Page 92 - Drumul_socialismului_1970_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4712 SIMBATA 28 FEBRUARIE 1970

din
unor
partea
pretenţia
SPRIJIN CONCRET ŞI membri ai com itetelor organi­ m im ă , ®1S-
za ţiilo r U.T.C. de la abator si
construcţii, celei de sindical, Fertilizarea
de la cooperativa de consum
ca organizaţiile de partid să Io
rezolve anum ite sarcini, sub suplimentară
Îndrumare p e r m a n e n ta pretextul că acestea se bucu­ CIPUNÁ, R Â S N N K H
ră de mai m ult prestigiu şi au­
toritate. M anifestări de acest la cultura
gen au apărut ca urm are a u­
nui slab con tro l şi îndrum are
ORGANIZAŢIILOR DE MASĂ din partea com itetului orăşe­ griului ! de re trib u ţie după cantitatea, proiectul de lege aduce ele­
nesc U.T.C. şi de sindicat, ca­
re de m ulte ori se m ulţum esc Una din m ăsurile menite BE3E0OT8SBM calitatea şi im portanţa socialii mente stim u la to rii penhu ace­
salariaţi care
le categorii de
să dea in d ica ţii generale, se să contribu ie la sporirea p ro ­ a m uncii depuse, proiectul de depun o a ctivita te statornică
O trăsătură esenţiala a de­ caţia b iro u lu i com itetului o ­ adunările dc partid. M em brii deplasează rar in unele din or­ ducţiei dc g n u la hectar o lege înscrie un mare număr de în aceeaşi unitate, care m un­
capitole de d re pturi cum sînt :
m ocraţiei noaslrc o constituie răşenesc de partid, au fost b iro u lu i com ite tu lu i orăşenesc ganizaţiile pc care le conduc, constituie şi fertilizarea fa- In acest sens, de mare im ­ salarizare corespunzătoare ac­ cesc cu abnegaţie şi tragere
exercitarea de către partid a convocate plenare ale o rg an i­ de partid, ai com itetelor şi o r­ nu pătrund in esenţa proble­ zlală a c u ltu rii. La Indicaţia portanţă sint prevederile p ri­ tiv ită ţii préstale, repaus săplă de inim ă pentru bunul mers
ro lu lu i conducător In societa­ za ţiilo r de U.T.C. şi C.O.E.F.S. ga nizaţiilor de bază participă m elor. cadrelor tehnice. în num e­ vind organizarea ş liin ţific ă a m inai şi concediu de odihnă al a c tiv ită ţii şi progresul u-
te. conducerea în tre g u lu i po­ în cadrul cărora, in prezenţa n e m ijlo cit la d ife rite alte ac- In munca de îndrum are con­ roase cooperative agricole producţiei şl a m uncii, repar­ p lătit, ajutoare m ateriale, o n ilă tii din care fac parte.
por. a org a n iza ţiilo r de masa. unui membru al com ite tu lu i o- liv ită li ate o rg an izaţiilor de cretă şi perm anentă pc care s-a trecut la executarea a- tizarea şi folosirea raţională a sislenţă medicală gratuită,
profesionale si obşteşti, toate rAşenesc de partid, s-a a n a li­ masâ, avind astfel p o sib ilita ­ com itetul orăşenesc o exe rci­ ccstcî acţiuni prin adm inis­ forţei dc muncă, prom ovarea program do lut ru redus pentru H ărnicia şi sîrguinţa, p rice­
a»estea realizîndu so pe ba­ zat această stare de lu cru ri. tea să se inform eze în mod tă asupra org a n iza ţiilo r de ma­ trarea azotatului ca îngră- tehnicii moderne şi m etodelor uncie categorii de salariaţi, a perea şi dăruirea în muncă,
şl
conduita
conştiinciozitatea
za p rin c ip iilo r si m etodelor !n cadrul lor au fost discutaţi concret asupra aspectelor să, o im portantă deosebită o şăm inl suplim entar. avansate de luciu, asim ilarea locaţii de stai pentru copii
p ro prii dem ocratism ului socia­ şi s-a luat poziţie fată de cei m uncii acestora. să Ic dea în ­ reprezintă, aşa cum se arată P rintre u n ită ţile cu cele produselor n i perform ante ca- s p rijin Şi înle sniri pentru per ireproşabilă — tră s ă tu ri‘ n p li­
list. Fidel acestor p rin cip ii care nu-şi lac datoria ca drum ări pentru munca de v i­ în raportul prezentat dc tova­ mai bune rezultate se nu­ lila ltv e ridicate, aproviziona­ fecţionarea p re g ă tirii profesio­ nă generalizare în rin d u rile lu-
şi metode aplicate In conduce­ membri ai organelor de con­ itor. răşul Nicolae Ccauşescu la cel mără C.A.P. Şerel unde pe rea tclin îco -m alcrială cores­ nale. credile pentru locuinţe, tn ro r cale q o riilo r de oameni ai
rea o rg a n iza ţiilo r de masâ. ducere. Rezultatul practic a C.'ind se face instruirea lu ­ de-al X-loa Congres al BC R ., întreaga suprafaţă însăoiin- punzătoare a tuturo r com par­ con diţii corespunzătoare de m uncii din patria noastră re ­
C om itetul orăşenesc de partid (ost că astăzi munca organiza­ nară a secretarilor de partid, stim ularea c ritic ii constructive ţaţă cu grîu s-au adm inistrat tim entelor producţiei, respec­ protecţie şi securitate a m un­ prezintă în proiectul de lege
