Page 89 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 89
3
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4711 VINERI 27 FEBRUARIE 1970
/
Acţiuni | Ne-ntilm
edilitar - ^ o. | 1
gospodăreşti ^ | p la „stup“
(«i acurateţea oraşului j j m
Bi.id un aport însemnai vor ; - Ei, şelule, spuneai dolo
avea şi j n acest an acţiti- i m W Z S t % l trecută de-o chestie lonnida-
nilo e d ilita r - qospodareşli, : bilo, fontostică chior.
n « ’SSf;
pui tic ipurea cetăţenilor la ; m » - Spuneam, dor să ştii că,
diverse munci volun ta r pa- : n.m judecind moi Io rece. n-om
triotice . Din fondurile de in- i I î i $ l$ 8 if 1 » * mai găsit-o chior aşa de gro-
xeshţii se vor preda la clic- \ i $ m n ■■■■■ '--iZ: g|M «.?*!* % S « f e l zovă. Iţi promisesem in^ă o
ie doua blocuri moderne, \ răluiolă. dacă bine mi-odvic
două magazine noi, dintre ■ K îl iii! w m-îL^ttrn^M a .<$ aminte.
mm m $ ^4 tUfeí » W m ® - Do, parcă. Eu. în chestii
ta ie unul cu articole pen- j
Iru nou-născuţi. vor fi mo- j d-osteo om memorie scurtă.
dcrnizalc palru magazine j m a .... , - Uite cum m-om gindit să
vechi şi alte acţiu ni de larg w m ■ * 1 te pedepsesc Te vei duce Io
inleres. De rem arcat că pen- i i Hunedoara.
tiu susţinerea a cţiu n ilo r e- i ¡31 « - Îmi dai şi maşina ?
conom ite si social-cullurale I $8 «/i m p - O iei pe-a administraţiei.
voi ii < h e llu iţt in 1970 din • - Păi n-ore.
bugetul co n siliu lu i popular ; - N-are ? Să-şi cumpere !
orăşenesc pesle 12,7 inilioa - : Şi-acum fii atent. Lo Hune
ne rlc lei.
Reînnoirile care au cuprins întreaga Vale a Jiului s-ou oprit îndelung şi cu folos şi asupra oraşului Vulcan. Blocuri ssmeţe au fost ridicate, rivalizînd parca cu înălţimile împrejuri- doara la restaurantul „Meta
milor. Apartamentele (or poartâ pecetea confortului şi frumosului, pe care minerii şi familiile lor le trăiesc zi de zi. Foto : V. ONOIU lul"...
- Minunat. Intru in restau
rant, comand şi stau la pindó.
Este ?
— Nu, băiete I Asta n-ar
valoroase rezultate In acţiu DIALOG CU CITITORII
„C M uldloni de com ori" — tle de num ism atica şl alte cl- Judeţului nostru s-au ob tlnu t C IN EM A mal fi pedeapsă. Bagă bine
în cap.
Nu intri în local şi
acţiune lansată cu un an In. leva piese din evul mediu.
urm ă de ră lre C onsiliul Na- Aceasta ru a tlt mal m ult cu nea „C ă u tă to rii de com ori", V IIB 1E A DEVA : Lhm orirea („C inem olo*
liona l ol O rganizaţiei Pionie c it alte şcoli din judeţ, cere aceasta dovedeşte preocuparo g ro lu l „P o tria "); lu p ii o lb i ( „A r
iiC>r — o iest prim ită cu mul! cu un an în urm ă nu aveau şi Interes din partea celor Iile Vancca •— Baru. Dacă Am luat legătura ru poşta şi io " ) ; SIMERIA: Arunca(i banca In
entuziasm de către cadrele nim ic în această direclie. a chem aţi la această treabă şi aveţi acte o ficia le cu care să ni s a prom is că lu c ru rile se aer („M ă re ţu l") ; HUNEDOARA :
(„C onstruc
Sultanul
}>
A ngelica
didactico, com andanţi dc u- cum posedă colecţii valoro a faptul ne bucură. Necazul do ved iţi că aţi lucrat 7 ani în sizate de dv. se vor îndrepta. PENTRU 24 ORE torul") ; Seion mort, seriile I II („F la
n itiiţi şi detaşamente pionie- se. am enajate în adevărate este însă acela că nu ţoale grupa I de muncă. pute|i so li N oi vă rugăm să ne in fo rm aţi c ă ra "); Pocolul dragostei („S id e -
ru rg is tu l");
C A lA N : Un glonte
roşii. precum , şi dc pio muzee şcolare. Un exem plu şcolile ne oferă aceleaşi sa cita scoaterea la pensie pentru cum se face în prezent d ifu Vreme umedă, cu cerut tem po pentru generol („11 Iunie” ) ; TE-
n ie rii şi şcolarii din ju d e iu l în acest sens îl constituie tisfacţii, mai ales că linele din lim ită dc vtrstă. Aceasta pen zarea presei şi să ne com uni rar noroi, lo crtl vor cădea n in to 'l 1IUC : Dragoste la Las Vcgas nici nu comanzi nimic. Stai o-
(„M in e ru l") :
noslru. Şcoala generală din O răştioa- acestea ou mari p o sib ilită ţi tru că. conform p re ved erilor caţi observabile dumneavoas- interm itente. V iolu l va sufla slab leo păpuşilor PETROŞANI ■ Vo farâ.
