Page 16 - Drumul_socialismului_1970_04

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4742 $ SIMDATA 4 APRILIE 1970

A 25-a aniversare a eliberării M O SC O VA 3 — Corespon­ 2 815 600 000 la 4 331400 000 din această Iară (evi şi u ti­ \

dentul Agerpres, L. Duţă. ruble. Cu Franţa. com erţul a la je pentru construirea de încheierea
transm ite ■ „P rin tre partenerii crescut. în perioada m enţio­ conducte de gaze.
nată, de la 202 400 000 ruble,
„Constatăm cu satisfacţie,
com erciali ai U niunii Sovie­
Ungariei de sub jugul fascist tice se află pesle 100 de la 417 400 000. Noul acord a spus v o rb ito ru l p rin tre altele, lucrărilor
apariţia în R.F.G. a tendinţe­
sl.ale ale lum ii, iar cu 82 dc
slale Uniunea Sovietică face com ercial pe termen lung, a lor de lărgire a re la ţiilo r co­ ATLAS
o
spus v o rb ito ru l, prevede
com erţ pe bază de acorduri nouă creştere considerabilă o m erciale cu Uniunea Sovie­
¡nlerquvernam cnlale“ . a de­ com erţului soviclo-francez pc tică O confirm are a acestui comisiilor
Depuneri de coroane de flori de către clarat M. R. Kuzm in, prim - perioada 1970— 1974. fapt o constituie contractul pe
lo c tiilo r al m in istru lu i co- Com erţul so vie lo -ila iia n a termen lung sovîeto-vest-ger-
man cu p riv ire la liv ră rile interparla­ A FOST LANSAT
delegafia de partid şi guvernamentală a României de gaze sovietice în R.F.G.,
în schim bul ţe vilo r de mare SATELITUL ARTIFICIAL
BUDAPESTA 3 — Corespon­ Rakosliget din Budapesta al Socialiste, condusă de Constan- diam etru şi al u tila ju lu i pen­ mentare de AL PAMINTULUI
dentul Aqerpres, A l. Pintea, e ro ilo r români căzuli în lupte­ lin D inculesru, a delegaţiei DEZVOLTAREA COMERŢULUI tru construirea de conducte". „COSMOS 329”
transm ite • La 3 aprilie, dele­ le pentru eliberarea Ungariei m ilitare române de foşti par­ Schim bul de m ărfuri în lre
gaţia de partid si guvernam en­ de sub ju g u l fascist. ticipanţi la luplele pentru e li­ U.R.S.S. şi R.F.G. a crescut de la Monaco La 3 oprilie, în Uniu-
tală a R epublicii Socialiste De asemenea, au mai fost berarea Ungariei, a delegaţiei EXTERIOR AL U. R. S. S. la 248 500 000 ruble în 1965 neo Sovietică a fost lon-
România, condusă de tovarăşul depuse coroane de flo ri din C o nsiliu lui Central al U niunii la 496 800 000 ruble în 1969. sot satelitul artificial al
Emil Bodnaraş, a depus o co­ partea delegaţiei C onsiliului Generale a Sindicatelor din Un loc însemnat în ce p ri­ Pământului „Cosmos 329” .
roană de flo ri Ia c im itiru l N ational al F rontului U n ităţii România, condusă de tovarăşul veşte com erţul cu Uniuhea tul PARIS 3. — Coresponden­ După cum transmite a ­
Agerpres, A l. Gheor-
Ion Preoteasa, care, In in v ita ­ m ortului e xte rior la o con­ crescut în perioada 1965— Sovietică revine Japoniei. genţia TASS, satelitul este
ţia o rg an izaţiilor sim ilare un ferinţă de nresă. V o rb ito ru l I9G9 de două ori şi jum ătate V olum ul c irc u itu lu i de măr­ qhiu, transm ite : V in e ri sea­ destinat continuării ex­
qare. vi/.itea/ă în aceste zi le a arăf.al că'ponderea ţă rilo r adică de la 224 700 000 la furi dintre cele două ţâri a ra şi-au încheiat lu cră rile plorării spaţiului cosmic,
cele cinci com isii ale U niu­
Sesiunea festivă a Adunării Republica Populară Ungară. socialiste In com erţul exte­ •193 500 000 ruble. La aceasta crescut de Ia 326100 000 ruble nii interparlam entare, în tru ­ potrivit programului anun­
în 1065 la 558 700 000 în 1969.
