Page 90 - Drumul_socialismului_1970_02

DRUMUL SOCIALISMULUI % Nr. 4711 tt VINERI 27 FEBRUARIE 1970

• f-, ■ -»•'«''■ •■ ■ S »» T **

Lucrările Comitetului Tratativele de la Roma

în vederea formării \

pentru dezarmare de la Geneva guvernului \ ATLAS

\
G ENEVA 26 — Corespon­ insislînd asupra necesităţii u­ s-a op rit asupra problem ei in ­ RO M A 26. — Coresponden­ cum Scotînd în evidenţă pro­
dentul Agernres, H. Liman, nor realizări concrete şi a i- te rzice rii experienţelor nucle­ tul Agerpres. N. Puicea. trans­ blemele asupra cărora nu s-a
transm ite: Luînd c u v în lu l In naugurărîi fazei de dezarma­ are subterane, exprim înd spe­ m ite : T ratative le pentru recon­ putui ajunge la un punct de ' FILMUL
Şedinţa de jo i a C om itetului re efectivă. El a sugerat relua­ ranţa că tratative le bilaterale stituirea unui guvern cvadri- vedere comun, prim ul m inistru S BOMBARDAMENTELOR
pentru dezarmare sefu! dele­ rea d iscu ţiilo r asupra proiec­ sovioto-am ericane vo r oferi p a rlit în Ita lia bat pasul p^ desemnat a sugerat m odalităţi \ ATOMICE
gaţiei îl aliene. ambasadorul tu lu i de tratat p rivin d dezar­ posibilitatea rea liză rii unui a­ loc La sfîrşitu l in tîln irii dc de înlă turare a diverg enţelor
Rohorlo Caraceiolo, a adresat marea generală şi totală pre­ cord. m iercuri seara, dintre prem ie­ existente. Pînă în prezent nu Filmul secret luot ocum
g u vern ulu i Irancez un apel zentat de cei doi copreşedinţi U ltim u l vorb itor, şeful dele­ rul desemnat, M ariano Rumor. se. cunosc amănunte p rivin d so
ponlru a reconsidera p o s ib ilita ­ ai C om itetului In 1962 şi care gaţiei mexicane, A lfonso Gar­ Si delegaţiile partidelor de- lu tiile propuse de Rumor, dar 1 25 de ani Io Hirosbimo
tea de a-şi relua locul in s i­ a fost abandonat. In acest d a Robles, s-a referit la pro­ m ocrat-crestin, socialist, socia­ — im ediat după expunerea sa \ şi Nagasoki, după bom-
nul C om itetului, a la iu ri de ce i­ sens. vo rb ito ru l a propus con­ blema zonelor denuclearizate. list-u n ita r si republican s-a a­ — Francesco dc M artino. se­ i bordamentele atomice o­
la lţi membri. R eierindu-sc la stituire a unui grup de lucru El a arătat că existenta unei nunţat suspendarea co n vo rb i­ cretarul naţional al P.S.L, a ’ mericane, o îngrozit pe
negocierile bilaterale sovieto- care să examineze problem a asemenea zone pe continentul rilo r pentru ca conducerile a ­ propus suspendarea tra ta tiv e ­ ^ spectatorii dintr-o so'o
americane asupra lim ită rii a r­ sau căutarea altor m odalităţi, latino-am erican constituie o cestor portide să poată ..re­ lor ,. pentru a inform a D irec­ L newyorkeză, unde o (ost
melor strategice, delegatul ita ­ mai pu{in oficiale. In încheie­ măsură eficace pe calea dezar­ flecta asupra problem elor con ţiunea p a rtid u lu i asupra sta­ proiectot din imţioiivo
lian $i-a exprim at speranţa că re. delegatul italian si-a e x p ri­ m ării nuclearo. Am basadorul troversate". D ivergentele se diulu i c o n v o rb irilo r". „S-a a- \ Universităţii Columbia.
