Page 21 - Drumul_socialismului_1970_04

w V . ; n r iim t it tr tn tt in tt ftn M iN m 9 t n 4 n 9 H ts f w m m 9 im tm u ttt tt H m r r r ¿
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-V A !

P A G IN A A IV -A |
I
» S-au încheiat lucrările |

| sesiunii jubiliare a Prezidiului |
j Consiliului mondial al păcii J

j * Plenara C. C. al Fron- J

| tului Patriei din Vietnam |

( mAmbasadorul vest-german |
| la Ciudad de Guatemala a fost 1

J ucis |

5 I

Pentru creşterea eficienţei economice în întreprinderi Inaugurarea Şan­ .. Maiestuos şi tulburător fn încleştarea cu cărbunele ta lu lu i: dr. losif Eşanu, Ion ...,,!n numele colectivului

tierului naţional fşl deapănă viaţa această V a­ adincurllor. . llie Samoilă, Mihai Fărcaş, Ion de muncă dc la E.M. Lonea,
Balea, Ion Balint, Emil Lă-
ou rugăm să transmiteţi m e­
le a Jiului ! O străbaţi din-
...Ghcorghe Prodan,
dicilor şi personalului sani­
pădatu, Titus Roşcscu, Mihai
tr-un capăt in altul şl sub
Coroian, Ion Popescu. Vasl-
IMOBILISMUL FONDURILOR al tineretului de tălpi simţi dogoarea cărbu­ le Ştefan, Ion Grozavu. Du­ ţă, 7 medici specialişti U n ­ tar al unităţii pe care o con­
Banacu. 7 oameni în suferin­
nelui ce vrea lumină. Pri­
mitru Bălan, Eugen Georgy
duceţi. mulţumirile noastre
la Porţile de Fier
t veşti culmile din împreju­ sint 7 mineri de la Lonca. gă fiecare om un medic. Au pentru promptitudinea, con­
cu
trecut doar minute şi 7 apa­
Viaţa lor a fost în cumpă­
ştiinţa şi perseverenţa
rimi. îndrăzneala munţilor
ce-şi profilează ondula]Iile nă, la hotarul cu moartea. rate de transfuzie. 7 apara­ care slnt îngrijiţi şi trataţi
bclonişti,
Sule de tine ri
TREBUIE LICHIDAT PRIN dulgheri, electricieni, meca­ cărbune. E poate unicul loc cărbunele îşi cerea iertfele, funcţioneze. Pentru toţi m e­ eforturile pe care colectivul
te de perfuzie au început să
A fost un moment in care
pe povimişul cerului şi vezi
salariaţii noştri.
Apreciem in mod deosebit
nici şi m onlori au îm brăcat
dicii întrebarea era una sin-
obişnuite cu ani in
urmă.
din ţoră in care zbaterea dc
dum inică dim ineaţa u n ifo r­
Dar aşa cum oamenii Văii
ma dc brigadieri, semnind veacuri a omului primeşte l-au supus de alitea ori In aură Scurtă, concisă: Da de medici şi surori al Spi­
măreţie in lupta cu adîncu-
sau nu ? Da, însemna viaţa
talului din Petroşani, le-au
actul de constituire a Şan­ rile pămlnlului, cu comorile ultimul sfert dc veac, nici celor 7 oameni. Timp de gin- făcut pentru a reda vieţii,
ORGANIZAREA Şl CONDUCEREA festivita te au fost. prezenţi se. intim plarea celor 7 mineri dine nu exista. Nici calc de muncii şi familiilor lor pe
tie ru lu i naţional al tine retu­
lor, atil de măiestrit ascun­
lui de la Porţile de Fier. La
cei 7 mineri. Aceasta demon­
tovarăşii Ion Iliescu, mem­ — Aici viaţa oamenilor strează Încă o dată înaltul
bru supleant al C om itetului este îngemănată cu viaţa simţ dc răspundere al ace­
lora care au nobila misiune
cărbunelui — ne spunea un
COMPETENTĂ A PRODUCŢIEI prim -secretar al C o m itclu lu i miner pensionar, unul dintre Nestematele sint de a veghea la salvarea vie­
C.C. al P.C.R..
