Page 26 - Drumul_socialismului_1970_04

2 ORUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4745 @ MIERCURI 8 APRILIE 1970

Obiective sociale aflaîn 250000 le L

reducerea
ţie cu
Cînd îşi va primi oaspeţii noul mai grav, se merge, corespunză­ puşi la încolţit
toare a salariului.
Ceea ce e
unele
în
cazuri, plnâ la desfaceri de con­ Sc ştie că banii sc pot in - :
tracte de muncă fără să existe m ulţi prin depunerea la ■
liotei de la Hunedoara ? o documentaţie temeinică care lo r In procesul de producţie. ;
C.E.C., sau prin avansarea 1
să justifice luarea acestei m ă­
actului
întocmirea
suri, fără
prin care s-a luat măsura, fără Ştie, acesţ .lucru şt şantierul !
nr. I al T rustului local de j
zerve - omendomentul că nu tă fi respectată ? Ne răspunde a se indica în mod corect teme­ con stru cţii Deva, dar a tio iil ;
msssmssm aţi cunoscut din timp necesoiul tovarăşul Petre Roşea, inginer- iul legal aplicat. S ituaţii de a- cu toi dinadinsul să înce r- \
Sntilnite
ceaslâ natură au fost.
de moterioie- Cum vedeţi totuşi
şef coordonolor.
rezolvarea acestei probleme în — Fără îndoială, angajamentul ce o metodă nouă, originală ■
in felu l ei.
timp optim ? nostru se va realiza. Am trimis Iată fn ce constă : Sn anul I
co ovem suficienţi oameni. Con­ - Noi ne vom încodro in qro- delegat Io Braşov pentru pro­ 1969 ş(-a cum părat cu 250 000
centrarea de forţe Io hotelul din
ficul stabilit cu constructorul. In curarea ţevilor, direcţia noas­ lei 5 aparate de contracurent î
Hunedoaro nu-şi găseşte expli­ cursul acestei luni vom produce tră comercială se preocupă in­ Respectarea de 430 000 Kcal. Conducerea î
caţie în condiţiile în care nu tot materialul necesar şi in oce* tens pentru ochiziţîonoreo tutu­ şantierului, tn loc să Ie dea i
putem osiguro materialul nece­ la ţi timp vom efectua si opera­ ror echipamentelor in perioada destinaţia pentru care au :
sar
ţiunile de montaj optimă. Deşi sîntem preso|i de fost produse, a cre2ut de cu- i
- Remorca dumneavoostro este timp, prin concentrarea tuturor
Predorea Io termen a hotelu­ legislaţiei v lin ţă că ar fi mal rentabil
justă, dor ovînd în vedere că Laboratorul Termocentralei Paroşeni execută un sever examen calitativ al cărbunilor şi
lui de la Hunedoara se înscrie forţelor se pol recupera toole să le îngroape parţial fn pă-
întreprinderea ce o conduceţi ca o sarcină de mare răspunde­ restanţele In colitote de antre­ apei necesare la producerea aburilor pentru acţionarea turbinelor. In foto : inginera Olivia m iot, pentru... în m u llirc . N u ­
trebuie să producă pfacojul ne­ re pentru conducerea I.C.S.H. prenor principal, om luat legă­ Appel efectuind o analiză demonstrativă. mai că experienţa nu a dat
cesar, este qreu de imaginat că Stă în putinţa colectivului de tura cu conducereo întreprinde­ „roade” . S-a dovedit acest
nu poate să asigure materialul muncă de la această întreprin­ rii „M arm ura" Simerio şî şan­ muncii lu cru zilele trecute cind. la .
decit pentru munca a doi oo- tierul „Electrom ontoj” Sibiu pen­
dere de a depăşi In mod favo- dezgropare, s-a constatat că j
meni şi în unele zile nici otit, robii punctele critice, astfel ca tru urgentarea m ontajului de după mal bine de un an nu j
chiar dacă admitem — cu re­ scodenţa de Io 15 iunie să poo- marmură, respectiv executarea ACTIVITATEA CULTURALĂ DE MASA au .în c o lţit” . In schimb a
postului trofo şî asigurorea cu „în c o lţit” pe ele rugina.
for^ă. De felul în care oceşli la Fabrica de Industrializare a Probabil că din această
subontreprenori îşi vor duce Io laptelui Sim eria, Unitatea de experienţă ratată, conduce­
exploatare şi Industrializare a
îndeplinire sarcinile depind şi rea şantierului va trage ce­
lem nului Haţeg şl altele. VERITABILĂ TURTĂ EDUCATIVĂ le mal înţelepte concluzii şl
nostru.
