Page 13 - Drumul_socialismului_1970_04

' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!

5 5
PAGINA A IV-A J

9 A 25-a aniversare a |

| eliberării Ungariei de sub |

I jugul fascist |

I S Dezvoltarea comerţului ^

| exterior al U. R. S. S. I

m Comentariul zilei: Echi-
s î
libristică şi prestidigitaţie

ANUL XXII. Nr. 4742 SIMBATA 4 APRILIE 1970 PAGINI - 30 BANI î 5

IN NOUL SISTEM DE SALARIZARE
PENTRU O PARTICIPARE MAI ACTIVA, ORGANIZATA, A TUTUROR CETĂŢE­
TELEX
NILOR JUDEŢULUI HUNEDO ARA LA RIDICAREA NIVELULUI GOSPODĂRESC-
Normarea muncii — fundamentată pe cri­ EDILITAR AL LOCALITĂŢILOR I

PR IM U L ZBOR
PE L IN IA
LO ND RA— BUCURESTI
terii ştiinţifice şi raţionalitate economică C H E M A R E In baza unei înţelegeri

întreprinderea
dc
cu
transporturi aeriene ro­
mâne „Tarom ", compania
N oul sistem de salarizare către toate consiliile l o c a , către toate organi­
aeriana britanică „B ritish
generalizai în Ionic ram urile European A irw ays" _
economiei nalionale joaca un B.E.A. — h cfcctuut v i­
rol h o lă rilo r în slim ularea r i­ zaţiile de masa ţi obşteşti componente ale neri prim ul zbor pc linia
dicării eficienţei producţiei si lo n d ra — Bucureşti, deser­
In stabilirea unei corelaţii ju s- Frontului Unităţii Socialiste vită cu începere dc la
Ic. echitabile înlre canlilalea această dată în comun
şi calilalca m uncii depuse pe dc ambele ţări.
dc o parte şi volum ul câştigu­ Biroul executiv al Consiliului judeţean H u­ tar al tuturor municipiilor, oraşelor şi comu­
lu i realizat pe dc altă parle. nedoara al Frontuluî Unităţii Socialiste, des- nelor judeţului, pentru crearea unor condiţii a t e l ie r e m o b il e
Acpsl adevăr se confirm ă pe prinzînd - din lucrările recentei plenare □ de viaţă demne de munca plină de obnego- DE DEPANARE
deplin şi in cadrul u n ită ţilo r Consiliului Naţional al Frontuluî U nităţii So­ ţie o minerilor, siderurqiştilor, constructori­
apartinînd Centralei m inereuri­ cialiste. din cuvîntorea rostită cu acest prilej lor. enerqeticienilor, a muncitorilor, ţăfonilor P rim ii tu rişti autoinn-
lor neferoase Deva. Ca urm a­ de către tovorăşul Nicolae Ceauşescu - res­ şi intelectualilor, potrivit cerinţelor şi preten­ b ilişti dc peste hotare au
re a aplicării noului sislem de ponsabilitatea organelor locale ale Frontului ţiilor de astăzi ale cetăţeanului societăţii sosit în ţară o dată cu
salarizare — de la I ianuarie pentru înfăptuirea tuturor sarcinilor ce decurg noastre socialiste ! Să declanşăm o perma­ sosirea prim ăverii. Inten­
1970 — fondul de salarii pe din politico portidului şi statului nostru, şi, nentă întrecere patriotică, cetăţenească, gos­ sificarea tra ficu lu i rutier
ansamblul cenlralei noaslre totodată, necesitatea de a avea un rol moi podărească în cartiere, sate, pe blocuri şi general de afluenţa ex­
creşte în acesl an cu 30 m ili­ more in coordonarea activităţii organizaţiilor străzi pentru qospodârlre şi curăţenie, să sti­ cursioniştilor din ţară şi
oane lei fa|â de anul trecut, componente, de □ crea un codru organizo! mulăm iniţiativele, hărnicia şi răspundereo străinătate a determ inat
dem onslrînd ru prisosinţă că pentru atragerea cetăţenilor la rezolvarea u ­ cetăţenilor pentru îngrijirea şi înfrumuseţa­ unele măsuri organizato­
la ria tii u n ită ţilo r noastre be-
