Page 10 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 10
«
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr, 4741 © VINERI 3 APRILIE 1970
Iile de maxima intensitate ia Ministerul Industriei Metalurgice Cei mai merituoşi j
răspunde la ancheta: studenţi—în
t
rîndurile
Centrala termoelectrică „Longevitatea cilindrilor de laminor“ comuniştilor
In lim p ce m ilioanele de k i m itelulm de partid de la şantie telc ce se ridică in cadrul e- în echipe şi brigăzi, dar pune Z ilele trecute, 8 studenţi i
lowaţi născuţi silnic in prim ul rul cncrgoeonstrucţii, unii d in chlpelor si brigăzilor, în m un în evidenţă şi alte aspecte de dc la In s titu tu l de mine Pe
agreg;»! >inl cliri.jaţi spre d iver tre m aiştri şi şefii de echipă ca politică de masă, In a ctivita oarece nu toţi avem aceeaşi ex In ziarul nosl.ru din 2 1 fe şi de calilatca acestora depin propune de a rezolva integra; troşani şl un doctorand au
se unităţi hcnel Icîyrc, construc- au pus totul pe seama cauzelor tea de propagandă. Cum se pro perienţă, pricepere şi ca atare bruarie ac., a fost publicată de num ărul de orc o p riri pen fabricarea în ţară a c ilin d rilo r (ost confirm aţi ca membri ai
(orii. m ontorii, întregul colec- obiective trecîncl sub tăcere pe cedează ? Intr-un caiet anume şi a jutoru l trebuie să fie clife- anchcla „Longevitatea c ilin d ri tru schimbarea c ilin d rilo r, res din fontă, cu o greutate u n i P artidului Com unist Român.
1i\ din cadrul com plexului Ter- cele p ro prii, dependente de noi m em brii com itetului notează ~- renţint. Să exem plific. Pe par lor de la m in o r“ , în care nu fost pectiv num ărul orelor efective tară sub 6 tone si de calitate HI sînt O hcorghc Vlşa,
mocentrnlei M inlia, acţionează Kvjdcnt. com itetul de partid nu zilnic, sau după caz — proble cursul unei perioade mai lungi tra la lc pc larg aspectele si im de lucru la lin iile dc lam inare. corespunzătoare. Chcorghe Jcrca Şl N k o la c
pentru punerea in funcţiune a a putut accepta un asemenea mele ce nu suferă amînare, su- mi-am observat propria a c tiv i p lic a ţiile lehnicc SÎ economice Considerăm câ sesizarea zia M unteann, dc la cursurile
unui nou grup energetic ce aie punct de vedere, nu a putut fi gerînd, totodată, metode, forme tate. Din statistica pe care u ale creşterii producţiei in d i Re baza cxp e rim cn lă rilo r în ru lu i este binevenită şi vom
termen scadent în trim estru) II de acord cu o asemenea o p ti Si m odalităţi de rezolvare a lor. făcut-o rezultă că circa f>0 )a sulă gene dc c ilin d ri pentru la m i treprinse In comun de I.C.E.M. acorda si pe v iito r problem e de subinqlnerl, H oria Se-
a c ..Ipostaza de producător că deoarece lăsa în umbră pro Pe la m ijlocul lu n ii februarie din tim p ii consacru problem elor noare si îm bunătăţirea ca lită şi C.S.H.. pînă în prezent au lor ridicate în coloanele zia m aschlcvlcl, Eremla Roman,
— constructor in care ne g*- p riile deficienţe de organizare, unul dintre m em brii com itetu curente legate de execuţie, c ir ţii acestora. fost asim ilaţi c ilin d ri sem iduri rului „D rum ul socialism ului“ o loan Pop, loan Paţiu, V a-
sim. remarca tovarăşul Florin îndrum are si control, prezenţa lui notase în caiet necesitatea ca 20 la sută pentru procurări pcnlru lam inoarele de pro file alen tic deosebită",
Niculeseu. secretarul com itetu insuficient de aclivă a unor în tă ririi disciplinei, creşterea rle m ateriale, 5 la sută rev in d i Conducerea M in is te ru lu i In mlci. m ijlo c ii şi sîrmă care nu siIc Caramele, de la facul
lu i de partid pe complex, an m aiştri în coordonarea m uncii rolulu i m aistrului în exercita rijă rii, am plasării şi folo sirii dnslriei M etâlurqice. conside- se mai im portă. Prin îm bunătă ★ tă ţile de mine şl electrom e
trenează evident o sene de mă în brigăzi si echipe. Organiza rea a lrib u ţiu n ilo r ce-i revin. Se utilaje lo r, 10 la sută găsirii me nn d problem ele arborate in ţirea te h n o lo g iilo r de fo-m a’ c Din partea conducerii Uzinei canică, doctorandul Ion D îj-
suri tn funcţie de specificul ac ţiile noastre de bază, comuniş sugerase In acest sens si orga todelor de muncă adecvate, iar ziarul nostru ca .ju ste şi do şi de turnare, obţinerea de „V ic to ria " Călan princip alul mărescu — cadru didactic
tiv ită ţilo r Ia centrala electrică, tii au trecut la o temeinică nizarea vinei în tiln iri intre con restul de 5 la sută se consu mare răspundere“ , ne-a trim is fonte m odificate cum sînl cele producător şi furnizor de c ilin
al santierclur, a) celorlalte lo muncă politică, fădnd cunoscu ducerea şantierului şi m aiştri. mă pentru evidenţă şi alte ac cu prom ptitudine un răspuns ha la te cu maqnc/.iu şi altele, dri, redacţia a prim it, de ase form al pc băncile Institu tu
curi de muncă. Dacă la grupul te în rîndul constructorilor sar Lulnd in discuţie această pro tiv ită ţi. Se observă deci că pro amplu, tem einic argum entat şi vom reuşi să atingem consu menea, un amplu răspuns sem lui.
