Page 18 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4743 $5 DUMINICA 5 APRILIE 1970

A C TU A LITA TE IN INFORMAREA I n dorinţa de a-şi a-
contribuţie
dnce o
cit mai mare la rea­
lizarea cu succes a anga­
jamentului luat dc organi­
zaţia jmleţeanâ Hunedoara
a (I.T.C.. ca răspuns la che­
POLITICĂ SI ECONOMICĂ marea organizaţiei judeţene
V T.C Caraş-Sccerin, cu a-
proapc o lună şi jumătate
in urmă, Comitetul m uni­
cipal U.T.C. Deva a iniţiat
In organizaţiile de partid, de nerelului, a unor expuneri in- lecluali cu o solidă pregătire O. S.M. I. am nolat că in cazul
sindical şi ale U.T.C., la clu ­ leresante. bogate în continui. profesională, po litică şi ideo­ expunerilor pe teme econom i­ întrecerea „Ştafeta muncii
buri si săli de cultură, in şcoli — P rofilul complex al eco­ logică. Faptul că la I.C.S.H — ce o luare im portantă are şi tinereşti — Deca 7970", în
şi la cămine cultu rale capălă nom ici hunedorene — rem ar­ ca să mă refer la un exemplu om ogenitatea a u d ito riu lu i din care au fost angrenate gru­
o extindere si o îm bunătăţire ca tovarăşul N jcolac V in lilă , — sini so licita li destul de frec­ punct de vedere al p re g ă tirii. pele şi organizaţiile U T.C.
continuă inform area com unişti­ şeful sectorului m uncii p o liti­ vent anum iţi tovarăşi din g ru ­ — înainte vreme ţineam şi din întreprinderile econo­
lor, a ce lo rla lţi oameni ai ce de masă al com ite tu lu i m u­ pul de lectori de a ţine in fo r­ noi expuneri cu caracter teh­ mice ale municipiului. Cin­
m uncii de pe raza m u n icip iu ­ nicipal de partid — ridică per­ mări şi conferinţe pe şantier, nic sau econom ic la care p a rti­ stea de a deschide întrece­
lu i Hunedoara, asupra preocu­ manent problem e variate lega­ la locul de muncă, la ciul) sau cipau m ajoritatea sa la ria ţilo r rea. de a purta tnliiul
p ă rilo r de haz.ă ale organiza­ le dc activitatea lehnico-eco- la căm inele pentru nefam ilişti noştri. Cred că va da rezulta­ schimb al ştafetei, a revenit
ţiei de parlid in m aterializarea noniică. socială, cu llu ra l-cd u - arată interesul legitim , ju s tifi­ te m ult mai bune actuala for­ tinerilor de la şantierul E-
im portantelor sarcini ce-i re­ calivă. Rezolvarea lor în )u- cat al oam enilor dc a cunoaş- mă de organizare şi desfăşu­ nergoeonslrucţia Mintia.
vin din docum enlele celui rare a m uncii dc* inform are pe Ineă din prima zi de în­
de-al X -lca Congres al p a rti­ profesii, in lu ncţic de p re gă ti­ trecere, conduşi de comite­
dului Această latură a m un­ rea lehnico-cconom ică a p a rti­ tul U T C., sub directa în­
cii de partid capătă o im por­ V I A T A D E P A R T I D cip a n ţilo r. Nu de m ult specia­ drumare a organizaţiei dc
tantă deosebită în urma liulă - liş tii din toate o te lă riile au fă­ partid, ci s-au angajat cu
rîrii plenarei C .C al P.C.R, din cui un sc lumi» de o p in ii asu­ toate forţele la îndeplini­
decembrie 1969 cu p rivire la pra p o sib ilită ţilo r u tiliz ă rii ju ­ rea sarcinilor econotnice ale
îm bunătăţirea consultării si in ­ mina sarcinilor ce ne stau în le c îl mai bine obiectivele ce dicioase a m etalului. Dezbate­ întreprinderii, privind înca­
form ării a ctivu lu i de parlid. fată presupune folosirea celor )e stau in fată. esenfa şi sen­ rea respectivă s-a tm u l la c lu ­ drarea in ritmul de con­
com uniştilor şi a ce lo rla lţi oa­ mai adecvate forme şi metode sul h n lă n riln r de parlid şi dc bul ..S id e ru rg islu l". particip an­ strucţie planificat, calitatea
meni ai m uncii asupra a ctivită ­ in care inform area şi in ge­ stal. dar şi o anum ită m ăiestrie ţii au lăcut numeroase propu­ sporită a muncii efectuate,
Ca urmare a eforturi­ ţii organelor de parlid şi de neral propaganda prin confe­ a celui ce ia contact cu masa neri. au indicat so lu ţii de im * economisirea materialelor,
rinţe ocupă un loc im portant.
