Page 1 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 1
* * * ******
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A l
* t»
i » ****• ii* t* «
PAGINA A IV-A
s Sesiunea de primăvară a
Uniunii interparlamentare i
t t t
m Agravarea situaţiei din Sudan it m
J
Puternice incidente in J t u U
Irlanda de nord
m C o m e n ta riu l zilei t
. / / . . . . . . .
s Curier, Atlas
ANUL XXII. Nr. 4739 MIERCURI 1 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI V
IN D U S T R IA H U N E D O -
TELEX
R E A N A E S T E C A P A B I
ORARUL CURSELOR
TARO IM
L A S Ă R E A L I Z E Z E O noul orar al curselor
Azi
intra in vigoare
aeriene interne şi exte r
ne ale „Ta rom". O rarul
va fi valabil pînă la 31
Aproape lunar în oraşut Brad răsare cité un bloc. Recent constructorii de aici au predat la cheie beneficiarilor două octombrie.
R A T A ÎN A L T A D E constructorii vor ridica pentru minerii din Ţara Zarandului 155 de apartamente. prevăzute legături mai
blocuri cu cite 30 de apartamente şî urmează ca pinâ la 1 Mai să se mai predea un bloc cu SS de garsoniere. In acest an
In actualul grafic sînt
bune cu celelalte mijloace
de transport feroviare,
ma
E F IC IE N T Ă EC O - Permanenţele unui ritim e şi s-a dispus spo
rutiere, fluviale şi
rirea num ărului dc curse
Se diversifică zilnice pe itinerarele
cele mai solicitate. Astfel,
se reînfiinţează liniile
IIC A dialog util sectorul de Timişoara şi retur. C luj—
* i T n . T t interne Bucureşti— C lu j—
Proiecte cu prestaţii Constanţa ; traseele in
terne cele moi solicitate
apt bînecu- lă rile la 1 000 lei fo n d u ri p ro Anchetele organizate dc re treprind em . Un s p rijin deo energeticul şef (inq. Edqard (Bucureşti—Tim işoara —
rvi I cm c că du ctive de peste 2,1 ori, rca îi- dacţia zia ru lu i nostru, discu sebit p rim im acum cind sc S tru iie rt şi W illia m Kriş), oa In prezenl. cooperaţia de Arad — Bucureşti — Cluj,
.—
flucurcşti — Oradea
rnii sin te tic zînd în anul IM !) cu fiecare soluţii ţiile purtate eu faci,ori c u ltu fac p re g ă tiri intense pentru m enii s o lic ita ţi la fo rm a ţii, co>- <n are o reţea formată Bucureşti _ Constanţa]
5 n în tre g ii m ie de lei fo n d u ri de pro du c ra li sin dica li au adus frec sărbătorirea cen tena rulu i u z i p a rticip ă cu regularitate, a- din peste 250 de unităţi vor fi dotate cu avioane
n d c rilo r in ţie acum ulări în valoare ue vent în p rim plan problem a nei". vînd unele în le sn iri (nu scu de capacitate şi viteză
ia de efî- 370 lei. din care 31B lei sub d ia lo g u lu i u til ce trebuie să Iată ce ne-a declarat în a tir i!) . pentru re p e tiţii sau prestatoare dc servicii către iurî marc ; 11-18 şi An-24.
