Page 14 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4742 <$ SIMDATA 4 APRILIE 197U

A nu l acesta, Ziua m ondiala felul cum se pregăteşte un nal cu aplau7e sincere repre
a tea tru lui a avut ca temă rol, apelînd la exem plificări -¿culanţii teatrului care au
a m anifestărilor „ Teatrul convingătoare din piesele p riv it cu toată seriozitatea
şi şcoala", pentru a intensi­ jucate ori din creaţia poeti­ aceste acţiuni.
fica şi mai mult re la ţiile că semnală de M. Eroinescu, In ziua de 27 m artie, la
dintre cele două In stitu ţii. Lucian lllaga, M aria I3anu$, Călan se aflau două grupuri
LITERATURA In vederea de zvoltă rii gus­ Maqda Isanos, Ana B landi- de actori cu spectacolele
tu lu i estetic al tin e re tu lu i ana. „A le csa n d ri” şl „Pe uşa din
A R T A şcolar. din tainele p re gă tirii unul dos” . înainte de ridicarea
De asemenea au dezvăluit
cortinei s-a lecturat In fata
W i M A / * - şani a in iţia l o serie de ac­ ai le a lru lu i. M arcel Şoma si pu blicului m esajul adresat
Cu acest p rile j, Teatrul de
spectacol
Petro­
stal „V alea J iu lu i”
artistici
reg izo rii
oam enilor de teatru de către
Constantin Dîcu, care, dato­
oraşului Pe­
ţiun i in şcolile
troşani, unde s-au in tîln it rită in e d itu lu i si felului com pozitorul sovietic D m iiri
Şostakovlcl, din care reţinem
oameni de teatru şi elevi In plastic de exprim are, au pasajul : „voca ţia a rtistu lu i
cadrul orelor de dirigentie. s lîrn it curiozitatea tin e rilo r şl sensul v ie ţii sale constau
A c to rii Elisabeta belba. Cos- spectatori. în a ofer! oam enilor bucuria,
lin lliescu, Pusa Novăcescu, Cu acest p rile j s-au schim ­ a le îm bogăţi orizontul spi­
Vasile Prisecan. Ruxandra b it puncte de vedere, păreri, ritu a l, a trezi în ei sim ţăm in­
Petru, Ilie Ştefan au vorb it elevii sol ici tînrl răspunsuri te no bile” .
ele vilo r despre frum useţile unor probleme pc care nu le
meseriei de actor, despre cunoşteau, răsplătind în fi­ N. MUNTEANU
Nu mi-or străbate sufletu-n Amurgul intră în sufletul lor
Foro îndoioio, poezio lui Ion rit co înlr-o „ ...mînăstire v ie ’ , cădere co pe-o terasă
Io CARNET PLASTIC
Piilot nu ore tâno ameţitoare o cerindu-le parca înapoi vîrştc? Coloana N aş moi cunoaşte strania de mormuro olbo „Mărturisiri
piscurilor corpatine, aşa cum primara a copilăiiei şi liniştea durere
îţi inculca senzoţio un Lucian sufletului. Reinioorcerca Că mî se duc cocorii rind pe MIRON TIC
Blago, Tudor Arghezi, George motcă înseomnd reîntoarcerea rind...
Bocovio, Ion Barbu sou Ion Vi- la o credinţă, sinqura capa­ literare“
nea. In ultima instanţa, e vor­ bilă să - i ofere puritatea rîvni- infinită
bo oici nu numoi de tempera­ lă. E intoorcereo fiului risipi­ TRAIAN FILIMON Uă, le e !...