rezultatele şantierului
PIONIERII IN Promisiunile făcute sînt optimiste. salariate, unele conduceri de u- va găsi soluţia prin care ce­
Nici după încetarea a ctivită ţii
le 5 aparate dc contracurent
Respectorea termenelor inter­
mediare reprezintă literă de le­ n ltă ţi cum sînt cele de la Fabri­ Este unanim recunoscut fap­ tă distinct cu acest p rile j şi scopul a ctivită ţile organizate de v o r fi folosite conform sco­
ge. Orice depăşire poate com­ ca de produse refractare Baru tu l că activitatea culturală de contribuţia acestora, realizările dv., au vizat ele, în prim ul pului pentru care au fost
ÎN TR EC ER E promite termenul de predore, şl nu depun în termen dosarele masă nu se organizează doar lor de zi cu zi. In acest scop au rînd, latura educativă?, a fost produse.
sau I. I. L. Orâştle nu întocmesc
De
munca a sute de oameni.
întrebarea
în scopul cu ltu ra liză rii în ge­
ce am adresat-o in
fost întocmite, cu ajutoru l g ru ­
oceea, prin conjugarea tuturor pentru stabilirea d re p tu rilo r de neral, ci pentru a deveni o ve­ pului de le cto ri ai com ite tu lu i fina l, tovarăşului Petru Pavel.
eforturilor, greutăţile ce apar în pensie. rita b ilă forţă educativă, de în­ orăşenesc al P. C. R, 9 teme ale­ — La nivelul unui oraş, e greu Cui folosesc
M in isterului M uncii şi d ire c ţii­
In ultima trem e, act>v>tn- cativ şi. mal ales prin temei­ ritmul de lucru trebuie lichi­ lor judeţene pentru problemele nobilare a conştiinţei oamenilor. se cu grijă cuprinzînd dife rite să urm ăreşti efectele unei acţi­
tea pionierească din zona nica pregătire a con cure nţi­ date, astfel ca modernul hotel de muncă şl o cro tiri sociale le Pentru aceasta se cere activiş­ aspecte ale vie ţii economice, so- uni, dar faptul că m ajoritatea dosarele frumos
Ţării Haţegului a cunoscut lor. Tot în Haţeg, pionierii de la Hunedoara să-şi prîmeos- revine sarcina — prin lege — tilo r cultu rali, atît celor ie la cia l-uolitice şi culturale, 'fm in - u n ită ţilo r economice ale oraşu­
o puter nică efervescentă : şi şcolarii au prezentat piesa câ oospeţii la termenul stobilit. să asigure înfăptuirea p o litic ii oraşe cit şi celor de la sate, să du-se seama de specificul în­ lu i Îşi îndeplinesc ritm ic planul
timp de mai multe Itmi s-a de teatru „In ţara celor fe­ pa rtid u lu i şi statului nostru în desfăşoare o activitate sistema­ tre p rin d e rilo r locale, s-a urm ă­ de producţie, că în in stitu ţiile legate?
desfăşurat — şi sc desfăşoa­ riciţi”. dom eniul legislaţiei m uncii. tică, cu ţe lu ri concrete, identi­ rit ridicarea continuă a nive­ oraşului pulsează o atmosferă
ră încă — o intrcccre-con- Interesantă a fost şi şeză­ Sarcini sporite ficabile cu preocupările reale lu lu i de pregătire profesională, fructuoasă (le lucru, că num ărul Încă din 1965, lu cră to rii
curs intitulată sugestiv „Te toarea folclorică organizată Este necesar ca toate conduceri­ ale oam enilor m uncii. Numai politică, a gradului de cunoştin­ abaterilor de la etica noastră în tre p rin d e rii de e le ctrici- |
le u n ită ţilo r să respecte Integral
acea casă de cultură sau acel
iubim şi te slăvim, pămint de pionierii din Sinpctru, ce dispoziţiile legale pentru ca fie ­ cămin cultural va obţine succe­ ţe de cultură generală. O dată e din ce în ce mai mic. ne face talc au fost so licita ţi să în - i
străbun", a scos în evidenţă inepuiza­ la contractări— care salariat să se bucure de se de seamă care va şti să răs- cu aceasta s-a u rm ă rit creşte­ să credem că o contribuţie, chiar tocmească devizul necesar
şi infim ă, la acestea şi-au adus
rea p ro d u ctivită ţii m uncii, rid i­
Această mişcare de mare bila frumuseţe a folclorului condiţii normale de lucru Şi să frîngâ, In m anifestările sale carea nivelu lu i organizării şti­ şi acţiunile întreprinse de casa pentru electrificarea satului |
amp'oare — iniţiativa apar­ haţegan. Concursurile pe te­ achiziţii i se acorde la tim p drepturile educative, cele mai im portante in ţifice a producţiei şl a m uncii de cultură Bcjan. Cu doi ani mal tir - i
ţine Consiliului orăşenesc me de cultxtră generală o r­ stabilite prin actele norm ative în aspecte din viaţa oraşului sau in întrep rind erile şi pe şantie­ Am do rit să cunoaştem şi mo­ zîu. aceeaşi cerinţă a fost j
Haţeg al Organizaţiei pionie­ ganizate la S in to m ăria-O r/e a Prin planul de stat pe vigoare. In acelaşi tim p, salari­ satului în care J.şi desfăşoară rele oraşului. Exemplele concre­ dul In care e abordată a ctivi­ satisfăcută pentru cei din j
rilor — are drept scop dez­ şi Bretea Slreiului, jocurile 1970, sectorului contractări- atul e obligat faţă de unitatea activitatea. te au avut darul şâ cimenteze tatea culturnl-educativă la Oclu, iar in 1969 s-a în lo c- !