lor şi preocupărilor in ­ stat, asupra problem elor p o li­ De aceea, atenţia noastră esle dc oameni de a expune in te re ­ bu nălâlîrc a m uncii şi s-a con­ organizarea unor a c ţiu n i e­
tic ii interne şi internaţionale a
tense pentru sporirea p a rtidu lui. Prin m ăsurile adop­ concentrată asupra în to cm irii sant. pc in|elesul tuturo r pro­ venit ca la viitoarea S nlilnire ficiente pentru întărirea dis­
DORIM SĂ seama extinderii mecani­ pentru realizarea unui contact unor planuri tem atice realiste*, co le ctivu lu i de lectori s-au ob­ meze despre rezultatele o b ţi­ ducţie, folosirea unor for­
blemele abordate.
o parte din tovarăşi să in fo r­
productivităţii muncii, pe
ciplinei socialiste in pro­
tate s-au creat toate c o n d iţiile
Dacă pe lim a
om ogenizării
rep artiză rii judicioase a tem e­
nute. despre ceea ce trebuie
zării şi orgon iiâ rii supe­
me concrete şi stimulaToa.rc
lor pe lectori şi conferenţiari,
rioare a producţiei, mine­
b rilo r de partid, pentru a asi­
losirea acestuia nu s-a făcut
prevederile plenarei C C
al
rii E.M, Lupeni continuă viu. n e m ijlo cit cu masa mem­ in s tru irii lor periodice ele. Se ţinu! unele rezultate bune. fo­ întrep rins in continuare ca pentru ridicarea pregătirii
profesionale a tinerilor.
presupune că acela care as­
întotdeauna judicios. Există po­
P. CR . din decem brie 1969. p ri­
să se oile printre colecti­ gura un grad mai niare de cu­ cultă o inform are, o expunere sib ilita te a ca zilnic să se o r­ vind consum ul de metal, să se n-au intîrziat să se arate
Şi rezultatele
valoroase
prindere si profunzim e acţiu­
vele fruntaşe in întrecerea
pe teme politice sau econom i­
m n ¡ din acest ultim an al cin­ n ilo r in ilia tc. Programul în toc­ ce este animat de dorinţa de ganizeze cel puţin în 3 lo curi m aterializeze cîl mai bine. Cn prilejul efectuării pri­
pe raza m u n icip iu lu i o acţiu­
m it pentru m em brii b iro u lu i,
Din agenda a c tiv ită ţilo r ani
cinalului. Bilanţul prim u­
mului schimb de ştafetă,
a acumula cunoştinţe noi. ca­
grupul de
ne. să se tină o conferinţă etc.
activul de partid,
nolat şi alte metode folosite in
lui trimestru consemneoră
peste 11 000 tone cărbu­ lectori răspunde in mare parte re, ulte rio r, să fie fru ctifica te Dacă in oraşul Hunedoara, inform area masei de salariaţi cind organizaţia U T.C. dc
la cnenioconstrucţia a tranr,-
de transpunere
în activitatea
ne date în contul celor necesităţilor şi are menirea de la clu bu ri. în s e d ii sau la ca­ cu cele mai actuale preocupări mis-o or >' 'o*>ei de lj e-
a asiqura acţiu n ilo r o perm a­ în viată a sarcinilor econom i­ din dom eniul econom ici, de a
tra la liv e cu C.L.l.L. T îrqu M u ­ 25 000 tone cil reprezintă nentă corespunzătoare, linerea ce, a în d a to ririlo r profesionale. sa de cultu ră se orqanizea/.ă ncrgomonlaj, tova ră şul Iu­
reş. pentru a prim i lem nul sli- anqajomentul anual ru reqularilate în adunările Pentru a răspunde cît mai b i­ ziln ic m ultiple a c liv ilă li dc stabili acţiuni concrete care să lian Rusu, secretarul orga­
vu>: si legal. Avem in program Vă prezentăm un aspect generale ale org an izaţiilor de ne acestei necesităţi, in u lti­ natură să îmbogăţească cunoş­ faciliteze în scurt tinq> o e fi­ nizaţiei U.T.C. a construc­
— numai să-l realizăm ! — m i din staţia de dtenare a partid, precum şi în adunări mul tim p am revăzut, iar b i­ tinţe le politice, tehnico-profe- cientă corespunzătoare. Pe a- torilor, remarca faptul că
re am q in d il noi in legătură metanului din cadrul E M. ale m in erilor, sid e ru rq işlilo r, roul a aprobai lista cu grupul sionale de cultu ră generală reastă linie, de o largă audien­ „planul pe primul trim e s tru
vaqonete cu mina cu mecanizarea încărcării si Lupeni, unde mecanicul con stru ctorilor şi ale ce lo rla lţi de le clo ri in c it putem spune ale oam enilor, in lo ca lită ţile de tă s-a bucurat dezbaterea o r­ a fost realizat şi depăşit,
Un însemnat pas înainte pe descărcării vagoanelor. Vasile Popa urmăreşte oameni ai m uncii din în tre p rin ­ că el cuprinde acum a ctivişti munte, in u n ităţile economice ganizată cu tin e rii din secto­ la aceasta o contribuţie deo­
calea m odernizării l-am lacul — Se discută m ult, cil d ive r­ funcţionarea pompelor. deri. comune, in s titu liî de în- de partid, ingineri, econom işti, cu un număr mic de salariaţi rul dc lam inoare p rivin d lam i­ sebită aducindu-şi. tinerii.