aflat Jn funcţiune «lenţia este cinile, sladiile fizice care tre punere, com itetul de partid a blemelor legale rle organizare, com pclenl, menit să elucideze m uri specifice com parabile cu nal de tovarăşul D rukcr A - — Toţi cei confirm aţi —
polarizată în direcţia consolidă aplicarea dc noi metode, u tili si să im pulsioneze soluţionarea c ilin d rii im portaţi, a căror lo n doll, d irectoru l uzinei şi inq. spunea tovarăşul Iile Con-
rii succeselor dobindite In « lin zarea mni raţională a forţei de eficientă a problem ei c ilin d ri gevitate esle in medie cu nu A urel M ilrofan, şeful secţiei
gered param etrilor proiectat), muncă li consacru puţin lln ip lo r de lam inor. mai 15 la sulă mai marc dc- l urnăloi ic . stantlncscu, secretarul co
pe şantiere se cerc m enţinut şi Cred că ar fi u til ca com itetul In răspunsul semnal de tova cît a c ilin d rilo r noştri. In a- După ce prezint«1» nc lai q m ite tu lu i dc partid al I.M.P.
am plificat clim atul de muncă Organizaţia de partid — în pas de partid să Iniţieze acţiuni mai răşul m inistru, inq. Nicolae ccsl scop. in planul de cerce c o n d iţiile in care a început şi — slnt studenţi fru n t.ş l la
creatoare care să garanteze r it consistente In cadrul com parti A qarhi, se ara tă : tări pe 1970 al In s titu tu lu i de se desfăşoară producţie de c i
m uri intense de execuţie si, în mentelor ce se ocupă cu orga ..In cursul trim e stru lu i III cercetări m etalurgice (IC O .M .) lin d ri şi rezultatele obţinu le învăţătură, cu medii dc pe
fina l, să asigure punerea In cu sarcinile majore, complexe nizarea m uncii. Nc-ar fi de 1909, m inisterul nostru a în şi In s titu tu lu i po lite hnic Bucu piuă în prezent în ceea ce p ri ste 8 şi o com portare demnă
funcţiune cu IU zile înainte de mare folos, dc pildă, unele siu- tocm ii un plan dc acţiune pen reşti s au introdus urm ătoarele veşte îm bunătăţirea c a lită ţii a- de tin e ri studioşi.
termen a obiectivelor producti d ii cu aplicaţie concrelâ p ri tru îm bunătăţirea ra lilă tii c i poziţii p rivind îm lninălătirea ceslor organe vitale pentru C om itetul de partid dc la
ve Popularizarea angajamente buie realizate, obligaţiile asu ho lu rit cn Intîlm rcn să fie or vind componenţa optimă a fo r lin d rilo r de lam inoare si a e x c a tilă ţii c ilin d rilo r : fabricarea lam inoare răspunsul uzinei
lor afumate In întrecere, îm bu mate prin angajamentele luate ganizai« Ia începutul lu n ii m ar m a ţiilo r de lucru, randamente ploatării lor. precum $i pentru c ilin d rilo r din fontă (u crustă lu rn i/o a re precizează preocu in s lltu t şl-a propus să asi
nătăţirea m uncii de îndrum are In întrecerea socialistă. La fie tie, iar participarea să fie ex le maxime, cficucitalea ce se lărgirea qamei s o rtim e n ta li în extradură penlru cajo'e lin i- pările actuale p rivind creşte gure o conducere mal etec-
si de control a executării sar poale obţine etc. In prezent, ac soare de la lin iile de pro file llvă a m uncii dc p rim ite în
care lot au fost confecţionate tinsă in vltln d si pe ii de c- vederea reducerii şi e lim in ă rii rea d u ra b ilită ţii. Aeeşie m i
cin ilo r. m ăvunlc luate de con tivitatea serviciului dc specia mici şi sîrmă,* stabilirea teh
grafice care popularizează anga chipc si brigăzi Beneficiind de im p o rtu lu i de cilin d ri. şun sînl : „proiectarea şi cun- partid din rîndul studenţilor
ducerea şantierelor, întărirea litate se lim itează la încheierea nologiei (Ic fabricaţie a c ilin
jamentele, întreaga muncă po o expunere Interesantă ţinută Pcnlru Com binatul siderurqic sln iire a a 4 camere de uscat de la FaoiMatca de mine.