Haţeg a sta b ilit masuri con­ ţiilo r de tinerel, aso ciaţiilor pe lingă alte sarcini. în faţa a maselor îm potriva neajun­ îngrăşăm inte chim ice azota­ tarea riguroasă a contractelor cii. pensii la expirarea perioa­ obiectul unei p re ţu iri deose­
crete pentru aplicarea hotărî- sportive sc desfăşoară mai b i­ lor se ridică şi problem e ale su rilor din viaţa de stal. eco­ te. A cţiunea respectivă s a economice. dei dc activita te prevăzuta dc bite. Astfel, salaria ţii care în­
rilo r pa rtidu lui şi a indicat ne. iar m em brii organelor dc org a n iza ţiilo r de masă. De a lt­ nomică şi so cia l-tu llu ra lă . A- bucurat de atenţie sporită ş) Acest ansamblu de o b lig a ti­ lege. deplinesc la lim p şi în bunn
m odalităţile prin care org a n i­ conducere olc acestora pa rli- fel, la aceste şedinţe de in­ coasta perm ite ca organizaţiile din partea conducerilor coo­ v ită ţi vine să contribu ie la în ­ con diţii o b lig a ţiile sint recom ­
zaţiile de partid sa sp rijin e şi de masă să-şi îmbunătăţească perativelor agricole din Sin- lăturarea N fenom enelor de su­ In acelaşi limp. sa la ria ţilo r pensaţi prin m ulţum irea ver­
să îndrum e activitatea acestor continuu stilu l şi metodele de biectivism în conducerea u n i­ le este asigurat dreptul de o bală sau in scris, prin eviden­
organizaţii. Viaţa de partid muncă, să obţină rezultate din pelru, S înlăm ăria-O rlea şi tă ţilo r şi in luarea deciziilor, participa ne m ijlocit la condu ţierea în muncă din partea o r­
Sălaşu de Jos.
conducere,
cerea a c tiv ită ţi u n ită ţii
de
ganelor
din
prin
A in tra i In obişnuinţa co­ ce în ce mai bune in toate creează posibilitatea aplică rii care fa« parte, do a-şi e x p ri­ înscrierea pe tabloul de onoa­
m ite tu lu i de partid, (n p ra cti­ com partim entele dc activitate. I stricte a m ăsurilor întreprinse ma părerea în orice problemă re şi în cartea de onoare, prin
ca m uncii sale, sa se acorde Unele organizaţii de partid de ronducerea superioară dc a a c tiv ită ţii acesteia şi de a se conferirea de ordine, m edalii,
m ulta atenţie problem elor ce însă. cum sin i cele de la con­
clpă cil o mai mare răspun­ struire sînt in vita te cu regu­ partid şi de stal în vederea adresa organelor superioare în titlu ri de onoare, diplom e şî
se pun în dezbaterea org a n i­ strucţii. C.A.P. St'lvaş, P.T.T.R., pe rfe cţion ării organizării con­
dere la realizarea sarcinilor. laritate si conducerile organi­ Condiţii ţoale problem ele care privesc lillu r i distinctive , p rin g ra tifi­
za ţiilo r de masâ. atît la nive­ autobază şi abator nu folosesc du cerii şi p la n ifică rii econo­
Trebuie însă să arătăm că za ţiilo r de masa. Cu aceste ♦ activitatea u n ită ţilo r din care caţii. prem ii sl alle recompen­
lu l oraşului, c il şi la cel al o r­ cu destulă ferm itate critica şi miei. a adaptării m ecanism ului
asemenea măsuri se im pun a p rile ju ri ca şi cu altele mem­ iac parle. Prin aceosta sc du se. Pentru vechimea neînlre-
ga nizaţiilor de baza. Totodată, li luate Şi în cadrul co n siliu ­ brii b iro u lu i com ite tu lu i oră­ autocritica în munca lor de mai bune nostru economic la cerinţele încă o expresie concretă mă­ ruptă în aceeaşi unitate, sala­
ne preocupam îndeaproape de lui local sindical, organ care şenesc dc partid şi secretarii îndrum are. In aceste u n ită ţi sc producţiei şi gestiunii m oder­ su rilo r hiato do porlid şi g u ­ ria ţii primesc sporuri de sala­
modul cum se achita de aceste încă nu reuşeşte să se ocupe organ izaţiilor dc bază îm păr­ discută m ult despre ceea cc ne. reprezintă garanţia folosi vern. pentru perfecţionarea rii p o triv it legii, beneficiază
sarcini cei peste 450 dc com u­ cu destulă com petenţă de pro­ tăşesc con ducerilor organiza­ este bun Şi nu se dezvăluie cu de lucru rii superioare a 'întregului po­ v ie fii sociale şi adîncirea de do creşterea duratei concediu­
nişti aleşi in conducerile or­ blemele producţiei, de rid ic a ­ ţiilo r de masă din experienţa curaj lipsurile, critica se face tenţial m aterial şi uman. valo­ m ocralici socialiste. lui. ajutoarelor dc boală. a
ga n iza ţiilo r de masa, de felul rea c a lific ă rii şi spccilizarea lor în organizarea în d e p lin irii numai în jos şi nu se adresea­ rific ă rii tu tu ro r resurselor in pensiei ele.