Executiv al
ţii o a m e n i l o r S e m n e a z ă ,
miile care au parcurs in pe­
Central al U n iun ii T in e re tu ­
preşedintele comitetului
dc
lu i Comunist, m inistru pen­
lometri pe drum de cărbune,
lru problem ele tin e re lu lu i, ste 30 dc ani mai mulţi ki­ direcţie, ing. Aurel Brinduş
Traian Dudaş. prim -secrclar deeft pc trotuar. Cărbunele Din partea Consiliului de
Miniştri, tovarăşul lanoş Fa-
Economisirea pe toate căile trebuie m enţionai că mai slnt cerile În tre p rin d e rii de prefa­ a) C o m itetului judelcan M e­ iubeşte omul, să ştii. II chea­ zckas, vicepreşedinte al Con­
a resurselor m ateriale si bă­ încă u n ilă li economice ale că­ bricate din beton armat C ristur, hedinţi al P.C.R.. preşedin­ mă, ii arată drumul, apoi siliului de Miniştri, a trans­
neşti. prin folosirea lor cit mai ro r conduceri manifestă o l.M .C Blrcea. ..M arm ura" Si- tele C o nsiliu lui popular ju ­ Se predă. Dar nu oricui. Ce­ lucrul omului mis următorul t e x t : „Sc a-
judicioasă, cu re2ullale m axi­ preocupare insuficientă pentru merja. Uzina ..V icto ria “ Călan. deţean. Ocl.avian Groza. m i­ lui. care, la rindul său. îl iu­ probă premierea excepţiona­
beşte...
me constituie una din cerinţe­ gospodărirea judicioasă si ra­ întrep rind erile de industrie lo­ nistru l energiei electrice. lă a personalului Spitalului
le de bază ale progresului e­ ţională a fo n durilor, pentru îm ­ cală Deva. Brad şl O răşlie. ca­ M arius C o jota ru. prim -sc- .. Oamenii Văii Jiului iu­ municipal Petroşani, care.
conomic. Aceasta impune in bunătăţirea situaţiei financiare. re s-au aprovizionai cu unele cretar al C o m itclu lu i jude­ besc cărbunele. Trăiesc pen­ prin operativitate, competen­
mod ob ie ctiv creşterea preocu­ Deşi este cunoscut faptul că m ateriale în c a n lilă ti mai m ari ţean M ehedinţi al U.T.C., tru el. Acolo, in adîncurl, oa­ n-a ajuns tragică. Minerul, mijloc. Şi au răspuns cu to­ ţă şi devotament a scos fn
p ă rilo r fata de modul cum este orice im obilizare a fondurilor aecît necesarul de consum, au m uncitori v lrs ln îc i. foşti b ri­ meni şi cărbuni se înţeleg omul, cu inteligenţa şi băr­ ţii : Da ! afara pericolului pe cei 7
orqanizată si condusă produc­ peste lim itele sus-mentîonate lansat in fabricaţie produse ca­ gadieri pe şantierele tă rii, unii cu alţii. „ Vorbesc“ ca băţia sa au triumfat... Au urmat ceasuri, care, a­ mineri de la E.M. Loneau.