răspunderii si disciplinei în situ a ţiilo r de plată, organizarea d rilo r cu co n tin u i ridicat de
litică fiin d axată pe sarcinile de tovarăşul M ilia i M oruţ, in Hunedoara, linînd seama de forme adecvate special c ilin
muncă la energomontaj, asigu m uncii cu problematica sa com carbon cu g ra fit nodular. pen unde există o preocupare In
concrete ce revin echipelor, b ri giner şti, In liln ire a a fost u ti stocurile do cilin d ri existente d rilo r de lam inor ¡ reproiecta-
rarea fro n tu lu i de lucru la c- plexă răm lnîm l adeseori la la tru lin iile de profile ci benzi. acesi sens mai scă/uţă decil
găzilor. lo tu rilo r noastre. Mem lă Pentru a finaliza acţiunea fa 31 decembrie 1909 şi de rea si turnarea u tila ju lu i de
nergoconstrucţie, redistribuirea b rilo r de partid Ii s-au re p a rti titudinea m aiştrilor, la price In ceea ce o rive s1? obser form a rc-lu i naro asllel im it la Fam ltdlea dc electrom e
forţelor pentru recuperarea u- zat sarcini concrete Purulel cu începută, com itetul de partid a perea şi experienţa fiecăruia. planul de încărcare a lin iilo r va ţiile făcute de Uzina V ic pnn aceasta să se aducă n im canică.
nnr restanţe sînt. cîtcva dtn di aceste măsuri ne-am străduit '-la b ilii ca un colectiv să stu Zilele care au rămas pinâ Ia pe 1970 precum şi de consu to ria “ Călon. în legătură cu bu nălătirc“ a slruci.urli c ilin
recţiile in care perseverăm, in ca analizele de sflrslt de răptă- dieze in continuare felul in ca darea în funcţiune a celui de-al m urile specifice, s-au emis re co n d iţiile actuale do fabrica d rilo r j ron le ctiona rca unor a
cit grupul nr. 2 să fie dat tn mină, la care participă si se re m aiştrii materializează idei doilea grup energetic se cer de u a rliţii pentru 2030 tone ( i- ţie a acestor c ilin d ri care na parale de măsură şi control
funcţiune la 20 Iunie n.c. in cele cretarii org anizaţiilor de bază. le enunţate cu ocazia întâlnirii, plin şi intensiv fructificate , e lin d ri din oţel şi 2 709 lonc c i corespund unui proces tehno sim ple dar strict necesare în
mai bune ro n d iţiu n i". să le pregătim cit mai bln»\ p li asigură o organizure, îndrum are fo rtu rile Inim oşilor constructori lin d ri din fontă. Im portul c i logic modern, vă arătăm că conducerea procesului de ela Educaţia adoles
şi un control tem einic în ca
O parte din restanţe la care nind accentul pe faptul că cu dru] echipelor şi brigăzilor. Co să fie canalizate in direcţia res lin d rilo r (a rc nu sc pot rea am introdus în planul de pro borare a fontei si turnare a c i
liza în ţară, repreziniă c in a
re fe rit tovarăşul Niculeseu, noaşterea situaţiei reale eMe lectivul va inform a periodic or pectării riguroase a termenelor 13 la sută. iectare IPROM12T pe trim estrul lin d rilo r ) iorm orea unui colec cenţilor în
s-au acumulat încă Ia începu condiţia de bază pentru re a li ganul de partid despre desfă stabilite, a angajamentelor a- C ilin d rii din fontă la care se 1 1970 un studiu p rivin d m ări tiv de in gin eri şi tehnicieni ca
tul anului )a şantierul energo- zarea unei conduceri calificate, şurarea acţiunii începute. sumale !n întrecere, pentru **- rclcră artico lu l se execută, în rea capacităţii tu rn ă to riilo r de ic să se ocupe în continuare dezbatere publică
construcţii, îndeosebi în zona competente a întregii activită ţi xecularca tu tu ro r lu c ră rilo r in c ilin d ri din fontă din cadrul cu întocm irea unor studii re
— Măsura luată este bună —
din spatele cazanului din care economice arăta m aistrul Octavian Itacol- asa fel îneît ţara să beneficie principal, la Uzinele ..V icto ria " M .I.M , (Uzina ..Otelul ro şu “ , feritoare la d lin d m de la m i Sub a u rp tciile C onsiliului jud«*
cauză m ontorii întîm pină greu Dincolo de metodele care la — deoarece stimulează g ln- ze cit mai curîiul de roadele a- Călan si numai o mică pane Uzina ..V icto ria " Călan şi U nor ; dotarea lo h o ra lo riilu i si (con a! Frontului U n ită ţii Socîo-
lislc, Io Brad a. ovul loc o deibo-
tăţi în realizarea unor ritm u ri si-au dovedit utilitatea ana dirca proprie a noastră, a ce eestei im portanle investiţii. ta Uzinele dc fier Y lă hiţa . A - zina de fier V ljliiţa ). precum instruirea personalului asllel lO'c publica pe Ierna legale dc
de execuţie superioare. Pentru lizele operative la com itetul de lor ce conducem direct munca A. NAGY ccsti c ilin d ri sînt dcslinaţi şi a îm b u n ă tă ţirii ca lită ţii îneît să poată fi prelucrate o edu<o(io adolescenţilor Celor pe*
impulsionarea m uncii sl depă partid, la nivelul celor 7 bi producţiei de pro file şi sîrmă cest.ora. in vederea reducerii perativ toate dalctc obţinute j ile 300 de p ârin ţi ptexenţi Io co
şirea momenielor critice comi- rouri ale organizaţiilor de ba Im portului. In cursul semes trecerea la lurnarea c ilin d rilo r io de cultură o răjeneoico le-ou
vorbii tovaroţn M ario Creţu, vice*
teiul de partid al şantierului a ză, dezbaterea în adunări lă r tru lu i I 1970, se vor term ina dc lam inor prin procedeul du- pfc|cdm 16 a C om itetului judctcon
fost ajutat sh ia măsuri care SĂ sj lu crările de in v e s tiţii de la pentru cultura >i a rtă , profesorii
gite a unor probleme ce vizea plex-cu bilou-cu plor cu flacără.
