Page 2 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4739 9 MIERCURI 1 APRILIE 1970

A S U P R A C O N Ş T I I N Ţ E I , M O D E L E A Z Ă C A R A C T E R E ,

___ _^ ________ ____ ___ _____ ^ _____ _____

S P R I J I N Ă T O T C E E S T E Î N A I N T A T

că a tre b u ii să explicăm oam enilor necesitatea cerea tehnîco-adm inistrativă, noi nu ne lim ităm nu­
respectării liber consim ţite a disciplinei. In tr-u - mai la tragerea Ia răspundere, la o serie de ana­
In to o te îm p re ju ră rile , o rg a n iz a ţiile de p a rtid îşi exercită ro lu l de co n d u că to r na din zile, lo c ţiito ru l secretarului com itetului de lize pe lin ie de partid. Ea vizează în prim ul rînd Receptivitate faţă
al în tre g ii a c tiv ită ţi p rin m etode p o litic e , prin fo rţa co n vin g e rii. O rg a n e lo r şi o rg a n i­ partid, venind la punctul de lucru unde este educarea oam enilor, formarea conştiinţei socia­
z a ţiilo r de p a rtid nu le sin t p ro p rii nici d isp o ziţiile , nici d isp e ce ra te le care con du c la m aistru Şerbu a observat că, după efectuarea liste. Vreau să remarc, aici, că şantierul nostru
p o ntajulu i şi începerea in stru cta ju lu i N.T.S., 7 este un şantier de specialitate, în care problem a
su b stitu ire a a c tiv ită ţii a lto r o rg a n e (a c o n d u c e rilo r te h n ico - ad m in istra tive , c o n s iliilo r
m uncitori nu-şi făcuseră încă prezenţa la lucru. in disciplinei şi in special a absentelor nem otiva­
p o p u la re , o rg a n iz a ţiilo r de m asă). H o tă rîrţle de p a rtid sint, prin în tre g u l co n ţin u t, Ei au fost puşi în discuţia celoria ti m uncitori, ca­ te izolate. Şi dacă anii trecuţi, atît organizaţia de de nou !
te se ridică mai puţin pentru că sînt cazuri foa r­
acte de co n d u ce re socială , a c tiv ită ţii vii, cu m asele; ele d a u ja lo a n e le m un cii p o li­ re au hotărît ca acestora să li se taie o oră din
tice că re ia îi revine ro lu l de a e xp lica o a m e n ilo r sensul şi scopul m ă su rilo r lu a te de ponta;, iar celor care erau la prim a abatere li partid, conducerea, sindicatul, toată lumea ac­
s-a dat un ultim avertism ent. E xtinzind co n tro lu l ţiona pe problema indisciplinei, dacă lipseau unul
p a rtid , de a -i co n vin g e de id e n tita te a d e p lin ă d in tre acestea şi inte rese le lor pe rso­
şi constatînd şi alte cazuri de abateri, am convo­ sau mai m ulţi m un citori se făcea mare zarvă şi
n a le . Pe de a ltă pa rte , m u n cin d cu o a m e n ii, o rg a n iz a ţiile de p a rtid au p o s ib ilita te a cat m aiştrii şi teh nicienii cu care am făcut o ana­ se pierdea foarte in u ll tim p cu aceste prelucrări, R e d a c ţ i a : M uncind In m ijlo cu l v ie ţii,
de a sesiza to t ceea ce este nou - nu num ai în a c tiv ita te a p o litic ă , cî şi în cea p ro ­ liză p rivin d disciplina in producţie şi pu nctua li­ era scăpată din m ină problem a care este cea mai cu oam enii, organizaţiile de p a rlid au po­
fe sio n a lă —, de a -l stim ula şî g e n e ra liza . tatea la lucru. im portantă — disciplina term enelor. La noi sînt sibilitatea de a sesiza nu numai nea­
A cesto r p ro blem e, le g a te de evid e n ţie re a m e to d e lo r p o litic e fo lo site în în d e p li­ Legat de aplicarea h o tă rîrilo r plenarei din de­ o serie de m aiştri, şeii de brigadă care nu res­ junsuri sau anum ite stări de lu cru ri care
cembrie, am convocat cadrele tehnice din şantier pectă termenele şi îndeosebi program ul de lucru pot genera lipsuri, cl şi ceea ce este nou.
