Page 94 - Drumul_socialismului_1970_02
P. 94
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4712 f t SÍMBÁTÁ 28 FEBRUARIE 1970
■ M M M M « ,kr.t3rv3m*i^tB6r«y.ijàa<hôn>^/«^iC*«Ui
Comunicatul Direcţiunii \
S-au încheiat lucrările
P.C. Italian privind ATLAS
evoluţia crizei de guvern sesiunii Biroului f. S. II. *
) s
ROMA 27. — Coresponden „Direcţiunea P.C.I, — conti
tul Agerpres N. Puicea, trans nuă comunicatul — consideră KH A R TU M 27 (Agerpres). — Gensous, secretar general al „TU -15r, BUN DE ZBOR \
mite: Direcţiunea Partidului că tratativele au demonstrat La Khartum. s-au încheiat lu F.S.M., cu privire la activita \
Comunist Italian, Snlrunită sub de acum imposibilitatea de a crările sesiunii Biroului Fede tea federaţiei in perioada care s Modelul expenmentol ol
preşedinţia lui Luigi Longo, se ronslîlui, pe baze cvadri- raţiei Sindicale Mondiale, la a trecut de la cel de-al 7-lea ovionului „TU-154" a tre y
secretarul general al P.C.I., a partile, un guvern care să răs care au luat parte delegaţii Congres Mondial Sindical de cut cu succes toate pro
examinat ultimele evenimente pundă aşteptărilor şi cerinţe sindicale dintr-o serie de ţări Lele. Potrivit poretii pilo S
legate de evoluţia crizei de lor maselor muncitoare. M a ri din Asia, Africa. Europa şi A la Budapesta şi cu privire la \ ţilor de încercore, ovionul
guvern. Intr-un comunicat, le lupte muncitoreşti şi popu merica Latină, bugetul F.S.M. pe anul 1970. \ este uşor de manevrat şi \
dat publicităţii Ja 27 februa lare, succesele obţinute, pro Din parlea Consiliului Cen Participanţii la lucrările se \ confortabil. s
rie, Direcţiunea P.C.I. îşi ex gresele pe calea realizării u- tral al Uniunii Generale a Sin siunii au adoptat, printre alte Noul tip a preluat ci-
primă dezacordul faţă de mo nitătii sindicale, noile acţiuni \ teva din cohtăţile mode \
dul în care se desfăşoară tra- unitare şi pe plan politic, In dicatelor din Republica Socia le, planul de activitate pe 1970 s \
lativcle pentru formarea unui cadrul Parlamentului şi în în listă România. a fost prezentă şi chemarea Biroului F. S M. lelor anterioare : viteza s
nou guvern. Încetineala cu treprinderile locale au demon o delegaţie condusă de Larisa adresată sindicalelor şi oame \ iui „TU -104“ (900 kilome
care se duc aceste tralative. strat cit de importante sini as \ tri pe oro), roza de a c
neclaritatea şi ambiguitatea tăzi în Italia forţele democra Munleanu, sccrelar al CC. al nilor muncii din întreaga lume ţiune o lui „IL-16" (pînă \
celui de-al s
privind conţinutul lor politic, ţiei şi progresului politic şi so U.G.S.R. cu ocazia îm plinirii a 25 de ani \ lo 5 000 kilometri). capo- \
interpretările obositoare şi cial", se subliniază in ro n li- Delegaţii au examinat ra de la Icrminarea citatea de a ateriza pe \
contrastante ale unor formule nuare în comunicatul D irecţi poartele prezentate de Picrre doilea război mondial. \ o pistă nu mai more de
echivoce provoacă o justă unii P.CI. VIETNAMUL DE SUD. - Membri cii Forţelor de Eliberare, gata pentru a pleca spre fron un kilometru, osemenea \
reacţie negativă şl preocupa „Există astăzi posibilitatea tul de luptă, in An Giang, vestul provinciei Nam Bo. s ovionului „AN-10" \
rea tuturor celor care tin la de a se da viaţii unui guvern \
prestigiul instituţiilor şi la care să reprezinle un pas îna I/IDEOTELEFON \
60arta vieţii democratice In inte în această direcţie, un \ iN CULORI \
Italia... Reprezentanţii celor guvern rare să mearqă pc o Sesiunea Consiliului ministerial Preşedintele Iugoslaviei şi-a \
patru partide, care intenţio cale nouă în relaţiile dintre s Cel dinii," videolulelon \
