Page 23 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 23
3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4744 $ MARŢI 7 APRILIE 1970
ORAŞE Şl SA TE (URHME OIN PAO. 11
cuprinde ru b rici in care sînt
abordate ş tirile de actualitate :
„C u rie r" cuprinzînd problem î
de producţie, ..Doi plus »"nu",
„U n interpret pc soplăm lnă",
Pe şantierele primăverii Priceperea şi iniţiativa cu care p rile j sini. diluza lc m e
0 operă în 350 rea cîn tă re tilo r preferaţi, „T ri
lo d iile preferate in in te rp re ta
Dacă înm ulţim cu 3-4 ore lu buna lite ra ră ", „D ialo g cu un
tîn ă r" etc.
crate In medie de fiecare, ob
ţinem valoarea volum ului de in acţiune Se constată însă că unii re
muncă efectuat in cele peste M u lţi d in tre e d ito ri a r fi fe milioane de volume dactori nu şliu să-şi gospodă
35 100 de ore ale hărniciei gos rească m aterialul si aparatajul
re an p ic ta i în zori la Vadu podăreşti de dum inică. Şi dacă Şi In celelalte oraşe ale ju le-am in liln it şi pe şantierele ric iţi daca lu crA rile tip ă rite din dotare, cerînd mereu îm bo
D obrii după brazi — ne spu am începui să dăm cifre voin deţului. ziua dc 5 aprilie a (ost m uncii vo lu n ta r-p a tn o lice din de ei ar cunoaşte răspîndirea cifre cu p rin d o m are varietate blioteeile de stat, aflate în sale găţirea lui, nu reuşesc să cola
nea tovarăşul V iclo r Xaharco, mai continua cu cîteva, pentru marcată de ample acţiuni cu Orăştlc. Pesle 700 de v irs ln ic i pe care o cunosc în zilele de m oduri ed itoriale , care p a r şi oraşe, la cele sindicale, n- boreze fructuos cu factorii lo
vicepreşedinte al co n siliului că ele sintetizează cel mai e- caracter edililar-gospodăresc. şi tine ri. In frunte cu deputa noastre operele m arelui das curg d ru m u l de la „O pere a fla te in în tre p rin d e ri şi case cali, să-şi formeze un corneei
popular m unicipal. Aducem lo cvenl realizările acţiunii. Au Lo cuito rii m un icip iu lui Deva. ţii lor. au am enajat 6 000 m p căl al p ro le ta ria tu lu i m ondial lese- . apărute in tre a n ii 1950— de c u ltu ră , la cele şcolare, de redaclic. care la m om entul
brazi pe care-í transplantăm în fost transplantat* 28 dc brazi în frunte cu deputaţii, au p a r zone verzi, au săpat peste 320 — V. I. Lenin. M e rită să fie 1965 în 40 de volum e. ..Opere toate dispun dc m ii de vo lu oportun să-şi dea concursul în
parcurile din oras. A lă tu ri de mari şi 7 sălcii plîngătoarc. 300 ticipat. la executarea unor lu m I şanţuri pentru extinderea a m in tit fa p tu l că lu c ră rile lu i com plete", apărute in 52 dc me cu operele lu i V. I. Lenin. realizarea unor em isiuni de
sălciile plinqătoare voi da un de arbori. 3 000 de arbuşli. crări de gospodărire cuprin- reţelelor de apă şi cabluri e- Lenin au fost. râ sp in d ile pînă volum e (a căror ed itare a în La toate acestea se adaugă calitate, un colectiv dc colabo
irum os aspect oraşului. 7 000 dc trand afiri, s-au cură zind căile dc acces şî spatiile Icclrice subterane, iar în Pia în m om entul de faţa în 350 ceput în anul 1960) şi chiar o întinsă reţea de lib ră rii. ratori care să răspundă la timp
îm preună cu tovarăşul Necu- ţat 15 hectare de parcuri, zone verzi din ju ru l b locu rilo r, car ţa R epublicii, unde lu crările dc m ilioane exem plare, traduse culegeri tem atice ale operelor, Poate este e d ific a to r dacă cu m aterialele solicitate.
lai Clwrică, coordonatorul co şi spatii verzi, s-au nivela i le- tierelor. străzilor şi circu m amenajare sin i în toi, au fost şi c itite în 116 lim b i ale T er- la baza cărora an stat 25 dc vom su b lin ia că în cea m ai
m andam entului a cţiu nii de du renuri. zonele verzi bătătorite s c rip ţiilo r electorale. Pe stră transportat! 120 mc piatră şi rei. titlu ri. m arc bibliotecă pu b lică a ju
minică. colindăm străzile ora au fost săpate, s-au curătal şj zile oraşului şi in ju ru l blocu păniînt. Valoarea m uncilor pa In Rom ânia. Ideile lui. V. T. A c tiv ita te a lu i V I. Lenin d e ţu lu i nostru, cea d in Deva.
