Page 28 - Drumul_socialismului_1970_04

GREVE VIETNAM Puternice acţiuni ofensive
«
Simpozion ştiinţific organizat de Ulf.S.C.O. ÎN ŢĂRILE ale forţelor patriotice

CAPITA­ lanţ d ifu io l de ogen(ia de presa E­ r.ntâ pe una dm şoselele strategice saigonese. In ultim ele 34 de ore, ATLAS
t a prilie, intr-o ambuscada, orgeni*
SAIGON 7 (Agerpres]
- Un b i­
I
•
•
• •
u
• I
m en|lonectâ in legătură cu aceasta
cu prileiul aniversam a 100 de anide la liberarea an-jnţri că, in porioado piinsâ a coloonă de m afinl (n m o ri; o g e n ţiile de presă, au fo ii bom bar­ /
din provincio Binh Dinh. a fost Sur-
date cu obuse, maniere fi rachete
11 m anie - a a prilie, forţele G u­
LISTE vernului Revoluţionar Provitoriu al ou fo ii distruse 30 de vehicule mi- 13 boxe american«, cele mai puter­
nice atacuri fiind declo n jo le asupra
itare
R epublicii Vietnam ului de Sud eu a-
lacaf peste 20 de poziţii fodificoW celei de lo Nho Trong (siluolă le SISTEM AUTOMATIZAT
ciTieritono-soigoneie In provinciile SAIGON 7 (Agerpres). - Pontru 320 kilom etri de Saigon).
naşterea Lenin lor de la serviciile de salu­ oceslor atacuri, forţele patriotice ou i şaptea noopie consecutiv, forţele incidente violente în regiunea Plo- DE CULEGERE
Ouang N gai fi Bînh Dinh. In u>mo
De esemeneo. au fo it semnalate
S.U.A. — Greva lucrători­
patriotice sud Vietnamese ou lansat
scos din lu p ii peste 200 do soldaţi
britate din oraşul Atlanta inam ici ţl au distrus 6 toncun ;• cu te .nice acţiuni ofensive împotriva icu rilo r Inolte. in apropierea bâtei A INFORMAŢIILOR
care blindate. Se p reciteoio câ, la unor obiective m iliiore omericono- m ilitare am ericane de la Oak Seong.
(statul Georgia) a intrat în
Un sistem automaţi tot
HELSINKI 7 (Agerpres). - cu o minte clarvăzătoare şl rile egale ale femeilor cu cca de-a 20-a zî fără sa se de culegere o inform oţiiloi
Lo Tompere, în Finlanda, se pătrunzătoare, ¡or ideile sale bărbaţii şi ale naţiunilor mici întrevadă vreo perspectivă de pe fundul mărilor şi
desfoşoară simpozionul ştiinţi- ou ovul o influenţă profundă cu cele mori1'. Lenin ocordo o de reglementare a acestui oceanelor a permis savan­
fie internaţional organizat de osupro cursului istoriei contem­ importanţă deosebită ştiinţei, conflict de muncă. Participan­ ♦ O * ţilor sovietici să realizeze
Lf.N E.S.C.O, cu prilejul ani­ porane'' In activitatea so poli­ culturii şi invăţămîntului şi le ţii la grevă organizează nu­ In anul de Invătămint aproape 300 de hărţi
versării o 100 de ani de Io tică, el „o îmbinat armonios considera drept forţe motrice meroase manifeslaţii de stra­ 1969— 1970, (n universităţile hidrologice ale Oceanu­
noştereo lui lenin', cu temo : profunzimea şi amploarea unui puternice in depăşirea stării de dă în sprijinul revendicărilor şi şcolile superioare din lui Atlantic, care vor fi
„V/.L Lenin >i problemele dez­ teoretician şi o unui practician subdezvoltare şi accelerarea lor. Jn cursul unei asemenea R.D.G. au (ost imatriculaţi
voltării ştiinţei, culturii şi învă- politic Ideile sole şi-ou găsit progresului social şi economic demonstraţii au avui loc cioc­ 34 250 studenţi. 50 500 tineri induse în atlasul pregătit
de Comisia Oceanograficâ
tomîntului". concretizoreo nu numoi în reo- şî crearea unor condiţii de niri Intre grevişti si spărgă­ urmează cursurile de zi. se­ o U.N.ES.C.O.