nor probleme gospodăreşti-edilitare de o deo­ rea casei şi locului unde trăiesc ! Să con­ rice ale aparatului dc
eficîază în acesl an de cîşli-
sebită actualitate. adresează o înflăcărată struim sou să amenajăm. în această prim ă­ specialitate al ACR. A st­
• g u ri sporite, ce vor trebui o- chemare patriotică : vară a anului hotăritor al cincinalului cît mai fel. atelierele mobile dc
noralc prin îndeplinirea exem­ - consiliilor populare, tuturor deputa­ multe trotuare, parcuri, zone verzi, locuri de depanare şi-au reluat
plară a tulu ror sarcinilor de ţilo r judeţeni, municipali, orăşeneşti joacă pentru copii, să plantăm cît mai multe patrularea pc şoselele cu
plan, a lit ca n lila tive cît şi ca- şi comunali ; flori, cit mai mulţi pomi ornamentoli. să dăm rulaj internaţional şi trn-
lita liv e . sccle turistice Borş —
- sindicatelor, tuturor salariaţilor — un aspect civilizat, estetic, incintelor între­
Se cunoaşte că remunerarea Mangalia, Orşova — Bu­
muncitori, ingineri, tehnicieni şi func­ prinderilor. instituţiilor, şcolilor şi să îngrijim
in dividuală trebuie să fie in Combinatul siderurgic Hunedoara. Aspect din moderna hală de ajustaj a laminorului de ca pe bunuri obşteşti de preţ ceea ce reali­ cureşti, Miercurea Ciuc
deplină concordantă cu apor­ ţionari - de la oraşe şi sate ; — Odorhci — Vinători,
semifabricate. Foto : V. ONOIU - organizaţiilor U.T.C., întregului tine­ zăm !
tul fiecărui salariat la bilan­ CONSILII LOCALE, ORGANIZAJIl DE M A­ Braşov .— Tg. Secuiesc.
ţul rea liză rilo r lunare, trim es­ ret din întreprinderi, sontiere. insti­ SA Şl OBŞTEŞTI, CETĂŢENI Şl CETÂŢENE ! Lacu Roşu — Piatra
triale şi chiar anuale. In con­ tuţii, şcoli, sate şi cartiere ; Pentru a contribui din plin ca mijloacele Neamţ, Suceava — Gura
d iţiile noaslre concrelc de ac- Din aceste m olivo depăşirile - comitetelor şi comisiilor de femei, Hum orului -— Vama, Iaşi__
liv ila lc una din căile care tre­ de norm e oscilau de la o lună muncitoarelor, ţărăncilor, intelectua­ alocate de stat în vederea ridicării nivelului Tg. Frumos — Săbăoani,
buie să reflecte şi să măsoare la alia. risipindu-se o parle j Uzina „Victoria“ lelor, qospodinelor ¡ gospodăresc-edilitar al municipiilor, oraşelor Iaşi — Crasna — Huşi
corect aporlul în muncă al însemnată din potenţialul u­ Feroviarii pre­ - consiliilor oamenilor muncii de na­ şi comunelor să fîe folosite cu moximum de — A lbiţo, Bacău —
m u n cilo rilo r este normarea man şi în mori concret in d i­ ţionalitate maghiară şi germană ; eficienţă Io crearea unor condibi tot mai bune Koznov, Brăila — G alaţi
m uncii fundam cnlolă în mod cele p ro d u ctivită ţii m uncii era Călan - ţăranilor cooperatori şî cu gospodă­ de confort şi civilizaţie, Biroul executiv — Tecuci, Mărăşeşti —
ş tiin ţific pe c rite rii de raţiona­ văd uvit de im portante rezerve zintă un bilanţ rie individuală : al Consiliului judeţean al Fronluîuî U nităţii Roman. Arad — Lipova
lita te economică. ne valorifica lc. » - membrilor cooperaţiei meşteşugă­ Socialiste vă cheamă să mobilizaţi toate re­ — Săvîrşin, Craîova —
Şi în vechiul sislem de sa­ Aceste lipsuri au fost în lă tu ­ Prezenţă de pre­ reşti şi de consum : sursele locale, enerqia, talentul, puterea de Caracal, Bucureşti —