mente specifice, ci şi de mo­ tor „...rătăcit pe piatra cetă­ Vernisai la Hunedoara A l doilea număr al revis­
duri lirice care trădează struc­ ţilor haine" şi care şi-o dă­ tei „M ă rtu ris iri lite ra re ” ,
turi diam etral opuse, core Io ruit anii cu gestul unui nabab, apărut recent Intr-o frum oa­
rîndul lor îşi revendică concep­ lără o lua în seamă timpul să execuţie grafică, p rile ju ­
ţii şi filozofii * diferite privind care trece, s-a golit pe nesim­ La Casa dc cu llură din mu­ pline de cura|. cu o doză m a­ (din ciclul Portrete Măriei Táñase ieşte (din nou !) o plăcută
nu numoi actul de creaţie, deci ţite de unica sa avere : copi­ n icipiul Hunedoara a avut re dc concentraţie sp iritu a ­ în tiln îre cu tinerele condeie
estetica operei, ci şi un fel a ­ lăria Legătura cu acele locuri loc un vernisaj cu ocazia lă. A lte lucrări prezente în din Valea Jiu lu i. Spicuind
parte de a-şi asuma reolitateo ore temeiuri adinei, iar reîn­ deschiderii expoziţiei p ic to ri­ o p o z iţie . .A rm o n ie în ver­ „ Bruncuşi (Părinţilor mei) din sum arul revislel, am re­
şi existenţa. Nu-i mai puţin o- vierea lor prin intermediul a ­ lor Gheorqhe Vaier şi Horst de", „La soare" s,a. sînt lu ­ Uo. lele. doare tino marcat preocuparea colecti­
devărat că poezia lui Ion Pi- m intirii devine, in acelaşi timp. W<»ber. crări ce denotă e ch ilib ru l su- sub am voi.J de văzduh, vu lu i redacţional — înd ru­
llat a evoluat sinuos, începind mijlocul şi scopul poeziei (ex. Pentru o mai bună înţelp- flelcsc al p icto rului. unde-ţi prăpădişi lumino, mător profesorul N icolae
Cu o primă fozo parnasian- „C titorii"). aere a lu cră rilo r expuse, pic­ Elevul Horst W eber se pre- Coloana ero o sâmînţă stelara, Toto, descîntotul gurii duh ? Cherciu — spre cuprinderea
simbolistă, ancor înd în peri­ Locurile copilăriei par ne­ io rul Unciei losii. membru al 2inlâ cu studii diverse de fo r­ Şi dor fără nume şi rugă şi tu tu ro r g e nu rilo r literare.
gînd
oada mijlocie o creaţiei vre­ schimbate („In luncă” , „La ză­ U n iu n ii A rtiş tilo r Plastici, a me analom ice şi qrafice — Un ţărm, lung Lele, ziuă negricioasă Desigur, liric a — atrib utul
melnice în albia tradiţionalis­ voi” ). deşi numai aparent, căci prezentat publicului in te n ţii­ cu încercări tim ide de com­ curse vinul ars de coosă vlrste i ju venile. — predom i­
mului de factură modernă, co loote ale lumii acesteia se su­ le $i mesajul pe cam aceşti poziţii la dim ensiuni mici, ca­ Privirile tale şî polm eleorzind Ajuns dincolo de omiază pingorîndu-te. Mireasă. nă. Izbutite ni se par poeziile
SDre sfîrşitul vieţii să cunoas­ pun necontenitei mişcări şi doi plasticieni au Încercat re im prim ă v iz ita to rilo r un l-au făcut numai semn să răsoră. Intrat în seoră. „U rs ita '1 de M aria Rusu,
că o revenire spre clasicism şi transformări, acelui herocli- să-l redea în im agini i>e. nîn- interes de contem plaţie. Este Şi streaşină cerului nosUu-i zidită Spre noopte, „C re d in ţă ” si „In v o c a ţie ”
neoclasicism. tian „ponta rhei". Ne reîntoar­ ză Şi carton, interesant că în m ini-com po- Pe stilpul credinţei crescut în C-o haină roosă pe margini Glasul ţi s-o pierde de Andreea Petrescu, aceas­
