Page 9 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 9

Anul  XXII                                                                                                                                    PROLETARI  d in  TOATE  TARILE,  u n i ţ i-v a !       Redacţia


             Nr  4691                                                                                                                                                                                             şi  adminislraţia



             Miercuri                                                                                                                                                                                             ziarului


                                                                                                                                                                                                                  UKVA.  str.  Or.  Petru  Grozn  nr   ’ 5
           4  februarie
                                                                                                                                                                                                                  teleloane  :  redactor  şei  -   11568  ;  re­
                                                                                                                                                                                                                  dacto*  şef  adjunct,  secreta*  de  redacţie
                 1970                                                                                                                                                                                             şi  administraţia  -   12138  ;  secţiile  cul­
                                                                                                                                                                                                                  turó-sport  ş»  probleme  cetăţeneşti  -
                                                                                                                                                                                                                  72317  ;  secţia  scrisori,  documentare  şl
                                                                                                                                                                                                                  eilerne  -   12317  ;  secţiile  industrie  şi
                                                                                                                                                                                                                  viaţa  de  p a ilid   -   11275  ;  telefon  de
            i  PAGINI.  30  BANI                                                                                                                                                                                  serviciu  intre  orele  16*24  -   t i 585










          de creştere a standar-




                                                               9       À   V
                                                                                                                                                                                                                         !   SĂRBĂTO RIREA
                        dului  de VI îl ţii                                                                                                                                                                                 UNOR  PERSON A LI I A lt
                                                                                                                                                                                                                            R EM AR C ABILE
                                                                                                                                                                                                                              Ca  şi   in  anii   prece­
         An  de  on  consemnăm  în  cro­  de  dezvoltare  elaborate  de  par­  forturilor  depuse  pentru  înde-                                                                                                            denţi.  O rganizaţia  N aţiu­
       nica  vie  a  poporului  nostru  as­  tid.                   plinireo  şi  depăşirea  sarcinilor                                                                                                                     n ilo r  Unite  pentru  edu­
       censiuni  fără  precedent  în  toate   Toate  aceste  rezultate  au  co­  economice,  ou  determinat  creş­                                                                                                          caţie,  ştiinţă  şi  cultură
       domeniile  vieţii.  Ritmul   ridicat   respondent  şi  in  viaţa  judeţului   terea  puterii  de  cumpărare  a                                                                                                       a  recomandat,  in   urnm
       de  industrializare  socialisto   a   nostru.  In  anii  actualului  cinci­  populaţiei.  Semnificativ  este  fap­                                                                                                   propunerilor   tăcute   dc
       ţării,  modernizarea  continuo   a   nal,  pe  plaiurile  hunedorene  au   tul  că  în  anul  trecut  au   fost                                                                                                      com isiile  naţionale  pen­
       agriculturii  au  creat  premise  si­  apărut  obiective  industriale  noi   desfăcute  către  populaţie  măr­  Noua  staţie  de  întreţinere  auto  de  la  Hunedoara  este  u nul  din  locurile  unde  posesorii  de  autoturisme   se  vor  putea   tru  UNESCO,   sărbălori-
       gure  de  creştere  continuă   a   care  au  polarizat  in  jurul   lor   furi  a  căror  valoare  a   întrecut   adresa  pentru  a  primi  o  gamă  variată  de  servicii.               Foto  :  N.  GHENA         rou  în  lumea  întreagă,  în
       stondordului  de  viaţă  al  popu­  importante  forţe  de   producţie.   cu  2,3  Io  sută  pe  cea  a  anului                                                                                                       1970,  a  unor  personalităţi
       laţiei  -   ţelul  suprem  al  politicii   Aceasta  o  făcut  ca  in  anul  tre­  1968.  Unităţile  comerciole   din                                                                                                 rem arcabile  din  dife rite
       partidului  nostru.           cut  numărul  total  al  salariaţilor   judeţul  nostre  au  pus  la  dispo­                                                                                                           ţări   In    calendarul
         Dovadă  elocventă  o   consec­  ocupaţi  în  industrie  să   crească   ziţia  oomenilor  muncii  aproape                                                Acţiuni urgente                                            UNESCO  pe  acest  an  f i­
       venţei  politicii  partidului  de  ri­  cu  0,6  la  sută  faţă  de  anul  1968.   7 000  tone  corne,  moi   mult   Minerii  brădeni  au  revenit                                                                   gurează  şi  numele  unor
       dicare  a  României  pe   culmile   Măsurile  luate  pentru   folosirea   de  3 800  tone  ulei,  6 800   tone                                                                                                       reprezentanţi   de  scamă
       civilizoţiei  şi  progresului,  o  a b ­  raţională  o  capacităţilor  de  pro­  zahăr,  53 572  tone  pîine   şi                                                                                                    ai  c u ltu rii  noastre.
