Page 17 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 17
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA!
SECVENŢE INTERNATIONALE
£ - ş
PAGINA A IU-A
| m România— coautoare a
1 două proiecte de rezoluţie
I în Comisia pentru condiţia
| femeii ’ |
1 mPoporul ungar a sărbătorit 1
| 25 de ani de la eliberare |
| wSesiunea Uniunii Inter- f
| parlamentare s-a încheiat ;
n i w m r w r .......... nu ........
ANUL XXII. Nr. 4743 DUMINICĂ 5 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Tehnologii perfecţionate
tn ofeiani TELEX
iiiii:i\hiiH In trim estrul recent încheiat, în otelăriîle Hunedoa r '
rei e fo rtu rile susţinute pentru creşterea producţiei de
metal au iosl in solite de intense preocupări pentru ACORD DE
ridicarea perform antelor calitative ale o te lu rilo r. In a COOPERARE
cest scop. specialiştii şi colectivele de otelari au pre C U LTU R ALA
conizat şi aplicat un com plex de măsuri tehnice şl o r ŞI Ş T IIN Ţ IFIC A
ganizatorice. S-a trecut la revizuirea sl perfecţionarea
teh nolog iilor de elaborare a o te lu lu i pentru axe şi sape La M inisterul A faceri
cu role si a celor in oxid ab ile si refractare. lor Externe a fost semnat
La cuptoarele M artin se fac cercetări pentru stabi simbălă dimineaţa acor
lirea param etrilor tehnologici in vederea elaborării o dul dc cooperare cu ltu
te lu rilo r fn lim ite reslrinse de variaţie, Iar la otelărla rală şi ştiin ţifică între
electrică se acţionează pentru m icşorarea co n ţin u tu lu i guvernul Republicii So
de incluziun i nem elallce. S-a trecut, de asemenea. Io cialisto România şi gu
turnarea in lin g o u ri direct conice cu plăci term oizo- vernul Republicii Bu
lante în vederea creşterii procentului de scoatere la
rundi.
ORDINEA /IUI unele mărci de o te luri de înaltă calitate. drul dezvoltării cooperă
Acordul stabileşte ca
Perfecţionarea teh nolog iilor de elaborare si turnare,
aplicate In con diţii de mai mare rigurozitate $1 disci
plină in toate com partim entele, a determ inai reduce rii in dom eniile învăţă-
m in lului, artei, c u ltu rii şi
rea considerabilă a re b u tu rilo r in o te lăril — cu (0 pînă stiintei între cele două
Se cunoaşte că r> influentă holă rîloare asupra în la 30 la sută fală de anul trecut — concom itent cu ţări. prin acordarea dc
d e p lin irii sarcinilor ce revin a g ricu ltu rii judeţului nos îm bunătăţirea cara cte risticilor fizico-m ecanicc ale ote burse dc studii şi specia
tru în u ltim u l an al actualului cincinal o are modul de lu rilo r aliate şt carbon de calitate. lizare, vizite reciproce dc
organizare si desfăşurare a lu cră rilo r din campania studii şi documentare,
de prim ăvară. Analiza stadiului însăm întărilor si ce schimb dc opere literare
şi ştiinţifice, de inform a
lo rla lte acţiuni de sezon evidenţiază însă existenta
unor mari răm îneri în urmă. cauzale nu atît de con ţii. dc publicaţii şi mate
d iţiile clim atice, cîl mai ales de deficientele de ordin „Concertul CONCURSUL riale documentare din
tehnic si orqanizaloric existente in activitatea consi diverse domenii, dc an
liilo r populare si a conducerilor u n ită ţilo r aqricolc. sam bluri artistice etc.
Realizările înregistrate de unele cooperalivo nqiicole primăverii“
— Simeria Turdas. O răslie S.a. — unde c u ltu rile din M E D A LIA „GAUSS-îţlTO"
ACORDATA
prim a epocă (ovăz borccaq, mazăre, sfeclă furajeră La Petroşani s-a desfăşu pentru cele mai eficace gazete de perete, forme şi mijloace de agitaţie A C A D E M IC IA N U LU I
Si de zahăr) s-au însămîntat. cu mici diferente, ue
rat faza m unicipală a Festi E. C AR AFO L!