prin îm bunătăţirea schemelor se p rile ju ri, că directoru l dc vătăm înl şi cultură. în fata ti­ prolesori, ju riş ti şi al|i in te - acestea sînl sporadice, im În ­ narea la tolerante neqalive şi Ştafeta a constituit un ade­
lehnoloqice la uzinele de pre­ întreprindere aşleaptă uneori totdeauna legale de specificul la lungim i lixe unde s-au făcut vărat imbold pentru toţi u-
parare. La Uzina de preparare ca to iu l să-i vină de-a gata — preocupărilor oam enilor. Chiar şi dem onstraţii suqcsiive. A c­ teciştii, in sensul intensi­
Teliuc. ca urmare a e fo rtu ri­ adică să-şi facă plan dc apro­ şi la I. M. Hunedoara există ţiu n i interesante pe tema qos- ficării ritmului, muncii., spo­
lo r depuse de către întregul vizionare. să-si planiiicc pro­ sectoare unde se aşteaptă să podăriru şi u tiliz ă rii raţionale ririi calităţii lucrărilor efec­
vină un lector sau vreo con­
cu asta şi-a tm lic ia l m i­ Scrisori către redacţie
colectiv pentru îm bunătăţirea ducţia, să-î dai contracte, pro­ a energiei electrice ŞÎ pneu­ tuate. a activizării vieţii de
procesului telm oloqic. am a ­ duce ceea ce are de produs ferinţă dinafară La scc|ia a matice. fo lo sirii raţionale, in ­ orttanizalie. Multe organi­
tensive a capacităţilor de p ro ­
IV -a există o b u n i preocupan*
juns ca d in tr-u n m inereu cu Si ca. prin foi lele pro prii, să se ducţie s-au organizat şi in scc- zaţii U T.C. s-au evidenţiat
con tinu i de fier de 26 la sulă. siunea ! Nu tu n i va d irectoru l rezolve o mare parte din pro­
să scoatem concentrat cu pe­ unei întrep rind eri moderne tre ­ blemele ce (in dc inform area lo ru l m inier.
Congresul al X -lca al P.CR.
ste 51 la sulă. adică prevede­ buie sa tio şi •• n excelent om 200 000 LEI PENTRU • Deva pentru ca lucrările să se paltin. Pină acum s-au -plan­ operativă a oam enilor şi nu ­ trasează sarcini im portante în
rile stabilite prin proiect, au rle aiaceri ? Şi jn acest raz., ce CONSTRUIREA DE DRUMURI term ine repede. tai circa 30 de hectare mai cind se ridica aspecte de dom eniul m uncii po litice de
fost depăşite lin ilia l se pre­ preocupări ai trebui să aibă ? Ing. GH. ANCAU mai mare profunzim e se ape­ masă. O rganele si o rg an izaţi­
vedea ca m inereul dc alim en­ C are-i viziunea dumneavoastră ’ SI TROTUARE INTR ETIN DRUMURILE Ocolul silvic Dobra lează la cadre dinafară. ile de partid au datoria să ve­ „Ştafeta
tare să aibă in ju r dc 26 la în această problemă ? Prin g rija C o m itetului exe­ C O M UN ALE gheze că inform area po litică şi
— Dacă aceste organizaţii de
sută fier). - - întreprinderea noastră arc cutiv al C o n siliu lu i popular at SE RECUPEREAZĂ PRO D U ­ partid — a relatat în con tinu a­ (*< unomică să reflecte mai ope­
— Este un lapl unanim re­ (om unei Dobra .se va construi C elălenii din comuna Dobra SELE ACCIDE’NT ALE ra tiv şi mai bine schim bările
cunoscui că mecanizarea pe două sectoare; sectorul dc fier in acest an in satele aparţină­ re in te rlo cu to ru l — ar m ani­ muncii tine­
m etalifer si sectorul de au stab ilit să execute in acest La seclorul de exploatare festa mai m ultă in iţia tiv ă si cc au loc in viata jio lilic ă , e-
scară largă nu poate fi conce­ toare 4 200 mp de trotuare noi
nem ctalifoie. in i arc in tra do- an pentru întreţinerea drum u­ preocupare am putea u tiliza conom iid şi socială a tă rii, să
pută fără oameni bine pregă- şi 00 do podeţe, in valoare de forestieră Dobra. au sosit z i­
lom ilâ talcul. ( ak arul. I:icru l rilo r comunale 4744 zile cu m ult mai bine şi mai eficient combată aprecierile sim pliste,
liti. care să se specializeze, să 200 000 lei. Demn de m enţionai lele trecute 100 de tăie tori de
idei valoroase care slăbesc fo r­ reşti“ la pri­
îl (auto toata lumea. asa braţele şi 417 zile cu atelaje­ corpul nostru de lectori. Am m anifestările de schematism,
salte mereu in profesia lor ; este c u mai bine de 85 la sută lemne. Ei vor porni la recu­