şului. inundate de soarele p ri m ăturai străzi, alei. troluare pe rilo r s-au plantat I 500 arbori trio tice efecluate dum inică re Le nin s-au râ sp în d it neobiş a tre z it interesul celor caic în m om entul actual se află
m ăverii. înlesale de oam enii o suprafaţă de pesle 14 000 me şi arbuşti ornam entali. 2 500 prezintă pesle 65 000 lei. n u it de repede. încă la s firş i- doresc să cunoască viaţa şi ac pesle 1 000 dc titlu r i de că rţi
care se în lrcc penlru irum os. tri pă lrati Şi m ullc alte lu d ife rite specii de trandafiri, „De remarcat, a arătat tova (ul secolului trecut, d a to rită tivita te a sa. Aceasta a dat naş dedicate lu i V. I Le nin. ca ic
De la G rupul de lam inoare crări. a căror valoare totală s-au săpat şi insăm întal cu ie r răşul Iustin Popa. vicepreşedin fa c to rilo r de apropiere geo tere la o întreagă lite ra tu ră de num ai în p rim ele 2 lu n i ale EMISIUNI
Peştis şi pină la celălalt capăt trece dc 200 000 lei. buri spatii si zone verzi, s-au tele con siliului popular oră grafică, m ai ales d a to rită dez a m in tiri « celor care l-au cu acestui an au fost so licita te de
al Hunedoarei, sus spre Dealul La ceasurile am iezii, cînd m i cu ră til 2 000 m l şanţuri şi ri- şenesc. că o scamă din anga v o ltă rii puternice - m işcă rii noscut. l-au văzut şi l-au au peste 3 000 de c itito ri !.,. Aces
Cbizid. peste tot se munceşte ile de oameni îşi închciaseră qole. s-au m ăturat şi curăţit jam entele luate vor trebui re m uncitoreşti. Încă din anul zit. U loc dc fru n te în tre a- te cifre subliniază in te resu l
de zor. Pesie 150 de maşini munca lor harnică. Hunedoara 4 000 nv p trotuare. In aceste considerate. De pildă, noi 1895. o dală cu procesul in eeste lu c ră ri ¡1 ocupă scrie larg de care se bucură cu v;n - COMPLEXE,
transportă păm int pe zonele respira sănătos prin toti po acţiuni s-au evidenţiat lo c u ito ne-am prevăzut să construim ten ta t stu d e n tu lu i U lia n o v, lu l le n in ist în ju d e ţu l nostru.
verzi, mii de lo pcji il nivelea rii. Oraşul era curai, inveş- rii cartierelor Gojdu si V iile în acest an 4 800 m p de tro num ele lu i apare d*n ee în ce rile Nadejdei Krupskaia, a to C entenarul naşterii lu i V. I
ză, se seamănă zeci de k ilo - m înlal în m inunata haină ver Noi. de pe străzile Eminescu. tuare- Participarea masivă a mai des va ră şilo r de luptă sau chiar Lemn - o sărbătoare a propa DIFERENŢIATE
qranie de sămînlă de iarbă. de a prim ăverii de-|i era mai 23 August şi Horia. cetăţenilor va face posibil ca In T ra n s ih nia are loc a ale unor oam eni sim p li g ă rii teoriei re vo lu ţio n a re n
Vedem la lucru o fcla ri 'şi fur- mare draqut să-i cutreieri stră La Petrila. pesle I 000 de ce Dină la sfirşitu l anului să con celaşi fenomen Presa m u n ci C entenarul este un p rile j p ro le ta ria tu lu i victorios, con
n a lişli dm com binai, m ulţi d in zile. Şi. după cum afirm a to tăţeni. precum şi elevi de la struim cea 8 000 m p de tro tu a torească din Banat — cu c ir da trecere în revistă « a c tiv i s titu it in tr-u n sistem econo
tre ei abia sosiţi acasă din varăşul Gheorghe Vasiu. p ri şcolile generale, au cură ţit şi re. Exem plul nu este singular. culaţie în ju d e ţu l Hunedoara tă ţii depuse pe ntru râ sp in d i- m ic-social nou. n e m aiîn tâ lnit
schim bul de noapte, construc m arul m unicip iu lui, „asemenea amenajat zonele verz.i. au să- C ifrele vor fi m ajorate şi la — aduce ş tiri din ce în ce mai rea şi popularizarea a c tiv ită ţii in istorie — va dem onstra e-
to ri şi lu nctio nari. elevi şi pen acţiuni vor continua şi în z i pal şanţuri, peste 800 do gropi celelalte acţiuni in ilia te ". m ulte Fie se înm ulţesc pe lu i V. i. Lenin de către in s ti d îfic a to r forţa id e ilo r lu i Le Se şlie că numai cu un sp ri
sionari, qospodinc. De la qarâ lele urm ătoare, sporindu-şi am pentru plantarea pom ilor orna Slm eria — oraşul ce fe rişti m ăsura fo rm ă rii şi creşterii tu ţiile chemate in prim ul riud nin. va duce la ad în ciie a unor jin m ullitalera l, venit din par
spre blum ing muncesc siderur- ploarea şi intensitatea". m entali. au curătal riqolele dc lor — fruntaş in 1969 in acţiu m işcă rii m un citore şti în zo s i facă această râsp în dirc. Se problem e de bază ale filo zo fici
g işli şi salariaţi ai I.T.L. în ju H o tă rît lucru, in aceaslă p ri pe slrăzi. Şi la U ricani. V u l nea de gospodărire şi în fru nele irid u s lri le M area Re- şlie că în ju d e ţu l nostru, exis m a rxist-le n in iste tea tuturo r factorilor, se pot
ru l poştei noi funcţionare de măvară hunedorenii doresc, can. cartierul A ero po rt Petro museţare pc plan republican — vo h ilîp Socialistă din O cto m tă o reţea largă de râsp în dn e realiza em isiuni atractive.
