Page 24 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 24
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4744 MARŢI 7 APRILIE 1970
S-au încheiat lucrările
rca unor lin ii comune de na mexican „E xtra " că misiunea
vigaţie m aritim ă şi aeriană. sa Intlm pină d ificu ltă ţi, In tru -
sesiunii jubiliare C U R I E R Pe agenda de lucru se află reciproc de incidentele din
cit părţile In conflict se acuză
proiectul construirii unei şo
sele care să lege Egiptul şi regiunea de graniţă. El a men
a Prezidiului Consiliului K irill Mazurov, prim -vicepre- ţăm înt şi cultură din Roma Sudanul, constituirea unet ţionat că nu se pot stabili, din
această cauză, nici măcar res
companii m aritim e comune a
şeriinte al Consiliului de M i nia, condusă de Constantin celor trei ţâri, precum şi alte ponsabilităţile asupra u ltim e
niştri al U.R S.S. l-a p rim it la
mondial al păcii 6 a p rilie pe Sendziro Kavasi Drăgulescu, preşedintele uniu proiecte. lor incidente dintre Salvador
şi Honduras, soldate cu m orţi
nii.
ma, reprezentant special al 4 0 4 şi răniţi.
guvernului japonez, care face ♦ 0 #
M O SCO VA G. — Corespon Au mai fost prezentate co o vizită la Moscova. Preşedintele Pakistanului. 4 0 4
dentul Aqerpres, Laurentiu m unicări pe temele : ,.Lenin şi Guvernul egiptean a aprobat Yahya Khan, n p rim it la Dac
Dulii. Iransm ilc : Luni după- problem ele u n ită ţii în lupta 4 0 4 cererea fostului prem ier su ca delegaţia guvernamentală . Poliţia filipineză a interve
amia/.ă şi-a încheiat lu crările pentru pace Şi independentă danez, Sadik el Mahdi, de a economică şi de prietenie a nit duminică pentru a-i îm
!a Moscova sesiunea iu hilie ră naţională" şi „U nele probleme La Phenian au avut loc .se stabili în Republica Arabă R. P. Chineze, condusă de prăştia pe cei aproxim ativ do
a Prezidiului C o nsiliu lui m on ale dezarm ării“ , de A lexandru convorbiri intre Kim Ir Sen. Unită, anunţă agenţia Associa Fan 1, preşedintele Com itetu uă m ii de demonstranţi care
dial al păcii, consacrată îm p li Cornescu, rcdactor-şef adjunct preşedintele Cabinetului de ted Press, citind un purtător lui pentru relaţiile economice protestau îm potriva m ajorării
n irii a 100 de ani dc la nasle- al ziarului „Rom ânia Lib e ră “ , m in iştri al R.P.D. Coreene, şl de cuvînt al ambasadei suda cu străinătatea, care se aflâ preţurilor. P oliţiştii au folosit
rea lui V I Lemn. ..Lenin şi lupta pentru pace. Ciu En-lai, prem ierul Consi neze de la Cairo. Acesta a in tr-o vizită in această ţară grenade cu gaze lacrimogene.
liu lu i de Stat al R. P. Chine
In şedinţele plenare si pe îm potriva im perialism ului si precizat că fo s tu l prem ier su ♦ 0 4 Două persoane au fost rănite-
seclii ale sesiunii au luai. cu- pe rico lului de război m ondial", ze, care se aflâ într-o vizită o- danez a sosit împreună cu în
v în lu l numeroşi reprezentanţi de L iviu Rîureanu. secretar al ficialâ In această ţară, anunţă treaga fam ilie la Cairo, la După cum s-a anunţat o fi 4 0 4
Centrală Telegrafică
Agenţia
de frunte ai opiniei publice din C o m itetului judeţean C luj pen Coreeană. Agenţia precizează sflrşitu l săptăm înii trecute cial la Bagdad, pînă la sfîrşi- La începutul anului 1970, în
dife rite tari. In cadrul lu c ră ri tru apărarea păcii. că convorbirile s-au desfăşu 4 0 4 tul lu n ii martie, în provincia Rclgia erau 92 500 şomeri to „N U TRECEŢI PESTE UNII, DECIT PRIN SPATIILE SPE
lor. acad. Ghcorqhe M ih or. In şedinţa de luni. Romesh rat in tr-o atmosferă de p rie nordică a ţâ rii, K irku k, In u r tali şi circa 89 000 şomeri par
vicepreşedinte al C om itetului Chandra, secrelaruj qeneral ni tenie frăţească. Preşedintele Adunării Na ma aplicării reform ei agrare, ţia li, relatează buletinul in fo r CIAL AMENAJATE. SI ATUNCI FIŢI ATENTI LA CIRCULA-