se va stab ili un schimb de in ­ mat speranţa ră se va putea mexican a făcut o expunere Bombardamente asupra poziţiilor manifestă îndeosebi în legătură jun< la un punct, a spus el 1 Imaginile oduc pe e ­
fluente directe sau indirecte ajunge la un acord cu p riv i­ cu p riv ire la încheierea si ra­ cu d e finitivarea program ului e- zia riştilo r. în care se impune L crane incredibilele distru-
Intre acestea si C om itetul re 1« interzicerea totală a e x­ tificarea T ra ta tu lu i do In T la - ro n o m ir al v iiio ru lu i guvern, o a ia li/.ă a situaţiei. în ba/a . geri provocote de explo-
pe n in i dezarmare de la Gene­ perienţelor nucleare, la in te r­ telolco. cerind statelor pose­ op'icarca form ulei do centru- pro pu nerilo r lui Rumor si o 1 z?e. precum şi scene in
va C itind apoi decla raţiile de­ zicerea producţiei de m ateria­ soare de arme nucleare să strategice americano-saigoneze stingă la n ive lu l adm inistra­ poziţiei celor palru dele gaţii". \ care opar sute de mii de
le g a ţilo r M e xicu lu i si Romă- le fisionabile în scopuri m i­ semneze Protocolul adiţional II ţiilo r locale si problema divor După părerea lu i Forleni. se­ i victime ole distrugerii. Fil­
niei In favorarea s ta b ilirii u­ lita re şi la dem ilitarizarea te­ al T ratatului, care garantează tului. pusă din nou in discu­ cretarul naţional al P.D.C, — ' mul prezintă apoi imagini
nui program organic de de­ rito riilo r submarine. re g iu n ii respective statutul de SAÎG O N 26 (Agerpres), — a precizat că cinci dintre aces­ ţie de P.D.C. în urm a unei no­ îm părtăşită reprezentanţilor \ luate în cele două spiţa-
zarmare, v o rb ito ru l a relevat Şeful delegaţiei canadiene, zonă denuclcarizată. ,,M u lţu ­ l'n p u rlă lo r do cu vîn l m ilita r te bombardamente au fost deo­ te a V aticanului. In ceea co presei după reuniunea de 1 Ic dm Hiroshima, unde
urgenţa unui asemenea p ro ­ George Iqnatioff. care a u r­ m ită acestui acord — a decla­ american a declarat că noap­ sebit dc puternice. Totodată priveşte acordarea am nistiei m iercuri — divergentele „a r . erou trataţi suprovieţuîto-
gram. vizînd toate aspectele mat la cuvint, a subliniat im ­ rat Alfonso G arda Robles — tea trecută arii Ier ia G uve rn u­ aq cnţiile de presă anunţă că ponlru acţiu nile leqal.e de ma. putea ii depăşite dacă to ţi vor 1 r ii cotoclismului Specto-
înce tă rii cursei îna rm ă rilo r şi portanta accelerării ritm u lu i există Ia ora actuală pe plane­ lu i R evoluţionar P rovizoriu al au fost înregistrate lu p lc în nife slă rile sindicale de masă manifesta dorinţa de a se a- \ toriî au putut vedea ode­
ale dezarm ării generale si to ­ tra ta tive lo r de dezarmare şi ta noastră o zonă denucleari- R epublicii V ietnam ului dc p ro vin ciile septentrionale ale din toamna trecută şi fixarea junqc la un acord si la relan­ i verate scene de groază
tale. sub con tro lu l iniern atio - Sud a efectuat bom bardam en­ V ietnam ului de sud. precum şi
necesitatea discutării proble­ zală, care acoperă 6 m ilioane dalei alegerilor regionale, rlis- sarea p o liiic ii de ccntru-stin- ' in core copii, femei şi bor-
nal eficace. Am basadorul Ca- te asupra a 16 po ziţii stra te g i­ în Delta flu v iu lu i M ekonq, tru ­
melor p rioritare . După ce o km pătraţi şi a cărei popu­ pele americano-saigoneze în­ ru tiile par să fi înroq K ira i ga". \ boţi prezentau răni provo­