ţoale suprafeţele planifícale constituie ccl mai con va lu lu i fo rm a ţiilo r şt soliş
vingător argum ent că prin m obilizarea tutu ro r forţe tilo r de muzică uşoară H u vizuală în sprijinul realizării sarcinilor de producţie in unităţile economice Societatea „C ari F rlc-
lor si folosirea judicioasă a tim pului p rieln ic pentru
nedoara 70 — „C oncertul dcrich Gauss“ din R.F. a
lucru in cimp se pot asiqura baze trainice rc ro llc i. prim ă ve rii". In iţia l de Con G erm anici a decernat
evitîndu-se astfel dim inuarea producţiei ca urmare a s iliu l judeţean a) sindicate din industrie şi agricultură, instituţii, şcoli etc. medalia „Gauss-1970" sa
în tîrzieriî sem ănatului. lo r în colaborare cu Com i vantului român de renu
Pírese era ca la această dală, ctnrl tim pul este te lu i judeţean al U.T.C. si me mondial, Eli»« Care-
foarte înaintat, în foaie un ită ţile aqricole din iudei Organele şi organizaţiile de vor sta In centrul atenţiei agi — Varietatea, claritatea si partid, sindical şi ale U.T.C. folî.
C om itetul judeţean pentru
să se fi o b ţin u i rezultate asemănătoare Dar. contrar partid, sindical şi ale U.T.C,, taţiei vizuale sînt : realizarea sim plitatea form elor de e x p ri din m unicipii, oraşe, comune
cultură şi aria, festivalul a Medalia. care poari»
orirS r r previziuni optim iste, se semnalează mari res în scopul m ob ilizării colective tu tu ro r in d ica to rilo r de ptan, mare.
în tru n it cele mai bune io r- vor analiza, la sfîrsitu l fiecă numele m arelui matema
tante al.It la pregătirea terenului cîl si la insăm întări. m atii de muzică uşoară, so lor de muncă pentru realiza a angajam entelor colectivelor — Folosirea unor forme vii, rui trim estru, situaţia întrece tician, fizician, geodezian
Deşi întrep rind erile aqricole de slat dispun de m ii- lişti cunoscuţi, apartlnind rea sarcinilor economice. au. de muncă în întrecerea socia originale, cu mare putere de rii. folosirea form elor si m ij şi astronom german, a
loacc suficiente pentru executarea în lr-o perioadă clu b u rilo r sindicatelor din desfăşurat o muncă po litică de listă. reducerea ch e ltu ie lilo r de influenţare în masă. loacelor ag iiatiei vizuale, ge fost atribuită, pînă acum.
scurlă a lu cră rilo r de sezon, nu au preqăl.it pînă la Valea Jiu lui, respectiv Ca masă variată, diversificată, fo producţie, reducerea consum u — Antrenarea unui număr neralizarea lor şi eficienta mă numai unui număr dc 21
dala de 4 aprilie a c. nici 40 la sulă din terenul desti sei de cultură din Petroşani. losind forme şi m ijloace acce lui de m aterii prime şi m ateria însemnat de colaboratori com su rilor întreprinse. dc savanţi din lume.