la C.E.C. şi poştă, sus spre spi mai m ult ca oricind. să-şi facă şani. cetăţenii au particip at la îm bracă acum o haină nouă pe b rie transform ă le n in ism u l în a c ă rţii. începînd de la bi- Prol, E. FIRCZAK Dacă la Haţeg se realizează
tal. lucrători din comerţ. filia oraşul frumos, să şi-l îm podo curăţirea şi amenajarea zone caro i-o gătesc harnicii şi in i stindard al tu tu ro r acelora de fiecare dală em isiuni fru
la l.C.R.A. şi sectorul medical, bească cum nu-i altul. H ă rn i lor v e r/i. plantarea arb o rilo r şi moşii lui qospodari. care luplă pentru dezrobi moase, aceasta sc datoreslc în
— A ve ţi un oraş frumos si
în cartiere, în ju ru l b lo cu rilo r cia cu care muncesc pe şantie arbuştilor ornam entali, pelu- curat. rea o m u lu i prim ul rin d fap tu lui că s-a
au ieşit pînă şi copiii. Peste rele gospodăreşti dă c e rtitu zări si laluzări de m aluri şi al reuşii, să se închege un colec-
11700 de perechi de m îinl te lucrări dc infrum usetaro a — Da. ne-a răspuns tovară P a rtid u l C om unist Român, li»» dc colaboratori compus din
muncesc cu hărnicie in toată dinea că rcuşila e dc partea cartierelor şi oraşelor. şul Tul iu Bîrtan, vicepreşedin lu p tîn d pe ntru propagarea oameni inim oşi, ce răspund de
Hunedoara. lo r ! Elanul tineresc, voia bună te al co n siliu lu i popular orăşe id e ilo r leniniste, a râsp în dit fiecare dată chem ării adresale.
nesc. insă considerăm că mai larg operele Iui Le nin în m a O alen(ie deosebită va trebui
avem încă m ulte lu cru ri de fă sele m uncitoare M e rită a fi acordată în v iilo r şi p rc q ă llrii
cut pentru ca să devină şi mal s u b lin ia t fa p tu l că, în e d ita p ro p riilo r m ateriale, atcqerii cu
prim itor, să ofere atît cetăţe rea operelor lu i Lenin. chiar mai nurii discernăm înt a fapte
l'e ogoare şi păşuni n ilo r săi, cît şi tu riş tilo r, v iz i in anii ile g a lită ţii s a p o rn it lor ce urmează a fi relatate,
ta to rilo r o ambiantă plăcută şi
nu de Ia necesităţi e d itoriale ,
m aterialu lu i fn lr-o
însă ilă rii
reconfortantă din toate puncte
le de vedere. ci de la necesităţile v ie ţii, ale form ă atractivă, precum şi pre
p ra c tic ii m işcă rii m uncitoreşti
lu cră rii şi v e rific ă rii celor ve
P ro illin d de tim pul favo 120 dc hectare ocupate cu prapus un roaic volum de Pentru a spori zestrea de In a n ii socialism ului, cerinţa nite dc la corespondenţi.
rabil. In u n ită ţile agricole păşuni naturale lucrări şl sc semnalează se frum uşele a oraşului şi a-i a de studiu a operelor lu i Le nin In accaslă privinţă , tovarăşa
au fost m obilizate dum inică, In legătură cu lucrarea rioase răm ineri in urmă să dăuga la haina lu i prim ăvâra- a im pus tip ă rire a lo r în tira Elena Rusan (Călan) ne spunea
o parte din for(e la execu respectivă m erită evidenţia ii in liln it o activita te mai tieă noi podoabe, cetăţenii răs je foarte m ari. in această o ri- că „P enlru verificarea m ateria
tarea unor lu crări menite să tă in iţia tiv a luată de C onsi intensă la semănat sau mă pund chem ărilor co n siliu lu i vin ţo . c ifre le sînt m u lt m ai c-
asigure recuperarea restan liu l popular comunal Dobra. car la curăţatul păşunilor. popular orăşenesc, participînd dificatoare. N um ai în aceşti lelor mă deplasez la cabinetul
telor înregistrate pînă acum care îm preună cil conduceri Dar. din păcate, pe tarlalele la executarea lu cră rilo r cu ca ani au văzut lu m in a tip a ru lu i tehnic al uzinei, la conducerile
şi o bază trainică producţiei le cooperativelor agricole de C.A.P. din comunele llta . racter edilîtar-qospodăresc. D u 169 de titlu ri, in tr-u n tira j de V. f. Lenin la parada participanţilor la instruirea m ilitară a lto r u n ilă ti economice din
acestui an. Ca po zitiv con pe raza comunei au trecut la Hărău. Rapolt. Gurasada —- m inică. peste 450 de lo cu ito ri, (i 406 000 exem plare. Aceste populară - 25 mai 1919. oraş, iau legătura cu biroul co
semnăm faptul că la I.A.S. repartizarea păşunilor pe să dăm numai cîteva exem tn frunte cu deputaţii Carol m ite tu lu i de partid pe uzină.