La
solem nitate au asistat
rior sovietic este dc
2/3.
ţat anterior.
a co n trib u it în lr-o mare mă­
N oi apreciem în mod o p ti­
de Sfat a R. P. Ungare Kallaî G yula. membru a! B i­ ajunqinri in am il 1969 la sură contractul cu firm a ita ­ mist perspectivele dezvoltării nite în sesiunea de prim ă­ PLOAIE TORENJIALA
vară ia Monaco. C om isiile
ro u lu i
al
al C.C.
P olitic
12 900 000 000 ruble. A
cu­
liană
„F ia t“ , dc colaborare
P.M.S.U.. preşedinlele A dunării noscut. de asemenea, o creş­ • n construirea u/.inei de auto­ continue a com erţului dintre au adoptat proiecte de re­ IN LOCALITATEA
Uniunea
z o lu ţii în tr-o serie de pro­
Sovietică şi ţările
B U D A P E S T A 3. — Cores­ A u fost rostite cu vîn tâ ri de de Stal a R P. Ungare. Korom tere considerabilă circu itu l mobile. încheierea cu sur cos la p ila lis le . întreaga experien­ bleme im portante, printre ALMERIA DIN SPANIA
po ndentul Agerpres, A l. P in ­ salut de către şefii d e le g a ţii­ M ihaly. m in islru l ju s tiţie i, alte comerc ial al U.R.S.S. cu ţările ■\ tra ta tive lo r sovielo -ilaliene ţă a de zvoltă rii com erţului care : co n trib u ţia parlam en­
tea, tra n s m ite : La 3 a p rilie , lo r străine p a rticip a n te la fes­ personalităţi oficiale, lo cuito ri în curs de dezvoltare - de din februarie p rivind semna­ exte rior al tă rii noastre cu telor la întărirea securităţii
Asupra localităţii spo-
la Budapesta a a vu t Joc se­ tiv ita te : din U.R.S.S — laco­ ai oraşului, A fost aliniată o la 1700 000 000 ruble în rea acordului pe lermen lung lumea capitalistă confirm ă pe plan regional şi in te rna­ niole Aimeria s-o abătut
siunea festivă a A d u n a ţii de nici B rejnev. d in R.D. G erm a­ gardă de onoare 1965. la 2 500 000 000 ruble (1970— 1974) a fost precedată justeţea în vă ţă tu rii leniniste ţional ; cooperarea econo­ joi o ploaie torenţială ca­
S tat a R P . Ungare, consacra­ nă — W a lte r U lb rie h t. din ★ in 1069. de încheierea unui contract despre necesitatea obiectivă mică regională ; folosirea re a provocot inundaţii
tă celei de-a 25-a an iversări R S. Cehoslovacă — G ustnv In aceeaşi zi. delegaţia de V olum ul com erţului U.R.S.S. prevăzînd livrarea de gaze a re la ţiilo r economice dintre paşnică a te rito riilo r sub­
a e lib e ră rii U n ga riei de sub parlid şi guvernam entală a Re­ cu ţările capitaliste a crescuI. ră lrc lla lia . Uniunea Sovie­ ţările cu o rîn d u iri sociale m arine şi a subsolului lo r ; soldate cu moartea a trei
■jugul fascist. La sesiune au Kusak, din Polonia — Jozei p u b licii Socialiste România, in perioada 191*5— 1969 de la tică urm înd să achiziţioneze deosebite. m ijloace pentru lichidarea persoane şi importante
lu a t pa rte Janos K ad ar, I.o - C yrankiew icz. din B u lg a ria — condusă dc tovarăşul Emil colon ialism ului şi neocolo- pagube moteriole.