nează să pună pe picioare o stat şi masele muncitoare, care in culori din lume o fost s
m ajorilalc „orqanicfi" şi „au să recunoască pe deplin, fără al Organizaţiei Unităţii Africane eolizot de firma jopone-
tonomă", au demonstrat de discriminări puterile şi prero încheiat turneul în Africa lq „Tokio Shibouro Elec \
fapt. In aceste ultime săptă- gativele Parlamentului, auto \ tric Co.". Prototipul ur- \
mlnl, că o astfel de mojorita- nomia adunărilor elective lo ADDIS AIIEUA 27. - Cores sistă Comitetul eliberării, care \ meozo să fie prezentat Ic
tate nu exista de Inc şi că cale, normele precise ale legii, pondentul Agerpres la Alger, a avut recent o reuniune in lo BELGRAD 27. — Corespon priveşte dezvoltarea re la ţiile ' Tito — a rezultat deplinul a Expoziţio Mondială care (
dezacordul lor asupra tuturor \ deschidă î
convocînd pînă Ia siîrşilul C. Benga transmite: In rapila calitatea Moshi din Tanzania, dentul Agerpres, N. Plopeanu, bilaterale dintre Iugoslavia şi cord asupra faptului c j loai.e urmeoză să - şi
problemelor principale este primăverii, alegerile comunale, la Etiopiei, Addis Abebu. s-au a adresat un apel statelor transmite : Preşedintele R.S.F. tărite vizitate cit şi in ceea ţările mari m ijlocii şi mici \ porţile lo 15 martie, la \
profund“ . provinciale şi regionale". deschis vineri după-amiază lu membre ale O.U.A. ccrîndu-le Iugoslavia losip Broz Tito, s-a ce priveşte discuţiile purtate trebuie să participe -'e bază de \ Osako.
crările sesiunii bianuale a să-şi reconsidere relaţiile cu înapoiat vineri din turneul în asupra celor mai importante egalitate în drepturi ta rezol \
C onsiliului ministerial ol O rga ţările occidentale care r.prijină treprins în mai multe ţări din probleme ale situaţiei In varea problemelor mondiale. \ TRANSPLANT \
actuale.
Pre
nizaţiei Unităţii Africane. Cele regimul rasist din Africa de Africa. ternationale R S. F. Iugosla Democratizarea relaţiilor inter \ DE SPLINA \
şedintele
Intr-o declaraţie pe care s
Vizita ministrului comerţului exterior 41 de state membre ale orga Sud. făcut-o la sosire, preşedintele via a menţionai în p r i naţionale, a continuat preşedin \ Chirurgii de Io spitalul \
tele RS.F.I., constituie
unul
nizaţiei sini reprezentate
de
miniştrii de externe sau de ad Tito şi-a exprimat satisfacţia mul rind holărîrea tarilor vi din imperativele vremurilor \ Universităţii din Louisvil-
al României în R.F. a Germaniei juncţii acestora. In cursu' dez zitate dc a-si apăra suveranita noastre. In cursul c o n v o rb iri \ 'e Kentucky, ou realizat \
baterilor vor fi discutate apro lată de rezultatele pozitive ale tea şi integritatea. In mod deo lor puriate s a menţionai că o operaţie de kronsplon- i
BONN 27 — Corespondenlul al economiei. La întrevederi a xim ativ 30 dc probleme înscri Avioane israeliene călătoriei sale, atît în ceea ce sebit — a arătat losip Broz a fost condamnată politica de \ lare o splinei, care con-
Agerpres, M. Moarcăş, trans luat parte Constantin Ooncea. se pe ordinea de zi, prinlre apartheid, colonialismul şi nen \ r.tituie o premiero în
mite: In conlinuarea vizitei pe ambasadorul României la Bonn. care evoluţia situaţiei din O au bombardat colonialismul. domeniul transplantărilor \
care o face în Republica Fe V in eri scara, în încheierea rientul Apropiat, problem ^ Rho Preşedintele Tito a arătat că \ ae organe. De peste un \
derală a Germaniei, ministrul vizitei pe care ministrul co desiei Şi alte chestiuni re fe ri unele obiective U Thant intervine pentru soluţionarea s-a obţinui un acord deplin a s an. ei oveau în observo
comerţului exterior al Româ merţului exterior al României toare la situaţia politico şi c- supra necesităţii intensificării s |îe un bolnav de leuce \