i a âi< i n-avem bălaie de din manoperă se va executa, le. Pină acum ei au executat peratul şi fasonatul produselor constatat că atunci cind se or- prezentarea nca tra clivă a unor
poate e nevoie de a doua me­ deja 2 760 zile. din care 19.3 gani/ea/o. de pildă, seri dc în­
serie. Ce preocupări există la cap. Cu ncm elaliferele o p o tn v il lio tă ririi cetăţenilor, cu carele si căruţele. S-au e x­ accidentale provenite din do- trebări şi răspunsuri sau sim ­ ţa de convingere şi in flu e n ţa ­
dv în această direcţie ? insă mai com plicat. IV u ln i ;i prin muncă voluntară. Pină a- tras din albia rîulm şi aşter­ ho rîtu ri dc vîn l. uscături şi re a e xp un erilor şi con ferin ţe­
plasa producţia, sau ca să ştii ( U in s-a asigurat h a la s i în surpări de lercn. După calcu­ pozioane precédale de consul­
— Avem cursuri de şco la ri­ nut pe dru m urile comunale c ir­ lo r . In acest scop trebuie lua­
re să produci trebuie neapă­ proporţie dc 70 Ja sulă lele făcute circa .38 000 mc de tarea prealabilă a m em brilor
zare si de specializare, de r i­ rat să prosper to/.i piala. să ca 3 000 mc pietriş. lemn va fi recuperat pentru a unei co le ctivită ţi. în tim pul te in continuare măsuri dc ge­ mul schimb
dicarea ca lifică rii. După spe­ Ştii ce Ic trebuie clie n ţilo r si TOATE SATELE SINŢ ALEXANDRU TAŞCOV fi trim is în c irc u itu l economic desfăşurării acţiunii ro i pre­ neralizare a experienţei pozi­
cific. C ursurile s-au dcsrhis. e- secretarul Consiliului popular naţional. zenţi iau parte efectivă la a­ tive. fiecare activist sau fecior
xislă leclori, le urm ărim . Ceva de asemenea, să ştii d n d să li ELECTRIFICATE al comunei Dobra Tot în seclorul de exploa­ profundarea temei puse in dis­ să în c n rp o ic /c in fiecare ex­
deosebit ce-am făcut noi : in plasezi produsele. As dosita tare Dobra lucrează 70 de cutió . lăm urindu-se astfel as­ punere m ulta pasiune şi dă ru­
fiecare echipă am introdus cile cu un exem plu: in perioada dc ’/.¡¡ele trecute s-a aprins lu ­ LUCRĂRI DE ÎM P Ă D U R IR E ' m uncitori forestieri la lich id a ­ pectele ridicate de auditoriu. ire. să asigure prospeţimea ne­ cu .acest prilej. Pe. Un­
iarnă. în special, i ai icrele au
un lăcălu$. Asta pentru că du nişte n c ra /u ri inerente; dar in mina electrică Şi în • ea de-a re a -u n o r vechi parchete, • ca Această formă, cu lóale că ce­ cesară . dalelor, exem plelor, ită eonlribuţia la realizarea
pă cile ne dăm si noi scama, ar castă perioada producţia de Lt-a to ta lita te de pe ra/a co­ cele num ite Diniş. TarnRa. re un volum mai marc de m un­ r oinp aratiilor prezentate. să sarcinilor de producţie, ti­
va trebui ca m inerul, în afară O colul silv ic din Dobra are Dcalu Lung. Casagu care vor că. considerăm că poale fi ge­ m iliteze neobosit ca la teme­ nerii au acordat o atenţie
< alrar pentru furnale o foarte munei Dobra. Este vorba (le un plan de îm păduriri noi de
de meseria lui. să cunoască si fi predate ocolului silvic pen­ neralizată cu rezultate dintre lia m uncii do inform are a ma­ deosebită muncii patriotice,
solicitată De aceea am luat 125 de hectare din care 25
mecanică- Deci. la noi in aba­ măsuri ca in trim estrul IV si salul Hujor. Cetăţenii de aici com pletări. Pe suprafeţele res­ tru a fi din nou îm pădurite. cele mai bune. selor să sica ideile noi gene­ culturale etc Acum, la pre­
taje, aju to ru l selului de schimb au s p rijin ii intens echipele de Ing. MIRON STAICU Din discuţia avută cu tova­ rale de h o lă rîrile celui de-al darea ştafetei ne angajăm
in trim estrul I să ne mărim for- pective se va planta m olid,
este Si lăcătuş, Si rezolvă to a ­ (elc si să producem in plus. electricieni sosiţi de la I RC. brad. pin. foioase, gorun şi şeful sectorului exploatare răşul Emil Delapeta. secretarul X-)oa Conqres al partidului. să sporim eforturile ca pe.