voltarea dragostei faţă de de orientare turistică iniţia­ a ch iziţii al cooperaţiei de în care lucrează, faţă de tova­ — La Casa de cultură din în conştiinţa oam enilor necesi­ nivelul unei comune Pentru m it devizul necesar e le ctr!-
locurile natale, antrenarea te de cei din Silvaş şi Bre­ consum din ju deţul nostru răşii şl colectivul de muncă, Orăştie — ne spunea directorul tatea continuă de sporire a efor­ aceasta am făcut o viz.itâ la că­ flcă rii satului B lăjenl. Dcoa-
pionierilor şi şcolarilor în tea Română sau şezătoarea îl revin sarcini sporite. A st­ de societate In ultim ă Instanţă, acesteia, tovarăşul Petru Pavel tulu i In elaborarea unei canti­ m inul cultu ral din Turdoş. La rece în toi acest tim p nu
pregătirea şi desfăşurarea u­ literară a celor din Unirea fel, se prevede ach iziţio na­ să depună o activitate ireproşa­ — acordăm o deosebită im por­ tăţi sporite de produse de cea întrebarea noastră, adresată to­ s-au lăm urit problem ele le­
nor frumoase activităţi pio­ au creat momente emoţio­ rea a 9 m ilioane ouă, 78 tone bilă. tanţă a c tiv ită ţii cu ltu ra l-e d u - mai bună calitate. varăşei O lim pia A lupl, directoa­ gato de finanţarea lu cră rilo r,
niereşti la nivelul unităţilor nante, plăcute şi recreative. carne de pasăre. 68 tone miere A m in tim şi cu acest p rile j că, catlve. Pentru aceasta organi­ O atenţie deosebită s-n acor­ rea căm inului, dacă lo cuito rii devizele respective zac In
şi detaşamentelor şi îm bună­ Ultima duminică a lunii de albine, 14.5 tone pene. 50 p rin tr-o hotârîre recentă a Con­ zăm expuneri, simpozioane, ci­ dat aspectelor de etică : compor­ comunei participă la a c tiv ită ţi­ dosare frum os legate. Cui
tăţirea s itu a ţie i la învăţătu­ martie a co n stitu it începutul tone carne de ovine, 400 tp- s iliu lu i de M in iştri, s-a stabilit clu ri de conferinţe, inform ări, tarea în fam ilie şi societate le ce se organizează la cămin, foloseşle un asemenea sis­
ră. celei de a doua faze a între­ nc ca rlo il, 100 tone nuci, cu anumite situaţii (legate de călătorii pe hartă, ieşiri ale b ri­ (lectoratele cu femeile), comba­ dînNH ne-a răspuns că aceştia tem dc lucru ?