racciolo s-a ocupat opoi pe scos in evidenţă gravitatea laţie este de circa 100 m ilio a ­ ce amerienno-saiqonp/.e situa­ registrând pierderi im portante. progrese . cote de arsuri şi radiaţii,
te în d ife rite regiuni sud-viet
la rg de Deceniul dezarm ării, cursei înarm ărilor, vo rb ito ru l ne lo c u ito ri1*. nameze. P urtătorul de cu vin t In acelaşi tim p. comanda­ La ultim a în tru n ire cvadri-
m entul american a anunţat că parlită, M ariano Rumor a con­ \ NAVA SCOASA
avioane de tip ,,6-52'* au efec­ firm at din nou valab ilita te a \ LA LICITAJIE
tuat 10 raidu ri de bombarda­ plalform ci-proqram expusă în­ „Republica
mente asupra unor poziţii de­ că la prim a sa în tîln ire cu de- Autorităţile dm Port-ol-
«enlîonează să ceară secreta­ După puternicele dem on­ ţin u te de forţele pa triotice in le q a liiie partidelor de centru-
C U R I E R ru lu i general al O.N U „ U stra ţii de la New Y ork îm po­ pro vin cia Kontum . din 2ona stînqa. făeînd. totodată, hilan Rhodesia“ \ Spam (Tnmdod) au a ­
nunţat că dacă pînă la
i
Thant, să-şi continue e fo rtu ­
triv a procesului de la C hi­
rile pentru punerea în lib e r­ cago, In care un grup de pa­ P la to urilor înalte. tul d iscu ţiilo r purtate pînă a- sfîrşitul lunii aprilie ru va
tate necondiţionată a tu tu ro r c ifiş ti au fost condam naţi la ) fi emisă vreo pretenţie a ­
persoanelor deţinute în Repu­ închisoare, un nou val de SALISBURY 26 'A g e r­ L supro unei nove care a
blica S ud-A iricană pentru o- proteste a cuprins alte oraşe pres). — Rhodesia va de­ , fost găsită eşuată pe
pozitia lor faţă de p o litica de americane. L A O S veni „re p u b lică " la m ie­ * ţărmurile ocestei insule.
apartheid. La Santa Barbara (statul zul nopţii de 3 m anie — \ fără o oveo vreo persoa-
C a lifornia) peste 60 de p e r­ a anunţai jo i guvernul i no Io bord, eo vo fi pu­
4 0 4 rasist de la Solisbury. să în vînzore Io licitaţie
soane. dintre care 15 p o li­ Baza militară de la Muong Suoi a Jn a jun ul oficializam ' a- ) Misterul vasului. numit
Ataşatul m ilita r al ambasa­ ţişti. au fost rănite jo i in < estui aut — m enţionea­ ^ „Santa Filorr.eno", conti­
dei rillp ln e lo r la Cairo n lost cursul c io c n irilo r dintre par- ză com unicatul — parla­ . nuă să rămină ncsoluţîo-
declarat persona non qratn fost ocupată de tortele Pathet Lao m entul va fi dizolva t in ' nat. deşi a fost luată le-
lic ip a n ţii la o dem onstraţie de
Si in vita t să părăsească ţâra V IE N T IA N E 26 (Agerpres). soluţionarea actualei crize. vederea organizării „a le ­ ^ găturo cu porturi din 23
— a anunţat p u rtă torul , de protest şi poliţie. g e rilo r" generale si va . de târî eurooene şi vest­
A u to rită ţile m ilita re din eapi- Astfel. m iercuri dim ineaţă,
cuvint al guvernului R A.1J. in tra în vigoare noua ' africane. Experţii sint de
i al a Laosului. citate de agenţi­ grupul parlam entar pentru a-
EI a precizat că ataşatul m i­ C o nstituţie ". \ părere câ oceostă navă,
ile de presă, au confirm at că pticarea aco rd u rilo r dc la Ge­
lita r filipin ez a deslăsurat baza m ilitară aeriană de la neva din 1962 a fost însărci­ Proclamarea „R e pu bli­ ^ construită din metal şi
a c tiv îlă ti îndreptate îm p o tri­ M uonq Suoi a fost ocupată de nat de către vicepreşedintele cii Rhodesia", la aproa core ore o lungime de 14