larizare existau norme, dar a- rate o dată cu m ăsurile în tre ­ - tuturor cetăţenilor judeţului. muncă în întrecerea patriotică în care este G iurgiu. Totodată. au
ceslea nu oglindeau în mod prinse în ţoale în trep rind erile fructuos stigiu In întrecere In întîmpinoreo zilei de 1 Moi — Ziua so­ angrenat şi judeţul nostru şi o realiza, pînă fost reînfiinţate punctele
real cantitatea dc muncă ne­ prin stabilirea de norme pe I lidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, Ia 1 Mai, lucrări de gospodărire şî înfrumu­ fixe dc ateliere dc depa­
cesară pentru executarea. lu ­ ..bază dc documentare realistă. F urna liştil. co rsa rii.şi tu r­ a f/ăţiei oamenilor muncii ele pretutindeni .în seţare în valoare de cel puţin 28 milioane nare la staţiile „PECO"
cră rilo r, deşi au avut* la bază' N orm ele de muncă noi elabo­ După 3 lu ni de activitate n ă to rii Uzinei „V ic lo rîa " Gă- lupta pentru libertate, pace şi progres social lei. Făgăraş, Predeal, Cîm pi-
un număr însemnat de studii rate au un caracter dinamic, din acest an colectivele de lan desfăşoară o intensă şi - şi in continuare să ne mobilizăm toate for­ na, Huedin, Rm. Vîlcca,
şi m ăsurători de lim p, însuşi m obilizator, reflecta pe deplin muncă din cadrul Regiona­ rodnică activita te pentru ca ţele, să participăm activ, organizat, sub con­ BIROUL EXECUTIV AL CONSILIULUI Urziccni, Slobozia, Sna-
sistem ul de salarizare obliga schim bările in te rven ite prin în ­ lei de căi ferate Deva pre­ In acest ultim an al c in c i­ ducerea organizaţiilor de partid, tn acţiunea JUDEŢEAN HUNEDOARA gov şî Reghin, cclc dc Ia
. ’ • stabilirea unor norme de aşa zestrarea lo cu rilo r dc muncă zintă un bilanţ deosebit de nalului. în care uzina va a­ pentru ridicarea nivelului gospodăresc-edili- AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Vadu O ii. Lugoj şi Me­
liu ră in cit prin depăşirea lor cu noi maşini, u tila je şi scule, fructuos. In toate subunită­ niversa un secol de existen­ diaş şi filia le le judeţene
«ă se poală realiza ciştigu! schimbarea m etodelor de mun­ ţile regionalei, colectivele ţă, să obţină realizări de ACR din întreaga ţară.
mediu planificat. Aceste depă­ că prevăzute in iţia l, ridicarea de ceferişti s-au preocupat prestigiu tn îndeplinirea e- La sediul ACR din Capi­
şiri au condus la adaosuri mari ca lifică rii şi îm bogăţirea ex- intens pentru punerea In xcm plară a sarcinilor de tală, un serviciu specia)
la salariul tarifar, respectiv c irc u itu l feroviar a unor ca­ plan. Ministrul afacerilor asigură consultaţii tehni­
la reducerea ponderii acestuia Ing, NICOLAE CALIN pacităţi sporite de transport, B ilanţul trim estria l recent ce, precum şi testări dc
in lo ia lu l cişlig u n lo r. In ase­ directorul personal, con tribu ind astfel la desfă­ încheiat vine să confirm e externe al Republicii automobile.
menea condiţii m u n cito rii a- organizare şi normare şurarea ritm ică şi intensivă din plin rodnicia e fo rtu rilo r Simpozion „V. I. Lenin“
cordanti considerau ca salariu la Centrala minereurilor a proceselor de muncă în u­ depuse de colectivu l uzinei. Socialiste România, DEZINFECTANT
acea parte din ciştig echiva­ neferoase Deva n ită ţile productive. In prim ele trei lu ni ale anu­ A N TIB A C TE R IA N