       negaţiei  cu  core  întregul  popor   ducţie  şi  a  forţei  de  muncă  s-au   103 914  hectolitri  de  lapte,  co   între  colectivele  de  frunte                                                                    Astfel,  urmează  a  fi  e-
       transpune  în  realitate  planurile   materializat  in  creşterea   pro­  să  enumerăm  doar  cîteva  dintre                                                                                                         vocală  figura  luminoasă
       reoliste  de  edificare  a  societăţii   ductivităţii,  indicator  core  în  o-   produsele  de  larg  consum   de   Una  din  cele  m ai  sem ni­  scama  că  a  fost  o b ţin u t  d u ­  pentru  asi              a  lui  A lexandru   loan
       socialiste  m ultilateral  dezvoltate,   nul  trecut  o  înregistrat  un  spor   bază,  pe  lingă  cele  industriale   fica tive   fapte  de  întrecere   pă  o  perioadă  de  serioase                              (u za ,  activitatea  dom ni­
       stau  rezultatele  deosebite   înre­  de  1,7  la  sută  faţă  de  realizările   şi  de  folosinţă  îndelungată,  de   în reg istrate  în  in d u stria   ju ­  g re u tă ţi   în   desfăşurarea                     to rului  progresist,  autor
       gistrate  an  de  on.  Creşterea  ve­  anului  precedent.  Evident,  aceas­  care  a  beneficiat  populaţia  ju ­  d e ţu lu i  nostru  în  p rim a   lu ­  norm ală  a  produ cţiei  şi  in                         al  unor  m ari   reforme,
       nitului  naţional  cu  7,3  la  sută  în   ta  a  influenţat  pozitiv  şi  creşte­  deţului  nostru.  nă  a  a n u lu i  o  con stituie  de­  c o n d iţiile   in  care  planul  pe                                  p rin tre   care  unele  cu  ca­
       anul  care  a  trecut  faţă  de  1968,   rea  veniturilor  populaţiei  realiza­  G rija  deosebită  a  partidului  şi   păşirea  de  către  co le ctivu l   ianu arie  a  fost  sup erior  rea-   producţiei         racter  cultural,  dc  Ia  a
       menţinerea  unui  raport   cores­  te  din  salarii,  fa ţă   de  anul  1968.   statului  pentru  ridicarea  nivelu­  I.M .  Rar za  a  tu tu ro r  in d ica ­  liz u rilu r  dc  v îrf  d in    anul                cărui  naştere  sc   îm p li­
       punzător  între  fondul  de  acum u­  fondul  de  salarii  o  înregistrat  un   lui  de  trai  al  celor  ce  muncesc   to rilo r  de  plan.  P revederile   trecut.  La  redresarea  pro­                           nesc  150  de  ani.  Un  secol
       lare  şi  cel  de  consum  la  nive­  spor  de  3,1  la  sută,  iar  salariul   s-a  moteriolizot  in  anul  care  a   la  p ro du cţia  globală  au  fost   d u cţiei  au  concurat  o  sea­                        şi  jum ătate  sc  îm plineşte
       lul  întregii  economii,   creşterea   mediu  lunar  de  2,5  la  sută.   Pe   trecut  şi  in  creşterea  numărului   depăşite  cu  2.2  la  sulă.  iar   mă  de  fa cto ri  in tre   care  pre­  j                  dc  la  moartoa  scriito ru ­
       potenţialului  de  producţie,  lăr­  de  altă  porte,  veniturile  popu­  de  apartamente  construite   din   p ro d u ctivita te a   m u n cii   cu   gătirea  şi  organizarea  ju d i­  de  LEGE)                  lui  şi  că rtu ra ru lu i  ilu m i­
       girea  bazei  materiale  o  activi­  laţiei  au  înregistrat  sporuri  prin   fondurile  statului  şi  ale   popu­  4.5  la  sută.  S-a  asigurat  o   cioasă  a  m u n cii  in  subteran,                           nist,  reprezentant  dc  sca­
       tăţii  social-culturale  şi  de  pre­  aplicarea  noului  sistem  de  sala­  laţiei.  în  efectuarea  unor  lucrări   p ro du cţie  su p lim e n ta ră    de   folosirea  cu  randam ent  su­                        mă  al  Şcolii   ardelene,
       store  de  servicii  către  populoţie   rizare  şi  creşterea  salariilor  în   edilitar-gospodâreştî   care   au   m etal  in  concentrate   m ai   pe rio r  a  fo rţe i  de  m uncă  şi                           Ion  lludai  Dclcanu.  Con­
       sint  doar  cîteva  dintre  rezulta­  m ajoritateo  compartimentelor  de   contribuit  Io  ridicarea  standar­  m are  decit  sarcina  p la n ifi­  a  tim p u lu i  de  lu cru,  price­  In   ju d e ţu l  nostru,  satisface­  c u ltu ri  au  fost  d im in u a te   din   trib u ţia   filo zofului  Vasilc
                                                                                                                                                                                                                            Conta  la  dezvoltarea  gîn-
       tele  care  atestă  realismul  şi  clar­  activitate.       dului  de  viaţă   al   populaţiei.  cată  cu  1,6  Ia  sută.                              rea  în tr-u n   grad  m ai  rid ic a t   cauza  e xe cu tă rii   în  c o n d iţii   d iriî  m aterialiste   rom ii­
       viziunea  ştiinţifică  a   planurilor  Cifrele  enunţate,  rezultat  al  e-                                             perea  şi  stră d a n iile   colecti­  a  n e vo ilo r  de   consum    ale   necorcspunzâtoare   a  lu c ră ri­  .   neşti  va  fi  relevată   in
                                                                                                       Succesul*  m in e rilo r  bră­  velor  deţin  un  ro l  im p o r­  p o p u la ţie i  şi  a  in d u s trie i  cu   lo r  de  pre gă tire a  te re n u rilo r,   |   cadrul  m anifestărilor  pe