Momentul cînd lirico lui Ion cem pe aceleaşi locuri, cu gîn- Inqinerul G lieorqhe Vaier z iţiile lîn ă ru lu l artist se ob­ pridvor. într-un crîng neverde ta din urmă dovedindu-se
servă o preocupare pentru de nesomn noopteo să-l dezmierde
Pillat îşi găsise deja timbrul dul de a ne regăsi pe nai in- expune un număr destul de un talent prom iţător. Un
vehicularea unor idei mari. lor timpul aleargă prin timp şi de gindurî. uă, lele printre stele,
particular, literoturo română şme cei dinţii. încercare za­ mare de picturi — peisaj, na­ exemplu, cltova versuri din
ero traversată de experienţe darnică, întrucit nu moi avem tură statică şi com poziţie. lucru ce se desprinde din rotitor, plînsul - oole şi ulcele „In vo ca ţie ” : „O. zei / Care
titlu l urm ătoarelor com pozi­ Urcînd pe spirala de qind sărutînd cenuşi de jele
din cele mai diverse, care sub nici sufletul de odinlooră şi T ablou rile prezente în e x­ Mama. aii zguduit cindva / Cerul
roportul progromulul estetic de nici nu putem converti timpul poziţie sînt bine echilibrate ţii : „D rum ul cel rău” . „P ie r­ infinită. lele - p ă lă la ie n stele străm oşilor mei, /C a re a ti
la core se reclamau, se consi­ să focă o mişcare întoarsă p i­ com poziţional şi mai puţin derea tim pu lu i". „E ch ilib ru * O pinzo albă de corabie întunericului solbo hohotit sălbatic / In steagu­
derau antinomice, ireductibile. no în pragul vremilor de legen­ din punct de vedere colorîs- .M edicam e ntul“ . „O m ul cu Peste care s-o prăbuşit vîntul, raclă de lumină dolbă... rile cu cap de lup / Care aţi
Fiecore curent opărut. fiecore dă ale copilăriei. E o dezolare lic. deoarece, artistul încear­ flo ri". lnvolburîndu-i polo de păr sorbit cu sete / Fumul je rt­
mişcore avea iluzia superio- potolită, însoţită de un uşor că o sinteză de formă poate Expoziţia acestor doi ar­ O, dacă... cu zăpezi aspre din nord. EVU EUGEN fo lor om ului
rilăţîi integrale fată de cele­ zîmbet amor ol celui care ¡şî prea qrăbit. nercusind să păs­ tişti se ridică la un nivel bun Interesante sînt $i creaţiile
lalte mişcări : răspunderile pe do seoma co de fapt caută o treze o unîlale generală în ­ de croaţie O notă bună Ca­ E m iliej Dascălu („Eu si soa­
core şî ie osumou vizau însăşi îndoliată himeră : „De două tre formă şi culoare lexem - sei do cultură din Hunedoa­ rele1’, „M e n ire ” ), precum şi
soarta literaturii. ori acelaşi nu m-oi scălda în plu : lu crările „Jazz” , .Iz v o ­ ra. caro sc ocupă în mod „Dansul fantastic’” semnal
frecvent do organizarea e x­
In această perioadă de regres ape...” . ru l” ). p o z iţiilo r p icto rilo r profesio­ O, doco looînno n-ar rmgro de Rodica Cazani, creaţii
Cu loate acestea com pozi­ nişti şi amatori. cocori, De dragoste străbătute de un cald lirism
ţiile .,Ah. acest tin e re t” . „C h i­ Nu m or mai duce către varo şi adinei viziu n i sim bolice
O surpriză plăcută o con­
tara". „B ă lrîn u l şi pipa* sînt IOAN SEU gindul ; stitu ie seriozitatea In care
livra w lora Szalkay Cerul de ploi şi linişti e otito lumină de iunie a fost conceput studiul
De cînd te iubesc, în inimo meo
scuturîndu-l
incit de i oş deschide fe/estrclc
M anei Ru.su
„L ro in e cele­
Peste dorînţi de arbori
foşnitori. pomîntul întreg s-or prefoce in zi bre ale lite ra tu rii rom âne".
