Page 91 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 91
M w* ^v/ / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / w / / / / / / / / / / / / a/ / / / / / ’/ w / / / / / / / / / w /, , ' , ,, , ' ' ' , , , ' ///,/«;
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA! I
î
I
PAGINA A IV-A
g Comunicatul Direcţiunii P. C.
Italian
m Preşedintele Iugoslaviei şi-a
încheiat turneul în Africa
m Mesajul special al preşedin
telui S.U.A. adresat Congresului
!
ANUL XXII. Nr. 4712 SIMBATA 28 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI \
Tovarăşul Leonie Răutu
Proiectul de lege privind organizarea
şi disciplina in unităţile socialiste de
a împlinit 60 de ani
stat creează în toate domeniile
de activitate premise pentru
C om itetul Executiv al Corni- A derînd clin tinereţe la m iş du lu i şi statului, la elaborarea
politice
fe lu lu i Central al P artidului carea revo lu ţiona ră a clasei şi înfăptuirea lin ie i pa rtidu lui
mai xist-lcn iniste a
m uncitoare, ai luat parte acti
Com unist Român a adresat to
m a . DIS varăşului I.conte Răutu, mem vă la lupla condusă (le P a rti pentru edificarea socialism ului
dul Com unist Român îm p o tri
fn România, penlru dezvolta
bru af C om itetului Executiv al
C.C. al P.C.R., vicepreşedinte
colaborării
şl
rea prieten iei
va exp lo atării şl asu pririi b u i-
al C o n siliu lu i de M in iş tri, u r ghcvo inoşiereştl şl a fascis frăţeşti cu (ărilc socialiste,
mătoarea scrisoare cu p rile ju l m ului, pentm libertatea patriei pentru întărire a u n ită ţii şl
îm p lin irii v irs le i de 60 de ani. coeziunii fo rţe lo r progresiste
Dragă tovarăşe Răutu. şi instaurarea p u terii populare. Sl an tilm p criallste. pentru fn-
C om itetul Executiv al Coml- Iar în înaltele fu n cţii incredin- ţeleqere şl pace in tre popoare.
le tu lu i Central al P artidului 1 ale de partid după eliberarea IU dorim , dragă tovarăşe
Comunist Român îţi adresează ţă rii a( adus şi aduci o co n tri Răutu, ani m ul(l şl fe ric iţi, *3-
calde fe lic ită ri cu p rile ju l ce
lei de-a GO-a aniversări a zilei buţie dc seamă, a lături de to nâtate şl noi succese In m un
de naştere varăşii din conducerea p a rti că I
Presa noastră de ie ri a adus la cunoştinţa opiniei
publice proiectul de lege cu p riv ire la organizarea şi COMITETUL EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL AL P.C.R.
disciplina m uncii in u n ită ţile socialiste de stal, elabo
rat de C o nsiliul de M in iş tri $i Uniunea Generala a Sin
dicalelor din Republica Socialista România. ★ ★ ★
Staţia de cercetări pentru securitatea miniera d;n Petroşani este o unitate în care
A p a riţia acestui document, în tr-o perioadă cind în apârarea sănătăţii minerilor este dominanta principală. Aspectul din fotografie vă înfăţişează
tregul nostru popor este angajat cu toate tortele in preocuparea pentru repurarea unor aparate destinate securităţii miniere.__________________ C om itetul E xecutiv ol C.C rarea şi înfăptuirea lin ie i gene a face parte din rin d u rile
uriaşa activita te pentru finalizarea cin cin a lu lu i actual al P.C.R. a oferit, vin eri după- rale, m arxist-leninisle a p a rti P artidului Com unist Român,