duca lû întărirea rolulu i (16 con ză activitatea economică sau Călan. pentru 4 camere dc us In concluzie, considerăm că Rom ului Neogu ţi Poltu Sipoj,
medicul Victor Fumurcicu, procu
ducător al celor 7 organizaţii de disciplina în producţie etc. — cat form e si m iezuri. prin m ăsurile luate calitatea rorul Roman flojeo, Ion Alm ojon.
bază pe lutu ri si întreprinderea com itetul de partid sc strădu O biceiul acestui studiu răs c ilin d rilo r se va îm bunătăţi jcc te lo ru l com itetului oie cu liv al
unor acţiuni eficiente privind ieşte să găsească si alte forme punde întocm ai la problem a mult. ceea ce va conduce la consiliului popular oro|enesc >i
întărirea ord in ii si disciplinei în de rezolvare a sarcinilor ce nu ridicată în a rtico lu l din ziarul creşterea d u ra b ilită ţii acestora Ano H oţoc. cojnicâ
Au fo ii d e ib ă lu fe probleme p ri
muncă. Redistribuirea unor fo r apar în mod distinct Ia anali „D rum ul socialism ului" şi, fată în explootarca şi reducerea vind p iih o lo g io ţi pedogoglo oda
ţe între loturi ş. şantiere A zele ppriodicc. dar care conv erg de rezultatele obţinute pină în consum ului specific, la lichida le iccn ţe i, Iro n ilo rm ârile fiiio lo g i*
creat premisa ca Jopăsirile v'îl- spre îndeplinirea obiectivului prezent, prin dotări suplim en ce ole p ub e ritâ ţii v adoleicenţei.
ocrotirea m inorilor, rosponsabililo-
lorice să aibă corespondent in m ajor ; punerea în funcţiune tare corespunzătoare, prin a- rea Ireplală a im p o rtu rilo r de leo p ă rin ţilo r |i a a u to rită ţii tu*
realizările fizice la toate obiec înainte rle termen a g ru p u rilo r plîearca de tehnologii noi de c ilin d ri, con tribu ind şi dc a- telare in cducaree copiilor. In ¡1«-
tivele, la toate lucrările nom i energetice nr. 11 si ¡1 In u lti craslă cale la dezvoltarea, m o ehelere a lot» proiectat lilm ul ,,A-
fabricaţie, prin m ărirea capa
nalizate în graficul coordonator. mul tim p organul de partid a c ită ţilo r de dcgroşarc. M in is dernizarea Şi eficienta sid e ru r tenţle. p o n n ţi".
gici. Io progresul în tre q ii noas
— La început de an, cînd s-au dovedit o preocupare deosebită terul Ind ustriei M etalurgice îşi tre econom ii".