populaţia din mediul rural,
u in acum u form a de beneficii. Acest lu eficiente existe în tre conducerile în tre ceastă p riv in ţă d ire cto ru l U z i turnee, la furnale situaţia e reţea care cuprinde unităţi
la fiecare cru a fost re a liza i p rin tr-o co p rin d e rilo r şi c lu b u rilo r a p a r nei ..V icto ria “ , tovarăşul A d o lf cu to tu l alta. ..Aici trebuie âe cu 34 p ro fllc dife rite. N u IN S U LA — ¡MUZEU
■i procJuctî- relare justă în tre creşterea ţinătoare. Perm anentele aces D ru ker, al cărui s p rijin per fiecare dală să m ergi să te mai îii anul trecut au (ost
slui in dica - a cu m u lă rilo r şi cea a fo n d u tu i dialog, s p rijin u l acordat dc sonal se sim te în mişcarea rogi de conducerea secţiei să deschise 70 de secţii noi, Pc insula Şimian, noua
a llle l şi în rilo r u tiliza te . Din 1005 pipă ; Pentru reducerea consn- către conducerile în tre p rin d e cu ltu ral-sp oi tiv ă a clu b u lu i, a schim be cîţiva oameni in tr-o volum ul rea liză rilo r reţe „A da K alch", au intrat
■.ului al X - în 1009, volum u l fo n d u rilo r | m ulul de m aterial lemnos, rilo r a c tiv iş tilo r c u ltu ra li, ar oraşului : „N oi ne concentrăm tură convenabilă. în dum inica lei crescînd cu II la sută, în faza finală lucrările
le d cte rm i- fix e şi circu lan te a crescut cu ! colectivul de muncă de la tiş tilo r am a to ri şi a c ţiu n ilo r atenţia în p rim u l rin d asupra cînd se fac deplasări. Şi c v o r faţă de anul precedent. dc omcnajarc a insulei-
dooschil al 26.3 la sută, în tim p ce v o lu D S.A P C. Deva a adoptat la în lre p rin se duc la o activita te sa rcin ilo r de producţie, d a r in muzeu. Porţiunea dc
pe ntru re- mul acum ulărilor a sporit cu o serie de proiecte soluţii cu ltu ra lă bogată, a til în ca acelaşi tim p şi asupra a c ţiu ba doar dc 3— 4 oam eni", ne re Penlru acest an sc vor nord-vost, cea mai in te
şi in spe- 170 5 la sulă. p rivin d extinderea pre fa bri d ru l c lu b u rilo r c it şi în agen n ilo r cu caracter c u ltu ra l-a r latează directorul clubului. Ce depune strădanii şi mai m aii resantă şi sem nificativă
ă rile ce se Feciorul hotărî lor care a de catelor şl a sistem elor indus da culturală a oraşului. tistic. Pe acestea din urm ă vor spune oare în acest, caz pentru ca în toate cele II a cetăţii dc la Ada h a
a fo n d u ri te rm in a t aceste rezultate l-a trializate la elementele por P entru a ne convinge dc u căutăm să le s p rijin im în a rtiş tii am atori, care-şi dăru- comune care nu au încă leli. sc realizează întoc
le puse de co n stitu it reducerea che ltuie tante şi chiar la obiecte fn- tilita te a lui, am organizat o măsura în care tim p u l şi po secţii prestatoare dc se rvi mai cu cea de pe vechea
ai Vîa fnlrc- lilo r de producţie, p rin creş treqi. Este cazul planşeclor discuţie cu p ă rţile fn cauză, s ib ilită ţile ne-o perm it. R ezul M. BODEA cii să sc înfiinţeze aseme- insulă. Ca cuprinde gale
t in d ica to r terea p ro d u c tiv ită ţii m un cii, şi st îl pilor de la centralele din două u n ită ţi economice de tate avem. P entru a le depăşi j nea unităţi pe caic pnpu- rii longitudinale şi trans
\ e fo rtu l m odernizarea produ cţiei şi termice, blocurile de lo cu in bază ale ju d e ţu lu i, dezbâtind însă. trebuie ca tovarăşii care j laţia satelor le solicită tot versale, dispuse în formă
în tre p rin - Gospodărirea mai ra ţio n a lă a ţe din panouri m ^ri cu be rezu ltatele pozitive obţinute, se ocupă de munca cu ltu ra lă , stelată.