va secu rităţii R.A.U. In urrnn d iscu ţiilo r j forţele Pathel la n , Această A d u n ă rii N aţionale laoţiene. pe cinci ani de la decla­ \ metri, o novigot in deri-
nurtate la Varşovia, a j victo rie a u n ită ţilo r Pathet p rin ţu l Sopsaisana. cu „stu d ie ­ raţia unilaterală de in ­ ^ vă timp de oproximotiv
♦ 0 4 fost semnat un plan pri- j Lao, Ia care so adaugă cuceri­ rea p o s ib ilită ţilo r uneî înce­ dependenţă făcută de gu­ o lună. pînă cînd o eşuat
vind realizarea acordu- j rea la sfîrşîUi 1 săptăm inii tre ­ tări a fo c u lu i". O comisie a a­ vern ul Ian Smith echi­ * pe o plajă dm Tnnidod,
N oul guvern din Ultac Pra­ ivit de colaborare cultu- i cute. a Im portantei regiuni cestui grup se va ocupa de valează cu ruperea u lti­ \ Lc bord ou fost găsite
desh — cel mai mare stat rală şi ş tiin ţific ă in tre j strategice cunoscute sub nu­ contactele diplom atice şi va m elor legături form ale i porţi ale unor inscripţii
La Muzeul Naţional din Varşovia s-a deschis o expoziţie din India — a h o tă rî7 să li­ guvernele Republici'. So- j mele „V alea U lcioa relor". Ie cere am basadorilor ţă rilo r in ­ cu M areo B rilanie. * ’ in limbile franceză ;i oro-
de grafică românească. Aceleaşi lucrări au mai fost prezentate miteze la 30 de acri supralaţ r clallste România şl Re- j ; va perm ite acestora să contro­ teresate în problem a lootiană După cum se Stic, 1 bă. precum şi cîteva le
Populare Polo-
publici i
la o expoziţie grafică din Varşovia in aprilie anu! trecut, apoi de pămînt aflată în pro prie­ ne pe anii 197'— 1971. j leze drum ul strategic nr. 7, ca­ dc a face cunoscut părerile noua con stituţie elabora­ ^ pitimoţii, în olb. ole unu*
la lodz. Expoziţia actualâ are un caracter special, intrucît cele tatea unei fa m ilii. Prin a p li­ ro. duce spre capitala regală lo r fată dc evo lu ţia situaţiei tă de guvernul rasist de . club din Dakor (Senegal),
77 de opere grafice, munca a 10 pictori români contempo­ carea acestei măsuri, lerenti- Documentul a fost seni- j de la Luanq Prabanq, situată din această ţară. O a doua co­ la Salisbury. cu scopul » do* nu exista nici o urmă
nat din
partea română i
rani, au fost oferite Muzeului din Varşovia şi L~dz de către Am­ rile de care dispuneau m arii de Tîberju Pelrcscu am- ; la 150 km distantă. misie va încerca să intre în dc a introduce aparthei­ \ de echipaj sou vreo men­
basada română din Varşovia. la tifu n d ia ri vor fi d istribu ite fn fata unei aslfel de situa­ contact cu toate form aţiu nile dul in Rhodesia a fost i ţiune privind ¿oorto oces-
In foto: Aspect din expoziţia de artă grafică româneas n. ţă ran ilor săraci sau celor fă­ hesadorul României în j ţii, apreciată drept „g ra vă " dc politice, (in clusiv cu reprezen­ supusă in vara anului tuio. Novo. considerotâ o
ră păm inl, Refenndu-se la si­ Pc.’onia, iar din pariez j către a u to rită ţile de la V ie n ­ ta n ţii p a rtid u lu i N co Lao Hak- trecut unui sim ulacru d? \ fi un trouler din Africa
tuaţia din U ttar Pradesh, zia­ polonă de Jan Druto, di- j liane. acestea au luat o serie sat). pentru a cunoaşte poziţia referendum. ^ de vest, put ¿o să ia Io
Secretarul general al O rga­ C om itetul special O.N.U. ru l „Tim es Of India", scrie, rectorul D epartam entului i de in iţia tiv e m enite să ducă la fiecăreia. . bord un echipaj de şase
nizaţiei N a ţiu n ilo r U nite, U pentru cercetarea p o litic ii de că sule de m ii dc lăcM*: duc 1 oameni.