lentă normei, iar adaosurile îndeplinirea ireproşabilă a lui, in d ica to rii planului de Corneliu Mănescu, Şl A N T IV IR A L
provenite din depăşirea n o r­ p la n u rilo r operative de stat au fost realizaţi in to ­ Doi cercetători, dr. Gh.
mei erau considerate ca ceva în transport pentru to ţi bene­ talitate, asigurindu-se pe­ Cu p rile ju l sărb ătoririi (rocentrale Deva (expunerea Romancscu şi farmacist
plus cc nu trebuie să aibă ne­ fic ia rii a făcui ca volum ul ste prevederi depăşlrt de 5,7 centenarului naşterii lu i V la ­ „Lenln — tovarăş, om ”), ing. va face o vizită Eugenia Radovîci, dc la
apărat un grad de stabilitate. total de transport să depă­ m ilioane le i la producţia d im ir Illc t Lenin, la în tre ­ In stitu tu l dc igienă din
şească prevederile cu 55 878 globală şi de peste 8 m ili­ prinderea eleclrocenttale De­ Florca Bereş — directoru l oficială în Republica Bucureşti, au creat, du­
m ii tone kilo m e tri conven­ oane lei la producţia marfă va a avut loc un sim po­ tehnic al în tre p rin d e rii, de­ pă asidue experienţe, un
ţion ali, Iar productivitatea vîndută şi încasată. Succe­ zion la care au fost in v ita ţi spre „C aracterul Intern aţio­ Socialistă nou dezinfectant antibac­
P A G I N A A II - A m uncit să se îndeplinească se Im portante s-au înregis­ să participe, pe lingă colec­ nal al le n in ism u lu i", ing. terian şi n n tivira l, cu
în proporţie de 103,91 la su­ trat in creşterea p ro d u ctivi­ Rober! Zlm ln, din partea spe­ Cehoslovacă spectru larg dc acţiune, \
tă ţii m uncii, indicator la ca­ tiv u l de lu cră to ri ai term o­ destinat a li utilizat in
tă. re se consemnează cea mai centralei şt specialiştii so­ c ia liş tilo r sovietici, despre spălătoriile spitalelor,
De remarcat că sarcinile mare depăşire pe judeţ — v ie tic i prezenţi pe şantier. „Leninism ul şt transform a­ C orneliu Mănescu, m in istru l cantinelor. hotelurilor,
1 565 lcl pe salariat.
de transport au fost depăşi­ In cadrul sim pozionului au rea revoluţionară a lu m ii". afacerilor externe al R epublicii restaurantelor şî interna­
In d ic ii de utilizare a agre­ Socialiste România, va face o telor, la protecţia sonitară
te tn condiţiile in care la
gatelor au sporit substanţial vo rb it tovarăşii : ing. Iero- DOREL MALEA vizită oficială tn Republica So­ a unor ustensile sau o­
preţul de cost s-au obţinut
perm lţînd obţinerea peste nlm Rusan — directoru l ge­ secretarul organizaţiei cialista Cehoslovacă, în p e ri­ biecte, precum şi în în­
econom ii tn valoare de pe­ prevederi a 2 000 tone semi- neral al în tre p rin d e rii elec- de bazâ P.C.R. de la I.E. Deva oada 8— 11 aprilie 1970, la in ­ lăturarea focarelor epide­
H U N E D O R E N E ste 2,5 m ilioane Iei. cocs, 530 tone fontă şi peste vitaţia m in istru lu i afacerilor mice. Dezinfectantul aso­
20 tone piese turnate. externe al R epublicii Socialiste ciază form aldchida cu un
detergent antonie şî este
Cehoslovace, ing. Jan M arko.
dizofvabiţ in apă. E xpe ri­
mentat in diverse iposta­
ze ct a dat bune rezul­
tate. Preparatul rom â­
vor sâ iasă la muncă... faţă de comună nici nu vor sâ nesc. analizat în compa­
P E D R U M U R I B À T U T E ţa II găsim pe A urel Tîrşa, de­ audă. Am spus acest lucru în raţie cu altele de pro­
La Şcoala generală din V or­
venienţă străină, s-a
do­
sesiune, dar n-a venit nimeni