niei, Cornel Burtică, a avut în cmiomică dc pe continentul' a conflictului arabo-israelian activităţii ţărilor neangajate mie. Constotînd co molo- \
a iăcut-o în Republica Fede egiptene
trevederi cu dr. Alex Moller. irican. Delegaţii vor examina în acest sens el a subliniat s cia a atins un punct cri
rală a Germaniei, ambasadorul \
ministrul federal al finanţelor, TEL A V IV 27 (A g e rp re s ).- necesitatea convocării confe tic, medicii americani ou
extraordinar şi plenipotenţiar un raport al Comitetului e li . NEW YORK 27 (Agerpres). Yost ambasadorul sovietic, \
şi cu dr. Erhard Eppler. m i al Republicii Socialiste Româ berării, organ al O.U.A. care Un purtător de cuvint m ilitar Secretarul general al O.N.U., la rov Malik. şi cu reprezen rinţei la nivel înalt a acestor făcut opel Io fratele b o l \
nistrul federal al colaborării a declarat la Tel A v iv că avi state \ navului, pentru o cedo
nia la Bonn, Conslanlin Oan- U Thanl. a avut vineri între tantul Franţei, Arm ând Be- \
economice. M inistrul român va prezenta situaţia actuală oane israeliene au efectuat v i vederi separate cu reprezen rard. Anterior, el avusese o s splina sa. fapt pe care
Tn încheiere, preşedintele T i
s-a in tîln it apoi din nou cu cea, a oferit o reccplie in sa din teritoriile africane aflate neri un raid de bombardament tanţii la O.N.U. ai celor patru întrevedere cu ambasadorul lo a declarat că în timpul tu r i ocesto l-o acceptat. Ei \
Kerl Schiller, ministrul federal loanele Ambasadei române. sub dominaţie colonială şi ra asupra unor obiective egiple mari puteri în problema O rie n britanic, lordul Caradon. neului său a constatat că e- speră co, după operoţie. \
ne in partea de sud a Cana tului Apropiat. EI a discutat Este pentru prima oară cînd xislă încă mari posibilităţi In \ globulele albe „fabricate“ \
lului de Suez. U Thant intervine in efortul dr. splina donato vor pu
consecutiv şansele unui acord întărirea colaborării şi ~oope \
Inlr-un comunicat, m ilitar diplomatic al celor patru mari rării în domeniul economic In s tea combate celulele bol \
dat publicităţii la Cairo s-a între cei patru în problema puteri în vederea unei soluţii nave din sîngele primito \
„S. U. A. sînt implicate în operaţii confirmat atacul efectuat de a- conflictului arabo-israelian cu care să reglementeze situaţia tre Iugoslavia şi tarile africa a r spitalului menţionează \
rului. Un prim comunicat
din O rientul Apropiat.
viatia israeliană.
reprezentantul S.U.A., Charles
ne vizitate.
că starea celor doi fraţi s
este satisfăcătoare.
militare in Laos" misîa srnatorială pentru anga
jamentele militare ale S U .A .
în slrâinălale a adresai o scri Ecuadorul a sechestrat o seama de deosebirile ideolo ECLIPSA Şl... \
soare secretarului de slab YY’il- navă dc pescuit americană, a gice. APOCALIPSUL
ON 27 fAger- G olfului Tonkin, „W ashington liam Roqcrs. prin care cerc ca s C U R I E R anunţat joi congresmanul re \
presa americană Post" scrie că. dc la 15 fe ambasadorul american din publican Thomas Pelly. El a ❖ O * s Lo 7 mortie, după cum i
>te care demon- bruarie. 170 de avioane ce au Laos C rn rg r Gndley. să fie menţionat că sechestrarea na Ministerul de Externe al s-o moi enunţat, se vo
ventia din ce în decolat dc pe aceste pnrl-avi- chemai la Washington pentru vei s-a efectuat in momentul Cambodgici a adresat Amba \ produce o eclipsă totală l
ă a Statelor Uni- nano au bombardat numeroa a tare depoziţii în fala subco In ultimele zile, unităţile Guvernul poruvian a botă- în care aceasta se afla la o sadei SU.A. din Pnom Penii \ de Soare. Ea vo puteo :i \