ţia. fata de gospodărirea ra ţio ­ conduce la apariţia im prum u- re nu au asigurată desfacerea reprezentanţi ai tin e re lu lu i Intre fraţi. Uneori sc doje­ Oamenii adlncurilor m un­ dunate, au dat zile şi nopţi
...Nestematele sint lucrul
nală a fon durilor m ateriale şi rilo r restante, trebuie să ară­ şî pe care nu le pot livra , de- din judeţele lim itro fe . nesc încleştarea dintre ei ceau. Acolo, sus. alţi oameni de încordare maximă, timp omului. Al celui care în­
bifnesti Si perfecţionarea c o n li- tăm că In mod cu to tu l n e ju sti­ clt tu mari qre ulăti şi ln lr-o B rig ad ierii din cadrul Sis­ devine aprigă. Mintea şi m i­ ai Văii Jiului munceau. Fie­ in care nimeni n-a părăsit
r A a le gă tu rilo r economice ficat problema lich id ă rii şi pre­ perioadă foarle îndelungata, tem ului hidroenergetic şi de na omului îşi înzecesc pu­ care dintre ei sc afla la da­ salonul celor 7 mineri, ni­ dreaptă nava cosmică spre
între întreprinderi. v e n irii înreg istrării îm prum utu­ tim p In care sin i supuse de­ navigaţie ..Porţile dc Fier“ terile. torie, aşa cum munca şi răs­ meni n-a a m in tit un cuvint Lună sau al celui care a pus
combustibil in rezervorul e i ;
gradării şi îşi pierd din valoa­
M ăsurile luate in ultim a vre ­ rilo r restante preocupă încă in ­ rea lor de in lreb uinla re. s-au con stituit în 3 detaşa­ In Valea Jiului cărbunele punderea le-o cereau. Şi, în despre oboseală, familie, des­ al celui care scoate la lum i­
tindere Cu toţii au avut în
miez de noapte, la orele cină
me în în trep rind erile ju d e ţu lu i tr-o foarte mică măsură con­ mente. IR brigăzi şi ,15 echi­ este iubit sincer; U iubesc timpul abia trecitse pragul nă nemărginitele bogăţii afe
nostru pe lin ia perfecţionării ducerile între p rin d e rilo r. Pe Asupra form ării stocurilor pe cu un efectiv de peste nu numai minerii carc-l tri­ unei noi zile, telefoanele minte un singur gînd : viaţă. adincurilor pămintuiui sau
Surorile /rina Kristaly, Ei-a
m ijloacelor de muncă, a pro­ ansamblul ju d e ţu lu i exislă un supranorm alive de produse fi­ I 200 tine ri. Ei au adoptat răs­ mit la lumină. Toţi oame­ Spitalului din Petroşani au al celui care vindecă răni,
ceselor tehnologice, reducerea volum de îm prum uturi restan­ nite acţionează si a11i (actori punsul ta chemarea briga­ nii îl iubesc doctorul şi cer­ început să zbirnlie Toate Suuaina. Speranţa Ungurea- al hărniciei miinilor noas­
consum urilor specifice, scurta­ te dc aproape 100 m ilioane lei subiectivi si în prim ul rînd d ie rilo r dc pe Şantierul na­ cetătorul. energeticianul şi chemau la mina Lonea Toa­ nti. Olga Atidraş. Elena Pe­ tre. Şi totuşi, îmi vine să zic
rea c ic lu rilo r de fabricaţie, îm - localízale tocmai la acele în ­ realizarea ncrîtm ică a produc- ţional af tin e re lu lu i de lă femeia-mamă. In numele a­ te chemau, tn numele sal­ tra au stat zile şi nopţi in că o strălucire în plus au
şir la căpătiiul celor 7 mi­
H idrocentrala de pc Lotru,
bunătătiera aprovizionării teh- treprind eri unde o mare p a r­ cestui cărbune trăiesc in fie­ vării celor 7 mineri. Au tre­ nestematele lucrului ccior
in care se angajează să de­
nico-m ateiiale şi o p e ra tivită ţii te din m ijloacele circuíanle cu CONSTANTIN MARACU pună ţoale e fo rtu rile penlru care zi. Puterea minţii şi a cut doar minute şi din neri. Au văzul cu ochii lor care readuc omului, sănăta­
în desfacerea produselor au care ou fost d o la lc slnt im o b i­ activist al Comitetului judeţean braţelor tuturor se îndreaptă cum reînvie viaţa In trupul
lizate în stocuri supranorm ati­ r.urtea spitalului au pornit fiecăruia. S-au bucurat de tea, viaţa, fericirea de a trni.