sonezi Pa!, Jeno Fock şi a lţi fvan M ih a ilo v. din Iugoslavia Bodnaraş, a depus coroane de nialism ului ; co n trib u ţia sis­
conducători de p a rtid şi de — F a d ilj I-Iodjn, din R e p u b li­ flo ri la M onum entul E roilor tem elor cooperatiste la pro­ \ COMETA LUI BENETT
stat. gresul ţă rilo r aflate în curs
ca Socialistă Rom ânia — E m il unquri şi la M onum entul E roi­ In regiunea Varşoviei
L a sesiunea festivă, Janos de dezvoltare ; studentul în este perfect vizibilă în o-
K adar, p rim -secretar al C.C. Bodnaraş. precum şi Prânz lor sovietici, căzuţi în luplele universitatea şi societatea ceste zile, înaintea zori­
al P.M.S.U., a ro s tit o cu vin - M u h ri. preşedintele P a rtid u lu i pentru eliberarea Ungariei dc de astăzi. lor, cometa lui Benett,
tare. C om unist d in A ustria. sub ju g u l fascist. M em brii delegaţiei g ru ­ descoperită la 28 decem­
pului parlam entar român,
pa rticip anţi la sesiune, au brie 1969 de ostronomul
in te rven it activ în dez.bate- din Pretoria, al cărui nu­
me il poartă. Cometa, vi­
co m isiilo r asupra a­
rile
CONSTITUŢIA PROVIZORIE A cestor probleme. Proiectul de că înălţime deosupro o ri­
zibilă Io răsărit Io o m i­
rezoluţie p rivin d cooperarea
economică regională, pro­ zontului. apare in momen­
tul de faţă în constelaţia
pus de deleqalia română, a
STATULUI ..DAWLAT QATAR‘ fost adoptat în unanim itate. Pegasului şi se află la o
distanţă de 110 milioane
9 9 [ Prof. univ. Tudor Drăqanu
a fost reales în u n an im ilalc kilometri de Soare şi 90
preşedinte al com isiei ju r i­ milioane kilometri de Pă-
D O H A 3 (Agerpres). — In că statul Q atar, m em bru al o societăţii ..Irak Petroleum dice, ale cărei lu crări le-a mint. Ea a avut lumino­
m icu l p ro te ctorat b rita n ic si­ Federaţiei e m ira te lo r arabe, C o m p a n y V e n i t u l ţării, ca­ prezidat. Sîmbătă şi dum i­ zitatea maximă la 25 mar­
tu a t în regiunea G o lfu lu i s p rijin ă in întreg im e Liga re provine exclusiv din ţiţei, nică se va în tru n i consiliul tie, cînd a apărut ca o
P ersic — Q atar — a fost da­ A rab ă şi obiectivele sale. de- a atins anul trecut aproxi­ interparlam entar, în care stea de prima mărime. In
tă p u b lic ită ţii o co n stitu ţie punînd e fo rtu ri pe ntru în tă ­ mativ 70 milioane dolari. este reprezentat şi grupul prezent, luminozitatea co­
p ro vizo rie, care proclam ă in ­ rire a le g ă tu rilo r de s o lid a ri­ Conducătorii Qatarului des­ parlam entar român, pentru metei scade treptot.