putat în Consiliul popular lila ,
pentru circum scripţia Valea vedit superior ca acţiune.
El nu decolorează şi nu
Lungă. NICOLAE BADIU arc acţiune distructivă a­
ION CIOCLEI
— De ce nu ies oamenii din
Ş I P E D R U M U R I D E S F U N D A T E circum scripţia dv. la întreţin e­ GH. I. NEGREA supra ţesăturilor sau d i­
verselor obiecte cu caic
Foto : V. ONOIU
rea drum ului ?
— Eu ce sâ le fac ? De aici vine in contact, chiar în
concentraţiile cele
mai
se umple autobuzul cu salariaţi puternice. O caracteristi­
„V ă facem cunoscut 1. Pîno Ia propria poartă... gine — numai grămezi de pia­ iasă la muncă pe drum ? T l-al care fac naveta, dar ca să-şi (C O N T lN U â lt IN MO • l-a) că dc loc neglijabilă o
că dacă nu puneţi la tră spartă. Dar nu se îm prăş­ găsit. Le-a repartizat consiliul facă zilele de muncă datorate constituie faptul că nu
2. H alal gospodari I degajă miros irita nt. Noul
punct dru m urile în co­ tie singură pe şosea. Greul pen­ popular la flecare cîte 20 m l de
muna riv. vom retrage 3. Aşa mai merge tru şoferi, în schimb, începe de şanţ şi întreţinerea a 20 mi de produs este ie ftin , înde­
autobuzul de pe ruta...“ . 4. D rum ul ? II fac... „D rum urile". la intrarea în satul Sîrbi. Dacă drum în cadrul contribuţiei în plineşte concomitent o
„Revenim fa adresa noas­ nu stai bine pe roţile tale... muncă Credeţi c-a Ieşit vreunul acţiune dc dczînfecţio şi
5. Cu m iin ile în sin
tră nr.... din .... atrăgîn- Asta-i starea drum ului pe sâ facă ceva ? dc spălare a obiectelor şi
rin-vă din nou atenţia 6. Vor să rivalizeze cu şoseaua care circulă de citeva ori pe zi In sfîrşit, ceva mai spre V or­ nu necesită o preparare
că drum urile tn comuna 7. U rm aţM e exemplul 1 autobuzul I T A. şi autobuzul în ţa, dar tot pe te rito riu l comu­ sau m anipulare specială
dv. sînt Im practicabile nei Ilia , un grup de oameni de­ la utilizare.
din care cauză sînlem frişează m ărăcinii de pe m argi­
ne voiţi a scurta tra ­ nea drum ului, plantează pomi, IN CONSTRUCŢIE :
seul...". curăţă şanţuri. FABR IC A MODERNA
Sînt probe de cores­ — De unde slnteţi ? DE IMOBILA
pondenţă între în tre p rin ­ —. Din Coaja
derea dc transporturi Coaja e un sat pe deal, tn La Braşov a început
comuna Vorţa. Au venit sâ construcţia unei fabrici
auto şi unele consilii muncească sub nasul celor din moderne dc mobilă, lu ­
populare comunale. Spre Cetăţenii din Vaidei — Gheorghe Simion, Ana Blide* convervţic pentru m inerii de la Valea Lungă. Halal gospodar) crare încredinţată unui
lauda ei, întreprinderea 1 spun cei din Romos — şi toţi ceilalţi nu au m obilizat E. M. Deva care domiciliază In cei din Valea Lungă ! colectiv al şantierului 502
sînt buni gospodari, dar cetăţenii din circum scripţiile lor zona respectivă. înaintăm pe
am intită n-a procedat numai pinâ la propria lor poar­ să iasă şi să împrăştie piatra cl în speranţa că vom găsi un De cum „trecem pragul" din cadru! T rustulu i 5.
astfel decit în cazuri ra­ tă. Ce întîm plă dincolo de pe drum , să repare porţiunile om care sâ arunce în gropi o 3 comunei Vorţa, parcâ-l Proiectul noii în tre p rin ­
deri a fost întocm it
dc
mai altfel. Balansul ma­
re. Dar cu cită greulale ea îi interesează mai puţin. în ­ degradate care Împiedică desfă­ lopată de piatră, să desfunde şinii c mai lin. A ltă viaţă ! specialiştii In stitu tu lu i dc