în unui leu fo n d u rilo r. In această perioa ton din zgură expandată, ne ajunsu rile ce se mai m an i în frunte cu preşedintele co ! mai mult.
d.ă gradul dă, ch e ltu ie lile la 1 000 lei p ro stru ctu rilo r de rezistenţă la festă încă. Nc-am adresat în m ite tu lu i sindicatelor, d ire c to p r o d u ş i:
jle lo r. ma- ducţie m arfă realizată s-au d i depozitele l.T.A . şl A.R.U.C. p rim u l rin d responsabilului ru l clu b u lu i, c e ila lţi responsa SIN TERIZATL
a vn lo rî- m in ua t cu 90 lei — va'oare precum şl la centrala term i cultu ral din cadrul com îlclu- b ili c u ltu ra li, să ne solicite m ai i n d i g e n i:
iu rilo r bă- care s-a tran sfo rm a t autom at că a serelor de la Sîntan- 1 ui sin d ica le lo r de la Uzina des pentru ca noi. la rîn rtu l
iţie a m ij- în beneficiu sup lim e ntar — iar rirei. V ic to ria " Călan, tovarăşul nostru, să luăm m ăsuri în con In c a d r u l Uzinei
n ive lu l Prin aplicarea acestor sis secinţă “ . „T riu m f" din Ctuj. a
pro du clivilalea m uncii pe cap G heorghe A lcxo i. care ne-a
n c ii si al teme constructiv^ industria declarat urm ătoarele : ..Sîu pu A tiv, jin d acuşi punct ..sen fost Inaugurată prim? fa
Jueţie. dc salariat a sp o rit cu 1(7.4 la lizate se va înregistra o e tem concepe o a ctivita te c u l s ib il" e necesar să a m in tim brică dc produse sinteri-
»■¡liderilor sulă. conomie de m aterial lemnos tu ra lă deosebită în cad rul c lu spusele tovarăşului loan Du zatc din tară. S îutcri/a-
totul r.os- de aproxim ativ 60 la sută bu lu i. fără s p rijin u l conduce m itru . d ire cto ru l clu b u lu i, ca rca este un tratament
M im ii ani TRAIAN CADARIU ţaţă de so lu ţiile anterioare, r ii în tre p rin d e rii, n lît în ceea re solicita rezolvarea cît m ai term ic special aplicat
concom itent cu o creştere
.in creş- şef de serviciu la Direcţia rc priveşte a cţiu n ile în s p ri grabnică a problem ei m o b ili unor piese presate din
lo r judeţeană de statistică substanţială a p ro d u ctivită ţii jin u l pro du cţiei, organizate şi zării oam enilor d in unele sec amestecuri dc pulberi
a- m uncii pe şantiere şi a re conduse de cele mai pregătite ţii. (De fa p t şi cfi p rile ju l a l metalice, în urma căruin
ducerii duratelor de execu cadre inginereşti alese dc con tor d iscu ţii, conducerile c lu b u particulele m etalifere sc
ţie. ducerea în tre p rin d e rii. în ac r ilo r sindicale din ju d e ţ au sudează intre ele. C alită
M HO , a>o) ţile pieselor nslfcl ob ţi
ţiu n ile cu ltu ra le uzinale de t i semnalai acelaşi lucru : ..cir
pul ..Zilei tu rn ă to ru lu i1* sau m obilizarea oam enilor de pin nute sînt superioare ce
ag itaţie i v izuale (panourile fie de totul. Dacă vin ci. avem lor rezultate prin turna
pe aleea frunlaşilov. panoul şi a ctivita te cu ltu ra la , dacă nu re sau prelucrare me
angajam entelor), c il şi in ceea vin şi încercăm cn orice preţ canică din aliaje.
ce priveşte activitatea a rtis ti să organizăm ceva, îi căutăm Sinlcrlzarca are loc în
că pro priu -zisă a clu b u lu i. singuri"). în tim p ce la sec cuptoare electrice, în at
S-au ire a l c o n d iţii ca oam enii ţiile laborator (responsabil mosferă dc protecţie.
să poată pa rticip a la re p e tiţii îng, Uomulns Baba), turnă to Noua fabrică, creată in
tr-o liniă modernă cu
sau la turneele p. caic le în- ria I (ing. A u re l M itro fa n ) şî
prinde sectoare dc presaj.
de piese sinterizate. aco
p e riri metalice şi prelu
crări mecanice.