cum veghea7.a ci la respecta­ m uncitorilor, dc munca cultu- h o tă rîrilo r. aplicarea p rin c ip iu ­ ză tuturo r celor in cauză, in­ C om itetul de direcţie al scopul o b ţin e rii linei p ro d u cti­ Rcspeclind înaltele p rin cip ii
rea dem ocraţiei, la pregătirea ral-ai tislică de masă, dc cele lui m uncii şi conducerii co lcr- diferent dc funcţia pe care o O fic iu lu i farm aceutic Deva v ită ţi şi eficiente economice ale e c liită lii orm d uru noastre Răsplătind cu generozitate
politica. Ideologica şi cu ltu ra ­ p rivin d creşterea n ive lu lu i de live, precum şi asupra altor ocupă. manifestă Interes şi preocu şi corespunzător d re p tu rilo r e fo rtu l pentru propăşirea u n i­
la a oam enilor m uncii. viaţă al oam enilor m uncii din aspecte ale a c tiv ită ţii curente Desigur, form ele şi metodele pare permanentă pentru îm sporite. garantate, se propune s ta b ili­ tă ţii din care fac parte, proiec­
rea d a to riilo r şi o b lig a ţiilo r sa­
C om itetul orăşenesc de par­ oraşul nostru. şi de perspectivă Ca urm a­ dc muncă, de sp rijin , dc în d ru ­ hunătăţirea c o n d iţiilo r de Iu P roiectul dc lege aduce pre­ la ria ţilo r. Aceştia an datoria tu l de lege precizează, pe bună
dreptate, şi sancţionarea în că l­
tid analizează (n şedinţe de b iro u l com ite tu lu i orăşenesc re, organ izaţiile dc masă şi-au mare şi conducere a organiza < ru in u n ită ţile farm aceuti­ cizări şi c la rific ă ri de m ajoră dc a respecta ordinea şi d is c i­ cării cu vinovă ţie de către sa­
birou sau plenare ale com ite­ a îndrum at şi îndrum ă org an i­ îm bunătăţit planificarea m un­ ţii lor dc masă nu sînt lim ita te ; ce. care duc la o mal hună sem m ficalîe p rivin d dre p tu rile plina la locul dc muncă, dc a la ria ţi a norm elor de com por­
tulu i d ilc rile aspecte ale a cti­ zaţiile de partid subordonate cii. plan urile lor sin t mai con- ele se găsesc în permanentă servire a populaţiei în fa r­ şi în d a to ririle sa laria ţilo r. A- înd eplini toate sarcinile de tare şi a o b lig a ţiilo r ce Io re­
v ită ţii org a n iza ţiilo r de masa. să analizeze activita tea com u­ crele. In care sint cuprinse dezvoltare si în lr-o continuă macii Astfel, 5 larm acil vor serviciu ce Ic revin p o triv ii vin în muncă. S ancţiunile d is­
C ii acest p rile j se asculta ra ­ n iştilo r care activează în o r­ sarcini ce izvorăsc direct din perfecţionare Tocm ai de aceea fl dotate cu m obilier nou. ceslea constituie o expresie legii, con tra ctulu i colectiv şi ciplinare. de la m usirare si a­
poarte şi alte m ateriale pre­ ganizaţiile de masă şi obşteşti, h o lâ rîrile de partid şi din cele birou l com itetului orăşenesc Iar fa 9 farm acii de spilal, grăitoare a g r ijii p a rtid u lu i şi contractelor lo r de muncă, re ­ vertism ent pină la deslareroa
zentate de conducerile acesto­ să le ajute in lichidarea lip ­ proprii, pentru rezolvarea că­ de partid va adopta şi pe v i­ cu circu it închis, s-au ame­ sta lu lu i nostru faţă dc oam enii gulam entului de organizare şi con tra ctulu i dc muncă lin sea­
ra sau de acei m em bri ai b i­ su rilo r şi deficienţelor, pentru rora sint stab ilite date şi res­ ito r noi form e şi metode de najat spaţii corespunzătoare m uncii, confirm area sub fo r­ funcţionare a u n ită ţii, regula­
rou lu i care se ocupa şl care rezolvarea sarcinilor pe (are ponsabilităţi concrete. muncă menite să conducă la pentru prepararea s o lu ţiilo r m entului dc ordine interioară şi ma de existenţa unor aseme­