şi trecerea Ia înfăptuirea m ăreţului program de dez amiază, o masă tovărăşească dului nostru, de dezvoltare so care îşi îndeplineşte în mod
voltare m u ltilate ra lă a patriei, trasat de cel de-al cu p rile ju l celei de-a GO-a an i cialistă a tă rii noastre, şi la strălucit misiunea istorică de
X-lea Congres al pa rtidu lui, are o deosebita im portantă versări a zilei de naştere a to prom ovarea p rin c ip iilo r p o liti a conduce societatea noastră
şi sem nificaţie. varăşului Leonlc Răutu, mem cii externe a partidului, în re pe drum ul socialism ului. Acest
Pornind de la re a lită ţile social-pol11ice şi economice iPlenara C.C. ăl IIJ.C. tului Executiv ul la ţiile cu ţările socialiste, cu sentim ent de m îndrie — a a
bru al C o m ite
ale societăţii noastre, pe baza m arilor sarcini ce se im 4 milioane lei C.C. al P.C.R., vicepreşedinte partidele com uniste şi m unci dăugat vo rb ito ru l — îşi are
pun în perspectivă pentru făurirea societăţii socialiste al C o nsiliu lui dc M in iştri. toreşti, tovarăşul Nicolae sursa şî în politica in te rn a ţio
m u ltila te ra l dezvoltate, proiectul de lege vine să d e fi In zilele de 26 şi 27 iebrua- m em brii şi membri supleanţi Au luat parte tovarăşii Ceauşescu i-a urat succese tot nală m arxist-leninlstă a p a rti
nească — în sp iritu l pro fundului democratism şi în a l economii la ma rie a avut loc plenara C.C. al ai C.C. al U.T.C., m em brii co N icolae Ceauşcscu. Ion G lieor- mai mari în munca penlru dez dului, în perseverenta neabă
tei echităţi a o rin d u irii noastre — esenţa ra p o rtu rilo r U.T.C., cu urm ătoarea ordine m isiei centrale de revizie. Au ghe M aurer, Emil Dodnaraş, voltarea socialism ului în ra- tută cu care pa rtidu l nostru
de muncă din u n ită ţile de stat. de zi : participat, de asemenea, ca in Paul N iculescu-M izil. G heor tria noastră, pentru triu m fu l
ai
vita ţi. reprezentanţi
unor
— Inform are asupra rezulta
,,In dubla lo r calitate de pro prie tari şi producători teriale refractare ; telo r obţinute în anul 1969 în organizaţii obşteşti şi in s titu ghe Pană, Ilie V crdcţ. M axim id e ilo r m arxist-leninistc, al po m ilitează pentru norme juste
— se arată în proiectul de lege — oamenii m uncii poar m obilizarea tin e re tu lu i la în ţii centrale, a ctivişti ai C C . al Uerghianu, Constantin Drăqan. litic ii P artidului Comunist Ro In re la ţiile dintre partide şî
tă răspunderea în fata societăţii atît pentru înfăptuirea deplinirea sarcinilor econom i U.T.C., secretau şi şefi de sec Janos Fazekas Petre Lupu. mân. state.
o b lig a ţiilo r personale de serviciu, cît şi pentru c o n tri I La Com binatul lid e /u 'g ic Hune- j ce şi m ăsurile stab ilite în a ţii la com itetele judeţene ale Manea Mănescu. D um itru Po- Răspunzînd, tovarăşul Leonte Agerpres)
buţia la îndeplinirea sarcinilor ce revin u n ită ţii în an i dooio, paralel eu aepuneo de re- ţ cest scop pe nlru anul 1970 în U.T.C., ziarisl i ai p u b lica ţiilo r pescu, Gheorghe Stoica, Vasile Răutu a m ulţu m it C om itetului
samblu in cadrul planului general de dezvoltare eco i ducere a co m u n u lu i de m elol şl j V îlcu, Ştefan Voflec, lo sif Executiv al C.C al P.C.R., to
i coci. re întreprind num eroaie mo- : industrie. agricultură, con centrale şi pentru tinerel.