Lo lucrări participă oameni Uzările poporului sovietic, ci ou viaţa moi bună pentru toţi. El tori de grevă, soldate cu ră­ rale sau fără frecvenţă ale
Sistemul,
care permite
de ştiinţă din numeroase ţări, fost recunoscute şi aprobate arăta că toate cuceririle tehni­ nirea mai multor persoane. şcolilor profesionale. să se obţină şi să se pre­
precum şi reprezentantul per­ de multe olte ţâri şi popoare". ci) şi culturii trebuie să devină ★ In şcolile elementare în­
sonal ol secretarului general ol „Idealurile sole de pace si bunuri ole tuturor. Greva controlorilor traficu­ ... f i a - - « I S l g : ' vaţă 2 615 000 elevi. cu lucreze cu rapiditate in­
O.N.U., U Thont, reprezentanţi coexistenţă paşnică între stole, In mesojul său, U Thont a lui aerian din S.U.A. continuă 52 700 mai mult decît in unul form aţii de pe porţiuni
oi Comisiei O.N.U. pentru continuă mesajul, ou dobindii exprimat speranţa că simpozio­ In ciudo apelurilor de relua­ trecut. mari ale oceanului mon­
dial, o inceput să funcţio­
drepturile omului, oi Comitetu­ o lorgă acceptare internaţio­ nul reprezintă o importantă re o activităţii, lansate de re­ ♦ O * neze la Institutul hidto-
lui economic şi social ol nală şi ele sînt în concordonţă contribuţie Io progresul social prezentanţii sindicatelor si ai
0:N.U., Comisiei economice o cu scopurile Corlei Noţiunilor şî lo îmbunătăţirea vieţii tutu­ autorităţilor federale Luni. Guvernul elveţian a hotărît fizic din Sevastopol, in
O.N.U. pentru Europa şi oi Unite în care popoarele îsi ror popoarelor, vo facilita cola­ in cca de-a 13-a zi, deşi 500 lansarea unul împrumut in­ Crimeea. Instrumentele
oltor organizaţii internaţionale. proclamă hotorîreo lor de o borarea între state în domeniul de controlori s-au reîntors la lern de 320 milioane Irancl speciale transmit dalele
maşini electronice
unor
Secretarul general ol O.N.U., salva generaţiile viitoare de invăţămîntului, ştiinţei şî cultu­ lucru, numărul greviştilor, elveţieni. Durata Îm prum utu­
U Thont, o odresot simpozio­ ororile războiului şi reafirmă rii şi vd contribui, de aseme­ după aprecierea oficialităţilor lui este fixată Ia 10 ani. A b ­ instalate pe novele de I
ştiinţifice „Aka-
cercetări
nului un mesaj. „Lenin - se oro- încredereo în drepturile funda­ nea, lo asîguroreo păcii şi de la' Washington, a rămas sorbind, printr-o asemenea
„neohîşnuit de mare" la 6 din măsură, o parte din lichidiiă- demik Vem adski" şi ,,Mi- \
tă in acest mesa) - o fost un om mentale ale omului, în dreptu­ securităţii in întreaga lume cele 21 de centre regionale tile de pe oi aţă guvernul hoil Lomonosov“ , apoi la
de control din S.U.A., respec­ speră să atenueze astfel ten­ centru! de calcul din Se-
tiv la New York, M inneapo­ vostopol, unde sint pre­ \
siunea inflaţionistă pe care o lucrate. Recent, a fost su­
lis. Chicago. Denver. Oakland
prezeni econo­
cunoaşte In
Lucrările Comitetului si Kansas City. ★ mia elveţiană. pus probelor aparatul \ \
„N irok" - un conteîner
pe perne de aer, de for­
CHILE. — In oraşul chilian
In foto ? Demonstraţia cetăţenilor din Hanau pentru distru­
ma unei ţigări remorcat
Antofagasta a avut loc un gerea imediată a armelor chimice şi pentru o politică realistă Două noi explozii s-au pro­ de o navă. Datele cu pri­ \ \
mare miting
de solidaritate
pentru dezarmare salpetru „M aria Helena" $1 fată de R.D.G. dus In noaptea de luni spie vire la conductibilitatea e ­
cu greviştii de la minele de
lectrică, temperatură, pre­
marţi in capitala Irlandei de
.,Pedro de V a ld ivia ". Zeci de
al
Purtătorul de cuvint
siune hidrostatică in stra­
mii dc locuitori ai oraşului Departamentului de Stat, Ro- Cosmonautul sovietic. nord. provortnd numai pa­ turile superioare ale o­