te problem ele legate dc func- Asa se explică si faptul că noi forestieră Dobra com itetului de partid de la AL. NAGY viitor rezultatele obţinute
tionarr'a. repararea si în q riii- am produs peste 15 000 dc lo ­ acum să le depăşim, situin-
rca m aşinilor de încărcat si ne de calcar în această p e ri­ du-ue mereu pe un loc
a screperelor. Toate form ele fruntaş“ .
oadă. Şi dacă nu abund in a
pe care le-am folosit — cu e­
mănunle. as mai da un exem ­ Preţuind ştafeta, Vasile
chipe separate, cu lăcătuşi ivî plu : anul trecut noi am tr i­ Dialog pe teme lonescu, secretarul organiza­
schim buri, cu lăcătuşi De o ri­ mis de la Zlaslî pe şeful e x­ ţiei U.T.C. energomontaj a
zon turi — nu au dai întotdeau­ ploatării, pe şeful instalaţiei, *»*m m arătat c<l „uteciştii noştri
na rezultatele cele mai bune. pe solul de la aprovizionare Ü lttM -w j S ilfîS T toţi tinerii, vor depune în­
Avem cursuri pentru specia­ tregul efort pentru obţine­
lizarea şefilor rle echipe ca ar­ SÎ am îm părţit |ara În mai Internaţionale ş t i a i
m ulte zon e; Ic-ain cerut să sc rea unor rezultate şi mai
tific ie ri. De ce aceasta? fo in d -
inform eze de la beneficiari la concludente in munca lor"
(ă s-a văzul că m ulte echipe
ce folosesc laicul, ce fel de Rezultatele obţinute dc ei
stau riteodatâ din lipsă de ar­ mmn pină acum, care nu sini cu
talc c a lita tiv si c a n iila liv Ic
tific ie ri. Or. autorizind şefii C om itetul m unicipal de In faţa unui numeros au­ nimic mai prejos faţă dc ale
de echipă ca a rtific ie ri, redu- trebuie, ce dorinţe au. Noi tr i­ partid Petroşani a organizai d ito riu , tovarăşul I. F intin a- celor de la cncrgoconstrucfia
miteam. de exemplu, la ..ftali-
f cm num ărul a rtific ie rilo r si ne dau certitudinea că şta­
co lo r“ o granulalie loarle fi­ un dialog pe tenie ale p o li­ ru. lector al C.C al P.C.R.,
( îstiqăm tim p pentru produc­ feta a fost preluată dc
nă. pe cinci pentru ei nu a lil tic ii Internationale a p a rti­ a răspuns la întrebările pu­
ţie. qranulalia. cîl culoarea la ic u ­ mîini harnice şi pricepute
La uzinele de preparare am dului şi stalului, la (are au se şi a explicat, pe baza li­
lui era im portantă. La a lţii, la Şi va fi dusă eu cinste mai
mers pe ideea electrolăcălusi- Tim işoara la ..Azur", de exem ­ participai propagandişti, ca­ nei ample docum entaţii, p rin ­ departe. Această speranţă
lor. s» fiindcă avem autom ati­ plu. nu conta culoarea, ci qra dre didactke, cursanţi de la cip iile care călăuzesc p o li­ îndreptăţită a reieşit şi din
zare la XIaşIi si la Teliuc. la m ilafia. Cu acest p rile j am mai cuvintele secretarului orga­
uzină, o să avem un curs dc aflat că ..l>o)ico)or‘,-ul primea universitatea serală de niar- tica noastră externă. nizaţiei de partid de la ter­
specializare în A.M.C. (aparate xism -Ieninisni. mocentrală, care a încadrat
clin slrâ ină la le talc măcinat.
de măsură SÎ con tro ll. Ne am interesat ce talc esle Zi însorită de primăvoră la Deva. Foto : N. GHENA rezultatele tinerilor (aceştia
— Producţia modernă cere
ăsta. I am o fe rii pe al nostru fiind m a joritate a), în an­
in gin eru lui să qlndească eco­ Si ei au renunţai la im port, A- samblul realizărilor între­
nomic. să depăşească lim itele gului colectiv de muncitori,
tehnicului. Dacă aţi vrea să ne <um sinl.em pe cale să facem tehnicieni, maiştri, şi ingi­
spuneţi ce preocupări există un catalog cu toate produsele neri. arătind că : „Planul
la dum neavoastră in această noastre să I expediem la d i­ trimestrial de investiţii al
verşi beneficiari.