Thant. a adresat m iercuri un apartheid a guvernului Repu­ o pxislentă foarte -roa în de colaborare cultu rală \
nou apel către ţările membre b lic ii Sud-Africane a condam lim p ce un num ăr dc* fa m ilii si ştiin ţifică al M.A.E. j \ OTEL CARE-ŞI
ale O.N.U., in care cerc ca nat a u to rită ţile sud-a‘ itcane foarte bogate dispun .fo în­ PASTREAZA
acestea să mărească c o n tri­ pentru rearestarea a 22 de a­ tinse suoralote de pămînt.
buţia financiară voluntară fricani după ce eu fost dis ' PROPRIETĂŢILE
pentru m enţinerea Forţelor culpaţi de acuzaţiile form u­
O.N.U. din C ipru. D e ficitu l fi­ late îm potriva io r pe baza ^ După cum anunţă o-
nanciar al acestor forţe, al asa-zise; ..legi pentru :.n;oba- genţia TA5S, un colectiv
de ingineri din M o fcovo
căror mandat va expira tn terea te ro rism u lu i". Com ite C U R I E R \ L a realizat un oţel co-
luna iunie a.c., ce va cifra la tul. care a dat p u b licită ţii o re-şi păstrează toote pro-
12 279 000 dolari. declaraţie In acest sens, in- \ pietăţile, chiar şi la un
i ger de minus 70 crade
. Ei au reuşit oceostc per­
' lormonţă reducînd in o-
încheierea convorbirilor \ i de carbon şi adăugind
ţelul obişnuit
conţinutul
vonodiu şi mengan. Oţc-
Constituirea unei societăţi \ Iul rezistent ¡o geruri va
mixte româno-chiliene Nixon-Pompidou i l> folosit in .Sioeno şi in
nordul
Uniunii Sovietice
^
La Santîaqo da Chile a fost semnal, în cadrul unei W A S H IN G TO N 26 (A ge r­ n i in te rlo cu to ru l american i CEA MAI VIRSTNICA
rorom onii oficiale, actul de constituire a unei societăţi pres). - Joi au luat siîrsit la drept ..cordiale, sincere si fruc­ PLRSOANA DIN
m ixte rom âno-chiliene de explorare a unor zone m i­ W ashington co n vo rb irile <>fî- tuoase". 1 AMERICA LATINA
niere din Chile. A co rd u l o interveni* in lre în tre p rin ­ rîa lc dintre preşedintele S.U.A , A genţia UPI observă că. cu 1
derea Română de Stat pentru Com erţul Exlei in r „Gco Richard Nixon, sî preşedintele ţoale cuvintele de apreciere . Espinoso Cortes. locui*
m in" $i întreprinderea N aţională a M in e ritu lu i din Franţei, Cieorges Pompldou, ,i- schim bate de cei doi preşedinţi, * (care o oroşului mn.icon
Chile — „Enorm". llat într-n vizită în Statele U­ continuă să răm ină „conside­ \ Cuermovoco ţ. totul Mo-
Cu acest p rile j, m in istrul chilian al m inelor A le ja n ­ nite. După încheierea discu­ rabile divergenţe franco-amo- y gelos), a împlinii virsta
dro Hales. şi ambasadorul României Ia Santiago de ţiilo r. desfăşurate numai în ricane in tr-u n număr de pro . de 132 de or.i, fiind con­
Chile. Vasile Dum itrescu au evidenţiat însemnătatea prczpnta in te rp re ţilo r. preşe­ bleme critice — îndeosebi O- * siderală drept ceo moi