nirea ro lu lu i c o n d u că to r, le-a fost co n sa cra tă şi a c ă u ta t să le răsp un dă masa ro tu n ­
şi le-am pus o serie de întreb ări p rivin d măsu­ şi aici pierdem foarte m ult. A nu l acesta, org a n i­ înaintat, In iţia tive , metode care duc la o
dă o rg a n iz a tă de re d a cţia z ia ru lu i cu s p rijin u l b iro u lu i C o m ite tu lu i m u n ic ip a l H u n e ­ rile pe care le-au luat pentru aplicarea sarcini­ zaţia noastră de parlid şi-a propus să acţioneze mal bună organizare a producţiei şl a m un­
d o a ra al P C.R. Au p a rtic ip a t to v a ră ş ii: G h e o rg h e O rd e a n şi Ion C e rn â ia n u , se­ lor ce ne revin din docum entele plenarei. Şi foa ite prom pt pentru că tim pul de lucru se iro ­ cii, La ce metode şi In iţia tiv e au fost re­
cre ta ri a i c o m ite tu lu i m u n ic ip a l, N ic o la e V in tilâ , şeful secto ru lu i munci» p o ­ ne-am legat în prim ul rînd de reducerea consu­ seşte la începutul schim bului, în tim pul de masă ceptive organizaţiile de partid, cum le-au
m ului de metal şi a consum ului de lemn. Cînd a iar cu acei tovarăşi, răzleţi, care mai lipsesc ne­ stim ulat şl ce rezultate s-au o b ţin u i ? Care
litic e de m asă al c o m ite tu lu i m u n icip a l, G rig o re B oieru, secre ta rul c o m ite ­
fost înire ba t econom istul şantierului ce măsuri m otivat să se ocupe sindicatul. sînl preocupările de v iito r in munca cu oa­
tu lu i de p a rtid a l ş a n tie ru lu i IV I.C.S.H., V icto r P etroiescu, secre ta rul co m ite tu lu i a lu at pentru reducerea consum urilor, prin ce Cosma Culcea : In sectorul m inier este puţin m enii ?
de p a rtid O .S .M . I) de la C S.H., C osm a C ulcea, lo c ţiito ru l se cre ta ru lu i c o m ite tu lu i de metode şi de unde trebuie să se reducă acest mai greu, deoarece munca cu oam enii la noi M thai Tărnăuceanu : Cu ocazia ad un ărilor ge­
p a rtid de la E, M. Teliuc. lo sif B ocan, secre ta rul o rg a n iz a ţie i de bază de la şa n tie ru l consum de metal — nu a putut să dea un răs­ pune o seamă de probleme. Am reuşit, totuşi, să nerale. in grupele sindicale oam enii au făcut o
puns satisfăcător. A tun ci am pus în faţa tovară­
m o n to je -in s ta la ţîi nr. 2 I.C.S.H., M ih a i T â rn â u re a n u , se cre ta ru l o rg a n iz a ţie i de bază facem paşi c a lita tiv i pe. lin ia creşterii co n ştiin ­ scrie de propuneri valoroase p rivin d calitatea şi
şilo r ingineri şi tehnicieni membri de partid o
schim bul B de la la m in o ru l de 800 mm, ţei şi a răspunderii oam enilor fată de sarcinile aspectul com ercial al lam inatelor, propuneri care
seamă de propuneri făcute de m uncitori pe care încredinţate. Acum cîleva zile, de pildă, condu­
ei să le studieze şi să le pună în aplicare. U nii cerea sectorului punea problem a prom ovării cî- şi-au găsit rezolvarea în urm a fap tu lui că b i­
dintre şefii de brigăzi şi-au luat angajam entul să lorva şefi de brigadă în funcţia de m aiştri. La roul organizaţiei de bază a u rm ă rit îndeaproape
reducă consumul cu 5 sau 10 la sută. Ei şi-a luat începui ei au refuzat categoric, spunînd că le a- aplicarea lo r In practică. Vreau să mă refer la
Gheorghe Ordean : Biroul com ite tu lu i m u n ici­ acest angajament după pro p riile lo r aprecieri feclează salariul. C om itetul de partid a stat de un singur exemplu de propunere care a condus
Conducerea politică se pal de partid apreciază că s-a reuşit ca, la toa­ reşti, pentru a schimba o soluţie sau alta pot re­ vorbă cu ei şi tovarăşii au înţeles că o şi o sar­ noastre. Din cauză că platform a de evacuare la
produselor
la îm bunătăţirea
stă rii ca lita tive a
insă dacă sint a ju ta ţi de cadrele tehnico-inqine-
te n ive lu rile — com itete, b iro u ri dc organizaţii
cină de oartid să meargă să muncească acolo,
de bază, grupe de partid — să se înţeleagă ne­ duce şi mai substanţial atît consum ul de metal să ajute concret la realizarea sarcinilor de plan. foarfecă dc 700 tone. unde se laminează In ma­
cesitatea conducerii concrete dc către partid a c it şi cel de lemn. In urma acestei in iţia tiv e în joritatea cazurilor m aterial pentru export, era
Avem tovarăşi care lucrează dc m ult. tovarăşi
în tre g ii a ctivită ţi si că în cadrul e xe rcitării drep­ cadrul şantierului s-au lu ai măsuri pentru darea cu multă experienţă, oameni foarte buni care au proiectată necorespunzălor {perfect orizontală),
Smpingălorii erau suprasolicitaţi, m otoarele elec­
exercită prin metode cii noastre de partid. Nu cunoaştem pînă acum c u tiilo r, pentru descărcarea m ortarului pe bază dovedit răspundere; în grădină mai sînt însă şi trice se ardeau şi în cîleva zile trebuiau schim ­
tulu i de control se folosesc metode specifice m un­
de Inventar care se relolosesc acum cu lu nile şi
bate. M u n c ito rii au propus înclinarea lină a a-
„flo ric e le “ .