gube uşoare, a anunţat car­
Ghcorghi Beregovoi, a­
au răspuns chemării Centra­ berl McCloskey. a declarat ceanului sînt transmise pe
GENEVA 7. — Coresponden­ delegaţiei b irm a n c. U C hit p riv ire la interzicerea e xp lo zi­ lei unice a oamenilor m un­ că guvernul american studia­ flat In vizită la Budapes­ tierul general al forţelor ar­
tul Agerpres, H Liman, trans­ M yaîng, care a preconizat ela­ ilo r nucleare subterane si a cii din Chile de a participa ză oportunitatea luării unor ta, a declarat la o con­ mate britanice. Cu acestea, vas prin intermediul unul
mite: In şedinţa de marţi a Co­ borarea unui program com plex propus ca cei doi copreşedinţi la acest miting şi de a-şi ex­ măsuri internaţionale împo­ ferinţă de presă că oa­ numărul exploziilor produse cablu şi se înregistrează
m itetului pentru dezarmare, şe­ de dezarm are generală şi to ta ­ să se reunească In vederea re ­ prima solidaritatea cu cei triva răpirilor dc diplomaţi, menii de ştiinţă sovie­ la Oelfast. înccpînd de vine­ pe o banda magnetică.
ful delegaţiei britanice, lordul lă, preconizînd, totodată, m ă­ co n sid e ră rii problem ei dezar­ G000 de mineri care revendi­ care s-au intensificat în- u lti­ tici. tehnicienii şi cos­ rea trecută, se ridică Ia şapte Viteza curentului sub­
Chaliont, a e\|>us punctul de s u ri concrete de dezarm are şi m ă rii te rito riilo r subm arine că majorarea salariilor. ma vreme în unele ţări lati- monauţii se pregătesc Si Ia 24 de la începutul anu­ marin şi temperatura apei
vedere al guvernului său cu m ăsuri colaterale, pe p rim u l no-americane. El a exprimat, pentru efectuarea unor lui. A uto rităţile au anunţat la mori adincimi sint cer­
privire la problema interzicerii plan u rm înd a se a fla dezarm a­ In acelaşi tîmp. reqretul qu- zboruri de lunqă durată că oferă o recompensă de cetate cu ajutorul sondei
armelor chimice şi bacteriologi­ rea nucleară l)u |ju părerea sa, vernului american fată de In spaţiul cosmic — re­ 10 000 lire sterline persoane automate „A gat", care se
ce. El s-a pronunţat din nou in pro g ra m u l de a c tiv ita te al Co­ g u a t e m a l a Comunicat în legătură cu latează aqenţia MTÎ. lor care dau in formaţii ce pol cufundă in ocean şi se
favoarea Încheierii unui tratat m ite tu lu i ar tre b u i să aibă ca asasinarea ambasadorului Spre deosebire de pro- sfl ducă Ia descoperirea auto­ fixează cu o ancoră. După
care să interzică numai armele punct de plecare p ro p u n e rile vest-qerman la Ciudad de qramul american. care rilor acestor atentate. ce datele necesare ou
bacteriologice, respinglnd pro­ sovietice şi am ericane din 19G2 Guatemala, Karl von Sprelî. urmăreşte .supunerea" fost culese şi Înregistrate,
iectul care prevede abrogarea La negocieri, a su b lin ia t v o rb i­ asasinarea ambasadorului vest-german Purtătorul de cuvint a Dre- Lunii, a sdus Bercqovoi, ♦ O # instrumentul iese singur la
ambelor categorii de arme fără to ru l. treb u ie să p a rtic ip e toate cizat. totodată, că fiecare qu-- programul sovietic de suorafaţa apei, iar semna­
de
responsabil
vern este
distincţie p u te rile nucleare, in c lu s iv Re- • NUMEROŞI DIPLOMAŢI INTENŢIONEAZĂ SA PARA- securitatea diplom aţilor stră­ cercetări spaţiale este Reprezentanţii adjuncţi la lele unui radioemiţâtar
Şeful delegaţiei bulgare, Krum l>ublica P opulară Chineză şi orientat spre studierea O.N.U, al celor patru mari pot fi uşor depistate de
Kristov, a făcut un scurt isto­ F ra n ţa D elegatul b irm a n a c r i­ SEASCÂ TARA ini acreditaţi pe teritoriul ţă­ spaţiului interplanetar si puteri au avut luni o reuniune navele de cercetare.