(„7 N oiem brie") ;
M enirea ci. aceea de a v a ra de Sus, care a reuşit să-şi de v a lo rific a re a tra d iţie i is ari, 13 din legea pensiilor, ti ă. din sud - vest >i vesl. Tempero- Tigrul („R e p u b lic a "); ItIP E N I: A - Şefule, mă chinuîcşti.
lo rifica tro cu lu i istoric prin amenajeze un valoros muzeu torice p rin am enajarea de vîrste lc de pensionare se reduc tura va fi cuprinsă tiu a intre pele prim ăverii („M u n c ito re s c"); - Bineînţeles. De-ofarâ vei
colecţionai ea unor piese v a şcolar, ce a Intrat 1n c irc u i muzee sau cel puţin co ltu ri cu G lu ni pentru fiecare an Em ilia Săniălean — Deva. minus 1 şl 4 grado, io r nooptea V irid ia n a („C u ltu ra l") ; LONEA : privi ferestrele. Ferdele n-au,
m om entului
O m ul
(„M in e ru l") :
loroase. care. In final, să tul m uzeistic judeţean. m uzeistice pentru început. efe ctiv lucrat în lo curi de m un Pentru a pulen intra în pose intre minus 10 ţi minus 4 grade. Inimă de morno („7 N o ie m b rie "); oşo co vei vedea perfect.
con tribu ie ta amenajarea unor M uzeul de la O răşlioaro, Aşa esto cazul Ş colii genera că din qrupa I. Dacă nu po sia banilor despre care nc-aţi D im ineaţa ceo(ă locala. AN lN O ASA : Om ul Core volora Geomurile-s mari şi multe, şi
( „ M uncitoresc") : PETRI
m iliarde
m u/ce şcolare, adevărate m o rezultat al e lo rlu rilo r depu le şl Liceu lui din Sîmcrîa. sedaţi asemenea acte, atunci scris, trebuie să vă prezentat« LA ; Asasinatul t o comis luni deci nu te vei plictisi curînd.
nografii ale satului, comunei se de p io n ie rii acestei com u plasato în apropierea unor singura în măsură să hotăras personal la fab rira de teracotă („M u ncito re sc") ; VULCAN : My Te vei învîrti pe-ocofo de mai
sau ţin u tu lu i respectiv, a fă ne, conduşi şi îndrum aţi în punclo de interes istoric cum că este comisia medicala de Şi să vă faceţi form ele dc li PENTRU URMĂTOARELE Foit Lody („M u ncito re sc") ; URI- multe ori.
CÂNI : C ă iâ lo rio p rip ită („7 N o
cut ca sus-am intita acliune perm anentă de priceputul şi ar fi : Cetatea Uroi şi depo expertiză a capacităţii de m un chidare. ie m b rie "); ORAŞTlE: O peraţiunea - Şi docâ-ameţesc ? Să nu
să fie categorisită p rin tre ce entuziastul profesor V io rc l zitu l fo silifcr dc In Tîm pa. că. Ion P îrvii — Deva. C itit 1 2 ZILE Lody C baplin („P a lrio ") ; N eim blin- pun în gordă solvorea ?
le mai interesante şi u tile ac Manoleseu şi s p rijin it în a Un prim ob ie ctiv spre caro răspunsul dat la „D ialog cu c i lita A ngelica („F la că ra ") ; GC-OA- - Nu-i nevoie. Înainte de-a
ţiun i ale p io n ie rilo r şi im celaşi tim p do către conduce trebuie să se îndrepte atenţia A ure l I uca< l —■ Ghelar. S cri tito rii" în ziarul noslru nr. | Vrcnteo in răcire uţco ră , cu G IU-BAI : R âiboi ţ i pace, soir ameţi voi sosi eu acolo.
ile III—IV; HAŢEG: B aladă pentru
brAtişată cu m u lt interes de rea şcolii, funcţionează in conducerilor dc şcoli şl a ca soarea dv. este incom pletă şi 4707 din 22 februarie a.c. Pen ceiul schimbător, fio lo t va ninge M ă iiu co („P o p u la r") ; BRAD : - Asto-i tot ?