întrecerea a avut două fa­ cerii. Pionierii din Toteşti au precum şi alte produse ca întocm irea în termen n actelor găzilor ştiinţifice. terea aspectelor negative, a Ie­ nu participă deoarece radioul
ze : cea pregătitoare şi con­ pornit la drum spre Densuş. lapte, iepuri de casă, melci, de pensie, completarea că rţilo r Conferinţele ţinute in cadrul ş irilo r huliganice. Simpozioane­ şi televizorul paralizează orice
cursul propriu-zis. In prima, l.a căminul cultural de aici iu raje , fasole, seminţe de de muncă, declararea la o ficiile casei de cultură. Ia F. C. O-, le, serile de poezie, m anifestă­ acţiune. întrebări care
s-au amenajat la toate şco­ a început un concurs (ase­ dovleac şi altele. forţelor de muncă a posturilor „V id ra “ , I A.S. sau cele ce u r­ rile dedicate sărb ătoririi d ife ri­ — Cum e urm ărită la dv. re­
lile colţuri pioniereşti şi m u ­ mănător celui de la televi­ Aceste produse vor com­ libere c tc ) constituie contra­ mează a se ţine, fac parte telor evenimente au completat alizarea a c tiv ită ţii cu ltu ral-
zeistice, ca de pildă la şco­ ziune „La şase paşi de o pleta fondul de marfă des­ venţii In domeniul m uncii şi din tr-u n ciclu mai amplu şi în­ fe ric it gama a ctivită ţilo r cultu­ educative In rln du l cetăţenilor? aşteaptă răspuns
lile generale din Haţeg, To- excursie"), in care echipele tinat consum ului, Iar unele o cro tirilo r sociale, hotărîre făţişează oam enilor m uncii din rale Întreprinse de casa de cul­ — P rin ciclu rile de conferinţe
teşti, Bretea Streiului, Den- celor două cămine, formate cantMăţl vor if repartizate care din partea noastră se va În trep rind erile şi In stituţiile tură, ce vizau In prim ul rind pe care le prim im ch; )a Comi­
suş, Bretea Română, Liceul din cite S elevi, au menţinut pentru export. aplica întocmai, acolo unde va oraşului vastul program de în ­ latura educativă. tetul judeţean pentru cultură şi Un grup de 17 fa m ilii din
Hdţeg ş.a. In lunile februa­ mult tim p rezultatul. sub fi nevoie. flo rire a patriei, fiin d reliefa­ — Consideraţi că şi-au atins artă Apoi s-au făcut expuneri Mesteacăn nu pot h e n d id a
rie $< martie, conform regu­ semnul incertitudinii. Pină in legătură cu paza contra In­ de binefacerile curentului e- j
la m e n tu lu i. fiecare unitate a la urmă, nazdele au ieşit în­ cendiilor (de?.batere din ziar), le clrlc din cauza unor tară-
pregătit cile o manifestare vingătoare chiar pe „linia de normarea şl organizarea m uncii gănărl n e ju stificale . La In-
cultural-arlistică la care a sosire” făO— C>8 pentru Den­ în C. A P. (ing Gheorghe Fillp). treprinderea de electricitate
fost invitată şi o delegaţie suş I^a sfirşît, după obiş­ Dar toate aceste „co n fe rin ţe ” Deva devizul <u lu crările a-
au fost prezentate pe apucate în
de pionieri de la şcoala xe- n u ita fe s tix ita te de prem ie­ C u t o c u i n & a d a t ă d e s t a t ferenlc eslo înlocrail încă
cină, respectiv viitorii „ad­ re. a urmat un frumos pro­ faţa cetăţenilor, c itiri reci în- din anul 1967. Dar aceasta
versari". Astfel, pionierii din gram a rtis tic Gazdele au tr-u n cămin la fel de rece. Ne nu este suficient. Consiliu)
Totcşti ou orr/n n ira i un reu­ 'prezentat piesa Cenuşărea­ care locuieşte numai soţia fa­ lu i cc pă/^scsle ..în tre p rin d e ­ fo rta b il pe care dum nealui îl întrebăm unde sînt faptele con­ popular orăşenesc Brad va
şit carnaval sub emblema sa", iar oaspeţii piesa „Mota­ m ilia respectivă fiin d pe cale rea sau nraSul. m utindu-sc în crete din viata salului care tre ­ trebui să urgentez«» rezolva­
altora
..la dispoziţia"
pune
Froi din basme" ; cei din nul încălţat". alt nroş şi la altă în tre p rin d e - ' pentru scopuri ctt» care orga­ buie să predomine? Cum venim rea unor problem e1 d¿ fin a n -’
Densuş — un concurs „C um să se dezmembreze. Nu accasla re, să păstreze o vreme ve­ în Intîm plnarea so licită rilo r taro Din refera tul pus pc
să ne p u rtă m ". Am reţinut, întrecerea pionierilor din însă nc-a determ inat să e v i­ chea locuinţă. In aceleaşi con­ nele de m iliţie nu trebuie s<5 cooperatorilor, acţiu nilor arză­ una din sesizări, adresate de
cu prilejul acestor întreceri, Ţara Haţegului continuă... de apartam ent” (u un alt sa­ denţiem cazul. Soţia sus-num i- d iţii îşi păstrează apartam en­ râm înă străine. toare ridicate de necesităţile co­ către cetáleni. citim că în
lu lu i va fi moştenitoarea lo­
concursul ce a avut loc la la riat al regionalei. Si astfel, cuinţei de pe Coşbuc 25, în ­ tul repartizat în Deva şi in g i­ Exemplele nu sînt singurele munei. ce Işî cer rezolvarea?. trim estrul IV 1970 (?) se va
Şcoala generală Haţen cu Prof. C-TIN TIRJOIANU apartam entul de trei camere chiriată în baza Legii 10... pe nerul M ihai losub, care a lu ­ care ilustrează neregulile e­ Pentru că nu e destul să m oti­ organiza o adunare populară
tenia : „X'iafa şi opera mare­ preşedinte al Consiliului < a t("i era ..absolut necesar” crat la fosta întreprindere m i­ xistente în folosirea fondului vezi „nu vin oam enii“ şi să depui pentru a vota sumele din
lui Lemn", care a impresio­ orăşenesc Haţeg lu i 1 H ..avind 5 membri în care un afiş tim bral lip it pe nieră Deva După plecare, In lo ca tiv de stat din m unicipiul Imediat armele Un activist cul­ co n tribu ţie bănească. De cc
nat prin conţinutul ei edu­ al Organizaţiei pionierilor fa m ilie ” , a in tra t în posesia u ­ geamul coa forului de pe stra­ apartament s-a instalat cum na­ Deva. Ele duc la concluzia că tural are datoria să găsească aşa Irrziu ?