nat c u ltu rilo r din prim a epocă. Ca urmare, insăm ln- sibile. v ii, ce răspundeau ce le, creşterea producţiei agricole
M erită relevat faptul că la petenţi din toate sectoarele de Secţia de propagandă a Co
lă rile la ovăz. in si cu ltu ri furajere s-au efectuat pe acest festival-concurs s-au rin ţe lo r producţiei, contribuind vegetale şl animale prin a p li activitate din unitatea econo m ite tu lu i judeţean de partid şi „D IS C U ŢIE PE
numai 490 hectare, ceea ce reprezintă sub 30 la sulă prezentat 7 fo rm a lii in stru la generalizarea experientqi carea m etodelor înaintate de mică respectivă. redacţia zia rulu i ..Drumul so- M ARG INEA GREFELOR
din prevederile planului. Serioase semne de întrebare m entale.care .au Jăsal o hună înaintate, stim ularea in iţia tiv e i muncă, îm bunătăţirea ca lită ţii — O perativitate în l-Talaree- d a lis in u lu i" vor analiza semes DE INIM A**
în leqătură cu desfăşurarea acţiu nii respective se r i im presie publicului spe cţjtor creatoare. ■ aducindu-şi 1 c o n tri produselor, folosirea integrală problem elor apărute şi numă tria l stadiul desfăşurării con
dică îndeosebi în cadrul ferm elor aparţinătoare I.A.S. şi ju rlu iu l. buţia la traducerea în viată a a capacităţilor de producţie rul acţiu nilor întreprinse, săp- cursului şi vor acorda sp rijin La Timişoara a ieşit de
O răslie Si ftîrcoa unde realizările se situează cu m ull Interpretarea şi (inuta scc- j h o tă rîrilo r de partid şi de stal. existente în Industrie şi a g ri lăm înal sau lunar. colectivelor din concurs. suh tipar. în condiţii
m anifestărilor
la
combaterea
sub procentul am intit. nică deosebite au făcut ca j negative retrograde in scopul cultură. folosirea fondului de — T inu la estetică şl grafică Concursul se va desfăşura in grafice deosebite, o carte
Rezultate sub p o sib ilită ţi s-au înregistrat în ca tim p. întărirea disciplinei In pc cit dc interesantă pe
locul I $ă fie obţinut de for- I în tă ririi disciplinei socialiste a muncă etc. a form elor de exprim are. perioada aprilie 1970 — mai
drul cooperativelor aqricole. Astfel, la ară tu rile de ma(ia „A tla s ”, apartlnind Ca- j m uncii. 197! — aniversarea a 50 de atît dc utilă ; „D iscuţie
prim ăvară, planul nu s-a înd eplinit decît în proporţie Jn aprecierea rezultatelor La încheierea concursului, pc marginea grefelor dc
sei de cultură Petroşani. Au j ani dc la crearea P artidului Co
de II la sută. iar la însăm întalul mazSrii. ovăzului si urm ai, în ordine, form aţiile \ Pentru ridicarea pe o treap obţinute de călro colectivele toate colectivele gazelelor de munist Român — cu o etapă inim ă“ , prefaţată dc acad.
sfeclei de zahăr s-au înreqisirat abia procente de 22— tă superioară a m uncii politice angajate în concurs se va ţine perele aflate în concurs vor la 23 August ac. La s iîrş iliil Aurel Moga, preşedintele
„C o lo r" (Casa dc cultură \ de masă. secţia de propagandă
75 la sută fată de sarcina stabilită. Există cooperative seama de : prim i diplom e de participare. concursului sc va organiza o Academici dc ştiinţe me
Petroşani) şi cele ale clu- j Celor care se. evidenţiază prin
«aricóle ca Romos. Romoşel. Spini. Ocoliş. Dîncu M ic. b u rilo r sindicatelor din Lu- j a C om itetului judeţean de par — M odul in care agi talia v i expoziţie a qazetelor do pere dicale.