dependenţa şi suveranitatea tate cu celelalte state din făşoară o politică de diversifi­ a dezbate proiectele dc re­
sta tu lu i. C o nstitu ţia p ro vizo ­ zona geografică din care face care a producţiei industriale. z o lu ţii elaborate in com isii. COLECŢIA
rie va in tra în vigoare peste parte. Există o mică întreprindere SAiviUEL 6ECKETT
tre i lu n i. ia r noul stat va ★ de pescuit şi o fabrică de ci­ C onsiliul va stab ili, totoda­
p u rta denum irea de „D a w la t Noul slat independent Qa­ ment cu o producţie de tă, ordinea de zi a celei de Ceo mai mare colecţie
Q a ta r“. ta r (cu o suprafaţă de 22 014 100 000 tone anual A ince- a 58-a conferinţe in te rp a r­ existentă de autografe,
In tr-o pro cla m a ţie ra d io ­ kmp şi o populaţie de pesle put construirea unei fabrici lamentare. care va avea loc manuscrise şi prime ediţii
difu zată. şeicul Ahm ed Bcn 80 000 de locuitori) posedă de îngrăşăminte, care ur­ la Haga în octom brie a.c. ale lui Samuei Beckett.
A ii A l-T h a n i, guvernator al mari bogăţii petrolifere. La­ mează să asigure o mare laureat ai premiului No­
Q a ta ru lu i, a a n u n ţa t consti­ cul subteran de petrol din parte din cerinţele agricultu­ bel pentru literotură, a
tu ire a unui guvern şi a unei regiunea Duhan (pe terito­ S.U.A, - Cei trei astronaut! fost vînduto, la un preţ
A d u n ă ri C o nsultative, alcă­ riul Qatarului) a fost desco­ rii ţării. De asemenea, ga­ care vor fi lansaţi cu nava încă necunoscut, Univer­
tu ite din zece şi respectiv 33 perit aici încă din anul 1910. zele naturale sînt folosite spaţială „Apollo-13" spre Lu­ sităţii McMaster din Ho-
Producţia de ţiţei a început pentru distilarea apei de m a ­ nă la 11 aprilie, fac un antre­ milton, Conoda. Colecţia,
de persoane. C o nstitu ţia p ro ­
insă în anul 1949, zăcăminte­ nament de recuperare cu ale trupe lo r portugheze. Zeci proprietatea directorului
vizo rie prevede garantarea le petrolifere fiind exploata­ re intr-o uzină care produce capsula spaţială în Coiful R I E R de m ilita ri din rîndu l trupe­ Muzeului Voltaire 4fn (ge­
d re p tu rilo r tu tu ro r cetăţeni­ te de societatea „Qatar Pe­ jumătate din necesarul . dc Mexic. lo r colonialiste au fost ucişi neva, Theodore Bester-
lo r. Se arată, de asemenea, troleum Company" — filială apă al populaţiei. in cursul luptelor. Totodată, monn, cuprinde 800 de
p a trio ţii mozambicani au dis­ piese, printre care prime
trus numeroase vehicule m i­ ediţii ale marelui scriitor,
Secretarul general al O.N.U., U Thant, a declarat că lita re ale Irupclor inam ice SÎ in diferite limbi străine.
O nouă lege a Ziarul cotidian atenian „Etlrnos“ consideră drept „u n pas pozitiv'* hotărîrea ambasado­ au capturat o im portantă can­ Bestermann o început să
rilo r la O.N.U. ai celor patru puteri de a însărcina pe
colecţioneze
manuscrise
titate de m un iţii.