nomică şi social-cullurală a tării, asigurarea o rd in ii si i m o pentru economisirea materio* strucţii şi în organizarea ac Plenara a adoptat un plan liane. Petre U lajovjci. M ihai varăşului N icolae Ceauşcscu
disciplinei în producţie, apărarea şi întărirea p ro prie tă . IeIor rctroctore ţiu n ilo r de muncă patriotică. de măsuri p rivin d îm bunătăţi Gere, Ion Iliescu, Ion Ionita. pentru deosebita cin stire cc I
lom inorul
blum ing
Recent,
Io
ţii socialiste“ . In acest mod se răspunde unor dezide ] : 1300 i-a trecut la înlocuirea xidâ- | ! rea a c tiv ită ţii c u llu ra l-a rlis li- Vasile Palilinet. Ion Stănescu. se acordă. După ce a arătat că Retragerea din
rate esenţiale ale asigurării unui progres rapid in ţoa : »'ei din câram iii de jom oto ţi i<- ; — A ctivita te a culturală de ce şi distra ctive in rin d u rile M ihai M arinescu Ion Pâton. aprecierile referitoare la a c ti
le dom eniile şi mai ales în economie, se creează un \ llcă da la copocele cuptoarelor . masă desfăşurată de U.T.C. in tin e re lu lu i Chivu Stoica, M ihai Dalea. vitatea sa. făcute de secretarul circulaţie a unor
radru deosebit dc favo ra bil pentru a înfăptui indicaţia : : adinei cu d ejeuo de cărăm izi ! ; rin d u rile tin e re lu lu i. In încheierea lu cră rilo r ple Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu qcneral al P artidului Com unist
crom -m ogneiitlce, rezultate din de-
din cuvînlarea tovarăşului N iro la c Ceaitşesru la plenara i molorea b oito rilo r cuptoarelor I — Inform are asupra activi- narei a luat cuvîn lut tova ră a fe lic ita i călduros pe sărbăto Român, reprezintă un puternic
C.C. al P.C.R. din decembrie 19G9 in care sc arată că : M artin. ta ţii sportive şi de pregătire a şul Gheorghe Pană, im uulîru rit. în numele C o m itetului Cen îndemn penlru a munci şi în p i t e l e de bancă
„Eslc necesar să acţionăm cu mai m ultă hotărlre pen Plnâ in prezent s-ou confec(îo- j ‘ tin e re tu lu i penlru aj& rarea pa al C o m itetului Executiv. al tral al p a rtidu lui. urind u-j v iito r cu întreaga dăruire, o-
tru întărirea o rd in ii şi disciplinei în muncă; trebuie să | I net 13 aiem enea capoce. Această trie i. P rezidiului Permanent, secre sănătate şi mul ti am. S u b li nergie şi pasiune, în calitatea Banca N aţională a R epublicii
octrune are o im porton(â ccono-
punem capăt cu hotărîre fluctu aţiei forţei de muncă, i mică deo io bită Pe lingă ereţte- — Inform are asupra a c tiv i tar al C o m itetului C entral al niind co n trib u ţia pc cate to de activist al partidului, v o rb i Socialiste România aduce In
rea considerobilâ a d u ie b ilito (ii tă ţii internaţionale a U.T.C.
indisciplinei ce sc mai manifestă în unele sectoare dc P artid ului Com unist Român. varăşul Leonie Răutu a adus-o. torul a subliniat că sentim en cunoştinţă urm ătoarele :
I capacelor — ceoo ce im eom nă Io La plenară au particip at B iletele d e -bancă de I, 3, 5.
aci iv ii ale“ . : lo tirc a intensivă a c a pa cită ţii de alături de ce ila lţi m em bri ai tul c a re l stăpîneşte. mai pre
In abordarea problem elor com plexe ale organizării si încălzire - te economisesc anual conducerii pa rtidu lui, la elabo- sus de orice, esle m îndria de 10, 25 şi 100 lei avind im p ri
circa 1 2CC tone de cărăm idă re- mată denum irea anterioară *
disciplin ei în muncă, proiectul de lege porneşte de la statului „Republica Popular.-i
froeforâ.
o b lig a ţiile ce revin con ducerilor u n ită ţilo r socialiste din M ăsura Se proctico cu rezultate Plenara Consiliului judeţean Română“ se retrag din circu
industrie agri~ullură, construcţii, transporluri, comerţ, bune >1 la cuploarele adinei ole laţie.
cercelarc si celelalte ram uri ale economiei. lom inorului de 600. înlocuirea mo- Retragerea din circulaţie a
teriolelor rcfroctare noi eu deţeuri bile te lo r de bancă arătaie îmi
recuperate va perm ile ob|inereo pentru educaţie fizică şi sport sus sc va face astfel :
în acest cn o unui volum de e- ! IMnă lo 31 m artie 1970, a
>M;lfí ’ A9. • 1 «1
conomii de 4 m ilioane lei. ceste b ile le de bancă vor li
Ieri a avut loc la Deva, p le Plenara a dezbătut raportul prim ite In mod obişnuit de
I .............................................................j nara C o nsiliu lui judeţean pen cu p riv ire la a ctivila lco dc e- căirc toate casieriile în stiiu ţn -
tru educaţie fizică si spori. La d u ratie fizică şi spori desfăşu lor. în tre p rin d e rilo r si o rg an i
lu crările plenarei au participat rată de la conferinţa pe ţară za ţiilo r de stat. eooperaiiste şi
Reparaţia 8a rece a cuptoarelor Martin tovarăşii loan Sirbu, şeiul sec pină în prezent in jude ţu l H u obşteşti, precum şi de către
casieriile sub un ităţilo r accslo-
ţiei de propagandă a Com ite
nedoara. precum şi planul dc
tulu i judeţean Hunedoara a! măsuri, calendarul spo rtiv şi y ra (magazine, restaurante, cine
P.C.R., Io v ijă Popa, şeful ser bugetul pe anul 1970. Pe m ar matografe, teatre, frizerii, co
tiei organizatorice si con ginea docum enlelor s-au p u r fetării. farm acii, lib ră rii ele.).