FABRICA DL BERE
m a a - a DFN CU A IOVA
PRODUCE
In zoun industrială din
vestul m unicipiului Cra-
O R G A N IZ A Ţ IA DE P A R TID iovn a in tra i m arţi în func
ţiune noua fabrică de here,
proiectată pentru o capa
A C Ţ IO N E A Z Ă asupra conştiinţei, citate anuală dc 400 000
liI berc în cinci sortim en
modelează caractere, sprijină te şi 11 OflO tone malţ.
Sezonul „P olar"-ului a sosit. In foto : instalaţia de răcire
NOUŢ ATI LA
tot ce este înaintat a amestecului pentru îngheţată de la Fabrica de produse lac i \ „A Z U R "
tate din Livezeni.
ste cea mai mare „poartă" feroviară a ju- \ Specialiştii serviciului
primite, garate, triate, formate şi expedíale ^ dc cercetare ştiinţifică.
ne pe zi. Pentru a face faţă acestui trafic . din cadrul uzinei timişn-
st extins, sistematizat şi modernizat, dispunind i rene „A z u r", au finalizai
»balizara electrodinámico. i cercetările necesare fa
AM PLE, CHIBZUITE, ACŢIUNILE DE GOSPODĂRIRE 1 chimice dc u tilita te indus-
Foto : V. ONOIU , bricăriî unor noi produse
a fost pusă la punct fa
i 1) Irinlă şi casnică. Astfel,
' bricarca unui auxiliar
SI ÎNFRUMUSEŢARE AU FOST DECLANŞATE i ţclor metalice, cnrc pînă
pentru spălarea suprafe-
^
>scop Romanul psihologic ' acum era adus din im -
fie în dezbatere ^ \ port. la
Totodată, s-a trecui
A$a cum ne-au obişnuit în m unicipal — am con stituit o a.c., iar răspunderea II revine ţate din tim p şî m ulte dintre rul de verdeaţă şi flo ri al a- fabricarea, pentru prima
ulln ra l din publică u ltim ii ani, gospodarii Hune comisie, formată din repre T.A.P.L.-ului, prin directorul ele au ieşit deja la treabă. eestcî prim ăveri huneriorene va ' oară în ţară. a detergen-
avut loc re doarei au po rnii şi in această zentanţi ai consiliului popular său. Pom piliu Trifan. La zona ii întregit cu 40 000 dc tranda \ ţi lor lichizi pentru spălări
a lo cu lto rl- Conducerea clubului din prim ăvară cu m ultă hărnicie Si ai I.G.C.L., comisie care a a 5-a. din ju ru l stadionului In felul acesta haina dc p ri firi, 40 000 de arbuşti. 2 600 ar universale — ţesături f i
de tntetec- oraşul Călan, In colaborare acţiunile de înfrum useţare a străbătut oraşul dc la un ca „C o m p u i", vor fi executate măvară a Hunedoarei a înce bori, 500 000 fire de flo ri din ne. tricotaje, lenjerie, ve
in cadrul u- cu colectivul cinem atogra oraşului, mai buna lui qospo- păt la altul sî a stab ilit con lu crări ca : nivelarea terenului, put a fi ţesută prin cartiere şi serele i.G.C.L., 50 000 ce se selă şi nltc articole de
parcuri, pe străzi, zone Şi spa
,Caleidoscop fulu i ,J | Iun ie" din lo ca li dănre, întronarea curăţeniei şi cret ce trebuie făcut in fie săparea a 1 500 de qropi pen ţii verzi etc. Toate lucrările vor achiziţiona de la Oradea. menaj, aparatură m edi
tarea nonlă- tate, a organizat o dezbate aspectului frumos peste toi. In care loc. pc fiecare slradă. la tru plantări de arbuşti şi al 20 000 bulbi de cale, se vor fa cală etc.