acestui evenim ent p e n tru dezvoltarea cooperării in dintele N ixon a declarat zia­ rie n lu l A p ro p ia t". C itind surse \ virstmeo persiană din în-
dom eniul m inier dintre cele două ţări. riş tilo r că „nu am căzut de a franceze si americane, agenţia i treogo America Latină Eo
Reuter arată, de asemenea, că
cord osupra tu tu ro r problem e­ s-o născut in anul 1838
preşedintele Pompîdou „a rea­ 1 ş* o cunoscut pe impâro-
lor, dar am ajuns la un acord
firm at s p rijin u l său faţă de L tm Moximilian, pe Puncho
într-un număr mai mare de holărîrea fostului preşedinte In S U A. se intensifică mişcarea de protest împotriva sentinţei tribunalului din Chicago, Villo, Emiliono Zopoto şi
dom enii decît atunci cînd au de G aulle de a retrage Franţa care a condamnat la închisoare cinci lideri ai unor organizaţii pacifiste, care ou condus de­ ) olte personoliiâţi ale ¡s-
monstranţii împotriva războiului din Vietnam, cu prilejul convenţiei naţionale a Partidului De­
începui co n vo rb irile noastre". din com andam entul m ilita r in­ mocrat din iunie 1968. \ loriei Mexicului, pârtiei-
pînd, ca luptotoore, si Io
Preşedintele Ponipidou a c a li­ tegrat al N.A.T.O . şi de a u r­ In foto; Demonstraţie reprimată de poliţie !a Washington. * ’ revoluţia agrară din 1910
România — ficat. la rîndul său, In tiln irile ma o cale independentă". \ deşi era în vîrstă de 72
^ de ani.
Franţa 12-9 „Noua conducere a Con­ partidele de opoziţie nu se ' PANICA LOCUITORILOR
transformări sociale şi eco­ MOMENT IMPORTANT vor angaja in direcţia deter S DIN NAPOLI
gresului Naţional Indian este
hoturilă să traducă in fapt
minării organizării unor a-
rioritoteo tehnică şi tactică o Mişcările seismice, în
ANTA-<970 echipei noastre. Door in prima tonte rezoluţiile privitoare lu legeri generale parlamenta­ ^ registrote de mai multe
re. Aceasta din mai multe
repriză reprezentotivă
Româ­
nie* o jucat moî aproape de nomice*'. Această declaraţie, considerente. In principal i * zile pe litoralul oraşului
Nopoli,
contmuâ, provo*
adevărata so voloare, la pau- core aparţine ministrului in­ datorită faptului că, după
primo zi O Complonatuluî dian al muncii, Sanjitayya pildă cel privind naţionaliza­ sprijinul partidelor „lan Observatorii politici de la Congresul de la Bombay, in \ cînd o odevăroto ponică
.. iaI de handbal mosculin. 26 conducînd cu o diferenţă do Damordon, vine să confir­ rea celor 14 bănci şi desfiin­ Songh" şi „Swatantra". Delhi, apreciază ziarul „Na­ dira Gandhi şi-a întărit con­ ^ în rîndul populoţiei loca­
a reprezentotivă o ţării şopte puncte (10-3). me actualele preocupări ale ţarea privilegiilor maharaja- Dosarul naţionalizărilor a tional Herald1', nu exclud po­ siderabil poziţiile, programul . In staţiunea bolneorâ