Ziarclc din Wa- se regiuni )ao|irnc. Intr-o de misiei în legătură cu im ix ti Guvernului Revoluţionar Pro rît exproprierea definitivă a distanţă de 3.5 de mile dc ţăr o notă dc protest in legătură \ observată In condiţii op \
înţă că. la misiu- claraţie făcută la Saigon, co unea S ll.A . în această tară. vizoriu al Republicii Vietna complexului agro - industrial murile ecuadoriene. cu atacul declanşat la 3 fe lime în locolîtateo mexi
îbafrtamcnl ale a- mandantul fiolei a şaptea a în Preşedintele Comisiei senato mului Hc Sud şi-nu intensifi Cnrtavio. în baza legii p ri bruarie de forţele americano- \ cană Miahuotlon din re \
1-52“ dislocate la cercat să justifice acţiunile a riale pentru probleme externe. ent otacuYilc asupra poziţiilor vind reforma agrară Această ♦ O # saigoneze asupra unei regiuni s yiuneo muntoosă Oaxoca \
bazele din Asia de sud-est, viatiei am rrirane „p rin lr o în W jlliam Fnlhnqhl a ceru! ta amcricHno-saignnezc. Miercuri proprietate se întinde pe o din provincia cambodgiana Mico locoiîtote. cu o
Consiliul japonez pentru in
participă şi aviaţia flotei a răutăţire o situaţiei din haos". rîndul său. guvernului să fie noaptea şi joi dimineaţa, a suprafaţă de 7 R,3f> hectare şi terzicerea armelor atomice şi Takco In cursul acestui atac \ populaţie de 15 000 dc \
In Congres, lot mai mulţi se odus la cunoştinţa opiniei pu declarat un purtător de cu- se află în departamentul L i — menţionează documentul \ locuitori, patru hoteluri \
7-a. care patrulează In apele cu hidrogen a trimis Ambasa
nalori îşi exprimă îngrijorarea blice americane adevărul de vînt al corpului expediţionar bertad clin nordul ţârii, fiind amintit - au fost ucişi 3 ce \ şi o stradă povotă, o fost
arătînd că Laosul nu trebuie spre rolul pe care W ashingto american în Vietnamul de administrată, temporar, dc dei .S.U.A. de la Tokio un do tăţeni camhodgieui, iar alte de a dreptul invodotă de \
să devină un nou Viei nam. nul îl joacă în Laos, deoarece sud. artileria forţelor patrio funcţionari guvernamentali. cument in care cere evacua persoane au fost rănite. <t estronomi venii, din tootc
rea imediată a armelor chim i
tice a atacat 24 de instalaţii
Mesajul special „N u mai avem îndoieli că Sta este greu de afirmai şi susţi m ilitare americane şl saigone- Măsura prevede exproprierea ce stocate, după aprecierile studio viitoarea eclipsă \ s
colţurile lumii pentru a
di
plantaţiilor, instalaţiilor,
nui că Slalele Unite nu sini
tele Unite sînt, implícale în n-
peralii m ililare în Laos", a implicate în operaţiunile m ili 7.e Trei dintre aceste bombar verselor construcţii, precum şi consiliului, la baza militară \ Fenomenul astronomic
al preşedintelui declarat senatorul Sluart Sy- tare şl in această tară din A damente au fost considerate a maşinilor şi echipamentului americană Yokota. In partea In încheierea v izitei in are însă şi un revers de a \
minqton. De asemenea, subco- sia dc sud-est. de comandamentul american acestui complex de vest a prefecturii Tokio. mai multe ţâri europene, mi*, dreptul comic, generat de \
Nixon adresat ca importante. Consiliul protestează îm potri nistrul dr externe al Israelu i ignoranţa locuitorilor din
♦ 0 * va stocării de arme chimice lui. Abha liban, a făeut o scurtă \
în Japonia şi cere, totodată, escală la Londra, unde a \ oceastă zonă MuHi lo s
Congresului ♦ <•>❖ Senatul şi Camera Inferioa S IL A . să înceteze imediat ac avut o întrevedere cu şeful cuitori ou început să
Situaţia dramatică a locuitorilor La Moscova au luat sfjrjit ră a statului New York^ au ţiunile agresive împotriva diplomaţiei engleze, Michael \ creadă că el ar constitui \