naţional pentru apărarea păcii C o nsiliu lui mondial al păcii, a ţionale a Tunisiei. Sadok M ok- au fost d istrib u iţi 792 690 acri m ativ al P artidului Comunist TIA TRENURILOR PE LINIILE VECINE I"
din Republica Socialistă Româ dai c ilire unui referat privind 4 0 4 kadem, a declarat in cadrul de pămînt. De această îm pro din Belgia
nia. conducătorul deleqatiei din a cţiu n ile preconizate de con unui m iting organizat de Par prie tă rire au beneficiat 24 800 In cea mai veche regiune
tara noastră, care a participai siliu pe anul 1970. „S ituaţia din C ipru nu este tid u l Socialist Esturión că „ne fa m ilii de ţărani săraci. industrială a ţă rii, Liege, din
ia sesiune, a prezentat com uni D um inică, p a rtic ip a n ţii la se mai încordată decit în trecut*', cesitatea cooperării economice 4 0 4 100 de m uncitori, nouă nu au
cări pe temele : „Lenin si p ro siunea P rezidiului C onsiliului a declarat preşedintele C ipru In cadrul M aghrebtilui im pu de lucru.
m ondial al păcii au vizita t lu i, arhiepiscopul Makarios, ne asocierea Libie i la efo rtu
blemele coexistentei paşnice" într-un in te rviu acordat săp- M in istrul afacerilor externe
m ausoleul „L e n in “ din Piaţa rile celorlalte ţă ri m aghrebie- al A lgeriei. Abdelazi2 Boute 4 0 4 Centrala minereu
şi In leqălură cu securitatea tâm lnalului vest-german „D er ne". A m intind cu regret că L i
Roşie si au depus o coroană flika, a sosit la Belgrad In
europeană” . de flo ri. Spiegel". Râspunzind unei în bia a refuzat in u ltim u l mo tr-o v i2ită oficială de trei zile Consulul Statelor Unite la
trebări p rivin d responsabilii ment să participe la conferin Porto Alegre. Curtís C. Cut
atentatului la viaţa sa, şeful ţa m in iş trilo r economiei din în Iugoslavia. La aeroport, ter, a fost rănit In cursul u
statului cipriot a m enţionat că ţările maghrebiene, care urma oaspetele a fost Intlm pinat de nei tentative nereuşite de ră
secretar de
M irko Tepavaţ,
Azi încep la Londra Sile cu certitudine că „aceştia să aibă loc la 10. m artie la stat pentru afacerile externe pire, care a avut Joc slmbătă rilor neferoase
sînt cip rioţi greci", dar că nu
Rabat, ceea ce a dus la am ina
al Iugoslaviei. seara, In suburbiile acestui o
cunoaşte motivele care i-au rea acestei reuniuni, preşedin raş din sudul B raziliei, a a
convorbiri anglo-suedeze determ inat să întreprindă a tele A dunării Naţionale a 4 0 4 nunţat oficial un purtător de
cest act.
subliniat că ţara sa speră că
cuvînt al Ambasadei S.U.A.
Libia îşi va reconsidera aceas M ediatorul Organizaţiei Sta* de la Rio de Janeiro. ÎNTREPRINDEREA
LO NDRA 6. — Coresponden ce diplom aţia britanică este 4 0 4 tă poziţie lelor Americane (OSA) în con P oliţia braziliană a deschis
tul Agerpres, L. Rodescu, trans cunoscută că sp rijin ă in gene flic tu l diotre Honduras şi Sal im ediat o anchetă penlru elu
m ite: Un deosebii interes s lir- ral acţiunile W ashingtonului La 6 aprilie, s-a deschis în ♦ © ♦ vador, Jose Mora, a declarat cidarea îm p re ju ră rilo r In care
neşte în cercurile po litice de in Asia de su d -e st, la Stoc- sala congreselor din B erlin unui corespondent al ziarului s-a produs incidentul. MINIERĂ BARZA
aici vizita pe care o începe azi kholni s-a exprim at în repetate conferinţa sindicală mondială M in iştri ai transporturilor
la Londra prim ul m inistru al rin d u ri dezaprobarea fată dc a corpului didactic La confe din R.A.U., Sudan şi Libia
Suediei; O lof Palme. O serie ro lu l american în Vietnam , iar rinţă participă delegaţii a 80 s-au reunit la Cairo pentru a
de problem e bilaterale, cît şi in re la ţiile sucdezo-americane organizaţii şl asociaţii sin di examina o serie de probleme Din oroşul Brad, judeţul Hunedoara, angajează de urgenţă
aspecte ale re la ţiilo r in te rna au fost înregistrate în u ltim u l cale — în special naţionale — legate de construirea unor şo U R I E R muncitori calificaţi şi necalificaţi (n subteran.