condus ta creşterea vitezei de de partid a con tribu i !a depăşirea pla­ spre cărbune Toţi poartă în goană 7 autosalvări. S-au Poate pentru că de la „a
rotalie astfel in c it, cu un vo­ ve. fără mişcare si greu van­ nului anual de lucrări al ascunsă in adîncul fiinţei bucuria lor nemărginită. M :
lum mai redus de m ijloace c ir­ dabile. în pierderi de m ijloace şantierului de la P orlile dc acea dragoste mărturisită ji scurs numai minute şi în neri şi doctori. surori si trăi, fericit şi sănătos“ deri­
circulante p ro p rii, debitori şi saloanele dc urgenţă ale spi­ membri dc familie au trăit vă toate sensurile vieţii noas­
culante. obţinem astăzi in a- dovedită zi de zi, ceas de
lip su ri de valori materiale. (CONTINUAM M PAO. • Ja) Fier cu 20 000 000 lei. talului au sosit 7 medici dc clipe dc încordare ce nu se tre..
cecaşi unitate de tim p o pro­ ceas, care înseamnă biruinţă
ducţie cu m ult mai mare. ln lr-o analiză făcută la în ­ specialitate şi directorul spi- pot descrie. G H , f. N E G R E A
trep rin d e ri asupra cauzelor c a­
Este îm bucurător faptul că
re generează apariţia şi men­
în m ajoritatea u n ită ţilo r noas­
ţinerea îm p ru m u tu rilo r restan­
tre economice st* manifestă o te s-a constatat că cel mai ma­
preocupare susţinută pentru d i­
re volum este determ inat de
mensionarea optimă, a stocu­
existenta stoc u rilo r supranor- EMISIUNI COMPLEXE. DIFERENŢIATE
rilo r de m aterii prime, mate­ m alive la toate elementele
riale, sem ifabricate şi produse m ijloacelor circulante. Ziua mondială
pentru gospodărirea judicioasă Consecinţele im o b iliză rii fon­
a acestora, reducerea p ierd eri­ d u rilo r în stocuri sin i m ultiple. La Haţeg, a avut loc un u lii p rivin ţa re a liză rii de fiecare dc categoriile de virslă şi pro
lo r din depozitarea şi m anipu­ schimb de experienţă cu re­ dala a unor om isiuni de c a li­ fesîi, la unele centre de radio-
Asupra acestora s-a atras aten­
larea m aterialelor, lichidarea dactorii contrelor de radiofi- tate. ficarc s-au permanentizai, ru ­
ţia de nenumărate ori în do­
«tocurilor supi anorm alîve. Se carc din judeţ, prin care s-n în toate centrele de radiofr- brici specifice, destinate p io ­ a sanatatii
cumentele de partid şi de stat.
t ‘ us’ a'o o reducere im portan­ urm ărit ridicarea eficientei si care o atentie deosebită ^.c n ierilor, absolvenţilor dc liceu
adopiîndu-se o serie de acte
tă a cazurilor de aprovizionare norm ative care stabilesc mă­ ca lită ţii em isiun ilor locale dc acordă popularizării documcn- (C entrul de radioficare H une­
de la distante exagerate gene­ radio, realizarea unor em isi­ do ara ); m un citorilor Uzinei
surile ce trebuie luate dc* con­ In fiecare an, la 7 ap rilie, se
ratoare de transporturi in utile , ducerile în tre p rin d e rilo r penlru uni complexe, variate, care să ..V icto ria " — m aterialo pe leme
achiziţionarea peste ncresar a lichidarea stoc u rilo r a p ro vizio ­ cuprindă aspecte din diverse economice leoaîe direct de ac- sărbătoreşte Ziua mondială a
unor m ateriale şi nelivrarca nate peste necesităţile produc­ dom enii dc activilale. fo lo si­ La centrele de tiviia te a productivă {C entrul sănătăţii, dală care marchează
produselor la termenele pla n i­ te în scopul unei inform ări ra ­ semnarea, în 1048. a C o nstitu­
ţiei Şi prevenirea form ării lor de radioficare C ă la n I; ru b rici ţiei O rganizaţiei M ondiale a