nuiHe din şcolile ju d e ţu lu i tr-un local propriu şi are trei drelor didactice este acclo do ca atare nu vă pidem răspun tru edificare pute(i consulta lu slob. Tem peioluio in scădcro Valeu p o p u ţilo r („S teaua to- - Nu. Ji-am spus că vei
nosi ru. secţii : una dc Istorie (caro a-şi procure, p rin lr-u n apel de. la între b ă rile puse. Aştep crarea „C oncediul de odihnă" Ljooră. ţie ” ) ; GURABARZA: Primăvara pe privi ferestrele. Asta nu în
O dei („M in e ru l” ) ; IHA : Somelo
C onsiliul judejean al Orga- v a lo rifică descoperirile şi către co n siliile populare, lo tăm să nc com unicaţi cît tim p rle V. Buia vo go b o ntilo r („L u m in o "). seamnă să te rgiieşti lo con
ni/,altei p io n ie rilo r, încă din cercetările arheologice înlre- caluri p ro p rii pentru muzee, a(i fost. angajat, la I.R.L, pen sumatori. Jn ferestre sint niş
perioada cînd aclînnea era prinsc rle către cercul „Sar- pentru ca ele să in tre în c ir tru ce şl cu ce a rtico l si lite ră Profira A lholă — Răcla. Sin te panouri.
dc-abia in „faşă", a depus o gedava", uncie exponate fiind ci ii Iul salulu i şi să slea ori- din Codul M un cii vi s-o desfă gura iu măsură să stabilească, grvipo 8 : Romonio — Japonia, repri-
c.ind la dispoziţia v iz ita to ri cut contractul de muncă, c il dacă mai p u le li munci sau nu. io a III o ; 21,30 Moment poe lic: 21,35 - Iar panouri ? M-oî ucis...
lor. In s p rijin u l a cţiu n ii şl ce vechim e totala ave|i in este comisia m edicală de ex RADIO Solista se rii; 22.00 R adiojurnal: 22,20 - Băiete, fii colm. Aceste
..C ăutătorii de com o ri", şi mai cim pul m uncii. pertiză a capacităţii dc muncă. S pori; 22.30 C onceil dc inurlco uţoo- panouri n-au nimic cu tocatul.
fereastiă
Primul, din prima
iâ ; O.OJ-J.OO En;oda nocturnă.
Acest lucru este precizat în
ales cu scopul de a face cit
loan
Frdoş — Curabarza
Muzeele şcolare-un început mai pe larg cunosrule lu riş- Considerăm că problem a de mod clar si in lucrarea pe care o d u o litú h : 9.J0 M em oria pom inlulut lic o l do d im ln e o ţâ ; 7.00 R adiojum ol; din stingă, anunţă : „Cau
PROGRAMUL Ir A.OÓ-9.JO M unco ţi
PROGRAMUL II: 6 00 Proprom mu-
ciucuri şterse".
Următorul :
spuneţi că aii consullat-o. Vă
ro m o o is t; 10.10 Curs de lim bo spo
tilo r punctele m uzeistice din
7,’ 0 Progiom m unco! de d m in e o îo
n io lă ; 10.10 M unco u ţo o ră ; 11.05 C in
judeţ, u n ită ţile de p ion ieri ar spre caro ne-ali scris a fost recomandăm să vă prezentaţi ta orchestro Sile V iţa « ; 11.15 Suiio (co'M inuoie); 8.10 Toi incinte I; 8.25 „Stop". Celălalt : „Nu circu
rezolvată. Pretenţia din ultim a
fi bine să troacă la plantarea scrisoare nu v-o putem satis in fala acestei com isii. do bniet „0 < le u * dc Gluclc: 11,45 S to M ori inte rp re ţi; 9,00 M unco popu laţi...”. Te-oi dumirit ?
lo iâ ; 9.10 Cu»s de lim bo «pomolo ;
- Aproape. Sint semne de
promiţător al „căutătorilor unor m ijloace rle orientare face. A vram Dobra — Teliueu In lul m odicului; 1?.00 Om m unco po 9.30 Corul C onservnloiuliii ..G heorgh* circulaţie pentru autovehicule.
poarelor*' 12.15 Zoce m ioulo cu CliH
Dirno" dm C luj; 9.40 M olincu le o lro l .
spre aceste puncte, ţn sperjal
R ichord; 12.25 Şirinţo Io si;
12.30
11.20 Jocuii populare; 11,30 M utica u-
acolo undo muzeele se allă D um itru Vulcan — Sîntămă- ferior. Răspunsul pe care vi t-a M e lo d ii populore; 0,00 R od'o iu rn a l; Jo aro ; 12.03 Avanprem iera co tid ia n ă : - Exact. Cînd voi sosi eu
ria O rloa şl Iile Dala — Pui. dat conducerea în tre p rin d e rii 0.10 A vo n picm icio co nd io no ; 0.22
amplasate în apropierea tra 12.15 Concert de p rin i; 12.35 Saecu acolo, îmi vei spune, cu preci
La răspunsul dat de noi ante unde lu craţi esle com plet. La M utică u ţo o ră : 0 45 M uncă popu lu m ; 13.00 Concert de p rim ; 13.30 zie. ce caută aceste semne în
seelor lu rislico.