ric al utilizării armelor chimice tica t C o m itetu l pe n tru slabele • INVESTIGAŢIILE PENTRU DESCOPERIREA ASASINILOR rii sale, a Soarelui. Eforturile co­ în cursul căreia au lucrai la
şi bacteriologice, evoclnd p ri­ rezultate de plnâ acum, rele- CO N TINU A mune ale oamenilor de redactarea unui memorandum
mejdiile pe care acestea le i>rc- v ln d cn arm ele nucleare c o n ti­ ♦ O * stîîntă americani si so­ privind c fo rlu rilc depuse pină
zintâ. El a amintit că o serie nuă să se Înm ulţească, iar e x ­ CIUDAD DE G U A TE M A LA 7 Intre timp situaţia din tară La Saigon au avut loc marţi vietici în cercetarea si acum pentru qăsirea unei so­ ÎNCERCARE DE
de state nu au semnat incâ pro­ pe rie n ţe le nucleare subterane au (Agerpres). — Guvernul guate­ se menţine Încordată. După '■ucerlrca spaţiului extra­ luţii a conflictului din O rien­
tocolul din 1925 de la Geneva şi d re p t o biectiv descoperirea u­ malez a dai publicităţii luni cuni anunţă agenţia AP. arma­ puternice demonstraţii anti­ terestru, a spus Gheorqhi tul Apropiat. Ei ţ$i vor con­ DEVIERE A
că — fapt încă mai grav — se nor noi tip u ri de asemenea a r­ seara un comunicai In legătu­ ta continuă investigaţiile pen­ guvernamentale. Ele au fost Bereqovoi în încheiere-, UNUI AVION
manifestă actualmente m odifi­ me, m icşorînd securitatea sta­ ră cu asasinarea ambasadoru­ tru descoperirea asasinilor lui organizate, separat, de vete­ ar nulea aduce un mare tinua lucrările joi 'la sediul
cări de atitudini chiar şi faţă telor. De aceea, a spus ci. se lui vesl-gernian ¡n Guatemala, von Sprelî, paîrulînd pe străzi ranii de război $i de stu­ folos înlreqii omeniri. reprezentantei permanente a Un individ înarmat,
de protocol. Vorbitorul a com­ im pune de urgenţă Încheierea von Spreti, in care subliniază Si rercetînd fiecare casă in de nţi; prim ii au cerul lm - Uniunii Sovietice la O.N.U. aflat la bordul unujoavion
bătut punctul de vedere brita­ unui acord In vederea in te rzice ­ că „responsabilii accslei crime porte­ hunăl.ătirea condiţiilor de trai. oparţinînd companiei
nic şi american, subliniind că r ii acestor experienţe V o rb i­ vor fi urmăriţi înl.r-un mod im ­ Se rclalează că preşedintele iar studenţii au protestat îm­ T.W.A., a pătruns in car­
problema armelor chimice si to ru l s-a p ro n u n ţa t in favoarea placabil“ . Comunicatul afirmă tării, Cesar Mendez M ontene­ potriva represiunilor la rare linga piloţilor, incercind
bacteriologice trebuie considera­ p ro ie c tu lu i ţâ rilo r socialiste cu că „gu vern ul exercită, prin in­ gro, a decretat în întreaga ţara slnt supuşi de autorităţi, lnlre devierea aparatului de la
tă in perspectiva unei soluţio­ l>rivire la abrogarea a rm e lo r termediul forţelor de securita­ demonstranţi şi poliţie au ruta sa. Tentativa a eşuat,
nări globale. El a cerut măsuri chim ice şl bacteriologice. te, un control complet asupra trei zile de doliu pentru a membrii echipajului re­