Un flarac „d e sco p e rit“ trol din cadrul C o nsiliu lui Na tat discuţii. uncie mească biletele de bancă de
Acestea sînt obligate să p ri
tional pentru Coucetie Fizicii
Plenara a adoptat şi
mai sus şi să le depună la u-
şi Sport, şi Sabin Botlciu, vice
In încheiere a luat
preşedinte al C o nsiliu lui popu măsuri organizatorice. cuvin- n ililţile bancare.
lar judeţean.
De la 1 — 15 ap rilie 1970, b i
tul tovarăşul loan Sirbu, care
în strategia celor tre i nea, m em bri ai co n siliu lu i ju a subliniat necesitatea aplicării letele de bancă — emisiunea
A u fost prezenţi, de aseme
1952 — vor fi prim ite în plăti SÎ
in practică a m ăsurilor stabi
deţean, membri ai com isiilor lite de partid pentru dezvol pentru preschimbare numai de
judeţene sportive. antrenori, tarea m işcării sportive — dc către casieriile u n ită ţilo r ban
milioane to n e de oţel profesori de educaţie fizică, masă şi de perform anţă — în care, Casei de şi o fic iilo r
Econom ii şi
Consem naţîuni
a ctivişti spo rtivi, in v ita ţi.
ju d e ţu l nostru.
P T .T R .
După dala de 15 aprilie 1970,
In marca bălălie pentru cele dc metal. De aceea este firesc re si ridică cele mai d ificile | Societatea ştiinţifică a elevilor încetează puterea circu lato rie
a bile te lo r de bancă de 1.3. 5.
trei m ilioane tone de oţel ale să ne întrebăm cu toată seim - probleme. Pentru a ne da sea )0. 25 şi 100 lei, avind im p ri
Hunedoarei anului 70, sînt an zitatea ; In ce măsură rc p ira - ma de im portanta acestor lu Din in iţia tiv a C o m ite tu lu i m unicipal al U.T.C. Pe mată denum irea anterioară a
grenate forte m ateriale si n- ţ/ile la rece contribuie la creş crări. am să arăt că re p a ra ţii troşani, In colaborare cu Inspectoratul şcolar şl In s ti stalu lu i „Republica Populară
manc de asemenea pro po rţii, terea producţiei, cum se acţio le m ijlo c ii înseamnă dem ola tu tu l de mine, m arţi, 24 februarie, a avut loc fe stivita Română", aceste bilete dc I an
sînt folosite strategii tehnice nează pe acest front şi cc loc rea cu p to ru lu i propriu-z.is. a tea de în fiin ţa re a societăţii ş tiin ţific e a e le vilo r din că nem aiputind fi prim ite ca
şi organizatorice de asemenea ocupă acesta în strategia lup- b o lţilo r şi qrâ ta relor cam ere liceele teoretice de pe raza m un icip iu lui Petroşani. m ijlo c leqal de plală. De la a-
anvergură îneîf activitatea iu- Ici pentru obţinerea celor 3 lor şi rezidirea lor în cel mai Societatea ş tiin ţific ă — al cărei preşedinte de onoa coastă dată continuă să aibă
iu ro r colectivelor din conm i m ilioane tone de otel ? scurt tim p. Toate acestea re re a fost ales prof. dr. Dan M itcoveanu — îşi va des putere circu la to rie numai b ile
na!. gravitează lilcra lm cn le 'n Luăm drept punct de pornîze prezintă un mare volum de făşura activitatea pe tre i xecţii : chim ie, matematică, ft tele de banră existente in c ir
ju ru l acestei cifre rotunde, de recenta adunare generală a muncă. La fiecare cuptor tre zică, cc vor fi îndrum ate de eoni. univ. A urel Gon- culaţie care au im p rim tiâ de
incontestabilă valoare, sem ni sa la ria ţilo r din combinat, în buie dem olate şi rezidite in tre teanu, lector unlv. loan Slclovan şt asist. unlv. Elena num irea actuală a statului nos
ficaţie şi însemnătate econo cadrul căreia, raportul prezen 900 şi 1 800 tone de cărămizi, Coclu. tru : „R epublica Socialistă
mică. A lă tu ri de otelari. cei tat de dire cto ru l genera! al în co n d iţii de mare d ific u lta După prelucrarea şl aprobarea S tatutului de func Rom ânia“.