cazuri cînd organizaţiile de partid s-ar substitui
nu se mai distrug aşa repede ca înainte. De ase­
conducerii . le hn ico-a rim in islra tive. S-a reuşit, de menea, au fost luate şi alte măsuri de genul a­ V ic to r Petroiescu: In con tro lu l de partid asu­ ceslel platform e, m odificam cv a fo st f|tt< ţ> ^ ţ i
i m otoarele nu se mal ard şl, c e c a .r
asemenea, să se înţeleagă că munca noastră de cesta. pra a c tiv ită ţii economice a secţiei otelărie noi foarte Im portant, nu se mai produc am» is’lecuri
partid — po litică şi organizatorică — aşa cum se
politice subliniază în docum entele C ongresului al X-lea, procedat cu docum entele plenarei C C . al P.C.R. am mers un pic mai departe. Am repartizat pe 4 de lam inate.
V ic to r Petroiescu : Aş vrea să relatez cum s-a
toţi m em brii com ite tu lu i, cadrele tehnice, mem­
Trebuie să m enţionez că o atenţie deosebită g
în cuvîntarea tovarăşului N icolae Ceauşcscu. la
b ri' de parlid de a activa în cadrul organizaţi­
plenara din decembrie a C om itetului Central, din decembrie. Studiind aceste documente noi am ilo r de bază pe schim buri. Acest fapt îi obligă, organizaţiei noastre de partid este aceea de Q
ajuns la concluzia că trebuie să punem accentul
trebuie să sc reflecte în îndeplinirea sarcinilor e­ pentru că nu îşi perm ite nim eni ca să fie expus analiza cu atenţie toate propunerile. La nor s-a
pe îm bunătăţirea c a lită ţii ŞÎ reducerea consumu-
conomice. în postura ca in fata a 80-90 membri de pa rlid încetăţenit metoda ca săptămînot propunerile care
R e d a c ţ i a : O rganizaţiei de partid 11 Sigur, metodele folosite variază în raport cu să se prezinte cu sarrino nerealizată. se fac. nu numai în adunări ci şi individual. sa
sint specifice metode politice de acţionare. situaţia concretă care se iveşte, cu specificul lo ­ Cum acţionăm noi asupra form ării oa­ fie analizate cu ocazia op erativelor, stab¡l¡3dú-se
Cum au Interve nit organele şi organizaţi* cului de muncă. în raport cu cerinţele care se m enilor ? Nu am stat pasivi faţă de a­ termene şi responsabilităţi, iar în cazul chd nu
lle de partid pc care le reprezentaţi in re­ Wupun în tr-o perioadă sau alta, la un moment, dat ceastă problemă im portantă. Am pus în discu­ este posibila aplicarea lor i se dă răspunsiomu-
zolvarea unor situa ţii concrete ridicate de sau în perspectivă. Cred că ar ii u til să sc re ti­ ţia adunărilor generale o serie de membri de lul. Aceste planuri de aplicare a p ro p u n e rii se
îndeplinirea planului de producţie. prin ce nă că nu poate fi considerată o suprapunere a­ pa rlid cu abateri rum a fost cazul tovarăşului analizează lunar, iar cei puşi să răspundădau
s*au deosebit aceste in te rv e n ţii de cele ale ceea de a urm ări de către organele de partid d i­ A ndrei M arin, pentru beţie, a tovarăşului M arian socoteală în laţa organului de partid, în faţa 0n_
du cerii de ce nu s-a realizat o p ro p u n e re ^ ,
conducerilor teh nlco -adm lnistra live ? rect desfăşurarea a c tiv ită ţii economice, adică de A xente, vechi membru de parlid, pentru a titu ­ alto. Aceasta a condus Io creşterea încrederii ñ.
a cunoaşte situaţia in orice moment şi de la a­ dini necorespunzătoare în fam ilie. De cîleva luni
G rigore Boieru: Tema pusă în discuţie e o le- m enilor.