                                                                       S£     2E2EE2                 deni  este  rem a rcab il,  tin in d  tant.              m aterie  p rim ă   im pune  u n ită ­  d e p ă şirii  epocilor  o p tim e  de   j   care  le  va  p rile ju i  ani­
                                                                                                                                                                                            sem ănat  sau  plantat,  precum
                                                                                                                                                              ţilo r   c u ltiv a to a re
                                                                                                                                                                               ca  sarcină
           Bîlonţul  pe  luna  ionuarle  al   cupârl  susţinute  pentru  crearea                                                                              de  m are  răspundere   creşte­  şi  a  n e a p licâ rii  la  tim p   şi  în   '   versarea  celor  125  dc  ani
         economiei  judeţului  nostru  con­  tuturor  condiţiilor  de  m ateriali­                                                                            rea  p ro d u cţie i  dc  legum e   la   nu m ăr  corespunzător  a  praşi-   dc  la  naşterea  sa.
         semnează,  alături  de  succese­  zare  o  investiţiilor.                                                                                            un ita te a   de  suprafaţă   A n a ­  le lo r   P roducţia  de  Icgum©   ;   cu  Vor  mai  fi  sărbătoriţi
                                                                                                                                                                                                                                p rile ju l  centenarului
         le  de  prestigiu  din   industrie,   Colectivele  de   constructori                                                                                 liza  re z u lta te lo r   în re g istra te    putea  fl  m u lt   îm b u n ă tă ţită    j   naşterii  lor,  anatom istul
         realizări  de  seamă  in  dome­  din  judeţ,  cu  toate  că  în  pri­                                                                                in   a n ii  tre c u ţi  în  sectorul  le ­  dacă  sistem ele  de  irig a ţii  e­  |   şi  ch irurgu l  Erncst  Juva*
         niul  investiţiilor.        mele  două  decade  nu  s  au  ri­    RESURSELE DI  SPORIRI  A  ffllim tl                                                gu m ico l  scoate   în   evidenţă   rau  folosite  la  întreaga  ca­  ra,  m atem aticianul   Si-
           Pe  ansamblul  judeţului,  s-a   dicat  la  nivelul  sarcinilor,   au                                                                              p o s ib ilită ţile   la rg i   dc   care   pacitate.  iar  u d ă rile   se  a p li­  mion  Sanielcvici  şi  in g i­
         executat  un  volum  de  investiţii   reuşit  în  final  să  asigure  de­                                                          .>                dispune  fiecare  u n ita te   in  a-   cau  In  m om entele  c ritic e ,  a-   nerul  Nicolac  Vasilcscu-
         in  valoare  de  152  milioane  lei,   păşirea  planului  de  construcţii*                                                                           ccastâ  p riv in ţă .   A stfe l,  deşi   dicâ  a tu n ci  cînd  plan te le  au   Karpcn.
         ceea  ce  echivalează  cu  6,2  la   montoj  oferent  lunii  ianuarie,                                                                               în  toate  u n ită ţile   c u ltiv a to a re    nevoie  de  apă.  Unele  condu­
         sută  din  planul  anual.  La  con-   cu  aproape  300 000  lei.  Efor­            SI CIR ANTRENAU                                                   dispunem   de  te re n u ri  propice   ce ri  de  cooperative  au  n e g li­  C A M P IO N A TU L
         strucţii-montaj,  realizările  sint   turi  deosebite,  soldate  cu  de­                                                                             c u ltiv ă rii  legum elor,  nu  a  e­  ja t  în  mod  neperm ls  re co lta ­  :   M O N D IA L  DE
         de  80,65  milioane  lei,   cores­  păşiri  substonţiole.  s-ou  depus                                                                               x is ta t  su ficie n tă    preocupare   rea.  sortarea  si  va lo rific a re a    !  AEROMODELE
                                                                                                                                                              pe ntru  am plasarea  şi  crearea   produselor,  ceea  ce  a  de ter­
         punzătoare  unui  procent   de  pe  şantierul  Termocentralei  de                                                                                    u n u i  agrofond   corespunzător   m in a t  obţinerea  u n or  v e n itu ri   DE  CAMERA
                                                                             INTEGRAL IN CIRCUITUL EC011C                                                     ap lica tă  în  m u lte   cooperative   scăzute,   in flu e n ţîn d    negativ   In tre   9  şi  12   aprilie,
                                                                                                                                                                              F e ri ¡liza rea
                                                                                                                                                              fie că re i  c u ltu ri.