nui alt salariat doar cu 3 mem­ da Lenin (unde lucrează moş­ cel puţin trei factori ar avea metodele cele mai eficiente de
bri in fam ilie. Tranzacţia — tenitoarea). o anunţă „de vin - ta sa ai cărei pă rin ţi au în şi căderea şi posibilitatea să a-i atrage la acţiunile organiza­
căci ( uni poate fi num ită a lt­ zare“ . Deci scopul a fost a­ Sinluhalm casă închiriată, cu pună ordine in acest dom eniu te în cadru) căm inului. Există Ocrotiţi
fel — a fost făcută fără ac- tins. Statul i-a acordai o lo ­ un spaţiu destul de marc. A - d ific il, respectiv serviciul fond atltea sectoare In aria v ie ţii ru ­
< opiul conducerii regionalei cuinţă iar pe cea personală parenţcle sînt absolut legale, locativ’ al consiliului* popular, rale ce se cer abordate. In p ri­
dar cchitalca o serios lezală. muşuroaiele ? i
C . F . 0 vinde C um părălorul se va se rviciu l m iliţie i m un icip iu lui mul rînd principalele obiective * f
Solarii care produc... pagubă im piegatul de mişcare loan descurca cu cei doi chiriaşi re­ In blocul A li 20. la aparla- şi însăşi întreprinderea sau ale a g ricu ltu rii ; profilarea si
Jtrînduşa a făcut si el cerere partizaţi în ea in baza leqii. m cnlul cu nr. 04, locuieşte in stitu ţia rare recomandă cine specializarea producţiei agricole, O rice trecător p;» şoseaua ¡
pentru a prim i locuinţă din Căcî asIfol de vîn ză ri-tu m p ă - V ic to r M arian. salariat la să primească apartament. O mecanizarea lu cră rilo r, consoli­ naţională vede in dreptul ¡
rota Regionalei C.F. Deva. Re­ rări se realizează pc baza unui IC’OMCOOP Deva. adică Iui conlucrare slrînsă între cele darea cooperativei, apărarea a- •»atuful Turdaş o sumedenie
zolvarea cererii necesita cer­ 1 abonament acceptabil pentru i-a fost repartizat apartam en­ trei in s titu ţii ar reduce m ult vu iu lu i obştesc ele. La fel aba­ de muşuroaie îm prejm uite
cetarea tem einiciei m otivelor ambele părţi. „Casa face atît, o tul. De .3-4 luni titu la ru l de terenul aranjam entelor şi al terile de la etica şi morala co- cu ((ard din beton şl sîrraă
invocate S-a făcut această cer­ vînd cu a lit, dar te priveşte contract su află în concediu p o s ib ilită ţilo r de a realiza cîş- munivtâ, razurile de in fra cţiun i Pentru necunoscători e greu
cetare şi s-a constatai că soţul ce faci cu ch iria şii". Cumpă­ medical, iar fam ilia sa locu­ tig u n ilic ite pe seama unor e- pe plan local pot fi utilizate ca să intuiască (aptul că aici se
ieşte în comuna Gurasada. A -
potent deţine un spaţiu lo cu i­ rătoru l o ocupă şi de aici îna­ parlam onlul rămas astfel li­ fo rlu ri ale stalu lu i. Dar, tre­ pretexte pentru organizarea de află păşunea u n ită ţii
bil propriu iar mama soliei inte încep şicanele cu chiriaşii. ber. deşi repartizai, a devenit buie s-n spunem deschis, con- m anifestări educative In codrul Pentru a dovedi lipsa de
deţine în strada Coşbuc, 'a In 9 din 10 cazuri de aresl fel lu< rarea nu există. Noi nu om căm inului cultural Dar pentru Interes a conducerii coope­
nr. 25, o rasă încăpătoare in aşa se intim plă. loc de în liln ire a celor care In tîln it. docum enlîndu-nc pen­ aceasta e necesară o muncă in ­ ra tive i in vederea sp o ririi
,.sp feresc“ să-i vad<î lumea tru cele dc mai sus, această tensă din partea oricărui a cti­ producţiei de masă verde, j
t are închiriază un spaţiu de (K) A ltă «alegorie de solicitan ţi „Pe înserate — declară veci­ intenţie Pentru nici una din vist-cultu ral, căutări neîntrerupte
mp. Pe labelu! cu cei propuşi de locuinţă nu se lim itează nii de pe scară — apare cile cele trei in s titu ţii fenom enul adaptate la specificul comunei, prin lucrări de curăţare, nu ¡
Pentru a prim i locuinţă şi în a ­ doar la a specula înţelegerea o perec he - oameni pc care nu-i nu a rid icat semne de Întreba­ la posibilităţile pe care aceasta mai esle nevoie de alte ar- j