cest. lucru să se pornească in munca po litică şi nu mai avem cazuri de asemenea abateri din par­
mă foarte vastă şi ea are ca scop să scoată in
organizatorică de partid. Este o practică încetă­ tea acestor doi tovarăşi. Cosma Culcea : La Teliuc, la sectorul IV . ţ
evidenţă o serie de. metode po litice cara cte risti­ ţenită la toate organizaţiile de partid ca. pe rio­ trecut la aplicarea unor metode de marc prodn
ce s tilu lu i de muncă al org an izaţiilor de partid. Cu tine retul avem cîleva greutăţi, în special
dic, să analizeze în adunări de parlid sau şedin­ pînă la etatea dc 18-19 ani. A ic i trebuie in te rv e ­ tiv ita le (exploatarea prin subetaje, prin înmap,
Eu aş pleca de la ideea că în activitatea condu­ ţe de com itet îndeplinirea sarcinilor economice nit energic pentru că avem m ulţi absolvenţi ai zinore) dar unii dintre m u n cito rii care erau- n , f
cerii adm inistrative se munceşle prin dispoziţii şi să stabilească măsuri politice şi organizatorice şcolii profesionale pe care trebuie să-i dezbărăm parliza ţi la aceste locuri m anifestau reffcrVd.1 n\?
pur adm inistrative pe cinci organizaţiile de partid care să ducă la îm bunătăţirea a c tiv ită ţii analiza­ rilo r specifice. In acest scop s-a în fiin ţa i „ziua de anum ite concepţii formate, nu ştiu în ce con­ aveau suficientă încredere în eficienţa acestor?
lucrează exclusiv prin metode politice, prin co­ te. Legat de sarcinile economice există în prac­ c a lită ţii'' in cadrul secţiei, s-au organizat dezba­ d iţii. in tim pul şcolii. Am organizat o scrie dc O rganizaţia de partid a antrenat specialiştii, î
m unişti. Prin aceştia ele explică salaria ţilo r nece­ tica m uncii organelor de partid, la com binat, la teri cu întregul corp de m aiştri, tehnicieni, in g i­ în tîln iri cu cadrele dc răspundere, ingineri, cu frunte cu in g in e n ll Vasi e Gol ‘a. pentru a ex|
sitatea re a liză riii sarcinilor economice care in fi­ t.C.S.H. şi I.M. Hunedoara, ca să se discute a lîl neri pe ierna ca lită ţii m etalului şi vizitarea de că­ m aiştri m uncitori mai în etate, care Ic-au arătat ca oam enilor avantajele, ce - ia m cnlc pot o.b
nal duce la ridicarea n iv e lu lu i de trai. Sigur că, cu m em brii dc partid cit şi cu nem em brii de parlid tre to ii m aiştrii şi şefii de echipă a sectorului modul în care au trăit şi m uncit, cum au ajuns nc. Şi in p rivin ţa maşin încărcat au io
pe lingă prelucrarea cu m em brii de partid în — antrenind şi sindicatul şi U.T.C.-ul — asupra de lam inoare pentru a vedea cum sc comportă să devină buni meseriaşi. Sperăm că aceste mă­ la început anum ite r r >: ie rii, fiin d obiş
prim ul rind şi după aceea cu toţi salaria ţii a c i­ im portantei unor obiective sau unei acţiuni pe ote lul nostru la laminare. In luna ianuarie, cînd suri vor da rezultate. n u iţi cu trocul şi sai că in tro du cere;
frelor de plan la începutul fiecărui an şi urm ări- | lin ia a c tiv ită ţii economico atunci cînd se im ­ era pericolul de a depăşi m ult procesul de rebut. ' m aşinilor de încărr eze cîşliq u l lor.
rea rea liză rilo r pe trim estru, lu ni sau. chiar săp- pune acest lucru. Şi putem exem plifica : La E.M. am făcut o lună zisă luna. c a lită ţii. Aceste a cţi­ M ih ai Tărnăuceanu : Şi la lam inorul dc R00, Li s-a explicat şi um m ajoritatea
tăm ină, organizaţiile de partid au obligaţia de a \ Gheţar s-an constatai unele deficiente din punct uni au condus ca să încheiem luna ianuarie cu schim bul li, am avut o seric de greşeli, unele abatajelor de la IV -a folosesc,
interveni acolo unde îndeplinirea planului nece­ de vedere al disciplinei. C om itetul de partid a re­ un rebut de 0,94 la sută, sul) cifra dală pe com ­ abuzuri, cazuri de abatere dc la legile statului, pe lingă metod
sită o activitate m u ltilate ra lă din partea com uniş­ partizai m em brii săi pc organizaţii de bază. a o r­ binat, iar luna fcb iu a rie cu n ive lu ri n cm a iin tîl- de la norm ele de conduită, tendinţă de sustragere nite de încărca “ tivita le . maşi-
căpatal. incre-
tilo r. ganizat discuţii cu masa de m ineri la lo cu rile de nile în istoria oţe lăriei noastre, de 0.35 la sută. de la sarcinile de producţie şi, ceea ce este grav, dnre faţă dc * sînt conştient!
muncă unde s-a pus problema că mina este me­ In aplicarea noului sistem de salarizare, orga­ unele dintre acestea s-au m anifestat la m em brii că acestea I
1 osii Bocan : Şantierul m o n ta j-in sta lo ţii nr. 2 reu critica tă , este mereu sul) plan. din cauză că nizaţia de p a rlid a recomandat conducerii secţiei de parlid. Au fost cazuri de refuz de a ex'ecuta sporind toi : e fo rtu l fizic.