A r li poate de semnalat
de cînd te iubesc, fiecore zi întinderea prea mare a spa­
e o sărbătoare numai a noastră,
PILLATIAl nedoara in sala casei de c u l­ ulei la grafică, iaviu. ori com- Cu-ol frunzei palid auriu prm care trecem cu paşii plutiţi ţiu lu i rezervat „M o za icu lu i"
Recent a avut Ioc Ia H u ­
de 1a
Ia acuarelă la guaşă
Şi docă toamna n aş fi troienit
să ne închinăm Io soorele inimii.
binînd între ele dife rite m o­
tură a doua expoziţie perso­
(cuvinte încrucişate, aritm o-
nală a p icto riţe i Nora Szal-
Astfel, In cadrul acţiunii în ­
kav, moment de certă ascen­ da lită ţi tehnice de expresie. f dezastru Dar dacă într-o zi tu oi uito grife, glume) care nu-şi gă­
siune în creaţia sa treprinse de cenaclul lite rar Nu mi aş oduce-ăminte de stotomicio uim irilor mele, seşte locul p o triv it în tr-o
literar îl revine, incontestabil, Un adm irobil pnstel este „In P rivind retrospectiv p ictu ­ t..Poesis" de a organiza şedin­ 1 albastru, pămîntu! întreg s-or întoorce-n haos revistă ce-si m ărturiseşte
lui Ion Pillat, meritul de o fi vie” , unde vocabulele sint păs­ ra şi grafica din u ltim ii ani ţe comune de poezie si plas­ Nici de iubiri cu ^oorele-n zerul. scopul tncepînd chiar dc Ta
păstrat echilibrul poeziei. Stu­ toase sou împrăştie in oer o a N orei Szalkay. sc pol re ­ tică, Nora Szalkav a prezen­ şi cuvintele mele. rătăcind
diile de Io Poris. co şi călă­ aromă plăcută, deşteplind sen­ marca unele lin ii directoare. tat in două rîndu ri, o suită pe de-asupro pustiului, in zodor copertă. O ricum , această
toriile în diferite ţinuturi ale zaţii aproape tactile. Peisajul In prim ul rind se cere re lie ­ de m in ia tu ri de dim ensiuni Ah ! daco toamna stele or striga so se focă lumină. . obiecţie nu afectează prea
Europei au ocţionat osupro sa poate oveo voloore autonomă, fat lirism ul debordant al cu ­ cca. 4 x 5 cm. lucrate la m o­ m ult valoarea publicaţiei.
ca un ferment roditor, impreg- dor prilejuieşte şi nostolgia lo rilo r, de cele mai multe ori dul artei orientale, cu lupa fulgerînd NECULAl CHIRICA
nîndu-i pasiunea formală a timpului trecut, stirnită de de­ v ii dar fără stridente ca şi 6Î peniţa apoi m ărite cu a ju ­
versului. Dar, în acelaşi timp. corul autumnol ce se apro­ sensibilitatea rafinată a o p i­ torul unui aparat de p ro ie c­
¡•ou abătut o vreme atenţia pie de zenitul său : niei sale răsfrintă în aleaerna ţie. Unele din aceste m icro-
şi tratarea temelor. Peisajele tablouri, avînd teme pur im a­
de Io filonul liric originar, râ- „Tot moi miroose via o to-
tăcindu-l prin meandrele par- mîie si coarnă,/ Mustos o ocupă un loc im portant ? ele­ ginative exultă acelaşi ioc
nosîonismului şi simbolismului, piersici coapte şi crud o foi mentele naturale sînt animate lăuntric, acelaşi patos liric,
de forte unele telurice, de crom atic, cp s-ar cere runos-
sau punîndu-l în posturo de de nuc.../ Vezi, din zăvoi sita­
unde o altă caracteristică a cul cît mai larg.