                                                                                                                                                                                            re n ta b ilita te a   sectorului  legu­
           START PROMIŢĂTOR                                                                                                                                   a  fost  incom pletă,  n c u tîliz în -   o p e ra to rilo r.  ţara  noastră  va   găzdui
                                                                                                                                                                                            m icol  şi  n iv e lu l  re trib u ţie i  co­
                                                                                                                                                                                                                            al  V-)ca  Campionat  m on­
                                                                                                                                                              du-se  ra ţio n a l  în g râ şâ m in tcle
                                                                                                                                                              organice  şi  ch im ice   existente.                       i   dial  de  ncromodclc   dc
                                                                                                                                                                                              Slaba  fru c tific a re   a  rezer­
                                                                     Este  cunoscut  câ  In  etapa  ac­  lemn,  com bustibil,   energie   şi   unele  exploatări  m iniere  apar-   De  asemenea,  cu  toate  câ  s-au   velor  existente  pe  lin ia   sp o ri­  |   cameră   (INDOOR),   ca
                  ÎN  DOMENIUL                                      tuală  realizarea   unor   Indici   m ateriale  dc  construcţii.  ţintnd  de  Centrala  m in ereu rilor   asigurat  m ateriale le ,  u tila je le    r ii  p ro d u cţie i  a  făcu t  ca  în   j  i   urm are  a  Hotărî rit  luate
                                                                                                                                                                                                                            dc  Comisia  Internationa*
                                                                    în a lţi  de  eficienţă  economicé  In
                                                                                                                                neferoase  Deva  cu
                                                                                                   Pornind  de  la  faptul  că  în  ju ­
                                                                                                                                                   1  100  mc.
                                                                    toate  sectoarele   de   activitate   deţul  Hunedoara  predomină  ra­  Lista  u n ită ţilo r  care  au  obţinut   şi  cre d ite le   necesare,  baza  m a­  u ltim ii  doi  ani  recolta  m edie   {   lă   dc   Acromodclism
                                                                                                                                                              te ria lă   a  secto ru lu i  legum icol
                                                                    constituie  principala  cale  prin   m urile  în  oare  ponderea  chel­  rezultate  în  reducerea  cheltuie­  nu  a  fost  la  n iv e lu l  p o s ib ili­  la  legum e  pe  Judeţ  să  nu  de­  (C.I.A.M.)  de  la  Paris.  în
                 INVESTIŢIILOR                                      care  se  asigură  dezvoltarea  in   tu ie lilo r   m ateriale  în   totalul   lilo r  m ateriale  poate  fi  e xtin ­  tă ţilo r  şi  c e rin ţe lo r   din  ra re   cauză  o b lig a ţiile   co n ­  j   şedinţa  din   noiem brie
                                                                                                                                                                                                              la  hectar
                                                                                                                                                                                            păşească  6 000  kg
                                                                                                                                                                                                                                               /
                                                                                                                                                                                                                            1969.
                                                                                      economiei
                                                                                   a