Pischînlî sa., unde în această prim ăvară nu s-a însă- peni şi Lonea (ultim ele două i tid şi redacţia ziarului „D ru zuală osie subordonată sarcini rezultate deosebite li sc vor le si a m aterialelor de agita Un chirurg, un cardio
m întal nîci un heclar de te re n ! De asemenea la mul socialism ului" organizea lor de producţie din în tre p rin acorda 20 de prem ii şi men ţie vizuală participante. log, un iiziolog şi un i-
întru n in d acelaşi număr de i ză în anul 1970 un concurs cu ţiun i după cum urmează:
C.A.P. Jeledinti. Dîncu M are A urel V la icu ele., acţiu deri. C A P. si alte organizaţii
puncte). tema : „C ele mai eficace lo r- — 3 prem ii I : Periodic, ziarele ..Drumul so munolog dialoghează in
nea de fe rtiliza re a fost com plet nealijală. Undeva la me şi m ijloace de agitaţie v i economice din judeţ. — 4 premii II : cia lism u lu i". ..Steagul roşu” şi tr-un lim baj accesibil ce
periferia preocupării unor conduceri de C.A.P. a ră S oliştii vocali au dovedit j zuală in s p rijin u l realizării sar — Caracterul analilic al — 5 prem ii III ; cele de uzină vor publica ar lor mai largi cercuri dc
mas si plantatul pom ilor. Numai asa se explică de ce 0 bună orientare, prom ovînd j cin ilo r de producţie". problem elor abordate şi solu — 8 menţiuni c itito ri, despre lupta d in
la C.A.P. Gcoaqiu nu s-au plantat decît 2 hectare din in rep ertoriul propriu în j ţiile in d ira le în scopul îm bună ticole privind desfăşurarea tre vechi şi nou în chi
cele 22 planificate, de ce la Romoşel despre înde- m ajoritate piese ale muzi- ; Principalele obiective care tă ţirii a c tiv ită ţii dc v iilo r. Organele şi organizaţiile de concursului. rurgie, oportunitatea gre
sirea plantaţiei si completarea g o lu rilo r nu se poale cil uşoare româneşti. Locul ; fetor dc inim ă, pu blicita
vorbi decît la tim pul v iilo r. 1 a revenii so liştilo r M arga- j re3 .. mcdicală. lim itele
Destul dc anevoios s-a pornit la plantatul carto reta Reczak (Clubul sindî- j vie ţii şi ale m orţii, locul
filo r si însăm întatul legum elor, lu cră rile respective catelor Lupeni) şi V io re l j grefelor dc inim ă in ca
Loşnită (Casa de cultură Ve- j Cine ştie, cîştigâ“
fiind cxeculale pe numai 4.3 si 68 la sută din supra Concurs „ dru l transplantclor de or
troşanî). Pe locul II s-a cla- !
feţele prevăzute. gane şi despre attc pro
Dalele prezentate oglindesc faptul că sînt suficiente sat Bebe Lorincz (Clubul Un interesant concurs Duda, V oichita Căsă- în interiorul ziarului bleme.
m otive ra organizaţiile de partid, con siliile populare sindicatelor Vulcan), jar pe „C ine ştie, ciştigă*' s-a lean, Ileana G liilea şi
conducerile u n ită ţilo r. cadrele tehnice lo tî lu cră to rii locul III M aria Simlna (Clu desfăşurat recent la că M aria Olar. IN S T A L A Ţ II DE FORAJ
din aqricultura ju deţului să nu fie de loc m ulţu m iţi de bul sindicatelor Lonea). m inul cu ltu ra l din Baia PENTRU ADINC1MI
Gheorghe Ştir şi Gheorghe După cum nc inform ea DE 7 000 M
felul cum au demarat lu cră rile aaricole de sezon. D im Popa — solişti aî form aţiei dc Crlş. tu participarea ză N itu lln a Răşinarii, ■ Actualitatea în informarea
potrivă. rezultatele ncsalisfăcătoare să constituie un unor tinere m uncitoare
„A tla s". această m anifestare c u l
semnal de alarmă pentru a interveni eneraic sî opera de la cooperativa „M o turală a fost organizată f l i t v • • w Uzina do u tila j petro
tiv, m obilîzînd toate forţele $¡ m ijloacele existente la V iito a re le faze orăşeneşti ţu l” din localitate. de com itetul comunal politica şi economica lier ,.i Mai» din Ploieşti
încheierea qrabnîcă a însăm întărilor din prim a epocă şi m unicipale vor avea loc La acest concurs, tu face pregătiri intense
la urgentarea plantării ca rtofilor si pregălirea tem ei la Hunedoara, Simeria şi tema „Aspecte din viata al ll.T C . in colaborare pentru realizarea unor ti
nică a insam întării porum bului. Brad. tine retului nostru” , s-au cu Biblioteca m unicipală puri noi dc instalaţii şi
întrecut tinerele Nataşa Deva. B Echipele de control obştesc la lucru agregate, aferente foraju-
MARGARETA CHIOREANU ■ui Pînă Ia 7 000 m adîn-
cime. şi pentru m oderni
■ Monumente de artă zarea celor aflate In fa
iîn rii bricaţie. Dc asemenea, au
fost asimilate tip u ri dc
medievală în Tara Hafegului sape cu role pentru struc
tu ri tari. echipate cu dis
şi
pozitive dc avansare
o n o a r e a c u v i n c u l u i • o n o a n a c u v i n t u l u i i ^ S ñ b a r e a c u v i n l u l u i duze apte pentru fo ra ju l
cu jet.