direcţie ? Şi. legat de aceasta, termocentralei a fost depă­
cum vă preocupaţi pentru creş­ Avem o cooperare, fără re N o taţi; tot nu c şit cu S la sută (Cei de la
terea re n ta b ilită ţii ? Pentru că. zultatc bune deocamdată, c u to­ energomontaj pină acum au
varăşii de la Călan. Au nişte 99
dio file ştim, anul trecut au e- realizat 2(\ la sulă din pla­
xistal si la I.M .H . che ltuieli Slamuri de furnal. Ne cam în ­ nul anual, iar planul tri­
iieeconomicoase. curcă cocsul, praful de cocs. In tr-u n lei. echipele dc con­ Noi am aplicat metoda de a şlesc. Ele ne ajută şi acum. mestrial in - /o rţie de Wl>
— Asa cum spuneţi, am plă­ Dar fieru l e destul dc mult trol obştesc sin i m esagerii pu­ ..ro ti" lună de lună echipele Dacă conducerea noastră ar meni un deget să facă ceva" şul contabil şef. A urel Ita liciu . la sută Cei de la encrţio-
tit penalizări ; e qreu să spun aic i — ram 35 la sută ; vrem b licu lu i consumator în u n ila h - pe unită!!, tocmai pentru a nu rezolva numai pe sfert ceea ce •— spunea şeful u n ilă fii. Dar nu cu in lcn fia de... con­ construcţia au realizat 35
obiectiv sau subiectiv. însă să vedem cum ¡1 putem pre­ !e com erciale şi spitaliceşti, li cunoscute si a nu intra, în- semnalează acestea, ar ii foar­ Pe observaţia scrisă a echi­ trol. Cu altele, ceva mai... la sută din planul anual,
realitatea c că le am plătit- Ani para pei de control obştesc din 23 practice, după cîte ne-am pu­ iar planul trimestrial în
— In actuala uzină ? trim işi să dialogheze cu şefii tr-u n fel, în legătură cu şefii te bine" jN icolae Eîlipaş, res­ octom brie 1969. făcută : la a li­ tut da scama
dor lansat însă in problema de u n ilă li şi vînzălori. cu con­ proporţie de WC,8 la sută)
“ Da La Călan sin i vreo de u n ilă lî şi vînză lori. Avem ponsabilul restaurantului „ M i­ mentara nr. I. conducerea Deci nu-l de m irare că ne­
re n ta b ilită ţii < îteva acţiuni al ducerile o rg a n iza ţiilo r com er­ Insă repetate cazuri cind echi­ nerul" Barza). „M -au ajutat O.C.L. Comerţ m ixt pune a- reg ulile se înm ulţesc la arest In acest timp tinerii au
căror scop final să (ic creşte­ două. trei sute de m ii de tone. ciale pe această vastă şi me­ pele de control obştesc sînt m ult Aşa am reuşit să mai li­ poslila : „Serv. A d m in istra tiv: bufet, clie n ţii îşi vîră nasul pe­ participat la punerea sub
rea re n ta b ilită ţii. insă există slam uri si la Re­ reu actuală temă: mai huna sfidate de către unii responsa­ chidăm cu neregulile. U ltim a Să se ia măsuri urgente de re ­ ste lot, ei îşi pun vin u l la tensiune la G martie a c. a
In luna trecută am studiat şiţa si la Hunedoara, şi la C a­ desfăşurare a a c tiv ită ţii tu tu ­ b ili — a fost cazul la restau­ dală nc-au găsit bjne" (Sofia secţiilor de 0,4 şi 6 kilouolţi,
laţi zolvare“ . Acum e aprilie 1970. fiert, la bar domneşte dezordi­
iu fo lc rtiv e din exploatări ror u n ită t'lo r care servesc ran tu l Perla C rjşului — de ru­ M arin, responsabila bu fetului dai încă n-a mişcat nim eni un nea ele. participă la probele şi ro­
problema p ro d u ctivită ţii m un­ — N c-a|i spus lu cru ri foarte populaţia. Ne-am propus să u r­ tate, în scopul de a nu-şi pu­ nr. 68). pai... de rezolvare 1 dajele ee se efectuează la
cii. Şi anume, am căutat mă- interesante. Ani dori, lotuşi, mărim cum se poartă acest tea îndeplini ob lig a ţiile . T re ­ Aşa stau lu cru rile şi la res- In m ulte cazuri şi activitatea agregatele rotative, la spă­
sur* concrete la fiecare abataj, tovarăşe director, să înche­ buie să spun că nici conduce­ unor echipe dc control obştesc larea meccmicil şi acidă a
iem dialogul nostru cu un dialog între echipele de con­ tauranlul din Barza Cinci con­ este slabă, superficială. Nu
la fiecare orizont, la fiecare tro l ohşlcsc şi u n ităţile com er­ rile o rg an izaţiilor com erciale troale făcute în 1969 primesc cazanului //, la executarea
secior pentru creşterea pro­ răspuns la în tre b a re a : se va ciale, pe raza oraşului ITrad. A - — C.L.F., O.C.L, Comerţ m ixt Echipele de răspuns, aşa. de ochii lu m ii din sînl semnalate şi descoperite instalaţiei de clectrofiltrc