ţionale formează agenda gene tim p chiar unele momente de p rin tre care şi o delegaţie a sele de care să beneficieze ce
rală pe care urmează să o a răcire şi distanţare. U niun ii Sindicalelor din Invă - le trei ţări, precum şi sta b ili- CONDIŢII DE SALARIZARE DIN REŢEAUA MINIERA
bordeze în co n vo rb irile cu p re
m ierul b rila n ic şi membri ai - miner 5 subteran cu salariul de lei 87-102/8 ore ;
cabinetului. Un obiectiv cen-
lra l1 al acestor discuţii il con - miner 4 subteran cu salariul de lei 78-91/8 ore ;
stituie perspectiva aderării M a Plenara f.C.alFrontului it a l ia Simpozion „AI. I. Cuza“
rii B ritan ii la Piaţa comună, c- - miner 3 subteran cu salariul de lei 67-79/8 ore ;
cercurile po litice de la Sloc- Patriei din Vietnam R O M A 6 — Corespondentul lelor române şi al u n ifică rii - miner 2 subteran cu salariul de lei 60-70/8 ore ;
ventualilate m ult dezbătută în
kho ln r locmai penlru că ar pu Agerpres. N. Puicea, transm i Ita lie i" despre s p rijin u l re - muncitori necalificaţi în subteran de la lei 54-63/8 ore.
tea afecla anum ite interese c- te : La „Accadem îa di R o m i- ciproc pe care si l-au acordai
conpmice şi com erciale ale H A N O I 6 (Agerprcs). — A - unificarea tă rii pe cale paşnică. nia“ , din Roma, a avut loc cele două popoare penlru în Se asigura cazarea in blocuri şi masă la cantină contra
Suediei. De mai m ult tim p in gentia Vietnam eză de Inform a- Com itetul Central al F rontului dum inică un sim pozion consa făptuirea asp ira ţiilo r lor de cost, 9 lei pentru două mese - prînz şi cină.
Suedia sînl exprim ate tem eri iii anunţă ră au luat sfîrşît lu Patriei din Vietnam îşi e x p ri crat celei de-a 150-a aniversări eliberare naţională şi socială, MECI IhllRERUPT
că. o dală trecută dincolo de crările celei dc-a 19-a plenare mă s p rijin u l fată de lupta a naşterii dom nito rulu i A le xa n despre puternica manifestare UE... TRĂSNET Cererile pentru angajare se pot adresa direct serviciului
bariera ta rife lo r vamale ale a C C . al F rontu lui Patriei din dreaptă a popoarelor cambod dru loan Cuza. Intr-un amplu de sim patic reciprocă. personal al întreprinderii.