ficate. In v iito r. De asemenea ho tă rîri pide. operative, m ilitare. cu radioficare cu specific mineresc sau p ri­ Sănătăţii. Această aniversare
Cu ţoale aceste rezultate nu au ţin u t însă seama condu- un profund caracter m obiliza- vind com portarea tin e re lu lu i, constituie un p rile j de a aduce
lor. ilustrarea sondajelor efectuate om agii a c liv ilă tii m ultiple şi
Cu acesl p rile j, red actorilor de com itetul m unicipal U.F.C. fructuoase a O.M.S. Fidelă voca­
felor de partid Si dc stat. d is­
mai tine ri li s-a o fe rit posibi­ c u ţiilo r pe marginea lor, .cu discuţii cu tineri. portrete ţiei sale internaţionale, orga­
P A G IN A A II-A litatea fa m ilia riză rii cu mese­ caic p rile j sint in v ila ti în stu­ şa n i); „Pe oqoare“ . „De vorbă nizaţia desfăşoară o luptă con­
(C enlrul de radioficare Petro­
ria căreia i s-au dedicat, li s-a
tinuă pentru p rcinlim pin are a si
îm părtăşit din experienţa ^b o ­ dio persoane cu fu n cţii dc cu inginerul agronom ' iC cn lru i combaterea m aladiilor, pentru
gata a celor cu mal vechi state răspundere în viata obşleaseă. de radioficare C e rte i) asigurarea sănătăţii oam enilor.
dc serviciu, din m odalitatea de De asemenea, atentie deose O întreagă gamă de rub rici,
F O T B A L g cronici ale întîlni- lucru şi tehnica întocm irii bilă se acordă in fo rm a ţiilo r cu o deosebită eficientă T u lii• P rincipalul ob ie ctiv al O.M.S.
unor m ateriale alraclive. de actualitate din cam paniile nim la Centrul de radioficsrc osie lupta îm potriva b o lilo r,
mai ales a acelora transm isi­
Din discuţiile avute cu unii
rilor divizionare ; participanţi. din concluziile aqricole. realizărilor de seamîi din Lupcni. condus dc lînăru) bile. caro anual au secerat şi
din industrie.
Vaier Coandrăs.
seceră încă m ii şi mir de vie ţi
care s-au emis la s lîrş ilu l în- In această p rivin ţă sc rem ar­ Astfel, emisiunea „U ra n u s" i omeneşti. Sub acest aspect.
B campionatul judeţean Constructorii de pe marele şantier energetic de la M intia t Uniri i am avut posibilitatea că centrele de radioficare din M. BODEA | O M S . a înregistrat im portante
moi
de a ne lace o imagine
Deva (responsabilă Zina Ve-
în luptă cu înălţimile. Conectarea, înainte de termenul p la n ifi­ precisă asupra rea liză rilo r ob­ sescu) si Haţeg (responsabil. succese, dintre care consem­
cat, la sistemul energetic national a încă două grupuri de 210 năm pe cele mai revelatoare.
S clasamente, pronosport megawaţi fiecare, constituie dezideratul major al preocupărilor ţin u te în acest dom eniu, m in u ­ Petre Fărcaşu). In 19 (ări din A frica occidenta­
tuturor colectivelor de muncă. Foto : V. ONOIU su rilo r ce mai există încă In M erqîndu-se pe lin ia d iv e r­ (C O M M U A » IN • M lă şi centrală, ce grupează o
activitatea unor redactori in s ific ă rii em isiunilor în funcţie populaţie de 119 m ilioane lo ­
cu ito ri. au fost vaccinalc, in ­
tr-o perioadă de numai doi ani,
peste 65 de m ilioane dc p e r­
soane. D in lr-n n total de 147
de (ări cc şi-au fixat ca obiec­
DUM INICA, IN O R A Ş ELE Şl S A TELE JU D EŢU LU I nuntal oficial realizarea sco­
tiv eradicarea loială sau par­
ţială a paludism ului. 13 au a­
pului stabilit. Pcsle 30 de pro ­
grame naţionale dc acţiune îm ­
po triva leprei beneficiază de
• MUNICIPIUL HUNEDOARA aju to ru l O.M.S.