are anul acesta de executat lu crări de bază la lipsesc u n ii salariaţi de la serviciu nem otivat, că ca m aiştrii să propună încadrările pentru oame­ dispoziţii dale de m aiştri sau şefi de echipă, cum
fabrica de oxigen, hala de stripaj. fabrica de do- sini m ulte în vo iri, că există in disciplină în fo­ nii pe care-i au in subordine, pentru că ei cu­ a fos: acela al sudorilor din ajustaj loan Baba şi lo sif Bo Ş fo r-
lom ilă m etalurgică nr. 2 de la Zlaşli şi altele. losirea program ului de lucru. D isruţia aceasta to­ nosc pe liecarc salariat. Acest lucru a dus la Vasile Pană. Ei au fost puşi în discuţia l^irouluî mat un c»
Încă de la începutul anului organizaţia de par­ vărăşească. pornită de la organele de partid, s-a creşterea a u to rită ţii m aistrului, a răspunderii lui organizaţiei de bază. apoi in discuţia grupei sin ­ tu iei ilo r
tid a organizat o dezbatere cu cadrele dc con­ sim ţii imediat in îm bunătăţirea stării disciplinare. fată de a ju to ru l pe care trebuie să-1 dea pentru dicale. a co le ctivu lu i de muncă şi la ora actuală stă intr.
ducere, m aiştri şi in gin eri despre noile p rin cip ii ca to ţi m u n cito rii să-şi îndeplinească norma. s-au îndreptat, sînt cci mai buni m uncitori din bal pe n
şi metode de organizare impuse de extinderea te­ acest sector de activitate. are in iţu
rito ria lă a a c tiv ită ţii de la 4*5 puncte de lucru în Iosit Bocan : In cadrul adunărilor generale s-a Aşa cum spunea şi un alt inte rlo cutor. în lr-a - mari a ci
1QG9 la peste 30 de puncte de lucru în 1970. A - explicat fiecărui membru de partid necesitatea devăr se în lim p in ă şi unele greutăţi în proble­ rea lor. 1 -
maxim um de învăţăm inte. De la începutul lu n ii Cum explicam oame­ rea liză rii o b icclive io r pe care le avem de exe­ ma educării tin e re lu lu i. Dar trebuie să recunoaş­ de partid
ceastâ discuţie a fost foarte utilă si s-au tras
cutat şi ce înseamnă neterm inarea lor, la term enul
a m em brii
tem că prea puţin ne-am preocupat de aceasta.
ianuarie am plecat cu realizări im portante de stab ilit, pentru economia naţională. A dică cît se O campanie îm potriva p icto rilo r, cîleva articole îm bunătăţi i
plan la p rin cip a lii in dica tori şi cu respectarea pierde şi cum se încurcă întreg ul flux tehnologic la gazeta de perele, la rubrica satirică, cîleva este m ult
term enelor fizice. De asemenea, am organizat pe al uzinelor beneficiare de metal hunedorean. Am caricaturi — nu rezolvă problem ele de fond ale meria. la v
lin ie de partid o discuţie cu cadrele de condu- I nilor scopul şi sensul apelat la com unişti ca ei să explice in continuare educaţiei tine retului. Trebuie să ne ocupăm de ale oraşului.
ceTe de la şantierul dc con stru cţii nr. 2 şi şan­ occsl lucru tuturo r m un citorilor. folosirea tim pu lu i lib e r de către tineret, de în ­ G rigore Boieri.
tie ru l m o n ta j-in stala ţiî nr. 2 pentru a ne sincro­ Cosma Culcea : Din hotărîrea plenarei din de­ drum area lui spre şcoală, club, să scoatem pe unii m ulte ori g r e u t ă j A ___ ,.
niza e fo rtu rile p rivin d ordinea atacării lor. Pe cem brie, nouă, m in erilor, ne revin trei sarcini tin e ri din anum ite onturaje. cu pregătire superioară pentru că — fş*.,.
baza con clu ziilor şi propunerilor făcute, inginerul principale : descoperirea de noi rezerve de m ine­ aceste cadre — m un citorii cu înaltă caii.,
Ion Ccrnăianu : Cele relatate de p a rticip a n ţii
şef coordonator a s ta b ilit eşalonarea lu cră rilo r. reu. reducerea consum ului de lemn dc mină, îm ­ la discuţii pun in evidenţă că biroul com ite tu lu i m aiştrii cînd 1 ac propuneri, dau anum ite ide*, .