                                                                                                  ch e ltu ie lilo r  de  producţie  este
                                                                         accelerat
                                                                    ritm
                                                                                                                                să  şi  cu  alte  unităţi  ca  de  p il­
                                                                   noastre  naţionale  şi  se  creează   de  peste  90  la  sută,  comitetele   dă  I.C.S.H.,  Fabrica  chimică  O-   S up rafaţa  de  nu m ai  110  m p   tra ctu a le   nu  au  fost  onorate   I   Campionatul   m ondial
                                                                   premisele  m ateriale  pentru  r i­  de  direcţie,  consiliile  de  adm i­  răştie,  Refractara  Baru  şî altele.  răsa dn iţe  asigurate  in  m edie   decît  în  p ro p o rţie   de  60-70  la   de acromodclc „IN D O O R “
                                                                                                                                                              p e n tru   fieca re  hectar  de  le ­
                                                                   dicarea  continuă  a  nivelu lu i  de   nistraţie,  organele  şi  organiza­  Experienţa  demonstrează   câ                                               sc  va  desfăşura   în lr-o
         6,4  la  sută  din  prevederile  a­  la  M intia,  cel  moi   Important   tra i  al  poporului.  ţiile   de  partid  au  acordat  o  a-   acolo  unde  conducerile   în tre ­  gum e  c u ltiv a te   p rin   răsad  a   sută.   In  scopul  a rg u m e n tă rii   „sală  de  sport“   originală,
         nuale.                      obiectiv  industrial  în  construc­  Succesele  deosebite   obţinute   tenţîe  deosebită  reducerii  con­  p rin d e rilo r  şi  organizaţiile   de   fost  in su ficie n tă   pentru  p ro ­  celor  arătate,  sînt  e d ifica to are   I   anume  in  blocul  dc  sare
           Deşi  activitatea  de  investiţii   ţie.  Colectivul  de  la  „Energo-   In  creşterea  eficienţei   econo­  sum urilor  specifice  de  m aterii   partid  conduc   cu  competenţă   ducerea  un or  răsa du ri   bine   cîteva  exem ple.  în  anul  1909.   |   imens  din  subteranul  sa­
         a  început  practic  abio  din  ziua   construcţio“  a  depăşit  sarcinile   m iei  noastre  sînt  reflectate  în   prim e  şl  m ateriale.  activitatea  economică,  urmăresc   dezvoltate,  capabile  să  c o n tri­  an  cu  c o n d iţii  c lim a tic e   m ai  I   linei  Slănic  Prahova,  la
         de  5  o  lunii  şi  o  fost  impietată   pe  luna  ianuarie  cu  27,3  la  su­  faptul  că  în  acest an, pentru p ri­  In  m ajoritatea  în tre p rin d e ri­  şi  analizează  sistem atic  realiza­  buie  la  obţinerea   unor  pro­  j   122  m  adinei mc,  sală  cu
         de  dificultăţile  timpului  frigu­  tă.  cel  de  Io  „Energomontoj'’   ma  dată,  se  prevede  ca  venitul   lo r  s-a  înregistrat  o  dinamică   rea  tu tu ro r  in d ica to rilo r  şi  a   d u c ţii  m ari  şi  tim p u rii,  a lit   Ing.  MIRCEA  SILVESTRU  î   înălţim ea  de  f>4  m,  lun-
         ros.  procentele  de  6,2  şi  res­  cu  4,5  la  sută,  iar  lucrătorii  de   naţional  să  crească  In tr-o   pro­  favorabilă  a  consum urilor  spe­  obiectivelor  stabilite  în  p la n u ri­  în  so la rii  c it  şî  în  cîm p.  M a ri   \   gimea  d c   12A  m  şi  lă r-
         pectiv  6.4  la  sută  sînt  satisfă­  la  lotul  întreprinderii  3  izola­  porţie  mai  mare  decît  produsul   cifice  cu  reduceri  accentuate  de   le  de  măsuri  sc  obţin  şi  rezul­  director  adjunct  al  Direcţiei   j   gimea  32.5  m.  In  in te rio r
         cătoare  şî  arată  că  în  acest  an   ţii  cu  80  Io  sută.  De  menţionat   social  total.  La  această  esenţia­  la  an   la   an,   In   con diţiile   tate  valoroase   Apare  pozitiv   rezerve  au  e xista t  în  a p lic a ­  agricole  judeţene  nu  există  nici  o  mişcare
         beneficiorii  şi  constructorii   au   este  că.  in  polido  dificultăţilor   lă  m utaţie  calitativă  o  con tri­  îm bun ătăţirii   permanente   a   faptul  câ  în  plan urile  de  'm ă­  rea  c o m p le x u lu i  de  m ăsuri  a-   dc  curenţi  aerieni  care  să
         luat  un  start  bun.  care  losâ  să   existente,  constructorii  de   la   buţie  de  seamă  revine  m ăsuri­  ca lită ţii  produselor.  La  Com­  suri  tehnico-organizatorice   se   grotehniee   şi   va lo rific a re a    tulbure  zborul   ucroino-
         se  întrevadă  ompljfîcarea  rit­  M intia  reuşesc  să  atingă  rit­  lo r  luate  de  partidu l  şi  statul   binatul  siderurgic   Hunedoara,   cuprind  sarcini  concrete  pentru   p ro d u cţie i.  In   a n u l  1969.  dc  e­  dclclor  de  cameră,  grele
                                                                                                                                                                                                                            dc  numai  0,8  gr.