5 aprilie - duminică. Un cer înalt, albastru, un soare 11 700 de hunedoreni
— UN VAST ŞANTIER AL FRU­ strălucitor dovedesc că primăvara intră in drepturile sale In fiecare an, cu ocazia Z i­
MOSULUI depline. Dar mai mult decit aceste semne ale naturii, lei m ondiale a sănătăţii. O.M.S.
dovada primăverii ne-o fac gospodarii oraşelor şi satelor, stabileşte o temă referitoare
O ACŢIUNI ENTUZIASTE ÎN deputaţii, cetăţenii. Duminică, zeci de mii de locuitori — pe şantierele primăverii la un aspect at sănătăţii pc
plan m ondial, pentru a-l su­
tineri şi virstnici, femei şi elevi, pensionari - au consacrat
ORAŞELE SIMERIA, CALAN, cîteva ore din zi activităţilor voluntar-patriotice. Răspun­ pune astfel atenţiei opiniei pu­
ORAŞTIE, BRAD, PETRILA, URI- zând cu înflăcărare chemării Biroului executiv al Consi­ D um inică dc dim ineaţa. H u­ plin. Din partea com itetului e- blice. In 1070, O.M.S. a hotă-
rît să consacre această a n ive r­
liului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, cetăţenii
CANI ŞI ÎN MUNICIPIUL DEVA din oraşele şi satele hunedorene au participat cu entu­ nedoara a fost un vasl şantier vecutiv al co n siliu lu i popular sare luptei îm potriva canceru­
de fiecare zonă si lucrare a
ziasm la acţiunile de ridicare a nivelului gospodăresc- al gospodarilor, al m uncii pa­ răspuns cile un salariat, aflat lui, a cărei r.cmă va fi „Pen­
înfrum useţarea
trio tic e penlru
9 SUTE DE COOPERATORI edilitar al localităţilor lor, sădind pomi ornamentali, ame- cartierelor, slrăzilor. fiecărui tn fruntea oam enilor, iar p ri­ lru salvarea v ie ţilo r omeneşti,
depistaţi cancerul la tim p". In
LA CURĂŢATUL PĂŞUNILOR najind parcuri şi zone verzi, trotuare şi drumuri, locuri parc si spaţiu verde. N-a exis­ marul m un icipiului, tovarăşul m esajul adresat în acest sens
de joacă pentru copii. La sate, ţăranii cooperatori au or­ tat colţişor, stradă mare ori Gheorghe Vasiu, era peste lot. de dr. M arcello Candau. direc­
ganizat acţiuni de curăţare a păşunilor. In multe locali­ — Semnalul dc începere a
• NOTE FALSE IN MARELE tăţi, aceste acţiuni au fost urmate de spectacole in clu­ m iră. zonă verde ta re să nu acţiunii de azi l-au dai cele c i­ to ru l genera) al O.M.S.. se
cunoască prim enirea de prim ă­
CONCERT AL ÎNFRUMUSEŢĂRII buri, case de cultură şi cămine culturale. vară. venilă din m îinile h a rn i­ teva „T a lre " de la I.C.S.H. ca- menţionează că. daca arsenalul
m ijloa celor dc lupta îm p o tri­
Prezentă în mijlocul acestor multiple şi entuziaste ac­ ce si pricepute ale oam enilor. va d ife rite lo r forme dc cancer
® SPECTACOLE PE SCENELE tivităţi de duminică, o brigadă de reporteri ai ziarului Peste Lot oamenii au ieşit cu s-a dezvoltat puternic in u lti­
nostru a consemnat citeva crîmpeie semnificative. mic. cu marc să-şi Iacă oraşul M1MUAK IN PAD. a I •) m ii ani. lotuşi nu sint folosite
Duminică, in mai multe oraşe ale judeţului au debutat pri­
AŞEZĂMINTELOR CULTURALE ca oglinda, să şi-l umple de mele grupe de pionieri în dirijarea circulaţiei rutiere. loatc p o sib ilită ţile de care dis­
verdeaţa şi flo rile p rim ă v e rii, pune ştiin ţa în lupta îm p o tri­
tn m îinile gospodinelor am vă­ va acestei m aladii.