V icto r Petroiescu : In cadrul olelărieî nr. 2 din bunătăţirea ca lită ţii m inereului. O rganizaţia de m unicipal de parlid, com itetele de partid şi or­ dau de lucru în plus de a le perfecta şi a le
com binat am po rnit la desfăşurarea a c tiv ită ţii pn- , partid a con stitu it un colectiv de specialişti care ga nizaţiile de bază au în preocuparea lor a cti­ pune In practică. Am reuşit ca la nivel de şan­
lilic c prin prisma cunoaşterii problem elor eco­ să treacă la evidenţierea de noi rezerve de m ine­ vitatea p rivin d dezvoltarea conştiinţei socialiste. tie r să formăm un colectiv de ingineri care să
nomice. Socotim, desigur, ca prim a parte a re­ reu. La ora actuală se află in studiu punerea in In munca de propagandă. în in văţăm întul dc par­ soluţioneze propunerile făcute. Pentru activitatea
zo lvă rii sarcinilor este cunoaşterea lor. De la în­ R e d a c | i a : M uncit politice-educative valoare a unui nou zăcămîni şi redeschiderea u ­ tid s-a insistat pe participarea liberă, deschisă la noastră de v iito r ne-am propus să urm ărim e fi­
ceputul anului, o dală cu difuzarea cifre lo r de \ îî sînt caracteristice anum ite cerinţe şt' tră ­ nor lu cră ri abandonate. De asemenea. în adună­ dezbaterea docum entelor pa rtid u lu i nostru, pe cienta h o tă rîrilo r luate şi aşa cum în tehnică sn
plan pc secţie, am explicat întreg ulu i colectiv im ­ sături : capacitatea de a explica oam enilor rile de partid şi sindicate am explicat oam enilor desprinderea de concluzii practice strîns legate aplică metode noi şi In munca de partid să gă­
portanţa a c tiv ită ţii secţiei noastre în cadrul corn- | scopul şl sensul h o tă rîrilo r şt m ăsurilor ce im portantă economică are reducerea consum u­ de activitatea org a n iza ţiilo r de partid, de acti­ sim forme variate de muncă care să răspundă
bina lului. în tru cît noi trebuie să elaboram peste luate de parlid. iorţa de convingere asupra lu i la lemn de mină şi ce p o sib ilită ţi sint în a- vitatea com uniştilor la locul de muncă. B ineîn­ cerinţelor tot mai mari ce nc stau în faţă.
R0 la sută din to ta lu l producţiei de oţel pe com­ id e n tită ţii depline dintre aceste m ăsuri şi in ­ ccastă privinţă . In lu n ile ianuarie şi februarie ţeles, propagandiştii sint în occastă p rivin ţă ele­ N icolae V in tilă ' Ne-am propus să activizăm în
binat. Desigur că în rîndul m em brilor de parlid . I teresele lor personale, preocupare stărui­ m ulte echipe au lucrat numai cu lemn recuperat. m entul esenţial. , cadrul m un icip iu lui critica ab aterilor unor tine ri
în rîndul co le ctivu lu i nostru am găsit o justă în- i toare pentru ridicarea n ive lu lu i de conşti­ Echipele lu i Enăşcău loan, a lu i Popa. a lui M a i- O latură care consider că trebuie să se îm bu­ Ia „re fle cto r'', iar pe „tabla neagră“ să fie tre ­
ţelegere a sarcinilor ce ne revin, a răspunderii pe inţă, pentru modelarea caracterelor, In c i­ can prin răpirea lem nului de mină, au reuşit ca nătăţească şi am făcut unele progrese este propa­ cuţi cci care se abat de la disciplina tehnologică.
care o purtăm în m aterializarea acestor noi sar­ sivitate faţă de m entalităţile învechite. tim p de două luni să lucreze cu m aterial lemnos ganda prin conferinţe. Sint absolut necesare şi Vom generaliza unele, form e de genul întreb ări
cini. econom isii. s-au prezentat în tata com uniştilor şi a ce lo rla lţi şi răspunsuri, concursuri pe teme profesionale.
M ihat Tărnăuceanu : In practica m uncii noas­
A ii! com itelui de partid cît si b iro u rile de pe Gheorghe Ordcanu : Trăind în m ijlo cu l mase­ oameni ai m uncii expuneri legale de dezvoltarea In curind vom organiza un schimb de exp erien­
schim buri sînt încadrate cu oameni din fiecare tre de parlid de la la m ino rul de 800 mm, schim ­ lor şi percepînd pulsul a c tiv ită ţii oam enilor, o r­ şi păstrarea avu tulu i obşlesc, teme legate de mo­ ţă pe tema aportului agitaţiei vizuale la realiza­
loc de muncă şî com partim ent din cadrul otclă- bul B, s-a obişnuit ca. la apariţia unor docum en­ ganizaţiile noastre dc partid in te rvin prom pt. rală, de respectarea le g ilo r statului. A intrat, a­ rea angajam entelor. Acelaşi lucru ne-am propus
riei Acest lucru perm ite cunoaşterea in perm a­ te de partid, birou l organizaţiei de bază să orga­ Spre exem plu, atunci cînd s-a început aplicarea poi, în practica com itetului m unicipal de pa rlid , 5i în ce priveşte gazetele dc perete şi sa atra­
nentă a problem elor de ansamblu şi de amănunt nizeze — prîn cci mai buni com unişti, prin p ro ­ sistem ului îm bunătăţii de salarizare, in afară de a secretarilor ca să discute cu m em brii dc partid gem cît mai m ulţi tin e ri la acţiu nile cu ltu ra l-
ale in lre g ii o ţclă rii. In cadrul sccticî noastre au pagandişti — citirea şi explicarea im portanţei cele spuse aici s-a luat măsura ca ziarul „Flacă­ nou p rim iţi, să le vorbească despre dre p tu rile si educative.
