  din  ju r,  făi.î   tul  pentru  victo rie "  şi  demas­  Preocuparea  penlru  crearea
                                                      Producea  mo-   sa  principalelor  alim ente  rle  pe   deosebire  rlc  categorie  socială   carea  sa bol or ilo r  dc  la  uzinele   lin ie i  de  front  la  n ive lu l  ne­
                                  1944     1943  (6  luni)   ■imâ  p o iib lfñ                                                                                 ce sită ţilo r  este  însoţită  rle  nu­
            Denumirea  fabricaţiei  tone   tono       in  tone       piaţă  —  făină.  |>Sine,  carne,  za­  Si  de  partid,  să  protesteze  şl   fie  fier.
                                                                     hăr  —  completau  haosul  eco­  să  afirm e  voinţa  fermă  de  lu p ­  „Această  luptă  mare  —  con­  meroase  m ăsuri  m enite  să  li­
                                                                     nomic,  alunei  cînd  războiul  în­  tă  îm potriva  elementelor  reac­  tinuă  darea  de  seamă  —  p a rti­  chideze  defecţiunile  din  org a­  „Săpfămîna
           —  radiatoare          632        542      3 600          că  nu  se  terminase  şi  era  ne­  ţionare  din  guvern.  „V e n iţi  să   dul  comunist  a  dus-o  tot  tim ­  nizarea  transp ortului  în  subte­
           —  cazane  de  încălzire  cen­                            voie  de  lot  mal  m ult  m etal,  iar   dovedim  dorinţa   de  luplă  a   pul  şi  continuă  s-o  dură  fără   ran  si  să  determ ine  o  mai  bu­
             trală                 96         29       720           elementele  reacţionare  unelteau   hnnerlorenilor  pentru  o  c il  mai   a  facă  glorie  p o liiIră  de  par­  nă  aprovizionare   a   tu tu ro r   mecanizatorilor
           —  tuburi  de  scurgere  630      239      2 400          pentru  sabotarea  producţiei.  grabnică  înfrîngere  m ilita ră   a   tid.  ci  fle-a  dreptul  se  pune  In   lo c u rilo r  de  muncă.  Intre  al­
           —  sobe  şi  maşini  de  gătit  959  179   1  920          La  chemarea  P artid ului  Co­  fascismului  prin  m ărirea  efo r­  slujba  poporului  penlru  a  a ju ­  tele  amintesc  ca  încă  in  acest   în  cadrul  în tre p rin d e rilo r   ju riş ti,  tu n ă to ri  de  m iliţie,
           —  t.ucerie  comercială  1  202   005      2 100          munist  Romăn,  m etnluigi.şlii hu-   tului  penlru  război,  pentru  de­  ta  la  reconstrucţia  unei  Româ­  trim es Im   se  va  trece  la  meca­  de  mecanizare  a  a g ric u ltu ­  precum  şi  in  prezentarea  u­
           —  coc bile             4)9        85      1  200         nedoreni  s-au  angajat  cu  toate   mocratiza rea   ţă rii   şi   pentru   nii  libere,  dom orraie  S*  inde­  nizarea   tra nsp ortului  la  o ri­  rii  11ia,  O râşlie.  Haţeg.  Co­  nor  expuneri  pe  diverse  te­
           —  băi  emailate        l,.r>      —        9R4           forţele  In  mersul   puternicelor   invlaurărea  unui  gu\ ern  f  N  D “   pendente.  Cu  aceste  sarcini  a   zontul  — 80  şi  montarea  unui   m itetul  judeţean  Hunedoara   nie.