răspund de aceste organizaţii pa rtidu l le pune în fala lor. C om itetul orăşenesc de par­ îndeplinirea sarcinilor mereu sterile. In felii I acesta s-a ma lite re i de lege a subordo­ d isp o ziţiilo r p riv in d desfăşura­ nea fenomene negative din li­
de masa. Asemenea dezbateri O rganizaţii de partid cum slnt tid a com bătut cu hotărtre ori luai com plexe pe care le rîdî- reuşit ca la toate farm aciile nării în tre g ii p o litici a p a rti­ rea a c liv ilă ţi in unitate. nele sectoare de a ctivita te si
au loc de obicei. în urina unui cele de la abator, construcţii, ce tendintâ de substituire sau că dezvoltarea m ultilate ra lă a cu circu it închis să existe dului intereselor fundam enta­ mal ru seamă dc necesitatea
control efectuat de m em brii o r­ corneli, industria locală, co­ de tutelare m ăruntă a condu­ o rîn d u irii noastre socialiste. fn prezent con diţii optim e le ale clasei m uncitoare, ale In acest cadru general, sa­ im perioasă a lic h id ă rii lor.
ganului de partid şi ele se te r­ operativa „R etezatul" şi co­ ce rilor o rg a n iza ţiilo r de masă, pentru prepararea s o lu ţiilo r la ria ţii sînt ob lig aţi să respec­ întărirea o rd in ii, disciplin ei
mina cu h o tarîri şi masuri operativa de consum au ana­ metode care con tra vin p rin c i­ NICOLAE ZAMORA Injectabile sterile. ţărăn im ii şi in te le ctu a lită ţii din te program ul de lucru, să fo lo ­ si răspunderii reprezintă una
practice pentru Îm bunătăţirea lizat activitatea organ izaţiilor p iilo r conducerii dc către par­ secretarul Comitetului patria noastră. sească integral tim pul dc m un­ din m anie rezerve in o b ţin e ­
munc ii In dom eniul analizai. de U.T.C., sindicat, com isiilor tid. Am am intit acest lucru de­ orăşenesc de partid Haţeg * i In baza p rin c ip iu lu i socialist că, să-şi însuşească şi să res­ rea unor p ro d u ctivită ţi şi o ii -
A stfel dc analize a făcut co­ de femei, asociaţiilor sportive oarece nu o data am în lîln it pecte cu rig urozita te tehnolo­ cicnţe înalte în întreaga eco­
giile. să folosească raţional si
m itetul orăşenesc sau biro u l în problem e legate de s tilu l şi nomic. Aceasta sc cere p riv i­
sau asupra m odului în care metodele do muncă, dc educa­ intensiv dotarea tehnică, ma­ tă în sensul său cel mai larg
com itetul orăşenesc o) U.T.C. rea m em brilor o rg an izaţiilor te riile prim e Şi m aterialele, să şi mai cuprinzător: ca d is c ip li­
se ocupa de educarea com u­ de masa. de participarea lo r la se preocupe de ridicarea ne­ nă a m uncii, rig urozita te în a-
nista a tin e re tu lu i şi m obiliza­ realizarea sarcinilor de pro Măsuri pentru contenita a n ive lu lu i profesio­ plicaroa teh nolog iilor, co re cti­
rea acestuia în producţie şi la ditcţio. la munca cultural-edu- nal. să respecte norm ele de tudine şi scrupuloziiate în în ­
a c tiv ită ţile patriotice, a c tiv ita ­ cativă. La aceste analize a fost consolidarea protecţie şi securitate a m un­ de plinirea d isp o ziţiu n ilo r $i
tea co n siliului local sindical scos in evidenţă faptul că u cii. să gospodărească şi să a­ sarcinilor de serviciu pe în ­
cu p riv ire la organizarea în ­ u rle şedinţe şi adunări ale o r­ succeselor I pere bu nurile proprietate so­ treaga ie rarhic a răspunderi­
trecerii socialiste, ridicarea ca­ ga nizaţiilor de masă se desfă­ cialistă. să participe activ la lor.
lific ă rii m u n cito rilo r şi aplica­ şoară slab. m aterialele ce se Planul de producţie la j dezbaterea şi soluţionarea p ro ­ Dc aceea. în s p iritu l noii legi.