fosl necesare, desigur, m ulte măsuri po litice şî docum entelor pe lo curi de muncă, concrctizînd ra “ să deschidă în coloanele sale o rubrică de în d a to ririle com uniştilor. Acordăm a lcn lie gaze­
teh.nico-organizatorice în tru cît noi am depăşii ca­ sarcinile ce le cuprind la specificul a c tiv ită ţii consultaţii, iar cadre de specialitate să dea ex­ lelor de perete, unde s-au satirizat m anifestări ale Gheorghe Ordeanu : A p o rtu l m uncii p o litice în-
pacitatea maximă de producţie in iţia lă şi a fost noastre. Aşa s-a procedai cu documentele Con­ p lica ţii pe această temă şi în afara ore lo r de indiscipline i Şi bineînţeles s-au stim ulat rezul­ cursul anului 19G9 este concretizat în rezultatele
nevoie de găsirea unei noi tehnologii com plexe gresului a) X -leo al p a rtid u lu i, ale plenarei C.C. consultaţie la cabinetul amenajat special. S-au tatele bune obţinute de către com unişti, de că­ economice care s-au ob ţinu t în m unicipiul H une­
— insultarea in baia dc melal a oxigenului. Dat al P.C.R. din decembrie anul trecut şi sesiunii făcut in te rve n ţii prom pte acolo unde s-au sem­ tre ce ila lţi oameni ai m uncii, în realizarea sarci­ doara: C.S.M. este, după cum se ştie, fruntaş pe
fiind faptul că noua tehnologie este leqolă de cu­ M a rii A dunări Naţionale. De asemenea, cînd a n ilo r dc plan. Rem arcile „nu faceţi ca cutare 1“ industrie. f.M. Hunedoara fruntaşă pe ramura,
noaşterea perfectă a in stru cţiu n ilo r de lucru in apărut legea p rivin d calitatea produselor pentru nalai că există neclarităţi, cum a fost cazul la au trezit interes în rîndul m u n citorilor. La fel ca cele 2 unităţi mari din m unicipiu au p rim it aces­
toate com partim entele secţiei, com itetul de partid export, legea cu p riv ire la gospodărirea avu tulu i secţia cuploare industriale şi la lam inorul de gazetele de perele „T in e re tu l şi producţia". te d istincţii pentru o a ctivita te merituoasă.
a indicat organizarea a d ife rite tip u ri dc cursuri obştesc, m ăsurile de pază contra in cen diilor şi benzi. Gheorghe Ordean : Pe baza consultării unor Noi nu ne m ulţum im cu ceea ce am făcut pînă
şi reexam inări periodice. Aceasta a fost o in i­ a secu rităţii m uncii. O alcntic aparte s-a acordat membri ai b iro u rilo r org an izaţiilor de bază s-a acum, pentru că sarcinile complexe cer o m obi­
ţia t • v â a com uniştilor. e xp lică rii p rin c ip iu lu i re trib u ţie i socialiste. a lizare totală a forţelo r şi aş preciza că în munca
noului sistem de salarizare. O rganizaţia de bază ajuns la concluzia că. in formarea oam enilor, in
A nul trecut am depăşit planul foarte substan­ a studiat gradul de responsabilitate şi volum ul dezvoltarea conştiinţei, a s p iritu lu i de răspunde­ po litică avem încă destule neajunsuri. Ca pro­
ţial. dind in plus circa 20 000 tone de otel. In a­ de muncă depus dc d ife ritele categorii de profe­ re, un lucru foarte im portant ar li acela de a-i bleme de v iilo r aş puncta : adîncirea în mai mare
cest an stăm bine cu planul- avem o depăşire la sii. a in iţia l ore de con sulta ţii cu tot personalul Conştiinţa-obiectivul determ ina să-şi completeze studiile. In ciclul măsură a m uncii po litice în rîndul oam enilor ta
zi dc peste 3 700 tone de oţel şi econom ii la pre­ din schimb despre felul cum s-a aplicat noul sis­ V - V lll au fost antrenaţi peste 2 700 tovarăşi care toate n ive lu rile ! mai m ultă receptivitate, in te rve n ­
ţu l de cost de circa un m ilion. Aceste realizări tşi completează studiile. De asemenea, peste 500 ţie operativă, pentru a explica oam enilor sensul
ne dau roată certitudinea că ne găsim pe un tem de salarizare, cum se va face retrib u ire a de salariaţi îşi completează studiile liceale. In m ăsurilor pc care le ia partidul şi statul nostru ;