'U
de comori ză al a e liu n ii ..C ăutătorii de rio r nu avem nim ic de adău el nu se mai poate adăuga n i Radio pubU citote; 14,50 M utică popo Cartea ţm n (ih c â . 13.40 M utică din locul unde or trebui să se o
lo»«: M.00 Caleidoscop m unco!: 14,40
In afară rle «cporiu) de ba
opereio „C u le g ă to rii de stele“ de Flo
mic în plus
gat în plus. Precizăm doar că
lo ro . 15.00 Noro violurilor , 15.25 Coin-
f le reclamele
cu cîrnăciori,
rin C orniţei; 14,03 M e lo d ii populare ;
14.30 M utică u ţo o ră , 14 55 Ş tiinţa Io
com ori", în ju de lui noslru ea răspunsurile dale dv. de către p o n lo iu ! să p lă m in ll: 16.00 Rodiojur- i i; 15,00 O pera pentru to(i ; 15.30 M u ciorbe, fripturi, pui fa frigare
n o i; 16.20 iocun dunărene; 16.20 Isto
o căpătat şi al le form e de co n siliile populare sint ţn con M arla Pop — Deva. După ria contem porană — 6 M o rlio 1945 ; nco u ţo o ră ; 15.40 Rodio p u b lic ilo le ; ele., etc.
organizare Aşa de pildă, form itate cu prevederile le g i discuţia avulă cu dv. am stat 16.45 C înlă (ontoro rcp rcie n io liva o 16.00 R odtoiurnol; 16 20 lite ro lu ia ro - Grea pedeopso, şefule.
lor în vigoare. de vorbă şi cu D um itru Şer* A rm atei; '7.05 Penlru poirie ; 17.35 mâno ţi o ria co rolă ; 16.50 Pe teme
suslinulă şl atentă muncă solicilate de către M uzeul din pen iru zona O răştiei şi V a han. Dîusul a prom is că-şi va S o liţll ţl fo rm a lii de a m o io ri: Ifl.Oi m edicale; 17,00 Covolcodo ritm u rilo r: Cum pol afla eu aceste lu
pcui.ru a îndrum a şi canaliza C lu j şi M uzeul judeţean, una lea Jiu lu i, în s p rijin u l ares- Fm ll Şandru — Za ni. Consi M uncă u ţo o ră ; 18.10 Revisto econom i 13.30 Curs de lim ba spaniola; 16,53 cruri ?
V a ric to li m u n c a lo : 19.30 Acoso Io. .
e fo rtu rile u n ită ţilo r de p io de etnografie şi una rlc in loi acţiuni s a organizai m a lin i popular com unal arc d e v i corecta atitudinea că ; 18.3C O m eledie pe odreso dv.; Al P olcolonu; 19,50 N oopie bună. co - Simplu. Foci o învîrtitufâ
I Î.C0 G o rd o re dio ; 19,30 S ó p ió m in j
nieri In direcţia „că u tă to rilo r dustrie casnică. nifestarea cu tema : „A m in zul lu cră rii şi vă poate spune B. T. — Gurasada Cu toalS unui rrelom on; 20.05 to b le lo de sco p n ; 20.00 Opero ..Floulul feim eenl” mai puţin (ştii, de-olea de ca
de com ori". Aceste preocu O bogată a c liv ila lo de cer tirile lo c a lită ţii", prin forme c il costă electrificarea satului strădania noastră, nu am reu ră; 20.10 365 de ciniece; 20.20 Arghe de M o ro ii; 23.05 F e s li/n lj! w u n cs l re ziceai că le-ameţesc) şi
n o n o ; 20.75 Zoce m elodii p ie fe io ie :
Flondro - 1969. 24.00-1,00 lu c io il de
porî şi au dovedit eficienta cetare arheologică au deslă*- le: ..De vorbă cu gospodarii G lodghileşli. şit să înţelegem re a|î v ru t 21.00 C nm pionolul m ondiol d î hochei. comeră dai o fugă la consiliul popu
prin amenajarea, la început şural p ion ierii de la Şcoala satului", „C o le cţio n a rii rle n- să spuneţi. Scrisoarea este in lar municipal, că-î pesle
a unor co ltu ri fo lclo rice şi din O răşlioara de Sus într-o bieclc vechi, specifice lo cu A ron Brandlş — Runila, E- descifrabilă. drum. Dacă nu afli, le duci Io
m uzeistice în scoli, care u r tabără specială de arheoloqie. lu i şl rle obiecte de uz cas m iltan Doboş — Pelrila. Un sediu! miliţiei.
mau să se transform e In a- organizată în două serii a cile nic" ctc. grup de cetâ|enl — Sim ena N. ZAMFIR - Şi daco tot nu aflu ?