rare prin fu ra lu c ru rilo r sînt com binatului a ra tă : „Deşi î:i te. Aşa că este explica bil ca Aspect din biblioteca clubului „Constructorul" din Hune ţionare, ca preşedinte al socletătM ştiin ţifice a fost de M onedele m etalice existente
în avanposlttl acesleî tenace creştere, faţă de anul trecut, la unele cuptoare, din cauza doara. . semnat elevul Iordan Duda, din clasa a XI-a a Liceului în circulaţie, avind im prim ată
bătălii, se află colective a in d icii de utiliza re ai cuptoa neprevăzutelor să depăşim teoretic Petroşani. denum irea anterioară a sfatului
ră ro r muncă aparent lipsită relor M artin puteau fi supe tim pu l afectat reparaţiei. Pe „Republica Populară Română",
de spectaculozitate, in flu e n rio ri dacă p rin tr-o colaborare total însă, noi ne-am încadrat continuă să aibă deplină pu
ţează hol ăr îl or succesul p ro şi urm ărire mai atentă în l.e în procentele de 8 şî respec tere circu la to rie şi vor circula
ducţiei de otel. Este vorba în sectorul o ţe lă rii şî D irecţia tiv 58 la sută.
paralel cu monedele m etalice
cc.'ul de iată dc secţia cuptoa mecanică se evita depăşirea Intr-adevăr, executarea re avînd im prim ată denum irea sta
re industriale. însărcinată cu duratelor de o p riri ale cup p a ra ţiilo r se face în co n d iţii lu lu i ..Republica Socialistă
repararea la rece a cuptoare toarelor pentru rep ara ţii m ij’o- grele. Este adevărat şi faptul LEGUMELE - UN România". '
lor cu acele operaţii qrcle şi cii. T otalul orelor de în tirzie ro că în pofida greutăţilor, a creş PREŢIOS FOND DE
d ific ile prin care capacităţile a re p a ra ţiilo r m ijlo c ii pe cup te rii num ărului de rep ara ţii ca
productive din o te lării sin: toare la otelăria nr.2 a însem urm are a reducerii ciclu lu i de
refăcute şi regenerate periodic nat 133 ore". In lim bajul oţe- funcţionare a cuptoarelor dato
pentru a relua cu intensitate î arilor această in lîrzie re se rita in te n sifică rii elaborării o MARFĂ. CUM
sporită procesul de elaborare traduce în pierderea a aproape te lu lu i cu oxigen, durata me ÎL PĂSTRAT! ?
a m etalului. J5 şarje de otel. die a re p a ra ţiilo r şi procentul
Aşadar, o situaţie deficit«
Executarea acestui qen de de tim p afectat acestora s-au
ră. Aspectul ei concret esre redus. Aceasta insă nu exclu întreprinderea de legume rf om astă-toamnă, ne spune şe
lucrări în m inim um de tim p de-acuma un fapt consumai. dîn pămînt, a til de bine s-au In felul cum sint păstrate
posibil şi de o calitate ire pro de ci face şî mai m ult nece fructe — si nu numai ca — ful de depozit D um itru Sanda. păstrat. m urăturile, însă, nu se simte
Concluzia însă nu numai că a depus astă-toamnă strădanii
şabilă constituie astăzi una d*n sară in te rven ţia hotărilă pen P o sib ilită ţile de însîlozare Ceea ce se află. în schimb, de loc mîna de gospodar. Cîte-
persistă, dar se şi înscrie la
va butoaie stau Sn apă. am e
m arile rezerve pentru sporirea tru elim inarea neajunsurilor mari să asigure populaţia ju ale C entrului de legume şi în pericol e ceapa însilozată ninţate să Ie putrezească doa ROMANM‘1970
producţiei de otel. E xpli ordinea zilei ca o problem a din activitatea re p a ra ţiilo r Ia deţului, în vederea ie rn ii, cu fructe P c'ioşani sin i mai bun».-, în podul clă d irii O.C.L. A ici,
caţia este simplă. In pre presantă. De ce? Un prim răs rece. întrebăm care sin i aces un fond de marfă lequmicol-1 cc-i drept, decît ale altor cen căldura fiind mare (clădirea gele. Ceapa, în schimb, este
puns ni-1 oferă in gin eru l Katra te neajunsuri. pe măsura cerinţelor. In final,