radicale privind producţia şi Şeful delegaţiei nigeriene, situaţiei pe ansamblul ţă rii" şi cinsti memoria ambasadorului avut loc ciocniri puternice. uşind sâ-l dezarmeze
Sule K olo, a a firm a t că p roiec­
stocarea acestor arme şi a pre­ cere cetăţenilor „să nu se lase von Sprelî. pe atentator la o oră şi
tu l ţâ rilo r socialiste, cu p riv i­ influenţaţi de zvonurile car*
conizat interzicerea lor, ca şl re la interzicerea a rm e lo r ch i­ nu tind decît să provoace ne­ jum ătate de la produce­
distrugerea stocurilor existente, m ice şi bacteriologice. poate linişte“ . rea incidentului. Avionul
tn spiritul proiectului de con­ co n stitui o bază va la b ilă de dis­ a aterizat apoi in bune
După cum relevă agenţia condiţîuni la Pittsburg. Nu
venţie prezentat Adunării Ge­ cuţie El a preconizat elabora­ France Presse, acesl din urmă L E M O N D E “ au fost date olte amâ
nerale a O.N.U.' de ţările so­ rea de noi program e p riv in d pasaj al comunicatului guver­ 11 nunte.
namental este destinat să pună
cialiste. dezarm area generală şi totală
capăt zvonurilor privind o re­ CUTREMUR
Problemele deceniului dezar­ V o rb ito ru l a su b lin ia t necesita­ beliune a forţelor armate gua­
mării au fost abordate de şeful tea în ch e ie rii unui acord cu temaleze, precum şi in form aţi­ LA MANILA
ilor potrivit cărora şeful sta­ Despre situaţia din Republica Dominicană
tului ar intenţiona să demisio­ M or|i s-a înregistrai le
neze. iar ambasadele străine să M anila şi in regiunea din
jurul capitalei filipineze un
Obiectele de artă şi fie retrase din capitala tării. pe măsura a pro p ierii dalei de 13 mei, cind slnt program ele ole- (ostul preşedinte Juon Besch -P a rt.d u l revoluţionar dom inican - care puternic cutremur. Mai
„S ilu o ţio xe d e le iio rta io cu (iscare ii In Rspubhca Dominicană
socal-dem ociata ş. de cel moi mare partid de opositic condus dc
Dacă primele două informaţii
nu au fost confirmate dc nici peri generale. Discursul pronunţai la 23 martie de către preşedin­ încă in urmo cu o lună lăcu l cunoscută hotărireo de o nu multe clădiri din centrul
o sursă oficială, apoi cea de-a tele looquln Bologuer cind a o nunţol hotârbea la irevocabilă de participa la olegen. oraşului, intre care şi o
a -jt pune din nou condidoluro pentru lunctlo de şef al stalului,
antichităţi şi... traficul treia privind retragerea perso­ cristal n a t reslstenţo epeslţiei. tata Io fu n cţiile o ttu o le „o r deschide poarta unei lovituri de H o f şcoală, s-ou prăbuşit ; po­
Bologuer şi o m otivat re fu iu l declarind câ renunţarea precipi­
în ciuda e x tilllo ţii m o fo rltă t'i partidelor politice şi a p ep g lotie i, e
nalului ambasadelor străine din
s-au
trivit primelor date
Guatemala a fost anunţată de In urma respingerii de către Bologuer o ultim atum ului prin In acelaş; timp, represiunile nu Inccleosâ să ia am pleare, iar înregistrat patru morţi şi
care i se cereo să renunţe lo exereilareo fu n cţiilo r sale înainte de lista arestărilor şi asasinatelor să se lărgea.că. moi a (es I n ’ pro­