a d ju n cţii lo r să elaboreze proiectul unul memorandum
statului Massachusetts îşi încetează apariţia care să cuprindă proqresele realizate în cursul con vor­ ♦ 0 4 de-ale lui Beckett încă din
anul 1929. El a declarat
b irilo r p rivind obţinerea unei reglem entări p o litice a că o luot hotărî rea de o
BOSTON 3 (Agerpres). — lila r, să refuze să lupte în A TE N A 3 (Agerpres). — în ­ în lre 5 ani şl 13 luni. precum co n flictu lu i din O rientul A propiat. El a subliniat că „e- Un com unicat difuzat de vinde colecţia sa după ce
G uvernatorul republican al Vietnam sau în orice altă cepând de sîmbătă 4 aprilie, şl la amenzi de cite 200 000 xîslă unele dom enii de acord. Iar acestea trebuie să postul de radio libanez anun­ lui Beckett i s-o decernat
statului Massachusetts, Francis tară alît tim p cit Congresul cotidianul atenian „Ethnos“ îşi drahme flecare, sub acuzaţia fie form ulate“ . ţă că joi diipă-am iază a avui premiul Nobel. deoarece,
Sargenl. a semnat jo i, la Bos­ S.U.A. nu a făcut în mod o fi­ încetează apariţia pentru o pe­ de a fi răsptndit „n e lin işte şi Am basadorul Franţei la O.N.U,, Jacgues Kosciusko- loc o în lîln ire a reprezentan­ dat fiind interesul deose­
ton, o lege adoptată cu o marc cial o declaraţie de război. rioadă nedelerm inată. H o tă rl- trlcă In sp iritu l cetă ţe nilor” . M orizet, a declarat z ia riş tilo r acreditaţi la ‘O.N.U. că ţilo r armatei libaneze şi ai bit foţâ de lucrările aces­
m ajoritate de către. Senatul şi Legea acordă, totodată, cetă­ rea a (ost luată vin eri de pro­ Z iarul „Ethnos“ . fondat In reprezentanţii celor patru puteri „consideră acest me­ org an izaţiilor palestiniene de tuia, i-ar fî fost aproape
Camera Reprezentanţilor stalu­ ţen ilo r statului care sînt prietarul zia rulu i. In urma anul 1913, nu şl-a încetai pînă morandum drept un pas" care să perm ită reluarea m i­ rezistentă. In tîln ire a s-a des­ cu neputinţă sâ-şi menţi­
m em bri ai fo rţelo r armate a­
lu i, care perm ite concetăţeni­ condam nării de către T ribu na­ siu nii am basadorului G unnar Jarring in O rien tu l A ­ făşurat sub preşedinţia gene­ nă în continuare colecţia
m ericane dreptul de a cerc acum apariţia decît pentru propiat.
lo r săi, afla ţi în se rviciu l m i- a ju to ru l sla tu lu i respectiv în lu l m ilita r a cinci dintre scurtă vreme, fn perioada celui ra lu lu i Jean N ou|aim . com an­ completă.
conducătorii publicaţiei, la în ­
cazul acţionării lo r în ju stiţie chisoare pe termene variind de-al doilea război m ondial. dantul şef al arm atei liba­
de către au to rită ţile federale neze. BLANURI KARAKUL
«Toţi pa rticip anţii, se ara­
Sesiunea de pentru refuzul de a lupta în- s titu it jo i seara „starea de can, condus de colonelul tă în com unicat, au .căzut de Din regiuneo Karokum
G uvernul guatemalez a In­
tr-un astfel de război.
Francisco Caamano, a
fosl
A devăratul ob ie ctiv al prom o­ urgenţă" pe tim p de 30 de arestat Ia Santo Domlngo. acord asupra necesităţii sta­ se exportă preţioasele piei
primăvară a to rilo r legii, apreciază obser­ S .U .A . : Risipa fondurilor zile pe întregul te rito riu al El se înapoiase recent în ta ­ bilirii* unei cooperări strînse de ooie Karakul. Aici nu
se precupeţeşte nimic pen­
va to rii. constă însă în a obliga
ţă rii. Un decret prezidenţial
în felul acesta Curtea Supremă subliniază că această măsură ră, după ce l-a în so ţii pc fos­ pentru a se crea o atmosfe­ tru obţinerea productivi­
Parlamentului a S.U.A. să se pronunţe asupra publice pentru construirea a fost luată din cauza „in te n ­ tul preşedinte dom inican, ră de încredere reciprocă". tăţii sporite cu ajutorul u­
nor mijloace mecanizate,
co n stitu ţio n a lită ţii legii. O sifică rii a c tiv ită ţilo r subversi­ Juan Bosch. în vizite le fă­ inclusiv purificarea apei
cute de acesta în R.P. C h i­
atare decizie im plică stabilirea
francez faptului dacă puterea executi­ de noi sisteme de arme ve". al căror punct culm i­ neză. R.P.D, Coreeană, Cam- cu ajutorul razelor solare.