simplu epigon, în ale cărui rii spre alte veri se duc ;/ Ce
p ictu rii salo. dram atism ul, ra ­ Nora Szalkav este un la ­
versuri găsim ritmuri şi sono­ vreo cu mine toamna pe dea­
rităţi eminesciene, ecouri din luri de mo-ntoarno ?” , re sc com plineşte dc colo mai tent autentic. Ea este o sen
Dimitrîe Angliei, Alecsandri ori Cileva poezii aduc în prim ­ m ulte ori fericit cu li Ionul s ih ilila ir distinctă, mereu as­ Recent, colecţia numismati­
Mocedonski. Spunem aceasta, pion figura bunicului şi a bu­ liric . cendentă în plastica iudetu
intrucît nl se pare, că din nicii. Temo morţii este adm ira­ P ictoriţa lucrează intens, lu i nostru. că a Muzeului jude1''- - Deva
punctul de vedere al structurii bil reolizoto in poezia „M or- înccrcînd tehnici diverse, de Iv. MARTINOVICI s-a îmbogăţit cu un nou te­
şî temperamentului. Ion Pil 1 ot m im ul", în core trecerea pe zaur.
şi-o găsit, şi-o intuit dintru în­ lorim ul celălalt este văzuta La 9 martie 1970, la cca. 3
ceput fondul liric outentic. mioritic (Cf. Mirceo Tomuş, Ion
Fire sensibilă, Ion PiHot o Pi Hol în voi. 15 Poeţi, E P.L. km sud-est de satul Soleivo,
fost un timid, incapabil de a 1966): „Te-a. cununat cu moar. comuna Zam, a fost desco­
poza şi de o intra în virtejul teo co-n basmul M ioriţei,/ Pos- IN C A N l A J IE perit, din intîmplare, un vas
vieţii literare cu infotuoreo u­ torule de oameni, bunicule !. care conţinea 500 monede de
nui spirit bătăios. .^Primul vo­ Cu volumele următoare : argint.
lum, Visări pogine (1912), pu- Satul meu (1925), Biserica de Smgur sînt inventez condeie
blicol în colecţia „Cărţile albe” altă dată (1926) şi Limpezimi pe colino ¡naltă pentru versuri. Specialiştii muzeului au sta­
oduno poezii concepute între (1928) explorareo zonei rurale o străbunilor mei. un rîu şerpuind liber bilit co tezaurul datează din
1910-1912. De aici, nu-l prea continuă să se odincească, dor stau uimit In soare. printre slîncile prăpăstioase, anii 1464-1516.
poţi recunoaşte pe adevăratul cunoaşte în oceloşi timp si u­ privesc nesăţios fără moluri,
Pillat fixat astăzi în memoria nele devioţii. core au făcut po­ împrejurul meu, inventez flori,
noastră, decit cu multă îngă­ sibilă încadrarea poetului şi a inventez arme dm mirosul lor parfumot
duinţă. in grija pentru acura­ poeziei sole in curentul tradi­ frunze de plopi, simţindu-l pină în
odîncul inimii,
teţea versului Lirismul său este ţionalist. săgeţi şi muniţii
de foctură parnasiană, rece, Călătoria în Grecia, în anul din arbori, piatro inventez...
şi fier, GEORGE MARTIN
impersonal. Pe oceeoşi linie se 1927, reînnoită după zece om,
situează şi al doileo volum. ii prilejuieşte contactul direct
Eternităţi de o clipă (1914). cu o realitate după care tînjea
Volumul Amăgiri (1916) con­ de mult. „Descoperirea H olla­
ţine Cintecele cazacului, odu- dei şi o artei sole. o sculptu­
cind în prim pion sentimentul rii eline şi o templului grec, in
stepei infinite Noutotea aces­ special, au fost un eveniment Sd începem cu filmul româ­ productiv regizor englez, Te- ..Joc dublu în serviciul se- I
tui volum stă în acele poezii copitol în viola meo. Cred că nesc, dar nu cu acela pe care rence Young, ne propune o ere i” , în care asistăm la o se- I POŞTA
intenţionăm să-l lăudăm, ci
in core îşi găsesc expresia stări tootă poezio mea. de io Ca­ cu celălalt, primul in progra­ versiune secolul 20 la clasi­ rie de dedublări de jiersoane I
vagi şi muzicole ale sufletului, ietul verde încoace, o fost in­ mare. Este vorba de producţia EC R AN U L cele aventuri ale frumoasei şi identităţi, la interesante răs­