dcvăralo muzee, menite să 75 rle elevi, în vara anului C onsiliu l jurlelean al O rga 18.00 Studioul p io n ie rilo r; - Atunci m-oşlepţi pe mi
o ie r ' v iz ita to ru lu i imaginea I9G9, la cetăţile dacice din nizaţiei p io n ie rilo r in le n tio - 19.30 Com pîonotul m ondial de ho ne. Dar în cazul ăslo so ştii
lor u rilo r respective, din cele M u n {il O răştiei. sub în d ru nează să va lo rifice rezultate chei - grupa B (B ucureţb). co nu te moi propun penlru
S U-A - Iugoslavia (re p tila
mai vechi tim puri şi pînă in marea unor profesori şi cer le acestei acţiuni. în ir-o MICA PUBLICITATE a III o) ; funcţia de reporter şef. Ba
pre /e nl. Desigur. şi pînă la cetători de la U niversitatea prim ă etapă, prin organiza 19,ÎS Telejurnalul de seoio; moi mult. voi opta pentru re
această dală mai existau şcoli şi M uzeul rle istorie din C luj. rea. în preajm a Z ile i pion ie 19.30 A cluolîtotca in econom ie: trogradare lo cea de subre-
19.40 M ai avo|i o inlrebaro f E
în care. prin entuziasm ul si De asemenea, p io n ie rii rle ru lu i, a unei exp oziţii ju d e Pierdu! geantă cil buletin Recompensă găsitorului. misiune de cultură ţ 1iin (ilic ă ; porler.
p rie r pe rea cadrelor didactice, Ia Şcoala din O răşlioara de ţene cu cele mai valoroase de Identitate şl ac le perso- S p. po! da in fo rm a ţii la 20.40 A n lra d Film artistic de - Aoleu, şefule, te-oi asprit
scurt m etraj;
au fost. va lo rifica te tra d iţiile Sus au întrep rins o expedi obiecte din muzeele şcolare. D ale, re le le medicale, obicc- 21.00 Com pîonotul m ondial de ho rău ! Am să aflu. Chior da
islorice tócale. Aş am in;i in ţie la peşlera C ioclovina, cu De asemenea, inlentionăm să le şl medicamente, in gara Şcoala generală M uncehi chei Romonio — Japanio că o să întorc Hunedoara pe
această direcţie Şcoala gene care ocazie şi-au îm bogăţii edităm un ghid ilu stra t pon- Sim ena. M ic, p io lcso r M uscalii Ana. (rcpti?a a III o) ; dos. Am plecat ! Nc ntîlnim la
rală cu clasele I— IV din muzeul cu alte piese specifice, Iru muzeele şcolare din ju 17,00 Tcleţceală C onsullntü la 21,45 Preludiu In e d iţia a lil a „stop", pardon, la Metolul.
Cerbul de aur Broţov-Rom o-
m atem olicâ (clasa o V lll-a) ¡
Turdnş, cu vechi preocupări ţin u tu lu i respectiv. deţ. 17,23 C onsultaţii la fi cică (claso n io ; Po !
în colecţionarea de obiecte La Şcoala generală din Considerăm că ar (¡unea n XU-o); 22.00 Ic le ju rn a lu l de noapte*
cu valoare istorică. evonse PDuliş funcţionează un muzeu ..C ăutătorii de com o ri" oslo 17,40 Film pentru elesi. D igestia 22,20 Cadran — emisiune de ac- GHEORGHE PAVEL
lu o liia to in te rn a ţio n a lă ;
în lr-o vitrin ă am enajată cu avînrl ca secţii principale în prim a fază rle desfăşurare Pentru dezvoltarea bazei (Anatom ia - closa a Xl-o) ¡ 23.00 Inchidcreo em isiunii.
m ijloace proprii. In această (muzeul funcţionează în lo şi o năzuim ninfl tim p via bilă V -
acţiune se evidenţiază direc cal p ro priu ) : in du slria mine şi foarte interesantă. De a
torul şcolii respective, care ritu lu i, etnografie, fo lclo r şi ceea. folosim p rile ju l să adre materiale a legumicnltu.ru
dovedeşte inleres şi pasiune artă populară. In lr-u n mori săm tu tu ro r cadrelor rlid a rii-
pentru volorificarea şi cu asemănător se poale vorb i ce din judeţul Hunedoara, C ooperatorii din Geooqin an acum ulat o bună ex Munca intensă de fiecare
noaşterea tre cu tu lu i Istoric de preocupările p io n ie rilo r şi precum şi co n siliilo r populare perienţă in ceea cc priveşte extinderea a c tiv ită ţilo r
al satului şi com unei Turdoş com andanţilor de la Rişculita, locale chemarea de a s p rijin i anexe. Printre altele, et şi-au asumat sarcina să con
Recomandăm însă o mal Iar Iscronj, Baia de Criş. Ţebea. acţiunea noastră. fecţioneze 200 bucăţi lo cu ri penlru răsadniţe, in su
gâ preocupare pentru îmbo- Sar mizege tusa (p o sib ilită ţile prafaţă de I 200 mp destinaţi liv ră rii celorla lte coope
qătirea v itrin e i muzeistice, lor sin i m ult mai m ari). Bre Prof. NICOLAE CATANOJ rative agricole din ju d e ţ zi — amplificator de succese
în tru cît în u ltim u l an în ea tea Strei. Brănişca ctc. activist Io Consiliul judeţean O parle din ele au ajuns deja la b e n ciicja ii. In lo
şi a lăcut loc doar o colec- Dacă în nu ille din şcolile al Organizaţiei pionierilor ial. num ai din v a lo rific a re a locui ilo r confecţionate,
unitatea va incasa suma de 40 000 lei.