vă, respectiv preşedintele, are ? nant l-a con stituit răpirea bodgia şi R.D. Vietnam . Anul trecut, numai R S S.
am basadorului R.F. a Germ a­
sau nu dreptul de a angaja A d ju n c ţii reprezentan­ Turkmenâ a predat sta­
PARIS 3 (Agerpres). — Joi, ţara fără acordul expres al or­ W A S H IN G TO N 3 (Agerpres). Proxm ire. „In mod deliberai, niei. contele K arl von Spreti. ţilo r perm anenţi ai tului peste un milion de
a început sesiunea de prim ă­ ganului le gislativ — Congresul In tr-o carte apărută zilele ei m int cînd este vorba de­ D ecretul suspendă toate drep­ S.U.A., U.R.S.S., A n g lie i pier karakul.
vară a Parlam entului francez. — în lr-u n război de lip u l celui acestea in S.U.A. sub titlu l spre costul acestor arme, soco- tu rile civile, interzice a c tiv i­ şi Franţei Ia O.N.U. s-au
Lu crările pro priu-zise ale A d u ­ din Vietnam . In ultim ă instan­ „R eportaj din Ţara risip e i“ , tind u-I m ult mai mic deeft in tă ţile p o litice şi sindicale şi F rontul de Eliberare din în tru n it jo t în prim a şe­ CURSE CU IEPURI...
nă rii N aţionale nu vor debuta ţă, Curtea Supremă trebuie să senatorul W illia m Proxm ire realitate, pentru a obţine apro­ anulează numeroase qsra nfii M ozam bic a dat p u b licită ţii dinţă de lucru pentru re ­ ARTIFICIALI
însă decît marţea viito are , o se pronunţe astfel asupra ca­ critică Pentagonul pentru barea Congresului privind- con­ constituţionale. C ontrolul ţă­ în capitala .Tanzaniei, Dar es dactarea unui memoran­
dată cu dezbaterea asupra po­ racterului constitutional al răz­ extraordinara risipă a fo n d u ri­ struirea lo r“ . r ii a fost preluat de M in is ­ Salaam, un com unicat refe­ dum asupra stadiului tra ­ Anul trecut, spectatorii
litic ii franceze în M editerană boiului din Vietnam . Or, se lor publice în vederea con­ Proxm ire consideră că în terul A pă rării, forţele de secu­ rito r la acţiu nile ofensive d e ­ ta tive lo r purtate pînă a­ obişnuiţi oi hipodromului
şi O rien tu l A propiat. Noua se­ ştie că pînă în prezent, în s tru irii de noi sisteme de ar­ prezent in S.U.A. nu se poate rita te căpălind dre plul să a­ clanşate în cursul acestui an cum de ambasadorii ce­
siune are o agendă încărcată. ciuda cererilor form ulate de o me. El acuză o fic ia lită ţile M i­ vorbi numai despre o simplă plice leqea m arţială şî să e­ de fo rţe le FRELIMO îm potriva lor patru puteri In vederea din capitala Ungariei ou
asistat pentru prima oară
Se acordă o im portantă p rio ri­ serie de reprezentanţi ai vie ţii nisterului A pă rării de „denatu­ alianţă între Pentagon si fir­ xecute orice persoană con­ trupelor colonialiste portu- reqlem entării po litice a la o competiţie care o
tară problem elor economice şi publice americane, Curtea Su­ rarea adevărului" în vederea mele constructoare de echipa­ damnată la m oarte în baza qheze. O intensificare deose­ crizei din O rie n tu l A p ro ­ stirnit un mare interes :
sociale, în lre care un locîa pa r- premă a evitat să abordeze ju s tific ă rii m iliard elo r de do­ ment m ilita r : dim potrivă, „esle le g ilo r de urgenţă. Şoferii bită a luptei p a trio ţilo r mo- piat.