simboluri nedetermînote. pre­ fluenţată de miracolul elin" lui C Ii. Naghi „ Doi bărbuţi mMoll Flanders" descrise pe la turnări de situaţii şi bineîn­
18-lea
începutul veacului al
cum „Roata m orii”, „Pe -cloe” (Cf Ion Pillat, Mărturisiri, p. pentru, o moarte”, care ar fi de vestitul Daniel Dcfoe, ¡n'i- ţeles urmăriri spectaculoase LITERARĂ
etc. 286, în r.l.r. nr. 2, februorie putut să fie cu o adevărată rintele spiritual al lui Robin­ şi c it mai multe încăierări in
Cu Grădina intre ziduri (o- 1942). (jurul unei afaceri cu diaman­
artă regizorală — unul din son Crusoe, te furate, „ salvate" şi piuă la G lieorqhe Sturza — Peş-
poruto şi într-o ediţie de lux Dm acest crez şi din aceas­ marile filme ale cinematogra­ Dacă Terence Young a vrut urmă recuperate. Şi din pă­ leniţa (comuna D ensuş):
la Paris), 1920, lirismul lui Ion tă obsesie, sub semnul arm o­ fiei noastre. Spun „ar fi pu­ să se amuze şi să ne amuze şi cate, cam alîl. „D raqoslea mea pentru liie -
Pillat se apropie tot moi mult niei şi echilibrului, s-ou născut tut“, deoarece lucrarea origi­ LU N II pe noi in cel m al autentic stil Iar fiindcă tot sîntem obiş­ raturâ are asupra mea o in ­
de universul lui specific. Poe­ volumele: Caietul verde (1936), nală după care a fost scris cinematografic 1970 — depla- nuiţi cu westernul şi bene­ fluenţă vaqă, aş putea zice,
mul „A ici sosi pe vremuri", a ­ ]a im pierdut (1941), Scutul M i- scenariul, admirabila nuvelă stnd cu bună ştiinţă satira in­ ficiem de el in fiecare lună, un efect traum atizant... Do­
duce in cuprinsul său senti­ nervei (1933), Balcic (1939), a scriitorului Silto Andras, „De­ cisivă şi u m o ru l fin engle­ U vom avea şi în aprilie, tot resc ca aceasta corespon­
mentul timpului ireversibil. De împlinire (1940). meter Steguru” , reprezintă o zesc, caracteristic veacului al „a l'italienc" („westernul spa- denţă cu d-voastrâ să cadă
oici şi pină la elementele au­ O interesantă experienţă li­ excelentă partitură dramatică 18-lea, inir-o notă de comedie (jhctti" cum i se mai spune), In faţa unul destin asiatic,
tohtone ale peisojului de Io rică oferă Ion Pillat în volu­ cu autentice calităţi cinema­ buri eseu cam prea americă­ şi tot cu peisaje mexicane, fil­ care poate da s-au poale nu
Florico cu dealurile, viile şi mul Poeme într-un vers (1936). tografice. In regia lui Gh. APR ILIE nească, cu gaq-uri îngroşate şi mate în .. Spania. Regizorul va oficia în faţa vu lq u lu i in ­
moi ales om m tirile sale. nu In general, conteslote co nou­ Naghi aceasta a răm as doar atracţiuni fizice sau scanda­ Raldi în „Adio, Texas” încear­ trus şl perplex". Poezia ,.Dr
moi era decit un pas. Actul tate de critico literară o vre­ la nivelul unui film corect, luri de tip ,.saloon" — faptul că să depăşească unele sche­ vorbă cu tim p u l" e în nola
revelator ol poeziei pi 11 o ti e ne mii, noi opinăm că odîncul cu­ obişnuit (cu foarte multe nu-i de loc prea grav. Deoa­ me, devenite clişee in tves- „fragm e ntului de scrisoare” !
se petrece, intr-adevăr in 1923 noscător de poezie care o fost „locuri comune" şi exerciţii organic dintr-o serie de cu­ idei şi de noi frămlntări um a­ rece realizatorul ştie să m en­ tcm -ul italian şi ne propune, A propb. ce v-au făcut per­
cu volumul Pe Argeş in sus. Ion Pillat o intuit o chestiune stilistice împrumutate de la noscuţi maeştri ai ecranului), ne plasat într-un peisaj social ţină echilibrul intre specta­ un conflict bărbătesc drama­ sonajele lui Caraqiale ?