rea noului sistem de salariza­ prezintă nu se referă la pro­ p rin cip a lii Indicatori pe anul ; blem elor generale ale a c tiv ită ­ colectivele do salariaţi din
re. co n trib u ţia com itetului o- bleme majore, discuţiile au la 1969 al cooperativei meşte j ţii economice, ţoale u n ită ţile ju de ţu lui nos­
răscmesc al fem eilor Io edu­ bază numai ceea cc cuprind şugăreştl „R etezatul“ din j C apitolul re fe rito r la înche­ tru trebuie să înţeleagă că nu
carea si m obilizarea acestora rapoartele Şi nu problem ele Haţeg a lost realiza! şt de- j ierea con tra ctulu i de muncă, se vor puica rezolva m arile
pentru realizarea sarcinilor do rele mai im portante pe care Io păşit sim ţitor. Cu ocazia a- j stabilirea vechim ii n e întrerup­ sarcini cc nc revin, nu vom
producţie şi înfrum useţarea o- ridi» â viata la fiecare lo r de dunării generale la care s-au j te în aceeaşi unitate şi a ve ­ putea pune în valoare m arile
roşnlui. Muncă, fapt cc nu perm ite ca tăcui cunoscute succesele i chim ii neîntrerupte în muncă, rezerve din economie, dacă nu
Aceste analize au ofe rit p ri­ aceste adunări să adopte mă­ respedive. cooperatorii au j are scopul de a determ ina le ­ vom întrona o ve rita b ilă o rd i­
le j de evidenţiere a necesi­ suri corespunzătoare pentru b o tă ril $| o seamă dc mă- I garea mai slrînsă a sa la ria ţilo r
tă ţii ca biroul orăşenesc de îndreptarea lu c ru rilo r. Aseme­ suri care să delerm ine reali- i ne si disciplină în toate sec­
partid să-şi îmbunataieast «1 în nea aspecte au fost. caracteris­ zarea de in dica tori superiori j de u n ită ţile din care fac par­ toarele de activita te. A c ţo -
mod substanţial metodele de tice o rg an izaţiilor ll.T C . de In în acest an. A stfel, num ărul j te. lichidarea flu c tu a ţiilo r în nind energic în acest mod. a-
s p rijin şi îndrum are acordate abator, construcţii, reţele e­ de cooperatori va creşte cu i unele sectoare de a ctivita te şl siqurăm realizarea exem plară
org an izaţiilor de masă. Ca o lectrice. autobază, la cele de 25, sc vor crea peste 40 dc ; a d ific u ltă ţilo r pe care acestea
prună concluzie pe rare am sindicat de la autobaza 7 Ha­ o pre ved erilor u ltim u lu i an al
produse noi, se vo r organl- j
despnns-o cu aceste ocazii a ţeg şi altele. za con sfătuiri eu populaţia. j le generează. In acest sens. cin cina lu lui.
fost aceea că nu to ii membru C ontrolul. îndrum area şi cursuri pentru ridicarea ca- j
de partid aflaţi in conducerea s p rijin u l org an izaţiilor de par­ Ii f Ic Arii. vo r II crealc noi •
o rg a n iza ţiilo r U. T. C. şi tid nu se re7.umă însă numai spaţii pentru secţiile Meră- i
C..OCFS. participă la realiza­ la dezbaterea a c tiv ită ţii orga­ rie, lln lcb lg e rie , tim plărie sl j
rea sarcinilor ce Ic revin. n iza ţiilo r de masă şi a com u­ artizanal. ;
Pentru a veni în s p rijin u l o r­ n iştilo r care activează în a­
ganizaţiilor respective, la in d i­ ceste organizaţii Jn şedinţe şi NICU SBUCHEA I Un fla n c
¡ L e g u m e l e „deseos UTO "g r **
e a r r
zintă foarte bine. M u lt ame­ InsMozărî. Dacă nu sînt co n ti­
ninţată de veqelere e. însă nuate acum. dacă nu se leu G radul de mecanizare este
teapa. V or trebui luate ihăsu.i in fiecare zf m asurile Impuse desigur, mai redus. Dar nu tre ­
pentru ca degradarea să fie de situaţia lo tu rilo r însllozn- buie să uităm că u tila je le şi
preîntîm pinală. C entrul de l.i le. toata truda şi toata c h e l­ mecanismele din dotare sîm
m ii de kilogram e. S-a pierdu*, Hunedoara a înregistrat şl a­ tuiala vor fi zadarnice. Prin exploatate brutal, fără pic dc
după cum se vede, un fond de nul trecut pierderi mai mari această supraveghere, prin mă­ lică a cuptoarelor nu ne a ju ­ g rijă, defeclindu-se rapid. Pe
marfă care. pe lingă faptul că tă.