S înlăm ăria-O rlea s-a insă- oameni, fiecărui crescător ple — nu s-a în lîln it atm o Bardoş, Ion Stancu şi V aleria In special verificăm aspec
m inţat cu ovăz şi In o su de anim ale stablllndu-l-se sfera specifică sezonului, deşi Şuvaina, au participat la cură tele critic e semnalate pentru
prafaţă de 65 hectare. De contribuţia ce trebuie să şi-o ne aflăm in plină campanie ţirea şi amenajarea de noi zo a nu se em ite concluzii ero
asemenea, ia I.A.S. Bîrcca aducă la am eliorarea pa jiş agricolă. A curăţa doar cî- ne verzi, taluzări de m aluri şi nate".
s-a lucrat la insâm intatul i tilo r. Efectul m ăsurii s-a teva hectare de păşune. În îm prăstierea de pieli iş pe stră DIALOG în Icqălură cu m odalitatea
nului şi ovăzului pe 40 de concretizai in faptul că nu deosebi cu aportul tin e re lu zile TJie P intilie, Progresului. do obţinere a m aterialelor de
hectare. Iar la grădină s-au mai dum inică s-au curăţat lui. in tr-o zi deosebit de la- A urel V alicu. A ndrei M ureşa- la colaboratori, considerăm ca
continuat lu crările de c u lti 120 de hectare păşune. Şi în vorabilă exe cutării lu c ră rilo r nu efc. H ărnicia lo c u ito rilo r sc pozitivă metoda tovarăşei M aria
vare a legum elor in tim p . salut Sînpelru numeroşi co în cimp, nu înseamnă altce concretizează în executarea. în N eqrut (Petroşani), care se
Tot în cadrul I.A.S., la Orăş- operatori în Irunle cu pre va dcclt aminarea păgubi acest an, a unor lu crări cc au deplasează personal la co
lle. s-au plantai cartofi pe 7 şedintele C.A.P.. V io re l Pâ- toare a a cţiu n ilo r h o tăriloa- ca scop ridicarea qradului de CU CITITORII laborator penlru a purla
hectare. tiă u , au fost prezen(i la rea re pentru soarta recoltei, urbanizare o lo ca lită ţii, in va eventualele discuţii, a prim i
lo lre acţiu nile in iţia le pe lizarea a cţiu n ilo r care deter ceea ce tn (tnal se soldează loare de 924 000 lei lă m u riri suplim entare. a-
A vîn d aceleaşi preocupări si
ip|. prim .plan se situează lu- mină creşterea producţiei d c ' cu pierderi de producţie dc obiective, cetăţenii din Călan vlnd In acelaşi tim p p o s ib ilita
ciă rile -d c îm bunătăţire a pa iarbă. ord in ul sulelo r de kg la hec au pa rticip at şi ei in număr IB,00 Deschiderea em isiunii lu Ton Şlef — După Piatră. Din siî Integrale penlru Umilă de tea v e rific ă rii m aterialu lu i.
jiş tilo r naturale. O m obiliza A preciind răspunderea şl tar. marc la acţiunile in iţia le in ca mea capiilor. ..Traistei cu pa* docum entele existente la do virstă, precum si pensionarii C oncluziile desprinse la s ftr-
re mal masivă, cu particip a conştiinciozitatea m anifesta In atcaslă situaţie o con dru l celor şase puncte de lu vejll"; sarul dv. de pensionare rezultă cu pensii acordate prin hotă- şilu l discuţiei de tovarăşii
rea tine retului, s-a realizat te de conducerile u n ită ţilo r cluzie se Impune de la si cru ale oraşului. S-au executat 10.30 A ctualitatea ia economie; că de Ia I.V III.1967 si pină la r ir i ale C o nsiliului dc M in iş tri Vasilc Pîtan, activist a) C om ite
îndeosebi în comunele Ro- agricole am intile ia|ă de ne : fn toate u n ită ţile ag ri lu crări de amenajare şi în tre 18.SS Anunţuri — p u b licita te ; U f . 1968 a|i fost încadrat in şi ale altor organe com pelen- tu lu i judeţean de partid si
19.00 Telejurnalul de ic a io ;
raos. Bretea Română. Dobra. soarta producţiei, strădania cole se cer e fo rtu ri deose ţinere de zone verzi pe 5.5 ha. 19.30 La valon — emisiune pentru gradul III dc in va lid ita te cu te. strict necesari u n ită ţilo r, M ihai Gherman. inspector la
Turdaş, Unirea. Sintăm ăria, lo r de a iolosi cit mai chib bite penlru a dim inua efec atît în oraşul nou cît şi in cel conducătorii auto; diagnosticul boală profesiona m enţinuţi sau reîncadraţi în C om itetul judeţean pentru c u l
Densuş şl T olcşti, unde s-au tul negativ al in tirz lc rit lu vechi, amenajarea dc lo curi dc 19,33 Cc şlim | i ce nu şlim de lă. De la 1 februarie 1968 a|i muncă in lu nctîi admise la cu tură şi arlă, au scos în e v i
spre om 7
Blom oteotologio.