In ciuda vijeliei însoţite
C om unităţii Economice Europe Vietnam , care s-au desfăşurat gian şi laoţian îm potriva im cuvîn t in tro du ctiv, prof. dr. In încheierea m anifestării, la de puternice averse şi
ne. Marea H rilanie ar putea li la Hanoi, sul) preşedinţia lui perialism ului S.U.A. şi a acoli docent A lexandru Bălăci, di care au asistai numeroşi re
pusă în situaţia de a im prim a Ton Duc Thanq, preşedintele ţilo r acestora, se arată în con rectorul Academ iei României prezentanţi ai c u ltu rii italiene, tunete, care s-a dezlănţuit
un ritm mai lent schim burilor P rezidiului CCC. al F rontului tinuare în hotărîre. din capitala Ita lici, secretar profesori u n ive rsita ri şi stu aproape imediat după în
sale com erciale cu Suedia. Patriei, preşedintele R. D. V ie t In numele poporului vietna qeneral al Com isiei naţionale ceperea la Siena (Italia)
nam. Plenara a adoptat o hn- mez. plenara exprim ă recunoş denţi au fosi prezentate film e a unui meci de fotbal
In abordarea unor aspede a- române penlru U.N.E.S.C.O., a
t ari re în care. p rintre altele, tinţă popoarelor ţă rilo r socia dc scurt m etraj consacrate e- intre două echipe de a
Ic v ie ţii internaţionale va re se subliniază că sarcina p rin liste, popoarelor A sişi. A fri vo rb ii despre „Procesul aproa venim ontului aniversat. matori, tinorul arbitru
veni, desigur, aceeaşi politică cipală a re vo lu ţie i vietnameze cii şi A m ericii Latine.' tuturor pe sim ultan al u n irii principa Carlo Angeletti n-a oprit
de m enţinere a n e u tra lită ţii. în etapâ'actuală este aceea dc popoarelor care luptă pentru jocul. Holârirea aceasta
Un punct sensibil apare în a- a concentra e fo rtu rile penlru pace si dreptate in lume. pen i-a fost fatală ; un trăs Fabrica chimică
lru sp rijin u l şi ajutoru l acordai net, care a lovit terenul
l.iludinea faţă de agresiunea a obţinerea victo rie i depline a „Apollo-13“ la
poporului vietnamez in lupta de joc, a cauzat moartea
mericană în Vietnam . In timp supra agresorilor americani şi sa îm potriva agresiunii S.U.A. instantanee a arbitrului şi
şi pentru construirea socialis numărătoarea inversă a provocat o contuzie şi
m ului, se arată în încheiere. arsuri unuia dintre jucă
tori. Totodată, alţi ciţiva
Duminică, lo oro 22 (ora locală - luni ora 5, ora Bu- fotbalişti au fost trintiţi
cureştiuIui) la Cape Kennedy o început numărătoarea la pâmint de forţa detu Orâstie
inversă în vederea lansării, la 11 aprilie o navei cosmi năturii.
ce „Apollo-13". >
In Sudan a fost Prin obiectivele sole moi ombiţioose. misiunea „Apollo- AU CONSUMAT
13“ diferă sensibil de cele precedente Se relevă, printre ALIMENTE OTRĂVITE
restabilită ordinea altele, că zona de oselenizore — cea o craterului Fro
Mauro - este foorte accidentată, punînd probleme spo Aproximativ 30 de per strada Codrului nr. 24
rite astronoutilor. mai ales din cauza rezervelor lim itate soane ou fost spitalizate
KH AR TU M 6 (Agerpres). — de combustibil. Spre deosebire de ostronauţii Charles duminică, dintre care trei RECRUTEAZĂ CANDIDAT! pentru şcolile profesionole şi u
Preşedintele C onsiliu lui Co Conrod şi Allan Bean, care s-au îndepărtat în cursul in comă, la Pfoya del Rey cenicie la locul de muncă, in meseriile de :
m andam entului Revoluţiei din misiunii „Apollo-12" la nu moi mult de 428 m de modu (California), după ce au
Sudan, generalul El N um eirv, lul lunor. Jomes Lovell jr. şi Pred Haise vor putea mări a consumat alimente otrăvi - operatori mase plastice ;
a declarat că, în prezent, pe ceasta distanţă la 1 200 m. Zborul lui „ApoMo-IS“ prezintă un te, se pare cu un halu - lăcătuşi mecanici A.M.A. ;
înfreq te rito riu l tă rii a fost interes sporit şi dotorită vechimii rocilor lunare din zona cinogen de tipul L.S.D.
instaurată ordinea şi că qu- Fro Mauro (evoluată lo cinci milioane de oni), odîndm n Accidentul s-a întîmplat la - electricieni
vcrnul a elaborat un plan p ri de la care vor fi colectate mostrele lunare (3 metri), o petrecere, la care au
vind dezvoltarea economică şi greutăţii totole a acestora (43 kg) şi durotei de şedere pe participat peste 200 de pentru şcolile profesionole.
socială a tuturo r reqlunitor. El Lună (33 ore şi 27 minute). persoane.
a anunţai, totodată, că în Su - frezori ;
Lo Hago s-a deschis o expoziţie de oraş miniatură cu dan vor fi create tribunale m i \ DEJINUTUL CERE
toate caracteristicile unui oraşde mărime medie al viitorului. lita re pe ntru judecarea con REVIZUIREA - strungori ;
Macheta este la scora 1 : 25. ducătorilor recentei tentative CONDAMNĂRII
In foto : macheta cu oraşul Modurodam. Aici se vede aero de rebeliune, in iţia tă de im a - operatori chîmişti ;
portul, o construcţie dintre cele mai moderne. mul M ahdi. şeful sectei re Autorităţile judiciare din
Anglia au de soluţionat o - sculeri matriţeri ;
ligioase a ansarilor.