¿tflor ş tiin ti- re publică pe marginea ro tr-o prim ăvară trecută, tova locurile dc agrement etc. Con tele. Scadenţa este la data de care necesită muncă ca lifica ce 20 de transplantări de ar
tă au fost contractate cu exe
a de dr. Fr manului lui M ihaîl Sadovca- răşul Y io rel Rătcam i, prîm - statările comisiei s-a u ' concre bori din pădure : mesteacăn, „CU PA ŢA R ILO R
T ransplanlnl nu, „B altagul". Cu arest p ri vicepreşedinte al com itetului tizat într-un plan de acţiune, a cuta nţii; celor peste 15 000 de plopi, conifere, salcie plînqă- LA T IN E " LA H AN D BAL
»otice), jnq. lej, proi. Doina Cliţman a executiv al consiliului popu cărui traducere in viaţă a în pomi ornam entali, plantaţi în loare care vor fi plantaţi în A FOST CIŞTIG ATA
prim ăverile trecute, li s-au fă
folosirea la- vorb it despre viaţa şi opera lar m unicipal, ne declara: ceput mai viguros dec îl in alte cut tăierile de corecţie si fo r zona depozitului dc mobilă, pc DE ECHIPA
_.sc domenii m arelui scriito r român, prof. — Luat în ansamblu oraşul prim ăveri. mare a coroanei, s-a făcut de bulevardele Traian şi R epubli R O M ÂN IEI
de activitate), prof. Cornelia S ilviu Gnga a reliefat limba nostru este un vast şantier. — Oraşul a fost îm părţit >n lim itarea zonelor aferente blo cii.
şl Stilul rom anului „B alta
Gheorghjţă (iotostnteza) şl Prin hărnicia lo cu ito rilo r săi 17 zone — ne declara foan M i- cu rilo r nou construite si a în In zilele cînd am vizita t noi Cea de-a treia rd i|ic a
gul", iar prof. N lcnlina M î- am reuşit să-t facem frumos. 10 aprilie ac. si răspund şe Hunedoara, po m ulte străzi de
cercetălom l Gheorghe I.azin, litaru. dc la serviciul gospodă ceput transform area lor in spa com petiţiei internaţionale
bâilă a caracterizat figura rire comunala al consiliului ful secţiei de panificaţie si Şe tii verzi; au fost pregătite u- centru şî mai periferice, prin dc handbal masculin
De pe fiecare stradă, din fie
de la Muzeul judeţean Deva, V ito rle j Lipan, personajul care colţişor te întîm pină un popular m unicipal La fiecare ful filia le i I.C.U.A. Hunedoara. nellcle si sculele necesare c~ parcuri şl atei, m îini harnice „Cupa ţă rilo r latine" (re
despre ultim ele descoperiri principal. Cel peste 260 de loc de verdeaţă, un pom, o zonă au fost stabilite lu crările La zona a 15-a. rle la lacul xecu lă rii lu cră rilo r şi m ulte a l şi g riju lii se întreceau în a zervată echipelor dc ti
participanţi la dezbatere au Cinciş si cabana Izvoarele se prim eni cît mai bine şi cît mai neret) s-a încheiat la L i
arheologice. floare. Desiqur, nu ne vom o cn sc vor executa prin m un tele. Pentru că. aşa cum su b li
urm ărit apoi pelicula cine că patriotică, termene sî res vor executa lucrări de cu ră ţi nia tovarăşul V io rel Răceanu, frumos locurile. Erau salariaţi sabona cu viclorin selec
„C aleidoscopul“ s-a bucu m atografică, realizată de stu pri aici. Acesta e doar înce ponsabilităţi precise. Cîteva re a m ărăcinilor, nivelă ri de ..în prima clapă, cea care sc ai con siliului popular m un ici ţionatei Românie!. T ine rii
rat de participarea unui nu dioul .Bucureşti“ , după ro pu tul... exemple: la zona I. care a fost terenuri, drum de acces spre încheie la I Mai. va trebui să pal şi elevi ai şcolii profesio handbalişti români nu te r
Intr-adevăr, lu cru rile nu s-au Ştrand si plajă, amenajarea pla
meros auditoriu. manul sadovenian „B a lta g u l“. fixată in ju ru l restaurantului ne m obilizăm în mori deosebit nale. lucrători din com erţ $i minat neînvins! acest tu r
oprit. Pe măsură ce noile mi-
..Ciuperca1*, unde se şlic că jei ele. Lucrările au lost în- penlru a executa cele mai im cooperaţia meşteşugărească, de neu obţinind şase victorii.