W A S H IN G T O N 27 (Ager lucrările sesiunii grupului adoptai proiectul de lege p ri Laosului Stcwart. \ un semn de apropiere \
vitor la acordarea treptată a
o., sfirşituiui lumii. De jz
pres). — Preşedinlele S.Ü.A., din regiunea oraşului Napoli m ixt sovieto-francrz dc cola dreptului de vot de la vîrşta \ urma acestei credinţe • / \
Richard Nixon, a adresat Con borare în domeniul medicinei de 18 ani Legea adoptată pre ♦ o *
gresului un mesaj special, prin şi tehnicii medicale, informea Guvernul spaniol a hntârit s verile din neştiinţă, ou L
POZZUOLI 27 |Agerpres). - vul lor în 1959. De mai mult vede reducerea lim itei de Intr-un interviu acordat avut de cisllgat in primul
tare preconizează micşorarea ză agenţia TASS. C.’u acest vîrstâ la 20 de ani pentru a- ziarului guatemalez „Prcnsa să hlnchczc 10 la sută din va s
fondurilor destinate unui nu Situaţia devine dramatică pe timp. pasagerii carp debarcă prilej, a fo^t semnat un plan loarea cheltuielilor prevăzute rind. . vinzătorii de lumi s
litoralul din regiunea oraşului lngerîle din 1071, la 19 ani Libre“ , Gonzato Facio .^egre- \ r.ărî şi obiecte religioase
măr de 57 de programe fede la Pozzuoli trebuie să „urce“' de colaborare intre cele două in bugetul pc anul 1.970-1971-
Napoli şi îndeosebi în zona pentru cele din 1975 şi , in ba, desemnai ministru al afa \ căci. oşteptiiKÎ siirşitn.
rale, pentru a se obline redu pasarela, pentru a atinge che ţări, care prevede efectuarea Sc preei/eazâ că măsura a \
staţiunii balneare Pozzunli, iul portului. sflrşit, la IR ani pentru alege cerilor externe în guvernul fost determinată dc agravarea s ¡urnii, mulţi locuitori se
cerea cheltuielilor guverna în comun a unor lucrări în rile din 1980 noului preşedinte al Republi \
mentale planificate in proiec unde mişcările seismice in te r In ultimele două zile. în zo domeniul aplicării tehnicii e- cii Costa Rica, Jo^e Figueres, fenomenului dc inflaţie, îm \ iosă oibiti de vechile ere
tul de buget pe anul fiscal ne se. amplifică, iar păminful na zăcăminlului de sulf de la leetronice de calcul în medi ♦ O # a declarat că ţara sa va con potriva căruia se încearcă să dmţe din povestiră*' b ib li \
1970-1971 cu 2,5 miliarde de continuii să se ridice şi să Sau Cennaro s-a deschis o fa cină. microscopia electronică, se acţioneze Guvernul n-a \ ce despre opocalips
crape. Joi seara, căpitănia por tinua să promoveze, dezvolta I
dolari. lie, iar noi cratere s-au for în industria farmaceutică etc. Consiliul Comandamentului menţionat care dintre capito
tului, birourile vamei şi cele Revoluţiei din Irak a e rea relaţiilor comerciale cu \ ACCIDENT DE AVION V
Argum enlînd aceste propu ale politiei maritime, precum mat în zăcămînlul de sulf, de statele socialiste fără să ţină lele bugetului vor fi afectate
neri, preşedintele arată că „ne şi două imobile (are erau a- unde ies la suprafaţă gaze a- ♦ O * mis un decret privind e- \ Un avion milito ameri V
cesitatea reducerii cheltuieli menintate cu prăbuşirea au vînd o temperatură dc 150 de Hberarea unui grup de 11 de \ can de tip „Sky Worrior ' \
lor necesare nu a fost n ic i fost evacuate. grade. Străzile şi conductele Guvernele llolivîeî şi R. P. ţinuţi politici, anunţă agenţia \ s o prăbuşit joi in Insulo
odată atît de vitală ca acum. de apă încep să fie afectate de Polone au hotărît să restabi MEN. Punerea lor în libertate Creta Trei din cei patru \
Creşterea costului vieţii, care Locuitorii oraşului Po/.zuoli. acest fenomen. Se aminteşte că lească relaţii diplomatice ta este condiţională de depune \ membri ai echipajului au \
cauzează atît de mari d ific u l unul dintre colc mai populate erupţia vulcanică, care a dis rea unei cauţiuni de 1 000 de C U R I E R \ fost ucişi.