curăţat de veqelaţle lem noa zuit lim pid dc lucru, era dc cră rilo r asupra recoltei u lti parcare pentru autoturism e ş.o- 20.00 R eflector; fost trecut prin decizia m edi mul. au dreptul, pe tim pul ci» dentă necesitatea ca redac
să şi îm prăştiat m uşuroaie aşteptat ca şi in cooperati m ului an al actualului c in A m ple lu cră ri de înfrum useţa 20.10 Anunfuri - p u b licita te ; cală din boală profesională în lucrează, să primească, pe lin - to rii tu tu ro r centrelor dc rad io -
le pe supraieţe de cile 30- vele agricole, unde s-a su cinal. 20.15 Searo de teatru, „A s iu sea boală obişnuită pină la data de qo salariu, şi 50 la sută din fieare din judeţ să perm anen
re s-au executat si în satele ră se im p ro v lifa ră " de lu ig i
P lrandoilo;
aparţinătoare — Batiz şî Strei 21,45 A cluo lltă (i lite ro re ; 31 mai (969. De la dala de I pensie, dar nu mai puţin de 500 tizeze la nivelu l stu d io u rilo r
— aşezate pe trasee turistice. 22.00 Telejurnalul de noapte; iunie 1969 vi s-a schim bat din lei**. locale ru b rici adecvate la spe
Aceeaşi atmosferă
dc lucru
Chemarea era adresată către (ele de muncă vor fi concen şi dorinţă de a-şi vedea oraşul 22.10 Teleglob. Im agini din Pekin; nou decizia de pensionare din Deci. dum neavoastră nu vă cificu l lo ca lită ţii, la cerinţele
22,35 Studio dons XX: O toro slu-
atraqerea
unui
cetăţenilor
Hora a început organizaţiile de masă şi obşteşti trate în curînd aici. Nu ştim dă rii au anim at şi pe lo c u ito dio. fesională. Jocul acesta dc-a 27. fiindcă aveţi numai II ani. număr mai mare de colabora
boală obişnuită în boală pro
bucuraţi de
prevederile legii
ţoale co n siliile locale
câlrc
mai frumos şi mai bine gospo
in
prestaţi
ce răspuns vom prim i de
la
m anifestărilor
tori, abordarea
schimba deciziile dc in v a lid i
cim poi m uncii
componente ale Frontului U-
Pui. insa un lucru este cert :
n ila tii Socialiste, pentru o par C onsiliul popular al comunei rii oraşului Brad, care au repa tate desigur că v-a cam de O r, legea spune clar că pot lu specifice tin e re lu lu i, a pro ble
ticipare mai activă, organizată, o zl plină cu soare s-a irosit rat prin muncă vo!un!ar-pa- rutat Am vrea să re lin e li însă cra după pensionare. 4 luni pe melor dc etică tn tr-o mal mare
m ii lir/iu a tu tu ro r cetăţenilor ju de ţu lui In zadar, in vreme cc prim a săpat 2 900 m l şanţuri. E levii calculat de fiecare dală corect an. acei ceiăteni care au pre S a insistat, de asemenea,
un lu cru l O fic iu l de pensii v-a
măsură.
trio tică fl 800 m p străzi şi au
rul cu un calm de nedescris.
Hunedoara la ridicarea n iv e
lu lu i qosuodăresc-edililar al medita la burniţa din ziua pre şcolilor din localitate au p a rti VREMEA pensia. Nu aveţi de p rim it nici stat ce) puţin 25 de ani în g ru asupra în lă tu ră rii din em isiu
o diferenţă. După cum obser
lo ca lită ţilo r. Fără îndoială e cedentă. cipat la curăţirea si am enaja va ţi, de la 1 iunie 1968 si pină pa a TI l-a de muncă bărbaţii si nile locale a m aterialelor cu
coul m obilizatoarei chemări a Despre hărnicia dovedită d u rea parcului „F ilim o n S irb u ", PENTRU 24 ORE la 1 iunie 1969 — perioadă re 20 de ani Icm eilc. co n tin u i necorespunzălor, cu
ajuns şi în comuna Pui. Ne aş m inică de cetăţenii din oraşul a com plexului istoric şî tu ris o reclam aţi — aţi fost încadrai La vîrsta dc 62 de ani se inadvertenţe gram alicale. acor
teptam . m ai ales că satul de Brad s-a amin li i. Ce folos în tic de la Tebea. Valoarea lu dă rii unei alen tii sporite p ro
Vreme in generol frumoaso, cu
fruiuuscţta şi prospc[iruea a- cră rilo r executate în această cerul va ria b il. V inlut va sufla po în boală obişnuită. pensionează la cererea u n ităţii.
notîmpului E in firea lor de reşedinţă se află la şosea, să-i să că. pe alocuri, munca lor nu zi se ridică la 89 600 lei. trivit din sud vest. Temperatura blem elor colidicne ale lo ca lită
a-şi y u li salul la fiecare în găsim pe gospodari la treabă. a fost dc durată. Cînd totul a Lucrări edililar-gospodăreşlî m oiim ă va fi cuprinsă intre 10 |i Iile Profeanii — Ilia. D ru N. PANAITESCU ţilo r.