croraioane îşi conturează fo r hiineriprenii î$i pelrcc tim pul creriinlale com itetului m unici la procuratura locală, judecă Dc-n lungul turneului ei
Apă curentă în cătunul Mănăstirea ma de finitivă, lo c u ito rii lo r le liber, mai ales în zilele de săr portante lucrări. îndeosebi cele torie, notariat. Banca naţională, au practicnt un joc spec
'fac tot mai frumoase şi mai a- pal al U.T.C. şi răspunde d ire rt de înfrum useţare, plantări de
bători. se vor executa lucrări pomi si flori, curăţenie, bună de la cea de in ve stiţii şî poş taculos şi eficace unanim
trăqătoare. Pc lim a acestei tovarăşul prim -secrelar, Inan
La circa 5 km dc G lielar tă dc 5 km ci au înstelat tra d iţii, a hărniciei şi dragos ra : curăţirea întreg ii suprafe gospodărire. întreţinerea spa tă. P rintre blocuri ieşiseră la apreciat dc tehnicienii şî
sc află un qrti|) de vreo 20 conductă de aduc|iune prin tei de frumos, in acest înce ţe de verdeaţă, nivelarea rid i- Comănescu. ţiilo r si zonelor verzi, văru i- muncă peste o mie dc cetă gazetarii sportivi prezenţi
de casc cunoscut sub nu contribuţie în bani şi muncă. put de prim ăvară huneriorem i r.ăturilor de pământ si a g ro p i Asemenea lucrări au fost rea şi zuqrăvîrea faţadelor î- ţeni. la această întrecere.
mele de cătunul Mănăstirea. In te n ţiile penlru accsl an au declanşat vasta acţiune de lor, amenajarea aleilor. Vor fi stabilite şfi se vor executa in m obilelor cu aspect u rît etc." Asemenea im agini pot fi în - Iată clasamentul final :
Cea mai substanţială rea sînl dc a construi in cătu în tin e rire a oraşului pe un săpate 100 de gropi pentru toate cele 17 zone ale m uni După cum a fost declanşată tîln ile fn fiecare zi la H une 1 România — 12 puncte :
lizare din ultim ul (imp a a- plantări de arbori. curăţate acţiunea de în tin e rire a H une doara. Nu în zadar oam enilor 2. Franţa — 1(1 puncte :
nul lo r o şcoală penlru a-i front şi mai larq. cu mai multă cip iu lu i nostru. în tre p rin d e ri
ceslor gospodari harnici c intensitate şi amploare. şanţurile de gardă, deschise doarei sc poale aprecia că acestui oraş li sc atribuie o 3. Spania ^ 8 puncte :
sculi pe copii să mai iacă penlru colectarea apelor plu caracteristică permanentă: hăr i. Portugalia — fi punc
apa curentă pc care m ulli — Pentru început — ne spu le. in s titu ţiile .; asociaţiile de lo amplul plan de măsuri p rivind
din ei şi-au adus-o fn casă, naveta la şcolile din Ghe nea tovarăşul V icto r Zaharco, viale. săparea suprafeţelor că l catari. com itetele dc cetăţeni executarea lu cră rilo r de gos nicia. H rănicia în muncă Şi in te : 5. Maroc — 4 puncte ;
Dc la Ghelar, De o dîstan- lar sau Teliuc. numele frum osului ! fi. Brazilia — 2 puncte ;
vicepreşedinte al com itetului cate. Term enul de execuţie a cărora le revine sarcina rle a podărire si înfrum useţare, va 7. Ita lia — 0 puncte.
executiv al consiliului popular tosi stab ilit plnă la 1 aprilie le executa au 'fost Incunoşhin- fi realizat în totalitate. Covo GH. I. NEGREA