         murilor  de  execuţie  a  investi­  muri  zilnice  de  lucru   cores­  nostru  pe  linia   pe rfecţionării   prin  urm ărirea  şi  analiza  siste­  reducerea  consum urilor  specifi­  xem plu,  p ro d u c ţiile   la  m ulte
                                                                                                                                ce.  Pentru  unele  m ateriale  cu
         ţiilor.                     punzătoare.                    form elor  şi  metodelor  de  orga­  matică  a  respectării  consum uri­
                                       In  această  notă  pozitivă  se   nizare,  conducere  şi  planificare   lor  normate,   In  anul  oare  a   pondere  în  cheltuielile  de  pro­
           Demn  de  remarcat  esre  că                                                                                         ducţie  şi  de ficitare  s-au  stabi­
         cele  mai  ridicate  ritmuri  se  în­  încadrează  şi  activitatea  co­  a  economiei  naţionale,  a cţiu n i­  trecut  s^au  economisit  aproape   lit  teme  de  cercetare,  sint  fo r­
                                     lectivelor  de  Io  I.C.S.H.,  care   lor  întreprinse  pentru  organi­  29 000  tone   cocs   m etalurgic,                       In  atenţia  cetăţenilor  din  circumscripţia
         registrează  la  marii   benefici­  au  realizat  7  la  sută  din  pio­  zarea  ş tiin ţifică   a  producţiei  şi   7 000  tone  cărăm izi  refractare.   mate  colective  de  specialişti  ca­
         ari de investiţii. Astfel, întreprin­                                                                                  re  studiază  posib ilită ţile  de  e­
                                     nul  anual.  La  noua  fabrică  de   a  m uncii,  reducerii  ch e ltu ie li­  1  G00  tone  u tila je   de  turnare  şi
         derea  electrocentrale  Deva  şi   oxigen  —  important  obiectiv  cu   lo r  m ateriale   şi  ren ta biliză rii   alte  m ateriale  im portante,  care   conom isire  sau  înlocuire  a  lor.  electorală  nr.  8  Deva
         Combinatul  siderurgic   Hune­  termen  de  punere  în  funcţiune   produselor.         s-au  reflectat  In  realizarea  u­  La  rezultatele  bune  obţinute   In   baza  D e cre tu lu i  n r  846/   C o m ite tu l  exe cu tiv  al  con­  S ocialiste  cetă ţe nii  cu  drept
         doara,  care  deţin  45  la   sută   în  acest  on  -   munco  se  des­  In  con diţiile  puternicului  a-   nei  economii  la  preţul  de  cost   a  co n trib u it  şi  faptul  că  orga­  ;   1969  al  C o n s iliu lu i  de   S tat   s iliu lu i  popular   m u n icip a l
         din  investiţiile  judeţului,   au   făşoară  intens.  De  altfel,  tre­  v în t  al  economiei, ale  progrese­  al  întreg ii  producţii  marfă  de   nizaţiile  de  partid   din  în tre ­  1  !  p rin   care  s-a  s ta b ilit  data  dc   in v ită   ce tă ţe n ii  din  această   de  vot  care  locuiesc  in   Deva
                                                                                                                                                                                                                         pe  străzile  23  August  —  de  la
         realizat  în  luna  ianuarie  7,4  şi   buie  remarcat  că  datorită  e­  lor  deosebit  de  rapide  ale  ştiin ­  26  m ilioane  Jet.  prinderi  au   analizat  periodic   22  fe b ru a rie   1970  pentru  a le ­  c irc u m s c rip ţie   să   v e rific e    nr.  5  la  35  şi  dc  la  14  la  58
                                                                                                                                problema  consum urilor  de  ma­
         respectiv  8,7  la  sulă  din  pla­  forturilor  constructorilor,  Com­  ţei  şî  tehnicii,  .care  determ ină   Un  aspect  deosebit  de  im por­  teriale.  au  făcut  din  aceasta  un   gerea  un ul  deputat  în  C onsi­  dacă  au  fost  înscrişi  in  lis te ­  —  Ion  Creangă,  Ion  C o rvin ,
         nul  anual.  Cu  rezultate  bune   binatul  siderurgic  Hunedoara  a   şi  schim bări  core.vpunzătoare  în   tant  care  m erită  să  fie  scos  In   obiectiv  care  să  stea  în  perma-  liu l  popu lar  judeţean   d in    le  de  alegători,  liste  care  se   Vasile  Alecsandrî,  I.L.  C ara-
         se  prezintă  I.M.  Borza.   I M.   reuşit  să  realizeze  în  ianuarie   conducerea,  organizarea  şi  teh­  evidenţă  constă  In  faptul  că  la   :  c irc u m s c rip ţia   electorală  nr.   află   afişate  la  sediul  Consi­  giale,  M.  Kogălniceanu.  C i-
         Hunedoara,  I.R.E.  Deva  şi  I.E M,   19  la  sută  din  planul  anual  de   nologia  de  fab ricaţie  a  produc­  Hunedoara  în  1969  întreaga  de­  Ec.  CONSTANTIN  MARACU   j  II  Deva  a  fost  depusă  eandi-   liu lu i   popular   m un icip al   prîan  Porum bescu,   precum
         Deva,  unde  se  monifestă  preo-  puneri  în  funcţiune.  ţiei,  creşte  considerabil  im por­  păşire  a  planului  de  fontă  s-a   activist  al  Comitetului   I  da tura   to va ră şu lu i   A ron   Deva  şi  lo ca ta rii  b lo c u rilo r   A B
                                                                   tanţa  reducerii  che ltuielilor  de   realizat  cu  cocs  econom isit  judeţean  de  partid  j  Colcer  —  secretar  al  C om i-   La  alegerile  care  vo r  avea   20.  E  23.  D  8.  B  8,  12  21  şi  A B
                                                                   producţie  şi  îndeosebi  a  celor   U n ităţile  m iniere  din  Valea                    I  te tu lu i  judeţean  H unedoara   loc  la  22  fe b ru a rie   sînt  ch e ­  17  earc  alcătuiesc   c irc u m ­
                                                                   m ateriale.                   Jiu lu i  au  redus   consumul  de                          j  al  P.C.R.,  preşedintele  Con­  m aţi  sâ-şi  dea  v o tu l  ca n d i­  scrip ţia   electorală  nr.  U  De­
                                                                     Exam intnd  nivelu l  ridicat  al   lemn  de  mină  cu   3 300  mc,      n ţ  «  I «]   !  sil iu l ui  U.J.C.A .P.    d a tu lu i  F ro n tu lu i   U n ită ţii  va.