tăţi atît de multor cclăteni ai din regiunea Napoli — 70 000 trus oraşul în 153R, a fost pre rang dc ambasadă, informea dinari (2 800 dolari) pentru s
tării, trebuie să fie oprită. Pen de locuitori — îşî păstrează cedată de o puternică ridica ză agenţia PAP. fiecare In parte. \
tru a face fată creşterii pre Insă calmul. Acest fenomen re a solului, urmată dc puter s NELINIŞTEA
tu rilo r şi dobînzilor este nece neobişnuit nu este ceva nou nice cutremure. s PARI2IENILOR
sar un buget echilibrat". Da la Pozzuoli. Din cele mai s
tele prezentate în mesaj rele vechi timpuri, pămîntu) oraşu t • Neliniştea se acce.ituea-
vă însă, după cum remarcă a- lui „respiră", lncepînd din se . ză in regiuneo ponziono, \ s
gentiile de presă, că m ajorita colul al X Iea al erei noastre, Niciodată, în u ltim ii 25 de f)olitică au rărnas însă pro ’ unde apele Senei conţi
tea acestor reduceri afectează cetatea s a scufundat cu a ani, rezultatele unor alegeri bleme nerezolvate, ca nece \ nuă să înregistreze creş
n-au îost aşteptate în Aus
îndeosebi programele guver proape 12 metri. Ultima mani oane de alegători sînt che ALEGERI ÎN AUSTRIA sitatea unei reforme în invă- teri însemnele peste li-
namentale civile. festare a acestui fenomen a a- tria cu atita interes 5 m ili ţăm int. a unei reforme fis i \ mita obişnuită. inundind s
re
cale, satisfacerea unor
numeroase localităţi.
In
m aţi dum inică să decidă da vendicări ale sindicalelor orăşelul Saint-Georges, de s
că unul din cele două m ari La rin dul lor, socialiştii a fir ] P'ldo. scrie ogenţia Fron- \
partide — P artidul popu'isl ce m ai m ici, poziţia P a rtid u tatea necesară form ă rii unui rezervele pe care corpul e- mă că în ccen ce priveşti' 4 ce Presse, circulaţia popu-
ţi P artidul socialist — va gu lu i p o p u lisl ră m in în d Staţio guvern monocolor. lectora.I austriac le manifes rezultatele obţinute, vie n-ar hitiei se face cu ojutorul \
tă faţă de lib erali s-ar răs-
verna de unul singur in u r nară O schimbare a raportului fringe asupra partidului ca fi un m erit exclusiv al nopn \ bărcilor. Parterele unor \
m ătorii patru ani, sau ele Cum e şi firesc, cele două de forţe ar oferi şi alte va re ar intra in alianţă cu a liştilor, deoarece P artidul so l imobile ou fost evocuote, s
vor reveni la coaliţia guver partide şi-au desfăşurat cam riante decit cea a m a rii coa ceştia. cialist nu s-a m ărginii in De asemeneo. troficul pe
namentală, asemenea celei pania electorală cu scopul liţii şi anume a unei alian anii trecuţi numai la a. juca 1 moi multe căi rutiere o \
care a funcţionat pînă in declarat de a obţine fiecare ţe CU P artidul liberal. Ir. ca Campania electorală pen ro lu l de opoziţie, ci a p arti \ fost oprit. \
1965, tim p de 20 de ani ne m a jo rita te a absolută, ceea ce zul in care acest partid şi-ar tru alegerile de dum inică a cipat efectiv şi la rezolvarea . In regiuneo Loirei, mii
întrerupţi. ar pe rm ite alcătuirea un ui spori numai cu patru sau fost dusă cu deosebită v i unor probleme ' de hectare de pămînt se \
gu vern m onocolor. A c tu a lu l cinci n u m ă ru l mandatelor, goare de cele două partide Socialiştii speră insă să în \ oflă sub apă, ior circa
U n u ltim sondaj al op in iei principale, ele m obilizind \
publice, efectuat suptă m ina cancelar fed eral Josef K laus toate forţele interne p -n tru cline in favoarea lor actuala 4 100 de imobile sînt corn- \
trecută, nu a anlîci)>at v ic a declarat astfel zilele tre a ciştiqa favoarea alegători balanţă a ech ilib ru lu i de. to r plet izolate. Locatorii a-
to ria deplină a n ici unuia cute că nu va accepta să fie ţe, aşa cum apare ea fi ur \ cestora — în număr de \
p rim u l m in is tru al un ui gu Comentariu! zilei lor. Jn general, teme majore ma preferinţelor, deocamda ţ oproximativ 400 - sînt o