totdeauna drum ul de la Vaidei şurarea in bune condiţiuni a un şanţ. Aş ! In Slrbi nu se în-
întreţine autobuze pc o — In fiecare dum inică, de la cercetări şi proiectări
pînâ la şoseaua Romosului a transportului Sâ reclame I.T.A, tim plă aşa ceva. In tîln im pc
serie de trasee, cu cile fost prost întreţinut, iar auto­ se pricep toţi, mai ales ^acei ca­ drum cursa m inerilor. un lim p încoace, ies gospodarii pentru industria lem nului.
c h e llu lc li nccconom icoa- buzele care transportă locuito­ re sint salariaţi, dar de pus nu — Cum vă „cade“ drum ul la lucru pentru întreţinerea d ru ­ Noua fabrică va intra
la
parţinl în funcţiune
m urilor şi pentru alte lucrări
se I rii acestui sat la Cugir. unde pun mina să repare drum ul pe ăsta ? — îl întrebăm pc şofer. de folos gospodăresc In comu­ sfirşitu l acestui an, ur-
sînt salariaţi, sau la Orăştie,
Campania de gospodă­ care-1 folosesc în prim ul rînd — Uf ! nă. Ies cîte 50-00 pe duminică mind să ajungă Ir capa­
circulă greu, sînt supuse unei şi îndeosebi ei înşişi. A ici se A fost un „u f", vorba româ­
rire şl înfrum useţare din uzuri premature. impune intervenţia hotăntâ a nului, de la rărunchi. — ne spune secretarul Consi­ citatea finală in cea de-a
liu lu i popular al comunei V or­
acesl an a începui. So­ Toţi cetăţenii zic : ,;Şă c ir­ consiliului popular comunal — Bine că n-o sâ-1 fac de ţa, Octavian Modre. doua jum ătate a anului
1971. Viitoarea fabrică dc
cotim că în satele şi co­ cule motoarele". Să circule. Nu pentru a-i determina pe depu­ prea m ulte ori. Sînt provizoriu Din valoarea planificată a ac­ mobilă din Braşov va
munele călro care s-au are nimeni nim ic îm potrivă. Se taţi şi cetăţeni să-şi repare şi pc ruta aceasta ţiu n ilo r patriotice de 390 000 lei, realiza anual o producţie
pune însă întrebarea : pc ce să-şi întreţină: drum ul pe care înaintăm prin satul Valea valorind peste 42 m ilioa­
lansat asile) dc semnale, cei din Vorţa au efectuat pinâ
drum ? La intrarea în sat d ru ­ ¡1 folosesc. Este o datorie a lor Lungă cu 20 km pc oră (mai acum lucrări în valoare de ne lei. cca mai mare par­
ea trebuia să înceapă cu mul este foarte degradat şi în ­ şi nu a altora. m ult nu se poate) In fine, cind 222 000 lei, în special la în tre ţi­ te din mobila realizată
repararea şi înlreţinerea greunează m ult circulaţia. Mă­ De cum ieşi din Ilia pe ieşim din sat vedem un om care neri de drum uri. fiin d destinată exportului
drum urilor. Fiind vorba suri însă nu se iau Acum cîte- 2 drum ul spre Vorţa tre­ împrăştie piatră pe drum II — Lucrează oamenii din co­ in U.R.S.S.. R.F. a Ger­
de drum uri, deci. Briga­ va zile s-a adus piatră buie să le ţii bine de credeam de-al satului. Dar, nu ! muna dumneavoastră sub na­ Aşa arată drumul ce trece prin faţa sediului Consiliului manici, Cehoslovacia, B el­
volan Asta cam cît ţine te rito ­ Fusa Zenu, salariatul D irecţiei sul celor din Valea Lungă ? ! gia. Suedia, Norvegia şi
da lulgcr a po rnii la pe drum ul spre Vaidei, riu l comunei Ilia. Pînâ la can­ judeţene dc drum uri — Facem rău ? Drum ul e şl popular comunal Hărâu. Dilemă I Pe unde s-o iei ? alte ţări.
drum. Şi a găsit: dar deputaţii Vaier Ghigu, ionul de cale ferată, pc m ar- — Cel din Valea Lungă să al nostru şi al lor. Dacă ei nu