mai 89,5 la sulă. Absentele nr- progres b o i.iiiio r pc lin ia sla-
m otivate se m enţin la un nivel bifiZririi cadrelor rlc m uncitori.
ridicat, iar fluctuaţia m uncito Penlru ate-isla se im pune din
rilo r atinge un procent, anor
INDUSTRIA HUNE Este in alară rlc otice îndo mal . sebi a com ite tu lu i dc direclie,
partea şefilor de echipă, maiş
trilo r şi in gin erilor, şi îndeo
Toate acestea nc determ ină
¡altă că realizarea n iv e lu rilo r
raţionate a
prevăzute în plan şi anqăjomen- să abordam cu scuio/ilalo, pro o a lilu d in e alenlă, apropiere,
blem ele fo lo sirii
re ce p liviîa te şi g rijă faţă de
le reclam ă o activita te susţi forţei de muncă şi a fondului noii angajaţi faţa dc c o n d iţii
nută, un e fo ri perm anent şi de tim p productiv. Avem (n le de cazare, hrană şi nevoile
tone capacitate, pentru turna de 80 tone capacitate m axim ă". tr-o luptă deschisă şl curajoa In darea de seamă a prim ă intens In toate ve rig ile produc vedere în mod deosebit orga social-cuM urale ale acestora.
rea de piese din oţel-carbon şi Producţia la turnătorie nu se să în fiecare înfruntare cu duş riei oraşului Hunedoara pe a ţiei. o riguroasă ordine şi dis nizarea judicioasă la tonte A plicarea noului «uslcm rle sa
special şl un cuptor sistem putea reglementa decît în două manul. Astfel, după exem plul nul 1945 se arată că „în perioa ciplină. care să asigure ritm i fro n tu rile de lucru, a ti t prin larizare şi m ajorarea sa la riilo r
C i l H, de 5 tone, pentru turnat schim buri, lucrîndu-se In ace m in e rilo r din Valea J iu lu i, mc- da de la 1 Ianuarie la r» m ar citatea necesară si rezultatele crearea c o n d iliilo r lehnico-m a- in m in erii, s p rijin u l p rim ii din
lingouri şl piese mari. Ambele laşi tim p la tonte articolele talu rgiştil hunedoreni se orga tie 1945, organizaţia P artid ului scontate. In acest scop. orqa- le ria le optime, ( it şi prin a l parleo co n siliu lu i de adm inis-
La Hunedoara erau Instalate cuptoare se găseau In tr-o stare Pentru realizarea producţiei nizează în sindicale, cer în lă tu Comunist (a oraşului Hunedoa nizaţja rlo partid şi conducerea cătuirea unor fo rm a lii dimen Iratie al C rn lra le i m in ereu rilor
5 furnale Înalte care foloseau bună. maxime era nevoie de încă „un rarea directoru lui general .şi a ra — n n ) a stal în fruntea ac exp lo a tă rii au sta b ilit d ire c ţii sionalc în funcţie dc nevoile neferoase Deva ca şi do rin la
drept com bustibil cocs şl man le de bază spre care se va
Fără un comentariu mal larg, plus rle personal pregătit de altor clemente reacţionare ca ţiu n ii pentru doborîrea guver reale ale producţiei, de pre noastră de a depăşi aceasin
gal şt utilizau m lnereurlle de din datele relatate ptnâ în pre cea. 3â la sută faţă de efecti re îm pierlirau sporirea produc nelor reacţionare in frunte cu concentra atenţia în tre g u lu i co gătirea şi experienţa m uncito stare de lu cru ri n# vor condu
fle r locale. Din acestea func zent. se desprinde ca o conclu vul existent". Uzina lucra cu ţiei. demască pe sabotorul Ghe- Rădescu şi pentru aducerea la le ctiv. rilo r ţinîn d seama de in te n si ce neîndoielnic, la îm lninălăti-
ţiona doar unul, cu o capacita Principala condiţie a succe
zie că producţia uzinei de fle r un efectiv de 821 de m uncitori, nea Rău şl com plicii săi, nu cîrma ţă rii a guvernului de la r tatea medic norm ală a m uncii. n lc aşfepiaie.