intat co n siliu lu i popular m un i­ omenească sau conjunctura in cunoaştem nici unul". Cui a în ­ re. Considerăm că problema Ic oferă Mm m ultă inventiv iu te gumente. Întrebăm totuşi da- ;
cipal regionala C. F. face a- care se atla la un moment dat că nu cumva s-a luat bolă- j
credinţai V icto r M arian cheia pusă în discuţie m erită să fie mobilizarea tuturo r factorilor rirea ca aici să se tacă vreo ¡
< este m enţiuni în dreplul nu­ întreprinderea sau in stitu ţia. apartam entului său nu se Stic. lraia:«i cu toată seriozitatea şi la „a organr/.n acel ceva" nu „re ze rva ţie “ de ocrotire a ¡
m elui loan lirînduşa. Cu toate Cel mai m ult speculate sînt a- Se ştie doar atît : stalul i-a răspunderea de către cei care num;ii atunci cînd sînt vizitaţi. m uşuroaielor. Aşteptăm râs- î
acestea i-a (ost repartizat un num ilc prevederi ale legii, l i ­ înţeles nevoile $i i-a pus la sînt p lă tiţi să vegheze la res­ punsul cuvenit. |
apartament în blocul O 3, în na dintre ele ii dă dreptul ce­ dispoziţie un apartam ent con­ pectarea le g ilo r stalu lu i. M. BODEA
• Este unanim recunoscut fap­ se poale oare ieşi din aces» pentru a nu perm ite băltirea la pregătirea terenului se vor mecanic si manual se vor
tul co jude ţu l nostru oferă impas, putem obţine si pe apei nici înainte de a pregăti aplica şi îngrăsăm inlele solul corect au o b ţinu t 17 0K>
La C.A.P. Polt sint două solarii. Sin! aşa cum se văd în fo­ co n d iţii favorabile c u ltiv ă rii te rito riu l ju d e ţu lu i nostru pro­ terenul. Astfel, cilcva şanţuri chim ice cu azot in doză de putea executa in co n d iţii mai kq Ia hectar. Jn tim p ce coope­
tografie. A venit aprilie şi aici nu s-au smuls n:ci buruienile ca rto filo r şi că există o veche ducţii sporite de cartofi V Răs­ făcute în locuri p o trivite pot 200 kilogram e la hectar, iar bune mai uşor şi cu o forţă ra to rii din Deva, Rapel'
de muncă m ult mai redusă. A
uscate rămase din „recolta anului trecut". Cit despre pregăti­ tradiţie în această privinţă . pundem cu un DA hotărî! cu salva viitoarea cultură de toamna la arătura de bază se intra la prăşit. fie mecanic Bobîlna. unde nu s-au aplicat
rea terenului si producerea in aceste solarii a unor culturi for­ Dacă ne referim numai la te ri­ condiţia respectării tu tu ro r re­ această calam itate In caz aplică 250 kq superfosfat fi fie manual. în tr-o cultu ră pu­ corect tratam entele, au avu»
ţate, nici pomeneală. La alte cooperative, solariile produc şi o- to riu l O răşlici. putem am inti g u lilo r care condiţionează contrar pagubele sini evidente 150 kg sare polasică la hectar. ternic im buruienală (la noi nu cartofi pierd uţi în sol in pro­
duc venituri. Cele de aici produc, însă, precum se vede şi faima de rare sc bucurau r a i- soarta producţiei. cent de pesle 30— 40 la su ;JL
din fotografie, pagube. Polietilena cu care trebuie acoperite lo ln de vară produşi la Romos, Asigurarea unor seminţe do dacă ţinem seama de faptul In felul acesta s-au o b ţin u i sînt rare aceste cazuri) în ­ Aceeaşi atenţie trebuie a c o -
este pusă la păstrat în... pivniţă. De polietilena din anul tre­ V aidci, Orăştie, Pricaz si calitate şi în cantitate sufi- că dacă apa bălteşte numai 24 sporuri de producţie de seamnă că de la bun început dată tratam entelor îm p o triva
cut s-a ales praful. _ Ceoagiu, iar ca rtofii de toamnă cicntă co n slilu ic un prim pas de ore pe cultură producţia 34—3() la sută. lu cră rile vor fi de slabă cali- manei şi qîndacului d'D
Acestea demonstrează că aici lipseşte o mină de gospodar. o b ţin u ţi la Bcriu, Căstău T ur- spic redresarea producţiei. S» poale fi com prom isă în pro- A lă tu ri de pregătirea lere- la!e, e fo rtu rile vor fi înzecite. Colorado.