14 grade, iar minim a între minus
ceput dc aprilie, dar dum ini eu fost executate şi la Haţeg, 3 yl iero grade. m ul de care ne spuneţi în s c ri
că, ştiindu-se chemaţi, au ieşit In zonele străzilor 23 August. soare este In reparaţie. Redac
cu mic, cu marc la lucru. Vasîle Alecsandrî. Piaţa A urel
— Dc mergeţi pe drumul V la lcu . strada V iilo r. PENTRU URMĂTOARELE ţia a scris ta tim pul cuve nit
dintre Rărăşti şi Sucel, veţi A m plele acţiuni de gospodă 2 ZILE un m aterial pe tema propusă Buletin m e ie o -tu ile r; 0.10 Tot înainte i
intîlni. la muncă tot satul — rire şi înfrum useţare a lo ca li de dv. M anuscrisele prim ite la RADIO 0.25 M ori interpret! — VoJenlin Gheo>-
g h iu ;
9,00 M uncă pop u lară ;
9,10
ne-a spus Victor Udrea, secre Soarele ride tă ţilo r urbane $i rurale sln t un Vremea se menţine frumoasă la redacţie nu sc re slilu ic. L u u de lim ba Ito n c e io ; 9.30 Compo-
tarul Comitetului executiv al răspuns concret la chemarea începutul Intervalului, apel devi lita ru l sl cîntecele sale: H ild o Jereo;
Consiliului popular din comu B iro u lu i executiv al C o nsiliu ne schimbătoare. Cerul va fi vo- Sâni C onstantin — H unedoa PROGRAMUL 1: S.4S G im n o itică ; 9.45 File de olbum : V e rd l; 11.00 M u
riobJI. liolot la îllrslful Intervalu
t ic i p o p u la ră ; 11,20 Pagini din ope
na Sintămăria-Orlea. Eu am lu i judeţean al F rontu lui U n i lui va ploua slob. Vlniul va sufla ra. In legea nr. 27/1966, repu 6,05-9,30 M uncă şi o c lu o lllâ tl; 7,00 rete; 11.30 M elodii recent lansete ;
R adiojurnal; 9,30 Atlos c u llu ro l; 10,10
venit să dirijez maşinile Am tă ţii Socialiste. Rezultatele în potrivii din vest. Temperoturo u- Curs de lim ba l/o n ccră , 10.30 Radio 12.03 Avanprem ieră c o lid io n o ; 12,15
închiriat pentru această a c ţiu scrise pină acum pe aqenda în yer variabilă. blicată in anul 1969. la ari. 57 şcoală; 11,20 Solişti şi ia rm a ţii a rtis Pieţe instrum entale; 12.30 Emisiune
m uricalâ de la M oscovo; 13,00 Con
ne 10 autocamioane Abia că şi organizatorii se pling... trecerii între co n siliile popu se spune’ „P ensionarii cu pen- tice de a m ato ri; 11,45 S loiul medicu cert de p rim ; 13.30 R adiom ogaiinul
12,00 Portrete — m utică uşoară;
Iu l;
prididim. E ora 9,30 şi s-au lare confirm ă interesul şi preo 12.25 Io i i ; 12,30 M elodii le m e ilo f 14,03 Sofişti şi orchestra de
făcut deja 24 de transporturi. cuparea maselor pentru ca fie pop u iore ; 13,00 R odiojum ol ; 13.10 A- muzică populară din M oldova; 14.30
M u iicie n i români de a ii despre mu-
Iar pină la ora 12. mai e .. care localita te — urbană sau vanprem leră co tid ia n ă ; 13.22 Duete şl rlcieni români de ie ri: 14,55 Ş tiin(a
Efervescenţa muncii a fost rura lă — să fie mal bine gos trio-ui i vocale de m uilcă uşoară ; la x l; 15,00 Pagini din opeto ..Ale-
14.00 C aleidoscop m u iic o l; 14.40 Po
prezentă in majoritatea sa podărită, mal frumoasă, spre ton („R e p u b lic a "); LUPENI: Pe dio p u b licita te ; 14,50 Torolul lon i|ă ■tandru Lăpuşneonu* de Alexandru
Z iu a ; 15,30 M elodii de Florentin Del-
telor comunei La Vad, depu cinstea şi m îndria celor care CINEMA urmele şoim ului („M u n c ito B ă d iţă , 15,00 Radio şco olo ; 15,25 mor; 15.40 Rodia p u b lic ita te ; 16,00
taţii Maria Nagy şi Gruiţă Bo Dar. nici ţipenie de om. La fost qata. demn de adm irat, a trăiesc şi muncesc pe m eleagu resc") ; Sim paticul demn „R " C om poiito'u I sâptăm lnil — Josepl: R odiojurnol. Buletin meteo rutier ; 16,55
LONEA: O peraţiu-
H oyd n ; 14,00 R odiojurnol. Buletin me-
(„C u llu ro l");
17,00 Succese ale
tezau au ieşit împreună cu să sediul co n siliu lu i popular, nu venit un v in i care a spulberat rile ju de ţu lui nostru. nec. „B e lg ra d " („M in e ru l") ; PE le o -ru lie r; 16.30 Ce c nou in Jude(ul Slatul m edicului; 17,35 Tealru serial.
m u ticii uşaote;
tenii la desfundarea şi amena mai preşedintele, A u re l Rolar h îrtiile din re cip ie n lii p lin i DEVA: Del b â ib o fi ponhu a TRILA: M ai periculoase docil băr noslr’i, Caraş Severin — a p rilie 1970; Aurul negru de C otor Petrescu; 17.53
16,50 Sub steagul p o illd u lu l — pro
jarea şanţurilor. Au pus la Se consulla tu ceva b îrtii de ochi cu qunoi şi, adio... în fru moarte (C lnem otog»aM „P a lria ") ; b a ţii („M u n c ito re s c "); VULCAN : gram do cin te ce ; 17,05 Radioenclclo M u tică populorâ ; 10.30 Curs de lim
A tentatul de Io Sarajevo („M u n -