te de 50 tone fontă pe zi. Exis a fost cu m ult sub nivelul ca din care 315 calificaţi şl 506 ne mesc pe reprezentanţii m unci gă concentrare democratică dr. sului în acest an este a m p lifi In acelaşi timp. ne ocupăm stă
tau. de asemenea, Instalate 4 carea ritm u rilo r rle extracţie. llc z u ll alele o b ţin u lc după
pacităţii agregatelor existente calificaţi. to rilo r care să Iacă parle in Petru Groza". rii i lor de calificarea şi rid ic a aproape două luni de muncă
cuptoare M artin cu o capacita ?n acest sens am preconizat
la acea dală In treacăt fie spus, o situaţie tegrantă din rondurerea uzinei După 6 M artie 1945 — rela rea gradului dc pregătire a din acest an -în l p u /ilîv r. con-
te de 25 t/şarjâ. In funcţiune se m enţinerea perm anentă în e x m u n cito rilo r clin subicran. Anul
In and 1944-1945 la Uzinele asemănătoare exista şi la ex şi formeăzâ brigăzile de şoc tează darea de seamă — orga lirm in d c <« a rliv d a le a produc-
afla, din lipsă de m ateriale re pentru controlul producţiei şî ploatare a cel puţin 10 pa trecut am organizai 0 cursuri
de fle r din Hunedoara lucrau ploatările de minereu rle fie r nizaţia din Hunedoara a P C R. livă din < ar Iru I e xp lo a lfirii
fractare şl fonta, numai un 190 Ingineri şl meseriaşi, I 749 aparţinătoare uzinelor rle fie r ăl desfacerii produselor. a fost iniţialoarea tu turo r ac nouri cu m inereuri complexe- dc calificare pentru 100 m un noastre .»c înscrie în ritm u rile
cuptor. de lucrători calificaţi, 2 375 de ale statului. M ai trebuie re ţin u i A lă tu ri de acţiunile m uncito ţiu n ilo r de s p rijin ire a guver executarea a 300 ml rle lu cito ri. iar pe parcursul aces- planului si aiK|oînm entclor. A
lu i an vom mai cuprinde iie ă
crări de redeschidere pe filo
Au existat două cuptoare e- lucrători fără calificare, 41 dc faptul că in tim pul războiului, rilo r m etalurgişii a fosl ş> popu nului Groza. pentru InfâpUurca nul Magdalena. intensificarea c casta ne d i convingerea ca
uzinele de fier au suferit o pa laţia oraşului Hunedoara. La reform ei agrare. In campania 150 m u n c ilo ii in cursu rile pen prin amplific arca conslanlă a
Jectrîce din care i un cuptor femei şl 258 de ucenici. In to gubă, p o triv it unui calcul pro marea adunare populară ee s-a de îns.im inţări. arabil ogoare lu c ră rilo r de deschidere la sec tru m ineri, a ju to ri m ineri, ar re a liză rilo r m in erii şi prepara
sistem B row n-B ow ery de 1,2 tal 4 535 de salariaţi vizoriu rle la începutul anului organizat la Hunedoara de că lor, repararea de către echipe to ru l l \ \ precum şi crearea tific ie ri şi vagonetari, fără to rii rlc la Certe) şi Săcărîmb
1945, de cca. 20 000 000 lei. tre F N D. în 2iua de 25 februa le comuniste a numeroaselor u căilor de evacuare a m inereu scoalerea din producţie. vor li în prim ele rîn d u ri ale
Producţia uzinei CSIan rie 1945, se lansează un apel nelle agricole, susţinerea cam lui şi s te rilu lu i de la panourile
Fireşte, dezastrul economic Socotim rlc datoria noastră între ce rii d in lre colective le m i
s-a ră sirîn t şl asupra v ie ţii so către toţi cetăţenii democraţi paniei „T otul pentru front, lo dc exploatare. ca in «cest an să facem un nereşti ale ju d e ţu lu i noslru.
ciale. Devalorizarea monedei, lip din Hunedoara şi din ju r, făi.î tul pentru victo rie " şi demas Preocuparea penlru crearea
Producea mo- sa principalelor alim ente rle pe deosebire rlc categorie socială carea sa bol or ilo r dc la uzinele lin ie i de front la n ive lu l ne
1944 1943 (6 luni) ■imâ p o iib lfñ ce sită ţilo r este însoţită rle nu
Denumirea fabricaţiei tone tono in tone piaţă — făină. |>Sine, carne, za Si de partid, să protesteze şl fie fier.