dccît alte centre. Şi asta nu suri urgente. In funcţie de sl- lin ia e xtin d e rii m ecanizării nir
aduce pagube lînanciare. lip — Sînlem d e ficita ri în ree:»
pentru că nu s ar pricepe oa­ luaţie, „via ţa * stocu rilo r de luat măsuri pentru co n fe cţo
seşte piaţa dc produse în anu­ ce priveşte mecanizarea ope­
menii de acolo la legume, dar legume trebuie prelungita as*- narea a încă 5 benzi transpor­
m ite perioade. ra ţiilo r — este dc părere in g i­
va trebui să fim noi pu ţin Ic) ca ele să facă faţă stării toare şi dotarea cu două auto
— Cauzele unor olerderl atît mai categorici cu ei. vrem ii pentru a puica acope;* nerul loan A rgint. Demo­ stîvu ilo are şi două lopoţi mc
de mari, ne spunea tovarăşul Am iacul o scurtă p riv ire o c il mai m ult tim p cererea dc larea cuptoarelor şi eva­ canice.
Teodor liergluan, directoru l cuarea m aterialului durează O bse rva ţiile in g in e ru lu i şc!
I.L.F.. stau în principal în fap­ supra m odului cum sint păr consum. Acest lucru, mai cu încă prea m ult. Jum ătate şi sînt reale. La secţia cuptoare
trate legum ele în cele două seamă, trebuie să-l înţeleagă chiar mai m ult din (im pui to­
tul că legumele au fost In in dustriale este încă m ult do
m unicipii. Perioada cea mai la tim p to ii lu crătorii, şefii d? tal. La ora aciuată nu dispunem
feefate încă de la recoltare. Oalele cu oţel lichid sini transportate de macarale uriaşe spre locul de turnare in lingo- decit de 8 benzi transportoare. lucru şi sînt necesare mufe«
critică pentru ele abia înce­ depozite, şefii dc centre din strădanii pentru a se ajunge I*
Faţă dc această stare de lu ­ pe S au depus e fo rtu ri mari dom eniul com erţului cu le g u ­ liere. Aspect din hala de turnare a oţelârieî electrice de la Hunedoara. 4 autostivuiloare. 2 auloîncăr- ceea ce in opinia şefului de»
cruri, silozurile noastre se pre­ in toamnă pentru ach iziţii şi me şi fructe. caloore pe şenile. Dar nici seclie se cheamă o situ a ţia
acestea nu funcţionează în per­
manenţă. Unul din autoîncăr- norm ală. In acelaşi tim p însă,
se im pune şi precizarea că,
cătoarc stă dc un an. altu l de
deşi mereu am plificat ca im por
cîtevo luni din cauza lipsei pie­
In lre preocupările actuole a­ mice şf sociale este grea. selor de schimb. lanfă. sectorul re p a ra ţiilo r )»»
le conducerii pa rtidu lui şi sta­ com plicată şi plină de răspun­ — In cc ne priveşte, soco­ rece a fost tratai de Direcţii»
tu lu i nostru, un loc deosebit CONDUCERII VIITII SOCIALE dere. „A c tiv ita te a de condu­ tesc că depunem toate e fo rtu ­ mecano energetică şi conduce­
de im portant tl ocupă perfec­ cere a v ie ţii sociale, spunea rile — conclude şeful secţiei. rea com binatului ca un dom e.
ţionarea organizării şt condu­ tovarăşul N icolae Ccauşescu— Programarea este judicioasă, niu mai puţin deeît secunda*-
cerii a c tiv ită ţii sociale. Aceas­ este o ştiin ţă — poate mai organizarea la fel. Avem echi­ O dovedeşte însuşi faptul '-ii
tă preocupare este determ ina­ im portantă deeît a lic dom enii pe specializate 51 ne ocupăm înzestrai ea tehnică a acestui
tă de cerinţele sporîle ale dez­ ale ştiin ţe i — deoarece pină de aprovizionarea corespunză­ sector osie departe de ceea cc«
v o ltă rii o rîn d u irii noastre so­ CiOASIERt l i l i l í tV IH la urină are repercusiuni largi toare cu m ateriale Indicele de trebuie şi poate să fie. De ace
cialiste. de obiectivele şi sar­ asupra în tre g ii societăţi“ . u tiliza re a fondului dc tim p ea nici nu-j de m irare că în
cin ile com plexe puse de Con­ In a c liv ita lc a de conducere este de 98 la sulă, iar produc­ com paraţie cu o ţe lă riile m oder­
gresul al X-lea al p a rtid u lu i a v ie ţii sociale, precum şi din tivitate a fizică a m uncii rid i­ ne po care le deserveşte, secţie
în toate dom eniile precum şi fiecare dom eniu în parte, nu cată. Trebuie să fun mai m ult cuptoare industriale seamănă
de diversificarea fără prece­ parte, capacitatea socialism u­ ducere colectivă, care să per­ rite şi variate forme, deoarece buri dc păreri cu factori com ­ se pol adm ite im p ro viza ţii şi s p rijin iţi. cu o ., rudă săracă.