Consiliul de conducere nu-i el oare, in primul rind, răspunză­ riaş. A u re l Vlaicu. Foit. lio - Cum am putea oare pretind#
tor de această situaţie ? Ba da Atunci sa răspundă. bîlna erau căutaţi şi m ult a­ o producţie corespunzătoa
Text f N. ZAMFIR preciaţi chiar în afara gra niţe­ de cartofi, atunci cind pe ta
Foto : V. ONOIU lo r ju d e ţu lu i nostru. sfîrşitu l lu n ii Iu lie deja cultura
Dacă analizăm însă situaţia de ca rto fi are culoarea rugin -e,
p ro d u cţiilo r realizate în anul frunzele încep să se usuce sau
1969 şî. în general, in u ltim ii De ce a in tra t fn unele cazuri sînt usca*#
ani, reiese că abia cîleva u n i­ com plet din cauîa atacului .1#
LUCRĂRILE AGRICOLE tăţi agricole cooperatiste s-au m ană? Aceasta denotă cînd
cd
preocupat de această cultură,
în
perioada
tocmai
în marea m ajoritate a C.A.P. tuberculul se află în pli, &
iqnorîndu-se aplicarea unor dezvoltare, cînd are nevoie da
DE PRIMA VARA reguli elementare care hotă­ cea mai m ultă hrană, plani#
A stfel dacă la C.A.P. Foii s-au faim a cu ltivato rilo r de c a rto fi?
mai
fiin d
răsc soarta producţiei
bolnavă, nu se
poate alim enta şi bincîntelp*
n cin lîrzio t la plantat şi al Ide. obtînut In medie cite 17 000 kg cultura este com prom isă
cartofi la hectar, la C.A.P. Fără a executa la tim p i
Fără a dim inua cu nim ic răs­
Turdas — 10 000 kg. la A urel în mod ş tiin ţific tratam entele
punderea ce o poartă conduce­ V laicu — 9 500. la Gcoagiu —
rile cooperativelor agricole şi ştie că pentru acest an nu fitosanitare. cultura se poa'a
8 500 kq la hectar, producţii porţie de 50 la sută si chiar nului. lu cră rile de întreţin ere iar spo rurile de producţie vor considera de la bun început
cadrele leiinice faţă de soarta re la tiv m ulţum itoare în con­ toate u n ită ţile şi-au asigurat mai m ult. reprezintă o pîrghie ho tărî- fi anemice.
folosiLă din plin echivalează ru recoltei readucem în a ctu ali­ săm lnla necesară. In tr-o ase­ loore in sporirea producţiei de compromisă total sau în tr-n n
pierderi substanţiale de reco l­ tate una din sarcinile <k*osrbil d iţiile unui an mai puţin fa­ menea situaţie sc impun mă­ Realizarea unei producţii cartofi M enţinerea terenului O subliniere aparlc se cu­ procent foarte rid icat. Acum
tă, se simţea acul nevoia ca şi do. im portante subliniate la vorabil pentru această cu llu iă . suri cu toiu l deosebite p rivind mari la cartofi nu se poale afinat şi lipsit* de buruieni în vine făcută in legătură cu este m om entul cînd Sn ctmp iiv -
dum inică să lie prezente In plenara C.C. al P.C.R. din m ar­ alte unităţi au realizat produc­ grija pentru sămînţa exisien- concepe fără aplicarea îngră­ loală perioada de la plantarea prevenirea şi combaterea dău­ buîe s2 controlăm cît mai des t<
clm p toolc forţele u n ităţii, dar tie a.c. şi anume că. aşa rum ţii cu totul nesatisfăc ăloare. şăm intelor. chiar şi pe terenu­ ca rto filo r şi pînă la m a tu ri­ n ă torilor anim ali şi vegetali. *enul destinat c u ltu rii c a rtr-
tărăgănarea de azi pe m îine a se arată în cuvîntarea lovoră- Spre exemplu la C.A.P. M ă rli- I ă. rile mai fertile. Problema de tate. prin gr opal. prăşit si Aceste lucrări de protecţie a fu lu i pentru a putea lua măsuri
lu cră rilo r a lăsat $i de accaslii şului N icolae (rauşescu. „de ncşli, Romos Uomoşel. Jelc- Un alt factor im portant co bazo in aplicarea îngroşăm in- niusuroii, constituie acţiuni dc c u ltu rii se execută fn două