hăr — completau haosul eco să afirm e voinţa fermă de lu p „Această luptă mare — con meroase m ăsuri m enite să li
nomic, alunei cînd războiul în tă îm potriva elementelor reac tinuă darea de seamă — p a rti chideze defecţiunile din org a „Săpfămîna
— radiatoare 632 542 3 600 că nu se terminase şi era ne ţionare din guvern. „V e n iţi să dul comunist a dus-o tot tim nizarea transp ortului în subte
— cazane de încălzire cen voie de lot mal m ult m etal, iar dovedim dorinţa de luplă a pul şi continuă s-o dură fără ran si să determ ine o mai bu
trală 96 29 720 elementele reacţionare unelteau hnnerlorenilor pentru o c il mai a facă glorie p o liiIră de par nă aprovizionare a tu tu ro r mecanizatorilor
— tuburi de scurgere 630 239 2 400 pentru sabotarea producţiei. grabnică înfrîngere m ilita ră a tid. ci fle-a dreptul se pune In lo c u rilo r de muncă. Intre al
— sobe şi maşini de gătit 959 179 1 920 La chemarea P artid ului Co fascismului prin m ărirea efo r slujba poporului penlru a a ju tele amintesc ca încă in acest în cadrul în tre p rin d e rilo r ju riş ti, tu n ă to ri de m iliţie,
— t.ucerie comercială 1 202 005 2 100 munist Romăn, m etnluigi.şlii hu- tului penlru război, pentru de ta la reconstrucţia unei Româ trim es Im se va trece la meca de mecanizare a a g ric u ltu precum şi in prezentarea u
— coc bile 4)9 85 1 200 nedoreni s-au angajat cu toate mocratiza rea ţă rii şi pentru nii libere, dom orraie S* inde nizarea tra nsp ortului la o ri rii 11ia, O râşlie. Haţeg. Co nor expuneri pe diverse te
— băi emailate l,.r> — 9R4 forţele In mersul puternicelor invlaurărea unui gu\ ern f N D “ pendente. Cu aceste sarcini a zontul — 80 şi montarea unui m itetul judeţean Hunedoara nie.
— luci sanitar emailat 121 31 2118 — subliniază m anileslul pornit la luplă pa rtidu l comu tro liu între orizon tu l rle bază al L'.T.C. a organizai „Săp
— vase emailate 254 102 360 prefaceri revoluţionare prin ca A cţiuni sim ilare se reiau la nist". cu „angajanvente grele şi şi o rizon tu l —85, ceea ce va lum ina m ecanizatorilor". Ca In p re /rn i „Săptâm ina
— fonia brută de furnal 20 025 1 5 fill re a trecut ţara Ei au înţeles rclro şani. Maţ-*;:' 5i în alic lo cu răspundere marc faţă dc po îm bunătăţi substanţial a p ro v i iorniâ inedită de propagare, m ecanizatorilor" se desfă
că sp rijin ire a războiului pînă la calităţi din judeţ, ca p re tu tin por şi pa trie". Partidul comu zionarea fo rm a ţiilo r rle lucru. in rin d u rile m ecanizatorilor, şoară (a I.M .A. Haţeg Şl are
deni pe întreg cuprinsul ţă rii Deşi succesele de anul trecui in lem alică dezbaterea nor
zdrobirea loială a fascismului, nist „va merge înainte si nu an lost o b ţin u lc în cca mai a cunoştinţelor po llllce , eco
Ln furnalul înalt producţia dere s> sl ar ea de uzură a căp (lucind în cele din urmă la în va demobiliza pînă ce toţi ce- nomice. ju ridice. sociale, m elor de tehnica secu rităţii
maro porte po seama org a n i
n a în lunciie de com bustibilul tuşelii (cărăm izilor refractare) redresarea economiei naţionale, lăturarea guvernului Râd eseu zării superioare a producţiei şi profesionale şi de altă na m uncii şi a celor de circu la
ce se folosea 1 mangal <au cocs. furna lu lui caro uornulo sau nu şi democratizarea v ie ţii publice şi instaurarea, la 6 M nrlic l'.Ni, • âţenii acestei ţări, indiferent tură. acţiunea a constat în ţie, a sarcinilor de produc
,,1'i in ¡IIÍ» chumlaron cocsului — a se forţa producţia rlc* fontă" nu puteau fi înfăptuite decît a guvernului în frunte cu em i dc naţionalitate şi rasă, nu vor a m uncii, aceasta răm înc în organizarea de în lîln iri cil ţie pe 1970 şj alte proble
se rclutc.T/.î în documentele l)c n llfcl ..furnalul înalt, din p rin tr-o muncă încordată şi nentul om politic şi dc stat. pa avea o viaţă fericită şi pînă ce conhnuare una din marii«*
vrem ii | iroilti'-ţi;it poide fi cauza ir/u rii căptuşelii nu poa susţinută la locul de producţie, trio tu l înflăcărat dr Petru această ţară nu va fi o ţară a noastre rezerve. In prim ul rîntl, specialişti din agricultură, me.
mai mare. în>.î în ambele ca- le perm ite decît o funcţionare indicele de u tiliza re a tim pu lu i
zuri trebuie sâ se aibă în ve- redusă dc 45-50 tone pe zl faţă disciplină şi ordine şl p rin Groza. progresului în flo rito r". de lucru a fost în 1969 de n u