e o întilnit selecţionata Cei mai eficace jucători ro­ partidului de guvernămint, hilor. Preşedintele a relevat revenit în actualitate tocmai sibilitatea ca, in cursul ac­ ci bucurlndu-se de o largă 1 f'ozzuoli situaţia o deve-
»i. După un meci în core mâni ou fost Gruia şi Chicîd. cu acest prilej că înscrierea datorită manevrelor dreptei, tualei sesiuni parlamentare, popularitate fn întreaga ţa­ ţ nit deosebit de grovă, ior
>rii nu s-ou întrebuinţat Sîmbătă, la Amîens, iepre- angajat intens pe calea apli­ celor două proiecte de lege care, in încercarea de a îm­ deputaţi ai C.N.I. şi ai par­ ră, ceea ce, desigur, re.pre . populoţîa se află in store
cării rezoluţiilor adoptate lu
mult, fiind rulat un ma- zcr.tativo României susţine ol ultimul congres al C.N.I . reprezintă o dovadă grăitoa­ piedica aplicarea acestei tidelor de stingă să susfm d zintă o frînă fn calea inten ' de olarmo ca urmere a
năr de jucători, Romonio doilea meci în cadrul g ru p ii găzduit la Bombay, hoţărîri re a /întăririi autorităţilor măsuri, a obţinut din partea extinderea naţionalizării a­ ţiilor opoziţiei. C onvins pe \ formării uno; mari erate­
c Fronţa cu scorul d? C o campionatului mondiol. chemate să opereze transfor­ de a continua actualul, proces supra tuturor băncilor din deplin că numai continuarea i re în regiuneo zâcâmîntu-
[ară, precum şi instituirea
scor care reflectă supe- cu reprezentativa Elveţiei. mări de amploare fn viaţa de transformări progresiste „controlului social" asupra actualelor transformări so- } lui de sulf de Io Son
Dosarul n a ţio n a liz ă rii ce­ Comentariul
economică şi socială a ţării în care s-a angajai în ultima c?'n/e şi economice va da po­ \ Cennaro. locolitote sîtua-
perioadă India. băncilor străine care activea­ sibilitate guvernului să facă \ tâ în opropîereo coostei
cheiştii noştri mentului indian pste pe larg ză fn India. faţă presiunilor la care este , nopolitane. Jot dirr neoţo,
Prezenta sesiune a Parla­
Problematica de importan­
comentată de presa din ca­ lo r 14 bonei a c o n stitu it o- ţă deosebită înscrisă, pe or­ expus din partea forţelor de ' \ sule d e locuitori din Poz-
m ectul unor înfruntări poli­
ruoli şi-au părăsit in g ra ­
obfinuf pitală, care ii acordă o deo­ tice cu ample rezonanţe so­ zilei dinea de zi a sesiunii deter­ dreapta, primul ministru In- i Dă locuinţele de frica u-
sebită importanţă. intrucît ciale, care, după cum se ştie, mină pe observatori să apre­ dira^ Gandhi şi-a exprimat m i eveniment imprevîzi-
forul leţiislatw al. ţării nu a hotărirea de a urma, fn ciu­
na victorie fost convocat pentru o re­ o fost de natură de a limpezi cieze că dezbaterile din Par­ da tuturor impedimentelor, 1 ^ deosebit de îngrijorâtoo-
„Situoţio a devenit
biî.