d in tre cele două partide. I)in
vern de coaliţie. S in i insă care să facă o diferenţiere tă îm părţite în egală năsură, . provizionaţî cu ojutorul
cei che stion aţi, 44 la sută
p e rso n a lită ţi ale celor două absolută între cele do. ă par ale alegătorilor şi prin anu ' bărcilor. In Normondio, e-
s-au pro nu nţat pentru popu- tide nu prea au existat. Se
liş li ţ i tot a lîlia pentru so p a rtide /auorabt7e unei con poate spune că bătălia elec mite argumente care mizea \ xistâ o situaţie fa fel de
cia lişti. Bineînţeles, însă, că lu c ră ri guvernam entale. zAst- teoretic el ar deveni apt torală a constat într-o dis ză pe cei 400 000 de tineri., ^ alarmantă. Sute de ferme
aceste sondaje nu sînt în fel, W ilh a lm , secretarul ge pentru coa liţie Această jio- pută a nuanţelor tn tim pul care, după scăderea lin iie i au fost izolate, iar mori
totdeauna con firm ate de rea neral al p o p u liş tilo r, a lăsat s ib ilita le este însă fo a ite re guvernării sale. Partidul de virslă pentru cei cu drept i suprofeţe de terenuri agri-
lita te . A m bele partide consi să se întrevadă p o sib ilita te '! dusă. in acelaşi tim p , în :in - po puii st a obţinut unele suc de vot de la 20 la 19 ani., au ^ cole s-ou tronsformot in
deră că au m otive să crea u n or viito a re com binaţii po d u rile celor două p a rtid .? cese în politica economică şi sporit corpul electoral So . odevărote focuri.
dă în v ic to rie In a lcricrile litice. ! .a rîn d u l său, preşe m a ri există serioase re tice n cialiştii îşi pun mari sperau \
dintele U n iu n ii S in d ica le lo r socială, care, bineînţeles, nu ţe în a ciştiga pe cei mai \ CUTREMUR
p ro vin ciale, care s-au desfă- ţe faţă de o astfel d n rezol \
Austriece, A n to n Benya. care îost folosite ca tot atitea ar m u lţi din ei, deoarece in . IN JAPONIA
ţu ra t în m ai m ulte etape, vare. Aceasta, deoarece in gumente in s p rijin u l său )
so cia liştii au m arcat un uşor este in acelaşi tim p si u n u l marea masă a a le g ă to rilo r Astfel, creşterea economiei a campania electorală le-a pro
progres faţă de ad versa rii d in tre lid e rii m arca nţi ai so au strieci, P a rtid u l lib e ra l — înregistrat in u ltim ii doi ani mis reducerea stagiului m i i Un cutremur de inten- \
lo r, fără ca acesta să fie in c ia liş tilo r. a mers c lra r mai da to rită id e ilo r pc care le-a un ritm mediu m ulţum itor litar. Aceste 400 000 de noi 1 sitóte medie s-o produs \
să- îndeajuns de concludent (lc)>arle, deda rin d că el se vehiculat in tr-u n trecut nu a fost imbunădăţit sistemul voturi ar putea să hotărască i vineri în porteo centróla
ilic it su dea siguranţe o b ţi pronunţă pentru form area li firea îndepărtat, deşi se pare de pensii, ia r paritatea şi în ultim ă instanţă rezultat ui ) » o Japoniei. Epicentrul cu \
tremurului s-o oflct in o
n e rii m u lt d o rite i n ia jo rită fi. nei m a ri c o a liţii in toate in i- că a renunţat la ele — nu lin g u lu i este protejată de e- \
se bucură de po pularitate, alegerilor — apreciază ol) i propîereo oraşului lo y a
Cu a tît m ai m u lt eu c it cîş- p re ju ru rile , ch ia r şi in căzu1 fiin d considerat m u lt prea la fectcle negative ale reeva servatorii ' ma. situat lo nord-vest de s
lig u rila au fost o b ţinu te in cind u n u l d in tre cele două dreapta In această situ a ţie . lu ă rii m ărcii vest-germane. \ Tokio.
dauna unor g ru p ă ri p o lil't- m a ri pa rtide obţine m a jo ri fă ră îndoială că o parte din In acelaşi tim p, pe agenda C. VARVARA
Redacţia îi administraţia ziarului : Deva, itr. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane ; 12317 >i 11275, Tiparul I întreprinderea poligrafică Devo. 44065