punct mai bine de 500 ml din spre .. înfrum useţarea comunei. museţare. Aşa au „c o n trib u it" Brigada de reporteri Kalrec cel lite ţ („A ita ” ) ; SINE citare««"); ORAŞTIE: Beru şi com i pedic pentru tin e re t; 17.30 Concert de bo fro n c e /o ; 18.50 Varielâ»! mut leale;
19.30 N op(i simfonice In C arpatl. Pa
RIA: Contem poranul tău, ie rllle 1-11
drumul sătesc. N-au vrut să — Ce aţi organizat pentru salaria ţii în tre p rin d e rii dc gos a fost formată din : (..M u re şu l"); HUNEDOARA: Po ta tu l San Antonio („P a lrlo ") ; N u m uilcă p a p u lo râ ; 18.10 R adioilm po gini din „C artea O ltu lu i" de Geo
mai o singură vio(â („F lo c o io ” ) ;
se lase mai in urmă nici să astăzi ? podărire com unală şi locativă lâ rl ţ l ogari („C e n itru d o ru l"); GEO AGIU-BAI: Lustragiul; HAJEG ; s io n ; 10,30 O melodie pe adrata d v .; Boc io : 19,50 N oapte bună. copii ;
19.00 G arclo lo d io : 19.30 S ăpiom ira
tenii din Ciopea, Bucium şi — N im ic. Brad la acţiunea de în fru m u GH. PAVEL, N. BADIU. Anchetatorul din umbră („S iderur- Stelele din Eger, seriile I—II unul m elom an! 20,05 Tableta de tea 20.25 Com andantul de p io n ie ri: 21.05
CALAN: Scara curajului
g litu l*) ;
de
ope’ă
Recital
Stoica :
M ariana
Balomir. N ici nu se putea un răspuns seţare a oraşului O rice com en A. NAGY. L. LICIU („11 Iu n ie "); TELIU C : Come („P o p u la r"); BRAD: împuşcături ră de Constantin Bobescu; 20.10 365 21,20 Aplaure pentru mîme. Conserva
Pe alt drum ce leagă două mai edificator. A ltu l ar li fost tariu c dc prisos. Eventual, N. TlRCOB, GH. I. NEGREA. d la n jil, seriile I—II („M in e ru l"); sub spinzurăloore („S teaua roşia") ; de cîniece; 20,20 A rg h e iia n a : 20,25 torul „G eorge Eneicu" din loşi, 22,00
Zece m elodii preferote; 21.00 Memo
sate — Silvaşu de Sus de Sil- în conlradjc|ie cu liniştea de consiliul popular să spună N. PANAITESCU. M. BODEA GHELAR : U rletul lu p ilo r ( „ M i GURABAR2A: Creola, ochii-fi ard rio pâm întului rom ánete; 21.30 S o litfu l Partita penlru orchestră de Dan Con-
stantinescu; 22.30 C adran; 22,50 Corul
ca flacăra („M in e ru l"); ILIA: O
vaşu de Jos — zeci de oameni pe străzi. ceva... nerul") ; PETROŞANI: O yonsă dtn- mul. o rgoliul, vendelta („lu m in o "). serii - Rlccordo del Turco; 22.00 Ro- „M a d rig a l* d irija t de M arin Constan
d io ju rn o l; 22.20 S pori; 22,30 Concert
lr-o mie („7 N o ie m b rie *); M oro-
şi-au dat intilnire. Un kilome — Ie ri — ne-a inform at In Lupeni, acalmie. La su Fotografii : I. LEHOCZKY de seară: 0,03—5,00 E itroda nocturnă tin ; 23.05 Pionişti contem porani, Jean
tru şi jumătate de şanţuri au preşedintele — a plouat şi a prafaţă. oraşul pare curăţel. PROGRAMUL II; 6,00 Program mu - Doyen; 23.57-1,00 Panorama m orilor
fost reamenajate nins. Cu o condiţie : să nu porneşti tic o l de d im in e o jă ; 7,00 R adiojurnol. orchestre.
In comuna minerească — Dar, soarele care „rîd c a " pe prin cartiere. M ai ales Sn cele
■Teliuc — vor Înflori, datori mapa de birou a prim arului noi — „V îscoza" şi „B raia". Cu
tă hărniciei oamenilor, in a parcă spunea : „Eu pentru cine maşina faci „cursa cu obsta
ceastă vară, mai mulţi tranda m-am sculat de d im in e a ţă ? !“. cole" p rin tre mormanele de va lo ri m ateriale. Desigur, s i restante se datoresc unor cau
firi. Localnicii au plantat, du Calm ul organizatorului nr. 1 moloz şi qunoaic .,conservate" tuaţia esle deosebit de gravă ze care pol ii prevenite şi e li
Nu putem spune că nu s-a Imobilismul fondurilor
minică, încă 2 000 de bucăţi. din comuna Pui ne-a făcut, cu q rijă din iarnă. atunci cind o întrep rind ere îsi m inate numai p rin tr-o condu
Desigur că şi străzile vor ară penlru moment, să credem că. pierde m ijloacele circulante cere competenta, p rin tr-o orga
ta altfel cînd mugurii celor a aici, lu cră rile dc gospodărire p ro p rii cu care a fost dotată şi nizare raţională a a c liv ilă ffi de.
proape 500 dc pomi ornamen şl înfrum useţare s-au te rm i făcut chiar nimic, aici. dum i nu mai eslo în măsură să-şi produclie, aprovizionare şi des
tali, plantaţi in această zi, îşi nică. Pe ici. pc colo, de ochii cestora trebuie să primeze de- Deva 25 m ilioane lei. O. C-L. reia activitatea dccît apelînd la facere, p rin tr-o disciplină de
nat de m ult. lum ii, s-a mai mişcat o roabă,
vor deschide bobocii. Indiscu (URMAU fin iliv ideea că numai p rin in produse in dustriale Hunedoara a ju to ru l statului. plan şi financiară exemplară.