le îl ocupă examinarea planu­ problema sta b ilirii caracterului la ri ch e ltu iţi pentru con stru i­ care vo r conduce autovehi­ zam hicani a fost semnalată în cursa de ogari cu iepuri
S-a convenit ca urm ă­
lu i de dezvoltare economică a războiului purtat de Statele rea do noi arme. „Cel mai vorba despre un adevărat culele în afara capitalei ţă­ provincia Tete, unde detaşa­ toarea în tru n ire de lu ­ artificiali. întrecerile de la
Franţei in anii 1971 — 1975, ela­ Unite în Vietnam , care, după re vo ltă to r lucru este că atu complex m ilita ro -in d u stria lo - mentele FRELIMO au lansat cru să aibă loc la 6 apri­ hipodromul „G alopp" au
borat de guvern in colaborare aprecierea unor ju riş ti am eri­ contractanţii c îl şi Pentagonul b irocralic. ale cărui tentacule r ii vo r trebui să prezinte mai m ulte atacuri puternice lie. reunit la start ogari ungu­
reşti şi cei de raso gray,
cani. acesta este. din punct de nu spun niciodată adevărul de­ ating aproape pe fiecare ce­ permise speciale.
cu reprezentanţi ai in du striaşi­ asupra p o z iţiilo r fo rtifica te care se întreceau să prin­
lor. vedere al C onstituţiei, ilegal. spre costul arm elor lo r", scrie tăţean". ♦ O * dă iepuri... artificiali.
In Ungaria, cursele de
H ector A rls ly , fosl m inis­ ogari au o tradiţie. Cro­
tru Ia preşedinţie în guver­ C U R I E R nicile omintesc că în 1193
COMENTARIUL ECHiLIßRISTICÄ SI PRESTIDIGITAŢIE nul con slltu ţlona list dom ini­ cu ciini dresaţi speciol in
regele Laszlo vino zimbri
acest scop, M atei Corvîn
oferea în dor altor cose
13 Săptămîna festivă domnitoare ciini ungureşti
mai favorabil. Un număr dc exterior şi a balanţei dc trării Marii Britanii In de vânătoare, iar cei din
Viaţa politică britanică, în­ atracţie este cel iu . care gu­ plăţi nu se situează doar in C E E . Laburiştii au purces dinastia Arpad organizau
curse de clini goniţi de
cadrată deja ferm în rama ve rn u l fi biciuieşte pe adver­ domeniul abscons al trezo­ in consecinţă la o sensibilă vieneză a filmului. călăreţi. Prima condiţie a
strimtă a preocupărilor elec­ sarii conservatori cu perspec­ reriei ci se reflectă in viaţa nuanţare a poziţiei in aceas­ concursurilor de ciini de
torale, apare în multe privin­ tiva organizării alegerilor in de toate zilele a britanicilor. tă chestiune (ministrul fără vânătoare ero ca terenul
ţe ca un veritabil, spectacol vară (considerată acum a fi Citeva înlesniri fiscale, o portofoliu Peter Shore, care „Viennale 1970" să fie plin de tufişuri si
de prestidigitaţie şi echili­ data cea mai favorabilă la­ oarecare micşorare a re­ trece drept unul dintre cei
bristică. Deocamdată num e­ buriştilor), lăsind in acelaşi stricţiilor domeniul credi­ mai apropiaţi colaboratori ai ierburi care să ascundă
rele de măiestrie revin pre­ timp deschisă orice altă po­ tului şi alte măsuri dc acest premierului Wilson, a stirnit prado. Actuola formă o
mierului Wilson şi guvernu­ sibilitate. Intr-o incertitudi­ gen sînt prevăzute de spe­ chiar o adevărată furtună V IE N A 3. — Coresponden­ concursurilor de ciini de
lui său laburist. ne atit de savant dozată, toa­ cialişti. Dar, îşi poate oare vorbind despre oportunitatea tul Aqerpres. P. Stăncescu, vînătoare o fost stabilită
te zvonurile au şansa de a fi' permite guvernul să facă a­ unui referendum asupra ade­ transm ite : In prezenta pre­ in ţara fotbalului - An­
Cind vor avea loc noile a­ crezute, iar gradarea cam­ semenea concesii fără a ris­ rării), lăsindu-i pe conser­
legeri parlamentare ? Iată o paniei conservatoare (opera­ ca o recrudescenţă a dificul­ vatori în situaţia incomodă şedintelui A ustrie i, Franz Jo­ glia. Aici s-ou stabilit re­
Întrebare care nu denotă ţiune de mare importanţă) tăţilor economice şi financia­ dc a apăra singuri virtuţile nas, jo i scara s-a deschis gulamentele curselor de
doar curiozitate. In Marca re ? lată un exerciţiu com­ aderării. Se intîmplă însă ca „Săptămîna festivă vieneză a ciini cu iepuri artificiali
Britanic, alegerea m om en­ se găseşte complet deritmală plicat: Dar cea mai intere­ ceea ce pe plan intern aduce film u lu i „V ie nn ale 1970".