decanul corpului diplomatic, 1 a p rilie , co o condiţie a asigurării unei depline e g a lită ţi Intre vincie, HeclO! Arristy. (ost ministru constitui¡onallst }i ambosodor al peste 60 de persoane ră­
internaţional ilicit Gerolamo Prigione. nunţiul a- co nd id oţi lo alegerile pretîd e nţio le. cele şapte principele partide R epublicii Dom inicane la UNESCO, lider al M işcării 24 iunie, a (est nite. M ajoritatea profeso­
de eposi|ie au hotărît să boicotexe aceste alegeri. Este vorbe de
poslolic. El a afirmat că 70 la
M işcoreo de integrore democratică îm potriva realegerii, condulâ de arestai de p o liţia secretă. El e test apoi » p u ls a t din (oră. Arristy rilor care se aflau în clă­
sută din membrii corpului d i­ actualul vicepreţedtntr. al ţâ rii, Francisco Loto, de Mişcarea de direa şcolii au fost răniţi.
plomatic au declarat că ..iau în conciliere naţională o lui G orcio Godoy, de Uniunea civică na­ •-o pronunţat îm potriva o rg o n iiâ rîi alegerilor in aceste co n d iţii şi Potrivit Biroului de cerce­
W A S H IN G T O N 7. — Cores­ sia obiectelor furate. Şansele considerare în mod serios ţio na lă , de P atlidul seeiol-creştln al lui Moreno M a rtînei, de gtu* pentru lerm oreu unui guvern de unitate naţio n a lă care să ceoră tări geologice din Manila,
pondentul Agerpres. C onstantin slnt inso minime deoarece, po­ chestiunea demisiei lor sau re­ parca generalului a n tic e n ititu lle n a list W e n in y Wessin, dc A lia n ţa retragerea im ediată a m isiunii m ilita re • S.U.A. şi să preeedese la cutremurul s-a resimţit în
A lexandroaie, tra n sm ite : S p o ri­ triv it explicaţiilor primite, o- tragerii din posturile pe car® n a ţio n a lita re a unor întreprinderi străine. insula Luzon, cea moi
rea considerabilă a tra fic u lu i biecle asemănătoare au fost le deţin“ . importantă din arhipe­
In te rn a ţio n al ilic it de obiecte de descoperite şi In alte regiuni lagul filipînez, şi în alte
artă şi a n tic h ită ţi, care In u l­ mediteraniene si nu se poate şti I regiuni ale ţârii.
tim ii ani a atins p ro p o rţii în ­ exact cărei ţâri le aparţin de I
g rijo ră to a re . se află în prezent drept Cil despre dezvăluirea \ s t r ă m o ş c o m u n
In atenţia UNESCO. S e cre taria ­ numelui furnizorului nici nu „Rynki Zagraniczne“ -publicaţia Camerei de Comerţ din R.P. Polonă
tu l acestei o rg a n iza ţii a pregă­ poate fi vorba. In Statele Unite I
tit un p ro ie ct de convenţie in ­ nu se percep laxe vamale şi nu Se pare câ omul şi
te rn a ţio n a lă vizln d luarea unor se cer nici un fel de forme pen­ I ursul ar ovea un strămoş
m ăsuri pentru stă vilire a acestui tru nici un fel de obiecte de ar­ comun, care nu este m ai­
tă indiferent de valoarea sau muţa - după cum afirmă
gen de tra fic al cărui volum , o teorie a evoluţiei spe­
volumul lor. S U A. mai au con­
p o triv it unor c ifre a p ro x im a ti­ Guatemala, Peru şi cu alte ţări Schimburile comerciale ale R. F. a Germaniei ciilor, prezentată de dr.