grea problemă. Unul din
- operatori produse mase plastice ; V
tre deţinuţii închisorii din
Wakefield a inointat o - mecanici întreţinere
cerere de a i se revizui
Agravarea situaţiei din Republica Dominicană condamnarea, deoarece, pentru şcoli cu ucenicie la locul de muncă.
in urma unei operaţii la
creier, caracterul său s-a
schimbai fundamental, Se pot inscrie absolvenţi oi şcolilor generale pină la vîr-
SAN TO DO M IN G O 6 (A qcr- tuturo r şcolilor din Santo Do- qravă decit aceea din 1965. ca W illiam Brindle a fost sto de 18 oni.
pres). — Situaţia din Republica minqo. unde s-au produs in re a atras in te rven ţia m ilitară condamnat cu 18 luni in
Dom inicană s-a agravai si mai ultim ele zile o scrie dc in a S.U.A. în această tară. El a urmă la închisoare pentru Relaţii suplimentare se dau la serviciul personal şi învăţă-
m ult în ultim ele 48 du orc in cidente. Decretul prezidenţial subliniat că acest lucru se furt. In ianuarie, el a fost mint între orele 7 şi 15,30.
urma refuzului preşedintelui motivează că măsura este des datoreşte, în prim ul rind, pozi supus unei operaţii în
doaquin Balaquer dc a dem i tinată „să asigure menţinerea ţiei actuale a preşedintelui cursul căreia a fost elim i
siona din actuala lunctie, ca n o rd in ii în cursul perioadei pre Balaquer. nată presiunea unui os
condiţie a asiqurării unei de electorale“ si autorizează fo r La rîndu l lor. partidele dc asupra creierului. In cere
pline egalităţi între candidaţii ţele armate şi ale p o litie i să slinqa au chemat pé studenţi rea sa, Brindle afirmă că
la alegerile prezidenţiale ce ocupe in s titu ţiile şcolare „în şi pe m uncitori să se m o b ili operaţia a afectat perso
urmează să aibă loc la 16 mai. caz de necesitate*. La Santo zeze îm potriva quvernului. nalitatea sa, eliminînd
După cum s-a mai anunlat, Dnminqo s-a anuntat. de ase In cercurile observatorilor pornirile violente.
Balaquer a h o tă rit să candideze menea că două persoane, un din Santo Doimnqo se arată că,
la aceste aleqcri. m entinîndu-şi băiat de 12 ani si un tină r de respinqînd cererile partidelor CEA MAI MARE
în acelaşi lîm p funcţia dc pre 27 dc ani, au fost ucise în de opoziţie. preşedintele Ba SPARGERE DIN ISTORIA
şedinte în exerciţiu al tării. In cursul unor cio cniri cu politii». laquer a rămas, cel puţin deo URUGUAYULUI
semn de protest, şaple partide Fostul preşedinte dominican. camdată. singurul candidat la
po litice de opoziţie au h o tă rit Hcctor Garcia Godov, lider al aleqerilc prezidenţiale de la Peste tot în morile oraşe există o sufocantă aglomerare a i Reprezentanţi oi p o li
să boicoteze aleqerilc. pa rtidu lui Mişcarea de con 16 niai. In sîluatia actuală — populaţiei, moi cu seamă în orele de virf. tiei din Montevideo au
Duminică, quvernul d o m in i ciliere naţională, a declarat d u subliniază aqenţia AP — orga In foto : la metroul dîn Paris in orele de virf nu se poate 1 făcut cunoscut că membri
can a decretat suspendarea minică, în tr-u n in te rviu te le nizarea alcqerilor a rămas fără merge decît „lo pas". ^ ai organizaţiei de guerilă AUTO H1 ED0ARA
pînă la 1 iunie a cursu rilo r vizat, că sîluatia este niai sens. urbană „Tumpamaros*' au
* reuşit cea moi mare spar-
\ gere din istoria Uruguayu-
i Iui.