tului ţinerii alegerilor este de Nimic nu este m ai însem­ santă demonstraţie de echi­ beneficii categorice, să fie in T radiţionala confruntare ar­ pe piste în circuit de
tistică a capitalei austriece
maximă importanţă. Prin nat În ritualurile Parlamen­ libristică este cea pe care o relaţiile externe prejudicia­ se desfăşoară anul acesta sub 490-500 m : cîinîi pornesc
tului britanic decit prezen­
consultările parţiale, prin tarea bugetului. Anul acesta, prilejuieşte dezbaterea pri­ lul. Acest hocus-pocus (uite m otto-ul : „Societatea şi tînă- din nişte cuşti, ole căror
sondajele de opinie, prin tes­ alcătuirea bugetului solicită vind aderarea Angliei la aderarea, nu e aderarea) a ra generaţie" şi prezintă reu­ uşi se deschid automat şi,
tele directe in circumscripţii­ creat o indispoziţie vizibilă
intens talentele e c h ilib ris ti- Piaţa comună. Publicul bri­ şite realizări cinem atografice in acelaşi timp. în faţa lor
le electorale sc pot cunoaşte ce : este vorba să sc elabore­ tanic — o dovedesc toate dincoace de Canalul Minc- din A u stria şi alte 10 ţări.
in permanenţă, cu un coefi­ ze un buget electoral fără a sondajele de opinie — c$!c cii. Londra s-a grăbit să-şi pornesc iepurii mecanici.
cient mare de probabilitate, compromite şansele de redre­ in majoritate ostil aderării. restabilească oarecum echi­ In cadrul „V je n n a le i 1970“ , La aceste curse se foc şi
opţiunile corpului electoral. sare, Buget electoral înseam­ Prin urmare, cine doreşte să librul: nu există intenţia dc la cinem atograful „U ra n ia “ pariuri, fiecare din spec­
Evident, premierul, căruia nă unul care să ofere popu­ sc afle in tabăra învingători­ a rupe logodna ; logodnica va fi prezentat m iercurea v i­
îi revine îndatorirea de a esle doar ceva mai exigentă. itoare Ulmul românesc de tatori ovîndu-şi favoritul
laţiei, deci alegătorilor, sen­ lor in alegerile viitoare tre­ sau.
chema corpul electoral la zaţia că succesele guvernu­ buie să nu apară în chip de desene anim ale „Dreptatea y
urne, va alege momentul cel lui in redresarea comerţului partizan absolut al ideii tn- N. RATEŞ le u lu i", creaţia lu i H orla
Ştefănescu.
Redacţia şl administraţia ziarului t Deva, ttr. Or. Petru Grota, nr. 33. Telefoane t 12317 yl 11273. Tiparul i întreprinderea poligrafiei Deva. 44063