ve. se ridică la citeva m ilia rd e flicte asemănătoare cu Mexicul, Luigi Amendolo, specialist
d o la ri anual. P ro ie ctu l a m in tit
latino-americane Acestea consi­ in paleontologie şi psih­
urm ează să facă obiectul dezba­
deră că In cazul In care nu se analiză din Napoli. In ar­
te rilo r unui com itet de e x p e rţi
Iau măsuri imediate pe scară borele genealogic al spe­
gu ve rn a m en ta li, ale că ru i lu ­
internaţională. In cel m ult două ciilor - a remarcat savan­
c ră ri vor începe In 13 aj>rilie
la Paris. Societatea am ericană decenii vor trebui sâ-si trim ită cu unele ţări socialiste tul italian — există o d i­
dc dre|)t in te rn a ţio n a l recom an­ cetăţenii la muzeele din S.U.A. ferenţă fundamentală între
dă. Ia rîn d u l ei, ado|)tarea pe pentru â cunoaşte trecutul isto­ om, urs şî celelalte corni-
plan in te rn a unor legi severe ric al ţărilor lor. ,,Din secolul vore terestre, pe de o par­
pentru eradicarea unui astfel al 16-lea ţările latino-america- te, şi maimuţele care tră­
de tra fic. Num eroase obiecte de ne nu au mai fost atlt de in­ Schimburile comerciale ale tre aceste ţări a crescut cu 1968 1969 Schimbări iesc în copaci pe de altă
artă şi bogaţi; ale p a trim o n iu ­ tens prădate“ , declara un pro­ R.F. a Germaniei cu tarile 22,5 la sută, totalizînd 8 946,3 parte. In sprijinul tezei
lu i c u ltu ra l al m u lto r ţâ ri din fesor de artă de la Universita­ socialiste s-au derulat. In milioane mărci. Drept rezultat (milioane DM) Procente sale, dr. Amendola citează
tea Harvard. Obiectele din pe­ Export
Asia, Europa şi Am erica L a tin ă 1969, în mod avantajos pentru al acestei dezvoltări, balanţa în primul rind modificarea
sln t fu ra te sau d e teriorate de rioadele mnya şi precolumbia- comercială a RF. a Germaniei piciorului, identică la om
nâ slnt cele mai căutate de con­ această Iară. comerţul său cu Total 7304,5 3 946 3 +22,5
bande in te rn a ţio n a le . T ra fic a n ţii cu ţările socialiste a realizat şi la urs, dar diferită la
dispun de cele m ai p e rfe cţio n a ­ trabandişti Statui de 3-4 metri statele socialiste- caracterizîn ■ R.D.G. 1 432,1 2 198.3 53.5 maimuţă, precum şî scă­
înălţime ce cîntâresc tone. slnt un excedent de 2 479 milioane luqoslavia 1 360.0 I 666.0 22.5
te m ijloace si aparate, p o s ib ili­ du-se printr-o balanţă exce­ derea numărului de dinţi,
tăiate in bucăţi, numerotate şi mărci, ceea ce reprezintă o U.R.S.S, 1 093.7 ! 533,6 „ 41.3
tă ţi de tra n sp o rt p ra ctic n e lim i­ consecinţă a reducerii d i­
expediate la diverse destinaţii dentară. Importul vest-qerman creştere de 35,3 la sută în com­ Cehoslovacii 707.4 322.6 „ 16.3
tate şi de imense sume de bani paraţie cu 1968. mensiunilor maxilarului.