zent. reparaţiile la re c e — m ij Francisc, şeful secţiei cuptoa tre. Există un depozil-siloz nou are încălzire centrală), ceapa destul de bine conservată. La patinoarul acoperit din
locii şi capitale — ale cuptoa — Lucrările sînt multe, iar s-au creat stocurile de legu construit ta Petroşani şi unul a început să vegeteze în mei C entrul din Hunedoara a în Com plexul sp o rtiv „23 A ug ust-
re in d u s tria le : me, la principalele sortim en mare măsură decît în alte
relor afectează 8 la sută d o — Pentru anul în curs avem efectivele sînt reduse — răs te. Iarna n-a trecut încă, iar la Lupeni. Dar şi aici au fost registrat — după a firm a ţiile din Capitală au continuat în
lim pul calendaristic la otcU - plan ificat un mare volum ne punde m aistrul principal Ro- pînă la recolta acestui an m-.i însilozale legume în beciurile locuri. co n ta b ilu lu i şef — pierderi Ia trecerile cam pionatului m on
ria nr 2 şi 5,8 la sută la oţe- reparaţii. La otelăria nr. 1 este ker Ernest. Unele reparaţii se e timp. Cum sînt păstrate ror. caselor, >n poduri. Totul în lr-o N ici la Hunedoara fondul sortare dc ord in ul tonelor In dial de hochei pe gheată (g ru
lăria nr. 1. Aceasta înseamr.ă vorba de 13 reparaţii m ijlo c ii suprapun şi din această cauză dele a lîto r strădanii in depo ordine perfectă, sui) o supra de marfă nu a fost lăsat la lu n ile decembrie şi ianuaria- pa B). Echipa N orvegiei a în
că înlr-u n an im obilizarea pla şi una capitală, iar la otelăria nu ne putem organiza bine zite şi silozuri ? veghere permanentă. Fiecare voia în tîm p lă iii. Şeful de depo 14 tone în decem brie la car vins eu scorul dc 8— 3 selec
nificata a capacităţilor de pro nr. 2 de 32 reparaţii m ijlo c ii munca. O ţu la n i şi echipele de V izităm depozitele din Va lot în silo /a t e.rc lişa lu i d? zit, Constantin lieîcă. ne asi tofi. 5 tone in decembrie şi ia ţionata Bulqariei, reprezentati
ductic pentru reparaţii ecliivn* şi una capitală. In plus. colec la secţia rcp a ra lii siderurgice lea J iu lu i (şeii de d e p o z ile : lum peraturi. Cind creşte tem gură că fiecare cartof însiîo- nuarie la ceapă, G,3 tone I* va R.F. a G erm aniei a dispus
ază cu 2 500 ore-cuptor la tiv u l nostru mai trebuie să c- care sc ocupă de partea m eta N icolae Lisăndroiu la Petroşani peratura prea m ult şi. in urma zat astă-toamnă a trecut prin m orcovi, 18,9 tone la mere si cu 3— 1 de form aţia Elveţiei,
.elăria nr. 1 şi 5 G00 ore-cup- vecule reparaţia cuptoarelor e- şi D um itru Sanda Ia Lupeni) sondajelor care se fac. se con mîna unui om. Dar nu toti s-au altele. E vorba despre tone — m eciul dintre echipele S.U.A.
)r la otelăria nr. 2. lcctrice. a celor adinei şi cu L. VISKI constatăm că sînt un exemplu ta tă că un lo; e p e riclita t, se conservat în bune con diţii, In ION CIOCLEI şi Iugoslaviei s-a încheiat cu
m ijlo cu l unor hoxe au început
Oi ¡ce abateri în sens pozil iv propulsie de la laminoare, lu de m ină de gospodar. dă in consum inainle de a se să se deprecieze. scorul de 5— 1. iar cel dintre
au negativ de la aceste preve crări la furnale. — Fiecare morcov, fiecare deprecia. Am văzut în lr-u n — Pe aceştia ii dăm mai în hocheişlii rom âni şi japonezi
deri înseamnă cîşligarea s*-u Reparaţiile de la otelăria nr. rădăcină de păslirnoc sau le beci Ia Vulcan cartofi dc vară tîi în consum, nc spune şeful [ a dat cîşlig de cauză oaspeli-
pierderea unei mari can tităţi 2 deţin ponderea cea mai ma lină au trecut prin m ina unui care parcă atunci fuseseră scoşi centrului, tovarăşul loan Popa. ! lor, care au întrecut echipa tă
rii noastre cu scorul de 8— 4,