Anul marcheoză o dotă impor- modernă, şi anume că poezio diverşi realizatori s tră in i „fa aflăm cu satisfacţie capacita­ determinat. Aici peisajul so­ culos şi facil, intre divertis­ tic, axat pe o vendetă gravă, Sntaranda Berindci - Brad:
tontă în evoluţio lirismului ro­ tmde toi moi mult spre suges­ m odă"), cu o imagine frumoa­ tea realizatorului de a apro­ cial este America aflată in ment şi nostimada liberă de pe caic se suprapune revela­ Apreciem sentim entele, mo­
mânesc, intrucît autorul se tie, că ea solicită din plin co­ să şi o interpretare corespun­ funda litera scenariului,■ de n pragul marii crize economice prejudecăţi, in fin e in tre cine­ ţia subită a unui amănunt su­ dul de exprim are naiv, de­
descoperă pe sine si oferă, to t­ laborarea cititorului, obligin- zătoare (Matei Alexandru este construi un univers intim al din 1929, cu mecanismele so­ matograful comercial şi filmul fletesc dureros. Şeriful (acto­ licat. specifice vîrstpî. dar
odată, literaturii noastre expre­ du -1 so refacă intenţional pro­ chiar excelent In rolul >ui peisajelor şi o ambianţă rea­ ciale şi morale dure, dar fal­ dc calitate artistică. rul italian Franco Nero, bine­ deocamdată atît. Totuşi m i­
sia unei sensibilităţi şî o unei cesul de creoţie, în urma unei Demetcr). Din păcate, cumpli­ lă şi fantastică, dai perfect se şi ostile unor sentimente Cinematografia cehă izbu­ cunoscut publicului nostru), îşi m ul sfătuitor, prim a căljuz.d
structuri devenită qenerico. meditaţii calme, de durată. ta dramă sufletească a per­ evocatoare, în care gestul şi cinate, ideale. Morală dupli­ teşte, cu alte mijloace de ex­ va face insă datoria, romi­ în ale poeziei răm îne pro­
Pe Argeş in sus canalizea­ Poemul într-un vers indică door sonajului central, sensibilita­ mişcarea, viaţa şi moartea se citară, goană după prosperi­ presie şi cu o altă poveste, n înd acelaşi inflexibil a ¡lătră­ fesorul de lim ba şi lite ratura
ză masiv eforturile poetului în o primă mişcore a actului li­ tea raporturilor omeneşti, îmbină şi se resping intr-un tate, falsitate în relaţiile civi­ foarte amuzantă totuşi, să ne tor al legii română.
albia tradiţionalism ului, relc- ric, urmînd co emanoţiile sole universul intim al relaţiilor caleidoscop uriaş, centrat asu­ ce şi familiale, brutalitate şi ofere o nouă comedie plină de lată deci că programul pre­ Ion Paula Lum iniţa — De­
vindu-i o structură şi un tem­ să le captăm co pe nişte linii sociale şi naţionale, au rămas pra mizeriilor şi speranţelor cinism fn înţelegerea senti­ îndrăzneli comice şi de situa­ mierelor ce Ic vom avea în a­ va : Idem.
perament specific Critica mo­ de forţă, pentru o reface cîm- din punct de vedere regizo­ omeneşti pe care evenimente­ mentelor de dragoste odei ara­ ţii antrenante, in care satira ceasta lună poate satisface, loan A lbu — Şăuleşti : C
mentului o jubilat : un nou Va­ pul magnetic totalitar ol poe­ ral la suprafaţa povestirii. le din ultima parte a războiu­ te, toate acestea conduc ire­ morală sc împleteşte cu um.n- dacă nu tocmai exigenţele u- bine să mai stă ru iţi asupra
sile Alecsondii. Cert este că ziei. Cel de-al. doilea film româ­ lui le imprimă puternic in su­ mediabil la catastrofa socială rul unor împrejurări cotidie­ naninte ale cinefililor, oricum norm elor ortografice.