a adăugat că acesta s-a ară
CIUD AD DE G U A TE M A LA Nouă „Tumpamaros" au
6 (Agerpres). — G uvernul Ambasadorul vest-german la tat dispus să plătească cei ^ scos noaptea din birourile
quatemalez a anuntat oficial 700 000 dolari ceruţi de răp i \ unei bănci din centrul ca Invită pe cei interesaţi
că ambasadorul R.F. a G er tori drept despăqubîre. l pitalei o casă de bani,
D um inică
nunţiul
seara,
m aniei la Ciudarl de Guate apostolic la Ciudad de Guate ’ grea de peste 500 de kilo-
mala. contele K arl von Spreti, Ciudad de Guatemala a fost ucis mala — care a m edial în \ grame, conţînînd 400 000
a fost ucis de elemente apar- această chestiune — a p ri ^ de dolari. în eliberarea abonamentelor—
tinînd organizaţiei Forţele
mit un nou mesai prin care
Arm ate Rebele. Corpul amba vcrnul quolcmalez. are dato 1 ATELIER DE
ziarului „El G ralico". că a despăgubiri de 700 000 dolari era inform at de către FAR
sadorului a fost qăsit in ria să osiqure im unitatea şi ^ FABRICAT BOMBE întreprinderi şi persoane
partin Forţelor Arm ate Re G uvernul vest-qerman a tr i că se acordă un termen de
cursul nopţii de dum inică securitatea diplo m aţilor stră
bele şi au stab ilit un termen mis in acest timp un emisar 15 m inute penlru soluţionarea
spre luni în tr-o cabană pără dc 72 de orc pentru schim ba special la Ciudad de Guate ini prezenţi in această ţară- cererii. în cav. contrar amba Peste 100 de persoane,
sită din îm p re ju rim ile capi rea ambasadorului cu mai mala. pentru a examina situa Dum inică cancelarul vest- sadorul urm înd să fie ucis. \ dintre care nouă femei, au particulare — ca
talei şi a fost iden tificat de i m ulţi deţinuţi po litici. Gu- tia împreună cu au to rită ţile qerman, W illv Brandt, a ex Dar quvernul quatemalez a i fost arestate duminică
m em brii ambasadei! El a pediat o scrisoare preşedin noaotea ca urmare a unei
^v e rn u l quatemalez a respins autohtone. Preşedintele gua respins din nou aceste cereri. pentru evitarea aglomeraţiei să
fost ucis cu două qloante de aceste cereri pe care Ic-a temalez s-a arătat însă ne telui quatemalez. Julio Ce P otrivit re latărilor aqen- \ explozii produse intr-o
revolver trase în tîm plă. considerat drept „o violare c lin tit în holărîrea sa de e sar Mendcz M ontcncqro. în tiîlo r occidentale de presă, ţ clădire din Buenos Aires.
Am basadorul von Spreti flaqranlă a constitui ic i" Şl a refuza eliberarea d e ţinu ţilor care a subliniat că „există la Ciudad de Guatemala dom Politia a efectuat o des- se prezinte la casa de abona
fusese răpit marţea trecută in stitu it slarca de urqenlă pe p o litici în ciuda numeroaselor impresia că quvernul Guale- neşte o atmosferă de tensiu 1 cindere in această clădi-
de mai m ulte persoane îna r jnlreq te rito riu l tă rii. Răpito in te rve n ţii ale m em brilor cor malci nu a epuizat toate po ne. după descoperirea corp u \ re. unde o descooerit un mente numai în zilele C I N D
mate în tim p ce se îndrepta rii au adresat un nnu mesaj pului diplom atic, care au sub s ib ilită ţile pentru a obţine e lui am basadorului vest-qer i ntelier d® fabricat bombe.
Duminică noaptea,
una
spre d o m iciliu l său. La 1 a în care au cerul, de data lin ia t că ambasadorul vesl- liberarea am basadorului“ . man. Se aşteaptă declanşarea 1 din aceste bombe a er-
prilie. ră p ito rii au făcut cu aceasta eliberarea a 22 de qerman este o victim ă a unor Purtătorul de cuvînt al gu unui val de represiuni din i pfodat rănind grav două SiNT PLANIFICAŢI
partea a u to rită ţilo r.
noscut, Snlr-un mesaj adresat deţinuţi p o litici şi plata unei disensiuni interne si că qu- vern ului vest-qerman, Ahlcrs persoane.
Redacţio y) administraţia zlotului t Dova, sir. Dr. Patru Grota, nr. 35. Talefoana i 12317 |l 11275. Tiparul t InlrtpnnderâD poligrafică Deva. 44065