dent a v ie ţii sociale» Făurirea lu i dc a elabora noi măsuri şî m ită înfăptuirea, in cele mai i robii iu să ţină seama dc spe­ petenţi referitoare ia chestiu­ nici măsuri insuficient qîndi- Rezultă deci că la secţia cup­ Aceeaşi constatare este v i-
s o u rto lu M x ia lis ic m u lli'a le so lu ţii în vederea aulopcrlec- bune con diţii, a m arilor sarcini cificu l ponderea şi greutatea nile asupra cărora se vor lua le. Pentru a înlătura această toare in dustriale mecanismul labilă şi in ceea ce p riv e ş ti
ia) dezvoltate cerc, pe lînqă D onării sale şi. pe dc altă şi problem e ale v ie ţii econo­ problem elor cc Io are dc re­ decizii sau măsuri, s l preve­ po sib ilita te este necesar să m uncii nu are dereglări, că se colaborarea dintre cei irei fa-’
o linie po litică generali» clară, parte, iaplul că socialism ul mice şi sociale. zolvat. In această direcţie, un dem consecinţele im ediate şi învăţăm mereu şi tem einic,
care a lost stab ilită de partid dispune de p o sib ilită ţi Şi re­ Realizarea conducerii colec­ rol tot mai a cliv şi im porlnnl mai îndepărtate ale acestora. să fim in pas cu tot ce este face m ult pentru ca durata re­ lori- Nu o dată s-a dem onstrat
şi o intensă muncă organiza­ surse inepuizabile, in ţoale do­ tive arc ca scop să înlăture îl au adunările generale ale O rice decizie şi ho lă rire im ­ îna intai in dom eniile ştiin lc i, p a ra ţilo r să S2 reducă la lim ita practic că alunei cînd. la in te r­
torică necesară asigurării în m eniile. portantă să fie rodul unei o- te h n icii şi c u ltu rii, să stă- interioară. Cauzele trebuie cău­ venţia conducerii com hinatulu*,
continuare a concordanţei A ctivita te a de organizare si dînci chibzuinţe colective şi pîm m pc deplin profesiunea tate in altă parte. Aşa să fie conlucrarea secţiilor ruptoa o
dintre forţele de producţie şi conducere in orice domeniu individuale. pentru a evita sau specialitatea in care lu ­ oare ? Cerem părerea tova ră­ industriale, reparaţii sid eru rg i­
re la ţiile do producţie, pentru social în fiecare sector de luarea unor măsuri necores­ crăm. La toate acestea se a- şului V irg il Cit lan inginerul ce şi oţe lărie s-a soldat eu a­
progresul general al o rin d u irîi muncă, de mai mică sau mai C o n s u l t a ţ i e punzătoare situaţiei date. dauqă, ca o cerinţă foarte im ­ şei al D irecţiei mecano-ener- devărate recorduri in reduce
noastre Tovarăşul Nicolae mare im portanţă, dar necesar Conducerea unei în tre p rin ­ portantă? însuşirea p o litic ii getice. rea duratei rep ara ţiilo r. Tnler
Ceouşcscu. la plenara C.C. al societăţii, nu este un lucru deri, a unei cooperative ag ri­ ş tiin ţific e a p a rtid u lu i nostru, — Lăsînd la o parte cauzele lo cu to rii ne au citat cu vădită
P.C.R. din decem brie anul tre ­ uşor dc înfăp tu it, ci aceasta cole. a unei in stitu ţii, precum a concepţiei sale filozofico de­ obiective, trebuie să spunem satisfacţie exem plele cuptoa
n d . spunea : Ne preocupăm ru presupune pregătire, pricepere, şi a unui m unicipiu, oraş sau spre lume şi societate — ma­ că activitatea de reparaţii este relor M artin nr. 8 şi 5 de la
toată răspunderea să găsim so­ competenţă $i un înalt sp irit a rb ilra riu l în luarea hotărî- salariaţilor. ale ţăran ilor coo- comună necesită o vastă mun- terialism ul dialectic şi istoric. încă grevată de o scamă de in ­ oţclă ria nr. 2. cind re p a ra ţiile
lu ţii pentru a asigura perfec­ de răspundere. Intr-adevăr. în rilo r şi deciziilor, să fru c ti­ poralon şi altor oameni ai (ă de studii, cercetări, an a li­ îm bunătăţirea şi perfecţiona­ conveniente de natură su b ie cti­ n-au durat deeît 4 şi respectiv
ţionarea continuă a a c tiv ită ţii con diţiile ariua lc, cind ne fice experienţe valoroasă a numen1, care sînl chemate să ze m u llila lcra lc, desfăşurate în rea organizării şi conducerii vă In prim ul rînd este vorba 3. 5 zile, faţă de 150-180 ore in
in toate dom eniile, accelerarea aflăm in fala unor problem e specialiştilor, a cadrelor. a participe n e m ijlo cit la orga­ timp, de către d ife rite colec­ v ie ţii economice Şi sociale, r i­ de lipsa de corelare a m uncii mod norm al. Este oare ncvoio
progresului neîntrerupt al so­ complexe, dc o mare varietate masei largi de oameni ai m un­ nizarea producţiei şi a m uncii, tive. De asemenea, sc cere a dicarea n ive lu lu i ş tiin ţific al in tre cele două secţii de cup­ de o altă pledoarie mai eloc­
cie tă ţii noastre socialiste*4. cslu foarle greu, dacă nu cii. In co n siliile populare, în la dezbaterea şi rezolvarea fi in vcsliq ale o m ultitu dine în lre g ii a c tiv ilă ţi au o im por­ loare in dustriale şi rep ara ţii s i­ ventă pentru perm anentizarea
lu liu o r problem elor de interes
Perfecţionarea organizării şi d iia r im posibil ca un singur com itetele de direcţie, in con obşlesc. de aspecte, fenomene, ro la lii. tantă h o lă rîtoa rc in asigurarea derurgice şi dintre acestea şi acestei practici ?