acumulat restanţe, arăta lova- pentru inform area operativă a
răşul Vaier Bota. secretarul cu- m em brilor săi eu toate aspec-
La C. A. P. Spini
Planul trimestrial a
Destituirea preşedintelui - un
fost îndeplinit
In sala filtrelor de demineralizare a apei pentru cazanul nr, 1 de la C E. M intia se ur act de dreptate menit să
tie, C.E.I.L, Devo şi Industria măreşte cu atenţie funcţionarea aparatelor. Foto : V. ONOIU
alimentaro Devo,
Activitatea Industriolo desfâ- contribuie la redresarea
suroto în judeţul nostru in o-
cest prim trimestru şi realizările
Pe această bază, în moreo obţinute îşi sporesc semniflcoţio
majoritate o întreprinderilor, sar docâ le comporom cu rezulta Asa a fost cercetată
cinile de pion s-ou îndeplinit şi cooperativei agricole
tele obţinute în periooda co
depăşit ritmic, ostiei că, la fine respunzătoare o anului trecut. 9
le trimestrului I, planul produc In acest trimestru, volumul pro
ţiei globale pe aiuam blul ju ducţiei industrial» a judeţului
deţului a fost depăşit cu 60 m i sesizarea dumneavoastră Cu Irci ani în urmă coope consiliul dc conducere, a fost s-au gospodării cu g rijă, uni*
Hunedoara este mai mare cu 313
lioane lei. La obţinerea acestei milioane lei, iar productivitatea ra to rii din Spini i-au încre instalai a rh ilra riu t, munca la laica fiin d nevoita s.i focă
substanţiale depăşiri ou contri muncii sporeşte cu aproape 1 900 dinţat tovarăşului Ion Sirbu întîm plare, ceea ce a făcui ca c hcl l ulclf suplim entare pentru
buit toate întreprinderile jude lei pe salariat faţa de trimes funcţia de preşcdinle al co h o lă rîrile adóptale de aduna procurarea lor dlnolară cind
ţului şi în mod deosebit unită trul I 1969. Creşteri accentuate Dumneavoastră, lovarăşc A n la l. reiese că aveţi in p ro p rie rativa meşteşugărească ..M o op erativei agricole. A tun ci ci rea generală a cooperatorilor se puteau produce in cadrul
ţile aporţinind Centralei indus se înregistrează Io produsele vi drei V crcş din Călan ne sem tate o casă. dependinţe şi 30 ţu l“ a încheiai contractul de şi-au pus mari nădejdi în omul să rătnină, in m ulle cazuri, u n ită ţii, că s-au p lă lil zeci de
nalaţi că porţiunea din strada ari teren arabil. Nu ştim ce închiriere pentru atelierul de care avea datoria să conducă, doar nişte sim ple însom nări pc mii dc Ici la I.M .A. pcnlru ac-
triale Hunedoara, Centrolei căr tale pentru economie. Astfel,
bunelui Petrosoni, Centralei m i sporul este de 32 Io sută la e 23 A ugust, pe care aveţi ac înţelegeţi dv. prin propriclale? lapiseric esle A rdeii Sim ion. îm preună cu întreg consiliul. hîrlie. Rezultatul acestor prac lionarcn unei mori cu ciocăne
Deci proprietarul este în mă
nereurilor neferoase Deva. I.M nergie electrică, 7,5 la sută la ces la locuinţă, osie desfun Ca celătean al comunei a sură. dacă consideră că c h iria L unitatea spre consolidarea c- tici greşite în activitatea unui le deşi era mai economic să se
Hunedoara şi F.C. Oiăştie. Spo cărbune, 7,6 la sulă la oţel, din dată, Am constatat la faţa lo veţi şi rium neevoasiră aceleaşi şul nu-şi respectă o b lig a ţiile conomica şi ridicarea bunăstă preşedinte nu era greu dc Î11- fi procurat un m otor cu banii
rul producţiei faţă de plan se core cu 20 la sută la oţeluri a- cului (ă aveţi dreptate. Consi drepturi si o b lig a ţii ca si cei asumate. $o ceară rezilierea rii tu tu ro r ţăran ilor din sat. La irevăvut. In b ila n ţu rile econo respectivi, că nu a cxisial su
datorează in cea moi mare liote, 11 la sută la laminate şl liu l popular ne-a asigurai că la lţi lo cuito ri. < antractului de închiriere. Ne începui, prcşedinlelc s-a dove mice anuale unitatea a con ficientă preocupare în p riv in la
parte depăşirii de către toate de peste 3 ori la prefabricate va lua măsuri pentru a Irons- Sesizarea dumneavoastră, lo pare rău că. (Inşi v-em căutat, dit a fi harnic şi priceput în semnat serioase răm ineri în recepţiei lu rră rllo r şl eviden