dată amprente vizib ile în a d i- realizarea sarcinilor de plan în <1 in|i ş.a. nu s-au recoltai nit* condiţionează recolta este le lor constă în folosirea unor bază in com plexul de măsuri etape p rin c ip a le : combaterea im ediate de înlăturare a a p n
it'io n u l de cultură. An dc an
vilatea cooperatorilor din Bc- ag ricu ltură răspund direct con­ măcar ra n iiiă ţi la nivelu l celor s-au produs pagube considera­ doze i aliónale, prin t are să se (arc hotărăsc soarta recoltei. dăunătorilor din sol şi preve­ care bălteşte. Tinînd scama de
folosite ca săminţâ. In aseme­
riu siliile popularei cic au obliga- nea con diţii desigur că nu se bili» din <au/d bă 11ivii apei in obţină sporuri mari si econo­ Numai pe seama qră pă rilo r nirea şi tratarea dăunătorilor lu cră rile ce sc vo r face la
mice. C artoful face parle din
Să nu mai am intim că şî in (ia de a asigura executarea la ju stifică uii i măcar ocuparea » iiIrur<t. bau a inundaţiei. Ase­ grupa plantelor care valorifică producţia de cartofi poale de la suprafaţă. Pentru comba­ această cultură, să se asigui •
cadrul cooperativelor agricole lim p şi în bune condiţii a tu* terenului cu arenslă ‘ cultură. menea ia z u ri s-au în iiln il la foarte bine gunoiul de grajd, creşic cu 10— 15 la sulă ceea terea dăun ătorilor în sol (larva dc pe acum u tila ju l necesar
din Căstou. Sibiscl şi O răslioa- tu ro r lu cră rilo r agricole", lată In final un ităţile respective C.A.P. M ărtin eşli Jeledinli.
ra de Jos sînt unele probleme o cerinţă de prim ordin căreia pierzi nd valori de ordinul R o m o s . Iteriu olt . CunosrînO (b vu lfa ie lc de prn du clie * au '■e impune executarea acestei cărăbuşului de mai) sc va şi forţa de muncă. A negii |#
care reclamă o rezolvare ur- se eerc să-i fie subordonate în m iilor de lei la he< la i. Să nu situaţia de pe acum trebuie demonstrai că doza cea mai lucrări în mod obligatoriu si la Incorpora in sol în prim ă­ rezolvarea acestor problem.»
qcnlă ca- îm prăştiatul îngrăşă­ această perioada ţoale preocu­ mai am intim de greutăţile pe ales un teren profund scurs, economică, cu cel mai marc ‘ im pui p o trivit. G răpările au vară prin arătura dc însăm în- de strictă actualitate înscamnL
m intelor care slau transporiale pările co n siliilo r populare, cu caro le provoacă în aprovizio­ uşor. pc t are să nu băltească spor de producţie, este de un efect foarte favorabil si lare Lindalox 3 la sută în a neglija cu bună şhinţă soa i-
narea populaţiei din cau/a n r 20 — .30 tone» în-.p ăşăminle orga­
în grămezi pe cimp, săpatul şi a iit mai m ult cu cit se consîa- apa şi să nu lie supus inunda­ asupra executării urm ătoarelor (a n lila le de 75 kq la hectar. la recoltei de cartofi.
respectării o b lig a ţiilo r con­
fertilizarea livezilor, rcomplo- lă că optim ism ul unor pre­ trar lu a lr flMimato. ţiei In aresl sens este necesar nice la heciar incorporate in lucrări. în sensul că prin dis­ In acest sens concludente sînt
sarea c u ltu rii ca rto filo r pe te­ şedinţi nu are toldeaiine aco­ A vînrl în vedere o asemenea ca 1 nt ă de po acum să lie s o l prim ăvara la o adjneim r trugerea în marc parte a rezultatele obţinute dc coope­ Ing. VIOREL BALOTĂ
jefui Centrului teritorial de
renuri zvintale pentru a trece perire in lapte. situaţie se pune întrebarea ; întreprinse anumite lucrări de 15— 17 cm. Tot prim ăvara, bu ruienilor, lu crările de prăşii ra to rii din Foit care Iratînd protecţie a plantelor Orâştie