adm inistraţie.
la
s iliile de
conducerii a c tiv ită ţii politice», tendinţe şi p o sib ilită ţi mate­ de zvoltă rii rapide şi m u ltila te ­ oţelărie. Deşi reducerea dura- Bătălia pentru cele trei m i­
om. o ricîl de hi nc ar li pre­ toate n ivelu rile, conducerea co­ Din activitatea de conducere riale şi umane, precum şi ra- tc*i reparaţiei este o cauză co
economice si social e ullu- lectivă presupune îmbinarea rale a ţarii, în crearea de noi lioane tone de oţel se desfă­
ralc porneşte de- la preocupă gătii. să poată cuprinde şi lac parte lio lă ririlc . deciziile p o rlu ri tu a lic in s titu ţii şi p o sib ilită ţi m ateriale şi spiri- nuină, cei trei Iar tori nu a cţi­ şoară acum po întreg ul tro n ’,
răspunderii fiecărui membru >i m ăsurile cc sc adoptă în iim lă li superioare şi in fe rio a ­ onează în comun. coordona*.
rile fundam entale ale socia­ rezolva cu competenţă Şi ope­ af acestora pentru dom eniul lualc necesare în a in tă rii pc ru întregul arsenal de m ijlo a ­
lism ului. ale p o litii ii ş tiin ţi­ ra tiv ita te m ultiplele şi e x i­ încredinţai cu răspunderea d ife rite problem e şi (are în re. Toate acestea presupun o drum ul socialism ului şi com u­ De aceea sc pierde m ult tim p. ce disponibile. O dală cil pri
fico a p a rtidu lui, do la con di­ ultim ă instanţă, au repercusi­ activita te sistematică, p la n ifi­ nism ului. A poi mă surprinde că şeful mele succese înregistrate, a­
gentele cerinţe ale v ie ţii. De pentru h o lă rîrile luate în co­ cată şi. înainte dc orice, capa- secţiei prezintă un asemenea
ţiile concrete ale etapei isto­ uni asupra întreg ii societăţi pare însă clar că flancul ie-
rice în r a r e ne aflăm, precum aceea, renunfindu-se la condu­ lectiv, in vederea unei ar l i şi fiecărui om al m uncii (îla tc de a face fală acestor VASILE ASANACHESCU procent de utilizare a tim pu lu i p a ra ţilo r la rece este încă
şi de la tendinţele ele perspec­ cerea unipersonală, core nu v iiă ţi rodnice şi eficiente Re­ Rcnl.ru a' fundamenta solid problem e Capacitatea de a lector universitar dc lucru. Starea disciplinară în descoperit si uşor vu lne rabil la
tivă ale» de zvoltă rii societăţii < onducc se însuşeşte, se în­ Io Academia de ştiinţe seefie este foarte slabă. A ici d ificu ltă ţi. Dc aceea m îîsunio
mai corespunde actualei clape, alizarea conducerii colective, lio lă ririlc cslc nevoie să cu­
noastre. îm bunătăţirea şi per in toate sferele a c tiv ită ţii so­ noaştem Icm einic silu a lia con­ vaţă ca orice ştiinţă, şi aceas­ soclal-politice se înregistrează cele mai m ulte de consolidare se impun de la
ferţinnaroa conducerii v ie ţii partidul promovează m ron- tă artă de a conduce d ife ri­ „Ştefan Gheorghiu" abse nţe nem otivalo şi desfaceri sine, ru maximă p ro m p titu d i­
sociale demonstrează, pe de o sc< venţă forme variale de con­ ciale, se înfăptuieşte în dife- cretă, să întreprindem schim ­ tele dom enii ale v ie ţii econo­ Bucureşti ale contractelor de muncă. ne şi eficacitate.