Întreprinderile a sarcinii de creş d/n beton. Toate acestea de porla cîleva camioane dc pia varăşc Constantin Şcrbnn, din nu v-am găsit acasă A veţi tot ( oordonaiea tre b u rilo r u n ită ţii. urmă la îndeplinirea indicato tei ponlajolor. sînl asprele
tere a productivităţii muncii, ca monstrează încadrarea judeţului tră pe această porţiune pentru Călan. am adus-o la cunoştin dreptul să acţionaţi — vorha | ataşat in te rese lor obştei. Ce rilo r dc plan. în realizarea suficiente care evidenţiază
re la nivelul judeţului se ridică Hunedoara in dinamismul ge o avea acces la trotuar. Aceas ţa vicepreşedintelui consiliului (Inm neavoaslră — corcspun/ă- s-a îm iiiip la ! însă după aceea V producţiei marfă Şi a n ive lu lu i lipsa de Inlcrcs şi răspundere
la 452 lei pe salariat, echiva neral al economici naţionale, tă stradă urmează a fi amena popular orăşenesc, care a dis lor. C îndindu-sc că funcţia de de re trib u ire a m uncii. faţă de soarta producţiei si a
cooperativa agricolă
Deşi
lentul a peste 50 la şută din afirmarea Hunedoarei in rîndul jată in inlreqim c. Trebuie in pus să vi sc elibereze dovada prcşudinle îî creează annm ile v e n itu rilo r cooperativei. In loc
angajamentul anual. judeţelor cu cea moi mare con să cla rificată situaţia cu cetă s o lirila lă . O asemenea dovadă Inlercsin du-n c la atelierul de avonlaje dar tui ŞÎ obliqatn din Spini dispune dc condiţii so ia atitudine hoiărîlă. să 111a-
ţeanul prin qradina căruia va v-a mai fost eliberată, dar aţi reparai aparalo de radio şi te in aceeaşi măsură. Ion Sirbu favorabile o b ţin e rii unor pro ntIesle intransigentă şi (om pe-
Bilonţul trimestrial relevă ca tribuţie la progresul industriei trece pentru a face legătura levizoare din Riad. unde lu du cţii ridicate, avînd o bună lentă în rczolvoree problem e
rOmăneşti. pierdul-o. A r fi bine (a atunci nu s-a strădui! cîluşi de puţin
un element esenţiol faptul câ cu şoseaua naţională. cinri rcr lamotî ceva să fiţi mai crează si un vecin a! dumnea <ă im prim e un stil de muncă parle din teren situat in hinco lo r economice care priveau
sporul producţiei globale faţa Domeniul investiţiilor mpreheo- Tn scrisoarea dumneavoastră, voastră. lovarăşc V io rcl V îrlc i. cit de (îl corespunzător pen- M ureşului. în anul trecut, re progresul u n ită lii. fosiul pre
d» plan are un puternic cores 20 obţinerea unor realizări de lovarăşc Pantelie Boescu. din sincer 1n modul dc a prezenta ni s-a spus o l aparoiul de ra ! ni îndeplinirea sarcinilor e coltele s-au situai sub lim ita şedinte nu avea prea m ult la
pondent in depăşirea conside prestqiu. Datorita preocupări Barca, susţineţi că nu aveţi lu cru rile dio pe carc-l aveli se poale re inferioară a p o sib ilită ţilo r. A s t inim ă sarcinile m ajore cc re
rabilă a prevederilor planului lor stăruitoare ale beneficiari n ici un fel dc p ro p ricla le şi Am fosl şi am văzul, tovară para în acesl atelier. Acc>l conomico (.orc au sta' in fata fel. la qrîu p ro du dîa nu a de veneau cooperativei agricole,
» nopera! 1 vei. nu a desfăşurat
fizic, Îndeosebi la produsele co lor de investiţii din judeţ cen c3, chipurile, n-ar trebui să şe David Traion din Brad, că lucru vi s-a spus şi personal. o activitate susţinută în vedu- păşit 1 100 kg la heeiar. la punînd interesele personale pe
re definesc profilul industrial ol tru osiguroreo Io timp a docu p lă tiţi nici un leu pcnlru paza prezentoti lu cru rile invers de Dacă însă ţineţi alîl dc m ult 10a în tă ririi răspunderii perso cartofi recolla a fosl. sub un prim plan. iar pc cele ob
judeţului şi prezintă a deosebită mentaţiilor, o utilajelor şi echi obştească si co n tribu ţia vo cum sînt în realilaic. Nu ştim să vă procuraţi singur trans nale şi a disciplinei în muncă, 4 000 kg In hectar, iar la le şteşti le lăsa undeva le p crl-
importanţă pentru economlo no- pamentelor, conlucrării fructuoa luntară in bani. votată de a cu ce aii măsurat şi aţi consla- form atorul si atelierul numai lâsînd ţ a lu cru rile să „m eargă gume suh 7 700 kg la aceeosi Icrio preocupărilor sale. Ba