achita onorabil colectivul problem ele m ajore ale u n ită ţi­
d u c tiv ită ţii m uncii. Dar nu l.co- leqerea n-am făcut-o la in - — nu acordă atenlie observaţi­ partea conducerii O.C.L. Co­ etc., distingîndu-se în mod
I M.H. de angajamentele asu­ lor. care în lr-a d cvă r fac să
reiic. ci practic. De asemenea, lim plare, ci bazaţi pe anum ite ilo r şî recom andărilor făcute m erţ m ixt. deşi se sesizau lu ­ ilensebit tinerii de la encr-
un colectiv form al din 3 in- mate ? considerente, dintre care cel in registrele de îndrum are si control obştesc cru ri a căror rezolvare era mai şchiopăteze, activitatea de ser­ gomontaj, dintre care re­
vire a populaţiei, ci se pierd
qinorj si doi tehnicieni a ve­ — Din 1067 încoace, an de mai solid, pc care vrem să-I control de către aceste echipe, m ult decit urgentă, cum este in (h e sliu n i de ordin general : marcăm pe ing Traian Gau­
rifica t, prin sondai, cum sin i an lună dc lună planpl in în ­ am intim , esle că de aici, din deşi au obligaţia să analizeze cea a ven tila ţiei în local. curăţenie. vitrin e , ambalaje ră, şeful lucrărilor de la
folosiţi a u x ilia rii, cum sini o r­ treprinderea noastră a fost rea­ ITrad şi din îm p re ju rim i ne so­ Si să răspundă ce măsuri con­ la lucru Total neglijate sînt observa­ etc.. cic.. iar pentru că in s tru i­ turbina II, Florin Mitu —
ganizate atelierele, cum func­ lizat. G reutăţi avem si vom . scsc cele mai m ulte sesizări şi crete au luat pentru înlă tu ra ­ ţiile făcute de către echipele rea noilor echipe încă nu s-a montor-lurbinist, Vasile lo­
ţionează m asinile-unelte si cum mai avea In special in proble­ m reclan ialii la adresa a c tiv ită ­ rea de licie n je lo r semnalate. de control obştesc la bufetul făcut |in paranteză fie spus, nescu — sudor anlogcn au­
funcţionează parcul auto. Pen­ mele de aprovizionare, unde ţii u n ită ţilo r com erciale. Or, Pentru a-î obliga să o facă am Deci, echipele vin, contro­ din C rjşcior. U ltim ele 4 încă cele din sectorul sanitar n-au torizat în sudurile de înal­
tru luna aceasta com itetul de (iic v a treburi nu sini puse la aşa stînd lu cru rile , şi erh ip c- luat măsura ca observaţiile să lează, dibuiesc neregulile, le n-au fost văzule de către con­ fost nici constituite), nici con­ tă presiune, Nuţu Marin, su­
direcţie a trasat ca sarcină co­ p u iu l şi, zic eu, nici organele lor de control obştesc le re­ se scrie in dublu exem plar, li­ scriu în registru şi acolo ră- ducerea cooperativei dc con­ troale n-au fost întreprinse dor electric la cazane. De
le ctivelo r tehnico-inginereşti noastre tutelare — centrala, m i­ vine obligaţia de a acţiona nul adueîndu-se şi la noj, pen­ mîn ţ Aşa se face că la foarte sum. deşi sînt din 1969. iar prin u n ilă li în acest an. din la energoconstrucţia s-au
să se preocupe de altă pro ble­ nisterul — nu iau m ăsurile ce­ pentru redresarea lu cru rilo r. tru ra apoi. la nivelu l nostru, m ulte observaşi consemnate cele de mai înainte, cu J n d î- care au trecui, oricum , trei remarcat Iulian Rusu — şef
mă. cu efect e co no m ic: cum le mai eficace pentru rezolva­ Pentru început am cerut pă­ să-i tragem la răspundere. în scris, conducerile nu răs­ cafii o b lig a to rii", dale dc In­ luni. De acest lucru va laborator, loan Paşcani —
se realizează în fiecare exp lo a­ rea lor. Eu ce vă pot spune ? rerea tovarăşului O clavian Am pornit prin u n ită ţile co­ pund sau dau răspunsuri fo r­ spectoratul com ercial de stat trebui să se ocupe n e în lîrzia l lăcătuş construcţii mecani­
tare planul tehnic. S-ar pare* C olectivul noslru e m obilizat Marcu. preşedintele C onsiliu­ merciale. Cu registrul de în ­ male. „să fie" ca să sc scape sînt rezolvate sim plu: „Luat la ConsM ul orăşenesc al sindica­ ce (elev in clasa a IX-a la
că e o problemă simplă şi luptă cu însufleţire pentru lui orăşenesc al sindicatelor drum are şi control in fată. am de o g rijă , iar neajunsurile cunoştinţă". telor Brad In ceea ce-i priveş­ liceul seral). Ludovic FU-