rîlc pe care Ic-am hotărî! în
I ntenţionăm , să tovarăşe m obilizarea com uniştilor, a lu- , ultim a şedinţă a com itetului de catorii tehnici au fost realizaţi pe, fiecare operatic în parte. RAD IATO R ELECTRIC
director,
d ia lo
cadrul
Si depăşiţi, s-au luat unele mă
turor lu cră to rilo r din
IN FORMA
Am trecut la metode de maro
găm. pe front larg. întrep rind erii, trim estrul f s-a de direcţie, clc se vor recupe suri care să ducă, in final, la productivitate, prin care am DE CALORIFER
tu responsabilităţi din econo încheiat bine S-au realizat, su ra şi in final, lucrările acolo- creşterea qradului dc mecani ajuns la randamente în iu ru l
mia hunedoreană pc o temă plim entar lată de plan, peste gice so vor realiza în ritm ul zare si chiar automatizare. a 10 tone pe post la Tcliuc-est Un colectiv dc specia
permanent abordată : REALI 2 600 000 lei la producţia glo planificat. — A ţi intrat in tr-u n dome şi aproape 11 — 12 la G helar- lişti dc Ia întreprinderea
ZAREA SARCINILOR DE PLAN bală şi maria, 1 410 tone fier O bţinerea diplom ei si ..Sica- niu nou al discuţiei. Sîntem est. „E lcctrom cla!“ din T im i
ŞI A AN G AJAM EN TELO R PE in minereu marfă, 15 000 de qului roşu" de fruntaşi. dc Inform aţi că dumneavoastră Fiindcă nu toate lentilele şoara a realizat o moder
FUNDALUL PERFECŢIONĂRII noastre de m inereu au supor nă instalaţie dc încălziro
tone de calcar m etalurgic, !00 două ori. a trezit dorinţa oa ave|r realizări frumoase în do
CO NTINUE A A C T IV IT Ă Ţ II tat aplicarea metodei clasice — radiatorul electric în
de tone de talc şi cîteva mii m enilor de a-1 menţine si pe m eniul m ecanizării. Am dori
ECONOMICE. D orim , de fapt. cu rambleu am trecut la me formă dc calorifer. Con
ca prin acest dialog să in fo r canizare. In itia l am prim it niş ceput şi construit în 4
măm opinia publică asupra sta te maşini dc încărcat Atlas variante, cu 10 pînă la 20
d iu lu i realizării angajam ente Copco, cu care am dotat aba dc clemenţi, radiatorul c-
lo r asumate în întrecere, să ne Ing. Vasile Florea, director al I.M. Hunedoara: tajele, dar rămînea nere2olvală
constituim !n lr-u n u til Instru problema m ecanizării ram- lcctric foloseşte ca agent
ment de transm itere a expe l>) cu lui. A trebuit să facem in term ic uleiul m ineral
rienţei înaintate. Prin urmare stala ţii de screper. care. cu o încălzit la p ro p riilc -i re
— din clte ştim, colectivu l pe DORIM SÂ PĂSTRĂM DEFINITIV cupă modificată, ne-au aîulat zistenţe, la tem peraturi
care-l conduceţi a p rim it re la ram bleerc. Am mers pc li
cent o im portantă d istincţie in nia urm ătoare: fiecare maşină cuprinse între 30 şi 85 dc
întrecerea pe 1969, iar prim ul de încărcat din abataj să dea grade Cclsius.