ţională. Din acest punct de ve se cu pioiectonţii şi constructo dunaren populară. Lu crurile nu lat că o maşină de cusut pro să v i-l monteze, nu vă îm pie dc sine". Ca urmare. in unitate dc suprainlă. N ici in mai m ult. subestim ind im por-
dere, un calificativ excepţional rii şi. în mod cu totul deosebit, stau însă aşa cum ofirm aţi. Din duce zgomote cu intensiloLc de dică nimeni. sectorul zootehnic realizările lanla unor acţiuni in iţia le de
revine tuturor colectivelor de datorită eforturilor in’ense ale reg istrul co n siliului popular 70-BU decibeli, insuporlabîlc. f locul sp iritu lu i m u n o i co lccli- n-au lost mai strălucite, pro organele agricole judeţene
mineri şi siderurgişti din judeţ, constructorilor. în judeţul nistru com unal, pe care l-am consul- P roprielarul cu care coope N. ZAMFIR 1 ve care trebuia să-l in lro n e /e ducţia de topic sihiîndu-so pentru îm bunătăţirea a ctivită
care au reolizot peste pion s*ou exee tot investiţii m valoa sub 950 I pe cap de vacă. ţii economice a C.A.P.. în re
32 500 tone cărbune, 1 500 tone re de peste 384 milioane le». ier Toate aceslea au in flue nţai ne petate rîn d u ri nu a pârlit ipat
fier in minereu marfă şi impor la construcţii-montaj de 303 m i g a tiv situaţia economică a un i la realizarea lor. C hiar şi li
tante cantităţi de metale nefe lioane iei, ceea ce rep rnin tă tă ţii. ve n itu rile fiind mai m iri nele h o tâ riri ale co n siliului de
In ocest trimestru au fost puse SlHHt DC ÎNCEPUT BUN IÂ ORAŞTIE
roase in concentrate, 5 500 tone 23,1 şi respectiv 23,6 la sută din iar ch e ltu ie lile mai mari de cil conducere si ale adunării ge
cocs, 5 560 tone oţel, din core planul anual. (e le planifícale. Im plici!, valoa nerale a coo peratorilor au fost
2 330 tone aliat, 1 575 tone la rea rn irih u ţie i d scăzut cu ignorate. Aşa se explică de ce
minate finite pline. S-au înre în funcţiune înainte de termen aproape 30 la sută faţă de si lu crările dc pregătire a cam
gistrat, de asemeneo, depăşiri instoloţio de brlchetore o căr prevederi. paniei agricole de prim ăvară
de peste 1000 metri cubi prefa bunelui de Io Coroesti. stoţio dc — De la buycl vor ii exe prin acţiuni de m uiuă pali 10* Pe corniţele de ccLăleni. pe Realizările total ncsatisfăcă- au rămas m ult in urmă la
bricate din beton, 1 670 metri măcinare selectivă o talcului de ..V u lca nul“ vegclal se pre cutate o scamă dc lucrări litó . asociaţii de locatari pe depu loare se dfllorese in mare mă această unitate.
cubi cherestea şi 200 metri cubi Io Zloşti. importante capacităţi găteşte să erupă, semn că ia : amenajarea unui loren La m obilizarea cetăţenilor taţi. responsabilităţile pentru sură de ficienţelor dc ordin o r D orinţa fermă a cooperato
prim ăvara s-a instalat la ea
lemn de mină. Se remorcă prin la Combinatul siderurgic Hune- acasă. Bunul gospodar tar»' dc joa( ă pentru copii in par se caula formele ie le mai curăţirea şi amenajarea zone ganizatoric. slabei m obilizări rilo r din Spini dc a lace o
rezultatele obţinute colectivele dooro si s-ou predot 765 opor- ţine la prestigiul casei lui. al cul oraşului, cxTinderea rrţe - variate. Dc pilda, trebuia dr- lor v e r/i. a spaţiilor libero, si p a rtk ipări la muncă a coo cotitu ră radicală in a c tiv i
E M. lupeni şi Poroşeni, I. M. tomente. Totodoto, au ovansot grădinii, al s lră /ii, al oraşului a peluzelor a lo^t de finită pe ratorilor. Dar. se pune în tre tatea econom ico-orqanizatohcă
Hunedooro, IM . Borzo, E. M. lucrările pe şantierul C.T.E. M in s-a grăbit să-i vină în în lîm - mai demult. Pe strada Bari- barea : cine altcineva dacă nu a u n ită ţii îşi găseşte expresie
Certej-Săcărîmb şî E M. Devo, tia. Io fabricile de oxigen si de i pî 11 arc cu ceva mai m ult de- liu Şt in plata A urel Vlaicu preşedintele cooperativei. îm Si în hotărîrea adunării gene
unde s-ou creot condiţii pentru dolomito de Io Hunedoara si !a Aşa se face (ă peste lo t in m m , această operaţie a losl te rm i preună cu consiliul de condu rale de a rclraqe m andatul de
< ¡1 un „bine ai venit la noi".