poeziile acestui volum îndrep­ La 17 aprilie 1945, inima ce­ nesc pe care-l vom vedea. spre fletul şi înţelegerea unui co­ şi la eşuarea sufletească a in­ ne Este vorba de aventurile gustul publicului larg, pentru Ion M arinescu — C h i’ id :
tăţeau o apropiere de paste­ lui care o cîntot peisojul de Io sfîrşitul lunii, „Prea mic pen­ pil de nouă ani. divizilor. Drama personală a hazlii, dar pline de învăţă­ un repertoriu rotund şi inle- M aterialu l „O m ul soarelui"
lurile lui Alecsondn, dor co­ Florico şi solurile negre ale tru un război alit de marc“ Filmul american va fi p le ­ celor doi tineri, eroi ai film u ­ minte. ale unui. bărbat cam u­ ligent alcătuit. în această rea­ nu întră în preocupările
existau nete diferenţieri. Volu­ Miorconilor, copilăria pierdută beneficiază în schimb de foar­ z n ii ;>e ecranele noustre cu e- lu i este de fapt repercutai ea şuratic şi foarte neholăril iu lă apetenţă dc cincmatmiraf, zia rulu i nostru. T rim ite ţi-),
mul cuprinde trei cicluri : , F Io - si ţinuturile nordice şi borea­ te multă sensibilitate regizo­ voca'oarea dramă a marelui miniaturală a marii, prăbuşiri viaţă, care devine un adevă­ /»ctutindeni manifestată, va eventual, unei reviste de
rica” . „Trecutul viu" şi „B ă­ le o inectot sa moi botă Au rală. /opf cu deosebire lăuda­ regizor Elia Kuzan {„A m e rica , sociale pe care seismele ejio- rat „Don Juan fără voie". Re­ avea ccl puţin chcva filme bi­ specialitate.
la n ii” . rămas însă acele irizări de lu­ bil la nu debutant iu mizan­ America!", „La est de Eden"), cii au consem nat-o în vîUaa- marcăm in distribuţia film u­ ne realizate şi recomandabile loan A ure lia n Atanasescu
mina şi soare din poezio so. scena cinematografică. Tinărnl „Splendoaie în iarbă". Regi­ rea acelor timpuri. lui pe frumoasa şi talentata in consistenţă artistică care
Evocînd ţinutul de Io Flori­ ~ Hunedoara : Să rămînem
setea de puritate şi frumos, rCf/izor Radu Guhrcu .te pre­ zorul îşi manifestă şi airi pre- Şi acum, su intrăm pe teri­ actriţă cehă Jana Rreilznra să-i satisfacă ¡ie ¡insinuaţii să­ la prim ele poezii si la mina
co, poetul invoca, de fapt, niş­
limpezimea atică o cleoţiei zintă în foia publicului rit o dilccţia pentru nn cinemato­ intr-o partitură plină de sa lii de cinema eh iar W în r- im presie pe caro ne-nm fo r­
te prezenţe cu puteri de des­ lucrare in rare. deşi tlcscifrăm graf interiorizat, eliberat de toriul comediei, această „rara i oare comică cest anodinii al tentaţiilor mat-o. U ltim ele rre a lii ale
tin, cărora li se închină sme- Prof. DINCA IORGU cu uşurinţă stiluri şi viziuni balastul constricţiilor forma­ a vis" a spectacolului dc cali­ Genul, filmului de aventuri spre... iarbă verde dv. nu se ridică la valoarea
regizorale (încă neasimilale le, pentru un cinem atograf de tate. Un cunoscut şi foarte poliţiste este reprezentat de ION M1HU celor d in lîi.