opţiunile politice din cadrul
lament sc vor transforma în-
ROMfiNlfi-1970 uniune bugetară de rutină, Congresului Naţional Indian, Curţii Supreme invalidarea tr-o „b ă tă lie p o litic ă " dc această cale. „Sesiunea va fi , re şi docă acesta vo con-
dificilă şi de aceea se impu­
ci tocmai pentru n un pu­
Complonotul mondiol de tere de lege hotăririlnr au- ce an dus în u ltim ă instan­ legii respective, hotărire mo­ proporţii, tntrucît opoziţia 1 tinua, vor trebui luate
hochei pe gheaţă (grupa E), fost deosebit de onimot. Oas­ vcrnului. Această sarcină a ţă la formarea a două coa­ tivată de acest for prin ar­ încearcă să folosească orice ne S-o privim cu curaj şi \ măsuri rodicole", o de-
o continuat jo i. pe polinoarul peţii ou luot conducerea prin Parlamentului a fost preci­ liţii, centrele de polarizare, gumentul că ar contraveni prilej pentru a ataca poli­ calm, dind dovadă de depli ^ clorot un consilier muni­
ortificiol dm porcul „23 Au­ Rudi H11i (mm. 41), insă gaz­ zată dc insă.şi preşedintei<’ fiind chiar cele două aripi „prevederilor constituţiei". tica g u ve rn u lu i. De fapt, in nă unitate, pentru a putea cipal ol oroşuiuî Pozzuoli
gust". dele ou egalat prin Kolomar ţării. Venkata Citi, care n ale conducerii C.N.I. : Gru­ Răspunsul <ntrernuiui nu cadrul acestei confruntări se demonstra că rezoluţiile de ) core numără peste 70 000
Peste 7 000 de spectatori ou (min 43). In minutul 44 Smolej ţinui să sublinieze. în cadru! parea de stingă. al cărei li­ s-a lăsat aşteptat : preşedin­ va hotărî în ce măsură gu­ l dr> locuitori. In prezent, o
op'oudot victoria selecţionaţii r> adus echipa iugoslovâ în o- cnrîntării inougw ale a se­ der este primul ministru lu­ tele Venhala (Uri n semnat vernul poate continua actua­ la Bombay îşi găsesc mate­ i fost eloborot de către
noastre in faţo echipei Iugo­ varitoj- Hocheiştii români nu siu ni/, că fn afară de adop­ dirá Candín, a făcut jone n ordonanţă prin care con­ la sa orientare şi este capa­ rializarea“ — a declarat In ) autorităţile genistic^ avi-
slaviei. Jucînd cu moi multa s-au descuiojot şi au otocat tarea no ului buget, precum ţi nuca rit reprezentanţii for sfinţeşte naţionalizarea băn­ bil să depăşească num eroase­ dira Gandhi, subliniind, tot­ ^ le ole oraşului Napoli un
hotorî/e în Imolul porlidei h ’»- în trombă, moreînd două punc­ şi de examinarea probleme- inaţiunilor proaresiste dina cilor. iar acest, document — le obstacole ce se ridică. odată, că actuala reuniune a i pion de urgenţa în vede­
cheiştii români au terminat în­ te necesare victoriei prin lor legate de dezvoltarea e- ţara Congresului, unite sub sub forma unui proiect dc le­ Presa indiană împărtăşeşte » rea acordării primelor o-
vingători cu scorul de 4—3 Gheorghiu (min. 46) şi Pană cononiică a Indici, pe aţicn- lozinca adincirii reformelor ne — a fost p/ezentjt spre in unanimitate părerea că Parlamentului, va marca un \ fuioare populaţiei. Mişcă-
(0-0, 1-1. 3-2). Szobo a des (min. 50). aprobare forului legislativ, pentru guvernul Indira Gan­ moment important in viaţa ^ rile seismice neîntrerupte
chis scorul în minutul 21 O as­ In deschidere, echipa N o r­ da de lucru vor fi înscrise o democrotice; ior grupul de. ale cărui hotăriri nu pot fi dhi nu există in prezent o politică a ţării. omeninţă direct portul
peţii ou egalat 3 minute moi vegiei a învins cu scorul de serie de proiecte de lege de dreapta ol C.N / a primii, cenzurate de Curtea Supre­ primejdie reală, intrucît, in \ staţiunii balneore.
tîrziu prin Ravnik. 4-2 (2-1, 1-1, 1-0) echipa importanţă majoră, ca de după cum era şi de aşteptat. mă. actuala conjunctură politică, GH. CIOBANU
In ultima repiizo. jocul o Elveţiei.
Redacţia şl administraţia ciarulu! t Devo, str. Dr. Patru Groza, nr. 35, Telefoane; 12317 şi 11275. Tiparul ; întreprinderea poligrafică Deva. 44065