îndeplinirea cu mult înainte de noile mine din Valea Jiului. Me nală. Pe bile străzi ca c o n ti cere. avea datoria să asigure preşedinte lui Ion Sirbu. ole-
termen a angajamentelor pe în rite deosebite in obţinerea o- judeţ în lîln e ş li semne d»* wmo ft nsujLui nuu. Cei dc pe slrada 23 A u valorificarea deplină & poten qind )n această funcţie pe
tregul an. cestor rezultote - cele moi bu şantier, un şantier al gospo gust şi cct din zona b lo c u ri ţia lu lu i productiv al coopera Constantin Rădulescu. cerc se
ne din ultim ii oni — revin con lor 6 E şi G D. in schimb, nu tivei ? bucură de slîm ă şi încredere
lndeplinireo şi depoşireo rit d ă ririi si înfrum useţării. în rîn d u l oam enilor dm sah
Pc bună dreplato organizaţia
mică o planului sortimental, îm- structorilor de Io Eneroocon- Le O răşlie, cum in tri in o au mişcai nici un deget. Pcn- de partid l-a sancţionat pe Ion Trăqînd învăţăm intele cuvenite
bunătotireo calităţii produselor vtructia si Enemomontaj M intia, ras. semnele sînl loarte v iz i ru ci n-a ve n it prim ăvara? Sirbu. iar adunarea generală a din de ficienţele m anifestate
şi sporirea preocupărilor pentru I.C.5.H. si TLC . Devo care au bile- Piaţa veche a fost în lei de apă potabilă pe. strada < apal pavajul de piatră hru- Să se uite puţin în ju r. coo pe ratorilor care a avut loc pînă acum, bazîndu-sc pc hăr
onorarea integrolă a contracte reolizot în oceostă etono ritmuri toarsă pc dos. ca să folosim A nu alei, amenajarea unei su lă din piaţa Republicii. Sho- Sîntem la începutul prim ă nicia si priceperea oam enilor,
din
nu dem ult l-a de stituit
lor economice au determinat ridicate de execuţie, o o\n«esie mai aproape de prafeţe de 2.5 Ita do zone da Dealu M ic lie b u ie p ie tru verii. Ne-am antrenat in ma funcţia de preşedinte pentru po înţelepciunea cooperatori
in toate Întreprinderile şi pe a n Bi Io nţ u I rodnic, de prestigiu starea dc fapl. cu ¡nfentia de- verzi in strada Pricazului. ca ită. Cetăţeni) de pc n<e;islă rea com petiţie a înfrum use lipsa dc interes şi preocupare lor. co n siliu lu i de conducere în
samblul judeţului depăşirea pla pe care oamenii muncii din c- clarală a gospodarilor dc a-i nalizarea pe slrada V iilo r şi stradă au venit cu mic cu ţă rii şi bunei yospodăriri a o- frunte cu noul său preşedinte
nului la producţia marfă vîndu- conomia judeţului nostru l-ou da ollă lată. Pînă la I M ai m ulle al'ole. Noi contăm p»j marc. au făcut deraparea, au raşclor, convinşi de p o sib ili fala de bunul mers al tre b u ri îi revine datoria să acţioneze
lor în im ítale. Cu acest p rile j
tâ şi încasată cu 34,4 m ilioa încheiot după primul trimestru piaţa va irehui să arate ca o participare ( etăţenoasr ă a i- încărcat piatra in maşini şi tăţile şi capacitatea noastră cooperatorii lozefa Spineanu. energic si cu perseverentă pcn
ne lei, ceea ce reprezintă a- deschide largi posibilităţi pentru un frumos covor pc fond livă la campania de gospodă au transporial-o pe slrada de a nc m obiliza. L o cu ito rii Remus Ripoşan. Ion M erlu şi lru va lorifica rea deplină a
lor. C.’ei (ou* n-au răspuns
rire şi înfrum useţare.
proope 50 la sută din an ga ja omplificorea necontenită o rea verde. la chemare in prima dum ini OraŞtici au ho lă rît să răs a11i i au arătat că o parte din tu tu ro r rezervelor dc sporire
mentul anual pe judeţ. Reolizori lizărilor, pentru încheierea exem La consiliul popular al o Participarea de care v o r că au lost aduşi de ceilalţi pundă cu o prezentă de larg neajunsurile m anifestate in a producţiei agricole dc care
pozitive s-au obţinut în livrarea plară a ultimului ort ol cincina raşului. tovarăşul vicepre bea tovarăşul vicepreşedinte in (lu m in iţa urm ăloarr. IV 'o u i la acţiunile de înfrum u - munca fostului preşedinte se dispune unitatea. Din aceasta
Io export, peste sarcinile afe lului. Stă în putereo fiecărui co sc concretiza, pînă la 15 m ar
şedinte Iustin Popa ne v o r slrada Arm atei ro lă ţrn ii au sclare şi modernizare a bă- repercutează si acum negativ va avea de cîşlig at a lit u n ita
rente trimestrului I, a unui mare lectiv de munco din judeţul nos beşte pe larg despre a d iu n ile tie. in 3li0 HO!) lei econom ii, participat la săparea şanţu tr 1 nul ni oraş al Palici. in ritliv ila tc a cooperativei ag ri tea c il şi fiecare coopcralor
volum de produse în valoare de tru să-şi înzecească eforturile Ni de gospodărire ş‘ i infrum nse- (cea ce reprezintă 20 la sulă lu i pentru conducta dc ape cole. Faplul că m ultă vreme în p a rtirip a n t Ia realizarea pro
peste 27 milioone le». Cel® moi strădoniile, să dea şi moi mult lare din prim ăvara aceasta. din planul anual. re a li/o ie şi l-i acoperirea lui. I. C. sectorul zootehnic nu au exis d u cţiilo r planificate.
bune rezultate s-ou înregistrat preţ şi strălucire morii întreceri tai brigadier şi în g rijito ri
la C 5, Hunedooro. F.C Oră$- dm ocest an. corespunzători, că furajele nu N. PÎRCAlAB