                                                                   oonsum urilor  de  m aterii  prim e
         în  p a g in a   a   ll-a:                                şi  m ateriale  pentru  fabricarea   I.  M.  Hunedoara  cu  2 200  mc,
                                                                   unei  game  variate  de  produse,
                                                                   plenara  C.C.  al  P.C.R.  din  de­
                                                                   cembrie  1969  a  scos  în  eviden­
         Permanent, concret, multilateral— atribute                ţă  cu  m ultă  claritate   cauzele
                                                                   care  au  determ inat  această  sui­
                                                                   re  de  lu cru ri,  a  s ta b ilit  sarcini   PĂRINŢI  CU  IN IM A   V ITR
                esenţiale  ale  muncii  sindicale                  concrete  pentru  între p rin d e ri  in                               P
                                                                   vederea   reducerii  substanţiale
                                                                   a  consum urilor  de  metal,  cocs,  ...Marius,  un  copilaş  plâptnd   pretenţii.  Ea  fumează  „L ito ra l“ .   —  800-900  de  lei.  dată,  cind  ne-am  certat,  soţul   —  Ce  mânîncâ  copiii  dv.  di-
                                                                                                  şi  mai  tot  tim pul  necăjit,  urcă   El  chefuieşte  zi  de  zi.  Se  res­  —  Soţul  ?  l-a  dat  la  cineva.   Acum  am   seară ?
                                                                                                  anevoie  strada  spre  casă.  II  u r­  pectă  la  restaurante.  Bea  bine,   —  1  400—1 500,  după  cum  se   p rim it  o  garsonieră.  —   Cred  câ  le  dă  mama  ce­
                                                                                                  m ărim   cum  înaintează  încet,  se   apoi  face  scandal.  A re  de  unde.   face  planul...  —  Cirul  v-aţi  văzut  copiii  u l­  va...
                                                                                                  poticneşte  adeseori,  încearcă  să   1 400—1 500  de  Ici  pe  lună,  plus   —  A veţi  copii ?  tim a  dată ?           —  Dv.  aţi  mîncat  ?
                                                                                                  ocolească  gropile  drum ului. Par­  2C0  banii  copiilor,  alocaţia  de   —  Da  Doi  M arius  de  C  ani.   —  Cînd  sint  liberă  mai  merg  Se  ruşinează,  priveşte  în  pâ-
                                                                                                  că  se  gîndeşte:  să  meargă,  să   stat.  Ea  clştigâ  800-900  de  Ici   elev  în  clasa  I  şi  M irela  dc  1   la  ei.  mînt.  Cînd  are  specialităţile  pe
                                                                                                  nu  meargă   De  fapt,  cc-1  aş­  lunar,  iar  tot   a  doua  zi  nu   an  şi  3  luni    —  Ş tiţi  câ  p ă rin ţii  dumnea­  mină.  c  normal
                                                                                                  teaptă  acasă  ?  Bunătatea  bu ni­  cumpără  mîncorea  şl  băutura.   —  Cum  Învaţă  copilul ?  voastră vor să vă dea  în  judeca­  —  C iţi  copii  aţi  fost  la  pă­
                                                                                                  cuţei  şi  a  bunicului,  surioara   Doar  lucrează  la  restaurant                       tă  pentru  câ  nu  vă  a jutaţi  co­  rin ţi ?
                                                                                                  lui,  M irela,  care  are  doar  un   Tatăl  celor  doi  copii  este  Ion                 p iii ?                        —  Opt
                                                                                                  an  şi  3  luni.  El  pe  bunici  îi   Gudea,  şofer  la  Exploatarea  U­                   —  Ştiu. E! (soţul — n.n.)  nu se   —  Credeţi  că  mama  şi  lata
                                                                                                  ştie  de  părinţi.   Buni,  g riju lii,   zina  de  preparare  Teliuc,   pe   ANCHETA     ţine  de  casă  Bea.  Şi  cînd  e  l i ­  dumneavoastră  ştiau   seară  de
                                                                                                  iu b ito ri.   Mămica  ?   Tăticul  ?   autodubifa  31-HD-3180.                           ber  şi  cind  conduce  (?!)  scară  ce  m încaţi  toţi  opt ?
                                                                                                  „N’ -au  vrem e-  să  se  ocupe  de   Mama  —  Elisabeta  Gudea, bu­                       —  In  vacanţa  (de  iarnă — n.n.)