ne v o rb iţi despre experienţa „STEAGUL ROŞU“ DE FRUNTAŞI V IC TO R II ROMANEŞTI
trim estru a lost încheiat cu peste 100 de tone pe zi. m ine
rezultate bune — vă rugăm să reu sau rambleu. Am reuşit LA LUPTE LIBERE
m inerilor din m unţii Poiana ca în anul trecut să realizăm,
in medie, 101 tone pe zi.
Ruscăi, despre concluziile a- Tot pe linia m ecanizării am In cadrul turneului in
cestul început de an. mers şi in ceea ce priveşte ternaţional dc lupte li
— In trim estrul 1. a cărui de tone de dolom ită. Intr-un maî departe şi a-1 cîştiqa a să vă re fe riţi mai pe larg la a transportul fie in abataîe, fie bere dc Ia PJcvna, spor
producţie a fost preqătită incă cuvint, Ia toate produsele noas treia oară consecutiv, pentru cest subiect. Ce aduce in plus în ga le riile direcţionale şi tiv u l român Petre Coman
din trim estrul IV al anului tre tre se înregistrează depăşiri de a rămîne d e fin itiv Ia noi. întreprinderea m inieră H une transversale. In minele noastre
cut, am avut m ulte qre u lă li plan. De asemenea rezultate Siqur. lu crul acesta nu-î dc doara fa|ă de celelalte din ju nu mai există decît. tracliunc (catcg. 62 kg) Na învins
atît în ceea ce priveşte apro bune avem şi la in ve stiţii, un loc uşor. Dar nici peste puteri. deţ >n domeniu] m ecanizării şi e lectrică ; doar pe distante prin tuş pc m aghiarul
vizionarea în tre p rin d e rii cu u* de am realizat in prim ul tr i As vrea să vă spun că a de cura contribuie Ia realizarea u foarte scurte sc mai împing Fcronc Fnlko, In lim itele
ncle m ateriale şi piese de mestru peste 28 la sută din venit o practică în în tre p rin nor Indicatori superiori in pro > categorici 68 kg, V alcriu
schimb, cît $i in desfacerea planul anual pc total în tre p rin derea noastră ca. lună dc lună. ducţie ? N. ANDRONACHE
produselor. De asemenea, ca dere, ia r la regie, .la construcţii, toti in d ica to rii de plan să fie — Determ inaţi de sarcinile T. ISTRATE Albu n dispus tn puncte
p riciile vrem ii ne-au creat ne peste 32 la sută. realizaţi. Şi s-a .slatprnicît, lot dc plan şi de lipsa frecventă dc Naczagdorj (R.P. Mon
cazuri si în cele patru carie Sînt insă cHcva răm îneri în n practică aş zice .co în acti a forţei dc muncă, noi am ho- golă). La categoria 52 kg.
re pe care le avem in cadrul urmă Ia lu crările geoloqiccî vitatea noaslră să ne axăm r»c lă ril incă dc acum doi ani să ICONTINUâtl IM MO. m I o) Kim Gvan Hem (R.P.D.
întrep rind erii. am realizai doar 21 la sulă din rezolvarea problem elor tehni mergem pe linia m ecanizării. Coreeană) a ciştigat Ia
Cu toate aceste qreutălî, prin planul anual, dar prin măsu- co. De aceea, cu toate că indi- Am luat. din aproape în aproa-
puncte în faţa lui Petre
Ccrnău.
o n o a r e a c u v î n t u l u i • o n o a r e a c i i V î n t u l u i • : o n o a r e a e i i v i n t u l u i