           —  luci  sanitar  emailat  121     31       2118                                        —  subliniază  m anileslul    pornit  la  luplă  pa rtidu l  comu­  tro liu   între  orizon tu l  rle  bază   al  L'.T.C.  a  organizai  „Săp
           —  vase  emailate       254       102       360           prefaceri  revoluţionare  prin  ca­  A cţiuni  sim ilare  se  reiau  la   nist".  cu  „angajanvente  grele  şi   şi  o rizon tu l  —85,  ceea  ce  va   lum ina  m ecanizatorilor".  Ca   In   p re /rn i   „Săptâm ina
           —  fonia  brută  de  furnal  20 025  1  5 fill            re  a  trecut  ţara  Ei  au  înţeles   rclro şani.  Maţ-*;:'  5i  în  alic  lo­  cu  răspundere  marc  faţă  dc  po­  îm bunătăţi  substanţial  a p ro v i­  iorniâ  inedită  de  propagare,   m ecanizatorilor"   se  desfă­
                                                                     că  sp rijin ire a   războiului  pînă  la   calităţi  din  judeţ,  ca  p re tu tin ­  por  şi  pa trie".  Partidul  comu­  zionarea  fo rm a ţiilo r  rle  lucru.  in  rin d u rile   m ecanizatorilor,   şoară  (a  I.M .A.  Haţeg  Şl  are
                                                                                                   deni  pe  întreg  cuprinsul  ţă rii                          Deşi  succesele  de  anul  trecui                          in  lem alică  dezbaterea  nor­
                                                                     zdrobirea  loială  a  fascismului,                          nist  „va  merge  înainte  si  nu   an  lost  o b ţin u lc  în  cca  mai   a  cunoştinţelor  po llllce ,  eco­
           Ln  furnalul  înalt   producţia   dere  s>  sl ar ea  de  uzură  a  căp­                (lucind  în  cele  din  urmă  la  în ­  va  demobiliza  pînă  ce  toţi  ce-                  nomice.   ju ridice.   sociale,   m elor  de  tehnica  secu rităţii
                                                                                                                                                               maro  porte  po  seama  org a n i­
         n a   în  lunciie  de  com bustibilul   tuşelii  (cărăm izilor  refractare)   redresarea  economiei  naţionale,   lăturarea   guvernului   Râd eseu   zării  superioare  a  producţiei  şi   profesionale  şi  de  altă  na­  m uncii  şi  a  celor  de  circu la ­
         ce  se  folosea  1  mangal  <au  cocs.   furna lu lui  caro  uornulo  sau  nu   şi  democratizarea  v ie ţii  publice   şi  instaurarea,  la  6  M nrlic  l'.Ni,   • âţenii  acestei  ţări,  indiferent   tură.  acţiunea  a  constat  în   ţie,  a  sarcinilor  de  produc­
         ,,1'i in  ¡IIÍ» chumlaron  cocsului  —  a  se  forţa  producţia  rlc*  fontă"   nu  puteau  fi  înfăptuite  decît   a  guvernului  în  frunte  cu  em i­  dc  naţionalitate  şi  rasă,  nu  vor   a  m uncii,  aceasta  răm înc  în   organizarea  de  în lîln iri  cil   ţie  pe  1970  şj  alte  proble­
         se  rclutc.T/.î  în  documentele  l)c  n llfcl   ..furnalul  înalt,   din   p rin tr-o   muncă   încordată   şi   nentul  om  politic  şi  dc  stat.  pa­  avea  o  viaţă  fericită  şi  pînă  ce   conhnuare  una   din   marii«*
         vrem ii   | iroilti'-ţi;it   poide  fi  cauza  ir/u rii  căptuşelii  nu  poa­  susţinută  la  locul  de  producţie,   trio tu l   înflăcărat   dr   Petru   această  ţară  nu  va  fi  o  ţară  a   noastre  rezerve.  In  prim ul  rîntl,   specialişti  din   agricultură,  me.
         mai  mare. în>.î  în ambele  ca-  le  perm ite  decît  o  funcţionare                                                                                 indicele  de  u tiliza re   a  tim pu lu i
         zuri  trebuie sâ  se aibă  în  ve-  redusă  dc  45-50  tone  pe  zl  faţă  disciplină  şi  ordine   şl   p rin ­  Groza.  progresului  în flo rito r".  de  lucru  a  fost  în  1969  de  n u ­
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94