                                                                                                  cci  doi  copii.  I-au  adus  pe  lu­  cătăreasă  la  restaurantul  „D u­  SOCIALĂ        M arius  a  fost  la  dv. ?     —  Ştiau.  Dîn  moment  ce  toţi
                                                                                                  me  şi  ou  asta  îşi  închipuie  câ   nărea“  din  Hunedoara.                             —  Da.   Mai  bine  nu  venea.   am  ajuns  azi  oameni  cu  stare
                                                                                                  şi-au  făcut  integral  datoria  fa­  Le-am  cerut  părerea  despre                       Noaptea,  cînd  dormea  mai  bine.   bună.  Unul  la  G alaţi,  doi  la
                                                                                                  ţă  de  ei.                   felul  cum  ajută  şi  cum  se  ocu­                        a  venit  talăl-său  acasă.  Beat  şi   Cîmpla  T urzii,  unu)  la  Tim işoa­
                                                                                                    Ajunge  la  casa  bunicilor,  pe   pă  dc  cei  doi  copii  ai  lor.  Vom               plin  dc  singe.  Apoi,  pe  la  12.30   ra  şi  patru  sîntem  aici,  la  H u­
                                                                                                  str.  Urcuşului  nr  11!,  din  Hu­  reda  dialogul  purtat  cu  ci.  —   învaţă..        noaptea  a  venit  m iliţia    şi  l-a   nedoara.  Nc-au  crescut  in  con­
                                                                                                  nedoara.  Bunica  îi  ¡a  jos  ghioz­  ...Biroul  şefului  de  unitate  dc   —  Cine  sc  ocupă   dc   copiii   luat.  C opilul  s-a  îngrozit.  d iţii  grele,  tata  şi  mama  mun­
                                                                                                                                                                                                                          ceau  m u lt..  Să  ş tiţi  cA  m-am
                                                                                                  danul,  II  dezbracă,  îl  încălzeşte   la  restaurantul  „D unărea“  din   dv. ?          —  Soţul  dumneavoastră  a  fă­  jurat  de  m ulte  ori  că  am  să
                                                                                                  m inutele  şi  obrâjorii,  îl  întrea­  Hunedoara.  Asistă  la  discuţie,   —  P ă rin ţii  mei.  Mama  şi  tata.  cut  şi  puşcărie  dc  cînd  sîntcţi   dau  măcar  banii  copiilor   (pe
                                                                                                  bă  cum  a  fost  la  şcoală,  îi  pu­  a lă tu ri  de  noi.  şefa  dc  unitate,   —  Cind  aţi  ajutat  copiii  u l­  îm preuna ?  care  îi  dă  statul — n n.)  mamei,
                                                                                                  ne  ceva  dc  mîncare.   Marius   A neta  Sccârcanu?  Foarte  înţe­  tima  dată  ?         —  Da.  Patru  lu n i.  fm putaţia   ea  să  aibă  ee  le  da  de  m în­
                                                                                                  mânîncâ  îngîndurat,  în  tim p  ce   pată  şi  plină  dc  sine,  Elisabeta   —  Lui  M arius  i-ain  luat  un   o  are  şi  acum.  Ceva  curse  clan­  care.  Dar_.
                                                                                                  bunica  se  ocupă  dc  surioara  lui   Gudea  a  trecut  după  masă  şl  ne   palton.  Lc-am  mai  dat  cîte  ce­  destine  parcă  a  făcut  şi  l-au   ...La  Consiliu]  popular  al  co­
                                                                                                  care  sclnccşlc  in  pâtuţ    priveşte  mirată.             va  Dar  n-avem  de  unde.  Soţul   prins.                  munei  Tcliuc,  stăm  de  vorbă  cu
                                                                                                     S int  doi  copii  orfani,  rămaşi   —  S întcţi  căsătorită ?  nu  mi-a  dat  banii  pentru  copii   —  Fumaţi  ?
                                                                                                  în  seama  bunicilor  ?  Nu.  Tatăl   —  Da.  Din  1962     (alocaţia  de  stat  de  2G0  lei  —   —  Da.                           GH.  I.  NEGREA
                                                                                                  şi  mama  lor  trăiesc.  Sînt  oa­  —  Cu  cine ?           n.n.)  niciodată  In  luna  decem­  —  Ce  ţigă ri  obişnuiţi  ?
                                                                                                  meni  tine ri.  El  are  30  de  ani.   —  Cu  Ion  Gudea.  brie  I9G9   a  luat   salar   mic.   —  „L ito ra l“ .
                                                                                                  ia r  ea  26.  Au  serviciu  am îndoi.                      Are  rată,  im putaţii,  amenzi.
                                                                                                                                 —  Cît  cîştigaţi   dumneavoas­  —  A veţi  locuinţă  ?     —  Cît  e  pachetul  ?
                 Secvenţă  din  arhitectonica  modernă  a  cartierului  Gojdu  din  Deva          cîştigâ  bine.   S int  oameni  cu  tră  ?                   —  Am  avut  apartament       —  Cinci  Ici.
                                                                           Foto  :  V.  ONOIU
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14