zut lopeti şi sămintă de iarba; România, membră a O.M.S.
sid eru rg istii m inuiau cu înde- încă dc la în fiin ţarea acestei
m înarc foarfecele de tăiat Hora a început org anizaţii, îşi aduce din plin
crengi şi mlădito. aranjau co­ co n trib u ita la realizarea pro ­
roanele pom ilor ornam entali şi Debut în întrecerea actorilor gram elor elaborate. M ai bine
firele dese ale ga rd u rilo r vil. mai tîrziu de 30 dc experţi rom âni lu ­
crează in prezent in colaborare
O rganizată in lr-u n mod deo­ Şi duminică s-au încins ho­ directă cu O.M.S. O rganizaţia
sebit de către consiliul popu­ amatori re în satele hunedorene. Dar internaţională întreţin e totoda­
lar m unicipal, ra răspuns la cu siguranţă ele au început tă re la ţii excelente cu o serie
mai tîrziu ca de obicei. Moti­ de in stitu te dc cercetări me­
chemarea B iroului executiv al
Dum inica, a încăpui Fcslivolul naţionol da lootru de am atori ,.l. I. vul a fost justificat. Flăcăii dicale din Bucureşti, (aşi şi
C o nsiliu lui judeţean al F rontu­ C aio g io le*. eveniment pentru co>e num eroeiele form oţii din judeţul noi*
tiu s*ou pregătit de multă vreme. şi fetele, virstnicn chiar, au C luj. Ca o recunoaştere a con­
lu i U n ităţii Socialiste, acţiunea Primele Întreceri au ovul loc in tona H aţegului. A ttle l, la căminul trebuit să-şi cureţe palmele, trib u ţie i României la a c tiv ita ­
cu llu fo l din Sinpelru 1-0 in iiln il fo rm o ţla de teatru din S âlaţu de Sui —
a cuprins întreg oraşul. Fiecă­ să se odihnească după o di­ tea O.M.S., profesorul dr. loan
cu piesa ..O glum ă de doi bani* de George Vlad - cu o celor din Sub*
rei întreprinderi şi in stitu ţii, cetole. cate au prerenlat în fa ţa publicului venit in număr mare lă o- mineaţă de muncă pe care au M oraru. vicepreşedinte a) A ­
viile la ipeclacof, piesa lui Ştefan M arolam b. „V ice-ve n o * deptis-o pe drumurile şi uli­ cademiei dc Ş tiinte M edicale,
deputaţilor le-au fost rep arti­
In aceeoţi ii. după cum ne ¡nform eoră Viorel Arim eicu, im pector la ţele satelor, pentru a Ic da a fost ales în unanim itate in
zate din lim p şi cu precizie C om itolul judeţean penlru cultură ţi °O o, pe scena căm inului cultural din funcţia do vicepreşedinte ' al
Pui (In lipsa form a ţiilo r din comuno Bora) au evaluat echipele de te clru
zone de lucru, ce anume au de din satele Şerel, Ruţor | i G a la ţi. C o nsiliu lui E xecutiv al O rga­
Cu mic, cu mare la muncă. Cartierul nostru, blocul nostru, strada noastră vor fi mai făcut. înainte de ora 8, pc cele teONflNUAII IN M O . a l a | nizaţiei M ondiale a Sănătăţii
po perioada iu lie 1060 — iunie
frumoase ! Aspect de la acţiunile patriotice organizate duminică la Hunedoara. mai m uile străzi se lucra din 1970.
>