însă noi i-am dat cu to iu l alt «a sarcinile si angajamentele din Brad, cu p riv ire la lelul pus mai m ultor şeii dc unităti continuă, nu ia nimeni nici o — Nu s-a adus registrul sus te pe cei care nu vor să haqe lop — zidar fa coşul de fum,
caracter. C hiar dacă olanul să fie îndeplinite. Exploatarea cum este organizai controlul întrebarea : Ce s p rijin p rim iţi măsură dc remediere. Din luna (la b irou ri — n.n.) — m otivea­ in seamă observaţiile echipelor loan Lindert — zidar, V a­
prevede să z.iccm, 2.1 ml în a in ­ m inieră Teliuc — asa cum obştesc. din partea echipelor de control noiem brie 1969, conducerea ză N irola e Ruda. preşed inlrle de control obştesc, sc impune sile Muşat — dulgher. Mi-
tare la şuilor, analizăm fieca­ dumneavoastră ştiti — a che­ — Echipele au fost realese obştesc ? Răspunsurile au fost O.C.L. Comerţ m ixt Brad n-a (o o p e ra live i din C rişcior. Pe in le rve n lia organelor superioa­ hu Mihai — lăcătuş confec­
re şuilor, fiecare galerie, fie ­ mai la întrecere toate exploa­ la Începutul acestui a u t 14 felurite. Vom reda (îte va - mai văzul registrul bufetului de altă j>aMo să ş tili că am u r­ re. Aceste observaţii nu pot ţii metalice
care instalaţie de săpat. < it a tările. pe ramură, din judeţ. Nu pentru seclorul com ercial şi fi ..Sînt muRumit de acest sp ri­ m ărit mai m ult caietele de se­ răm ine simple însemnări în Aceştia, alături de între­
dat $i ce anume trebuie să fa cunosc la ora actuală care sînt pentru cel sanitar Urm ca/ă să jin. S-ai putea ca eu să mai ..Expres", Nu ..vede“ slaba a- sizări şi reclam aţii şi mai pu- registru care „nici- nu strică, gul colectiv de tineri, vor
cern ca să dea mai mult. rezultatele altora. însă sîiu că fie in struite (de ce nu s-a fă­ scap ceva din vedere. Echipe­ pro vi/io n a re cu băuturi şî d u l­ ţm registrele de îndrum are ŞÎ ni< i nu dreg". Cei ce le neso- purta mai departe nestinsă
In ceea ce priveşte ch e ltu ie ­ T eliucul are rezultate lume. ("îl cut pină acum ?) şi repartizate le vin şi-m i arată cum ar tre ­ ciu ri a acestuia, lipsa de cu ­ control. Trebuia s-o facă nier- i oiesi trebuie făcuţi să înţe­ făclia muncii lor tinereşti
lile necconom im ase am luat despre prezenta noastră în în ­ pe unităti. Avem m ulte echipe bui să fac” (A urel Rusu. şeful răţenie aproape permanentă în ro o lo q ii voiajo ri. în cazul Im- leagă — noile reglem entări avintate, obţinînd rezultate
si in această d ir e c ţie măsuri. trecerea pe plan naţional r-nr bune. ca cele conduse de O vi- u n ităfii alim entara nr. I ). feln lu i. loan ITădău. Nu puicm pot li puse in aplicare — că mai semnificative pinii la
De exemplu, la Rănita am por- oul.ea ca alte unităţi, poai-» Do. dîu Porcarii. A dolf P aleviri. ..S prijinul răm ine numai |>e local, ca să nu mai am intim dc să ne ocupăm noi de toate llo ­ ele vin din partea publicului darea definitivă in exploa­
leclat flu xu l tehnolog ic; la oa­ broqea. poale V ilre a să aibă luai him llonoa. M em brii aces­ b irlic, in registru. Pentru că instalapa sanitară, care este la bii r i 1 r*. c o n s u m a to r şi au un scop bine tare a întregului obiectiv al
ră ne-am făcui o bază de apro­ rezultate mai hune Sîmir. n.^ tora activează dc m ult în con­ lot nu se ia nici o măsură de cRiva paşi dc bucătărie (f) în- Noi vom form ula o obieefie d e fin ii : mai huna servire a
vizionare. pe care am înr epul bucură succesele pai l->ne< itor tro lu l obştesc, sin i oameni p rj- către conducere" (Vasile Popa. Ir-o stare de nedescris. „Am la spusele p re şe d in le lu i: Din populaţiei in loalc u n ităţile co­ Termocentralei Mintia-Deva.
s-o si mecanîzăm ; am făcui o in întrecere. Dorim insă din şeful bufetului ..Expres" nr. 67). sesizat, am făcut referate, am conducere merge cineva aproa­ mori iale !
maşină de încărcat lemne, sim ­ lot sullelul să ne situăm clin S ccpu|i şi cu siin| de răspun- ..Am primit, inull. ajutor din pe zilnic pc la bulei. Cîl am M. BODEA
plă. cu nişte la n ţu ri; sîntom în nou. printre fruntaşi. I derc. partea echipelor de control oh- spus în şcdinlc. N'-a ridicat n i­ stal noi acolo a venit tovară­ GH. I. NEGREA