drum bun. m uncii. Oamenii, văzînd că sint cointeresaţi în felul acesta, pc lingă că îşi îmbogăţesc cunoştin­ să folosim în mai marc măsură argum entul p o li­
realizarea exem plară a sarcinilor dc plan, şi-au de căpetenie al activi­ tic. prin d ife rite com paraţii sugestive ; să fie ară­
Cosoia Cuieca : E.M. Teliuc are cea mai mare ţele de cultură generală, oamenii sin i sustraşi de tat oam enilor că uncie greutăţi pot fi învinse şi
pondere în planul de producţie al în tre p rin d e rii m i­ intensificat activitatea, ceea ce a condus la fap­ la alte preocupări. pa rtidu l se străduieşte să facă totul pentru a Io
niere Hunedoara. M ulte din greutăţile pc care tul ca în lunile ianuarie şi februarie planul sS O rgan iza ţiile de partid au început a se in te re ­ depăşi. Ne-am propus — e la inceput — $2 ne
le-am în tim p in a l anul trecut nu găsit soluţiona­ sa şi asupra fe lu lu i cum oam enii, membri de par­
lie îndeplinit si depăşit, consumul de melal să preocupăm mai m ult dc viaţa oam enilor din că­
rea în înfiin ţarea de organizaţii de partid la. n i­ tid, în prim ul rtnd, îşi desfăşoară activitatea si în
fie redus substanţial, avariile au fost excluse, m inele de nefamilişN.
vel de se d ii. Pînă anul trecut aveam organizaţii tăţii politico-educative afara producţiei, adică în fam ilie, in societate. E
de partid ta nivel dc schimb, cărora le lipsea astlel că sintem un schimb care se situează p rin ­ un început bun şi trebuie acţionat mai îndeaproa­ Ion Ccrnăianu : Va trebui să întărim contaclul
dreptul dc control la nivel de secţie şi sector. tre fruntaşi. pe, mai în profunzim e pentru că un membru de cu oamenii, cu grupuri de oameni. Să dăm răs­
Acum. avem organizaţii puternice, rare numără parlid este lo t tim pul com unist, nu numai în ore­ punsuri la întrebările lor, să le explicăm co n ţi­
G rigore Boieru : Şi organizaţiile noastre de nutul docum entelor, să-i consultăm în tr-o măsu­
90 sau chiar 120 dc membri dc partid. le de producţie.
parlid au explicat com uniştilor, tuturor oam eni­ R e d a c ţ i a : Cum acţionează organiza­ ră mai mare. De asemenea, nc propunem să dis­
Dacă pînă în anul trecui au fost numeroase lor m uncii care este con ţinu tu l şi sensul hotă- ţiile dp partid pentru formarea oam enilor, N icolae V in tilă : Vreau să relev că în fiecare cutăm cu tin e re lu l din şcoli, separat cu ca­
sectoare carii nu-şi realizau planul, la ora ac­ pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste, a drele didactice pentru a putea orienta munca do
tuală nici un sector din cadrul exp lo atării nu ririlo r elaborate de partidul şi stalul nostru. s p iritu lu i dc responsabilitate faţă de înde­ sîmbătă Şi dum inică se organizează seri ale fru n ­ educaţie în rîndul tineretului, pentru a-i forma o
este cu planul nereabzat. Deci se dovedeşte că Vreau să relatez despre unele măsuri luate de plinirea sarcinilor economice, de respecta­ taşilor : seara fu m a tistu lu i, oţelaruluî, cea a la-
acolo unde există organizaţii dc partid pu te rn i­ noi cu p riv ire la întărirea disciplinei În munră. rea le gilor statutul, pentm o conduită mo­ m in alo rului. lăcătuşului. In cadrul lor au loc con­ conştiinţă social ist S de pe băncile şcolii.
ce, unde organul de partid ştie să orienteze în ­ Recentele ho tă rîri apărute, legea organizării şi rală nnaintată in sucictate şi fam ilie ? cursuri pe tema meseriei respective, deci se îm ­ Masó rotundă realizată de :
treaga muncă, să ridice răspunderea com uniştilor,
disciplinei m uncii ne-au determ inai să facem o bină u tilu l cu plăcutul. O am enii se cunosc mai I. M1RZA
re zu lta 'clc se văd : în ianuarie şi tebruarie s-au lo sif Roc-in: Munca po litică este o muncă cu oame-
extras 9 000 tone dc m inereu peste plan. cotitură în întreaga noastră activitate, mai ales • nii. Ea nu s? rezumă num ai la le gă tu rile cu condu­ bine între ci. AL. NAGY