tabil. oamenilor din Teliuc, —• Da de unde t — s-a jus cîteva maşini cu moloz au fost tervenţia fermă )a organele tu 3 m ilioane lei şi O.C.L. produ Deşi se referă la activitatea N o ile legi şi ho lă rîrî apăru
Cinciş-Cerna şi Izvoarele, le tifica t preşedintele. Avem de văzute „d e filin d “ prin ca rtie telare. la furnizori şi benefi se industriale Deva '2 m ilioane anului trecut — cazul servind te cu p riv ire la contractele e-
place frumosul. De aceea, au pus la punct drum ul sătesc Po ru l Bărbăteni... (dar cu o flo a ciari — şi nu prin adrese şi re lei şi altele. Este necesar ca doar ca exem plu — trebuie să cononuce şi cointeresarea sa
, fîn u t sd fie prezenţi in număr nor — Ohaba — Ponor j de re .. ş tiţi cum e cu prim ăvara). |iei. asLiel In c il nu mai există ferate — se rezolvă problem e din partea conducerilor u n ită- arătăm că întreprinderea m i la ria ţilo r prin acordarea pre
atît de mare la chemarea de construit trotuare pe o supra In loc de realizări, e d ilii u tim p u l necesar penlru expe le de aprovizionare şi desfa lilo r com erciale să se m ani nieră Barza, ca urm are a depă m iilo r din beneficiile realízale
putaţilor şi a consiliului popu faţă de G00 m p ; de curăţat nor lo ca lită ţi au raportat k ilo dierea si Încasarea con tra valo cere a producţiei, problem e ca feste mai m ulla receptivita le ş irii pre ţu lu i dc cost şi a do- vor stim ula în lr-o mare măsu
lar local şanţuri pe 1 200 m l; de execu m etri întregi de justificări, dînrt r ii produselor, răm înind fie în re constituie in prezent ele iată dc cererile populaţiei şi taliei planificate în perioada ră colectivele de între p rin d e ri
In numele şi pentru acest tat altele noi pe o suprafaţă de vina pe tim pu l nefavorabil din sloc la în trep rind erile fu rn i mentele de bază pentru funda o exigentă mai mare fată de respectivă si-a dim inuat m ij penlru folosirea tu tu ro r p irg h i-
frumos, pe care-l păstrează cu 400 ml intre satele Pui şi Riu- ziua precedentă, deşi soarele zoare, fie in soldul ia d u rilo r mentarea planului de produc furnizori, astfel in cit să se a loacele circulante p ro p rii fiin d ilo r necesare desfăşurării la
o aleasă dragoste din Bârbat, Şerel şl R u şor; de cu de dum inică le-a ris in fată. emise şi neîncasate N e ju s lifi- ţie si desfăşurare a a c tiv ită ţii ducă în magazine m ărfuri in nevoită să apeleze la îm pru un grad superior a a c tiv ită ţii
tată in fiu. s-au chemat răţat şi în tre ţin u t păşuni pe o S-au dat qarantii ferme că cală esle concepţia unor con economice. strictă concordantă cu cerinţe m uturi restante în sumă do pe de producţie şi creşlcre.i e fi
unul pe altul la lucru şi să suprafaţă de 2 860 ha... tn această săplămînă, precum ducători de întrep rind eri carp. O situaţie care nu poale fi le populotîei, a lil ca volum cît ste 30 m ilioane Ici. Consecjn- cientei economice. Aceste hn-
tenii din Lupugiu şi cei din Şi cîte nu ne-a Înşirat pre şi în dum inica viitoare, se vor şi în etapa actuală nu înleleq considerată satisfăcătoare o si ca structură sortim entală. |cle acestei stări dc lu cru ri tă iiri aplicate consecvent, şi
Dobra. Entuziasmul şi ambiţia şedintele. întreprinde ample acţiuni pen r:ă lansarea in fabricaţie a pro conslituie şi aceea că la m ullc Cînd analizăm cauzele care constau in plata lunară a unor conjuqale cu preocuparea per
pentru ca fiecărui colţişor de De făcut, foarle p u ţin ! V a tru a răspunde cum se cuvine duselor trebuie să sc facă nu întrep rind eri şi organizaţii c* conduc (a apariţia îm prum utu dobînzi penalizatoare de 300 000 manentă a com itelelor de d i
sat şi uliţă să i se dea o cu loarea lu cră rilo r executate p i entuziastei chemări de gospo mai în funcţie dc comenzile conomîce există un volum ma rilo r restante trebuie să avem lei, care încărcau ch e ltu ie lile recţie şi org an izaţiilor de par
loare aparte a cuprins nenu nă în prezent este de 125 000 dărire şi înfrum useţare a lo ferme ale beneficiarilor, atît ca re de stocuri fără mişcare şi cu în vedere, in afară de stocurile de producţie si aşa destul de tid pentru stăpînjrea artei con
mărate aşezări rurale A fost, tei. Pînă la 986 000 lei. cît şi-au ca lită ţilo r judeţului. N u -i con volum cit şi ca eşalonare în circu laţie lentă- Ponderea p rin supranorm ative, şi celelalte i ridicate în raport cu valoarea ducerii şi organizării a c liv ilă -
poate, cea mai caldă duminică propus pentru acest an. e un trazicem pe e d ilii respectivi timp. că dc contractarea şi des cipală o deţin m ărfurile qreu m obilizări dc fonduri — pier producţiei. (ii economice pot să asigure
a muncii, patriotice din aceas drum lung. Cînd ¡1 vor par deşi un vcchî proverb rom â facerea produselor trebuie să se vandabile de la u n ită ţile co Prin prezentarea doar a cî- folosirea cu maxim um de e fi
tă primăvară, cu iz de muguri curge ? ! Campania de însămîn- nesc spune: „Ziua bună se cu ocupe în prim ul rînd conducerile m erciale cu rid icata şi amă derile de m ijloace circulante torva exem ple se poale trage cienţă a fo n d u rilo r de produc
dc salcie şi de pămînt reavăn |ări a fost declanşată, iar io r- noaşte de dim ineaţă''. în tre p rin d e rilo r. In practica a* nuntul, dintre care I.C.R.T.L pro prii, d e b ito rii şi lip su rile dc concluzia că îm prum u tu rile ţie.