cu care m ituiesc cetăţenii resor- în continuare cu avize de expe­ din ţările socialiste (inclusiv România 740.5 729,4 - 1 , 5 Ipoleza existenţei unul
diţie dintre cele mai nevinova­ R.D.G. şi Iugoslavia) a crescut Ziarul citat publică in conti­ China 696.5 617.7 11,3
tisa n ţi ai ţâ rilo r vizate de con­ strămoş comun ol omului
te Astfel. în |>ortul New Or­ Polonia 592.6 611.6 +3.2
tra b a n d işti, ei se află in d ire c ­ in acelaşi an cu 182 la sută, nuare un tabel privind comer­ şi ol ursului o mai fost
leans se află în prezent un Unqaria 338.7 353.8 „ 4.5
tă legătură cu num eroase m u ­ transport de „maşini-unelte". In cifrîndu-se la 6 467,3 milioane ţul exterior al R F.G, cu ţările Bulgaria 303.3 246.8 emisă la sfirşîtul secolului
zee din diverse ţâ ri ole lu m ii, — 18,6 trecut, de un savant a ­
lăzile descărcate a fost găsită mărci, în timp ce exportul că- socialiste :
in special d in Statele U nite. U ­ însă o parte a fronlisplclului u ­ După cum rezultă din tabe­ Insulele Canore, insule de merican, Edward Bunter
nele muzee de aici au pinâ şl nul monument aparţinlnd cul­ lul de maî sus. în 1969 R.F. a în continuare un excedent al dimensiuni reduse, in imensi­ Cope.
po sib ilita te a de a comanda con­ turii maya ce a fost tăiat in exporlului în favoarea R.F. a tatea Oceanului Atlantic, in
tra b a n d iş tilo r obiectele pe care 1963 1969 Procente Germanici $i-a sporit în mod Germanici. J O MINI-ŞCOALA
40-50 de bucăţi. deosebit importul din C eho­ In im porturile vest germane, apropierea coastelor de vest
le doresc In prezent s-a desco­ (milioane DM) ale Africii, ou fost descope­
Autorităţile mexicane duc tra­ slovacia, luqoslavia $i Unqaria. schimburile comerciale cu ţă­
p e rit că In g a le riile de artă rite în 1402 şi au devenit ^ Cea moi mică şcoală
„H o usto n " au fost aduse recent tative cu Statele Unite in vede­ Exportul vest-qerman a cres­ rile socialiste au repre/enlai posesiuni spaniole din 1479.
numeroase obiecte de aur a|>ar- rea încheierii unul acord p riv i­ Import + 18,2 cut cel mai mult către R D.G. anul trecui. 6.5 la sulă. în Din punct de vedere adm i­ y din lume se află intr-unu
ţin în d c u ltu rii biza n tin e şi ca­ tor la retrocedarea obiectelor Tolal 5 471.65 6 467,3 Uniunea Sovietică $î Iugosla­ comparaţie cu 6.6 in 1968. din insulele de pe litora-
furate către ţările păgubite. R.D.G. 1 439,5 1 571.0 .. 9 1 via. Cu Polonia, schimburile Cxporlul a fost de 7 3 la sulă nistrativ, sînt două posesiuni
re se bănuieşte că au fost fu ­ ' *ul Scoţiei. Lo aceasta în-
„New York Times", citind surse U.R.S.S. 1 175,3 1 304.6 „ 11-0 comerciale in anul lrecul s-au faţă de 7.2 la sulă in 1068. ale Spaniei. Santa Cruz de
rate d in tr-u n m o rm în t de pe te­
competente, îşi exprimă scepti­ luqoslavia 622 0 926,0 „ 43.9 dezvoltat relativ slah. intr-ane Aproape o pălrimc din accsie Tenerife este capitala Insulei 1 vată o eleva şt predă o
rito riu l T urcie i. Deşi expuse in Tenerife, cu o populaţie de
m uzeu, obiectele nu sln t înso­ cismul faţă de aplicabilitatea u ­ Cehoslovac la 460,0 659.3 ‘ „ 49,6 văr. im porturile R.F. a G er­ schimburi revine R.D.G-uIui cu 150 000 de locuitori, lo cali­ \ singură învăţătoare In
ţite de nici un fe l de e x p lic a ­ nui astfel de tratat înlrucit pe Polonia 478.3 531.4 .. I M maniei din Polonia au crescu! care schimburile comerciale se \ insula părăsită de locui
plan intern nu există nici o lege România 416.4 464.0 ,. 11,4 desfăşoară pe haza unor p rin ­ tate climaterică şi turistică cu
ţii M in is te ru l C u ltu rii din T u r­ de natură să împiedice muzeele Unqaria 310.8 402.9 „ 29.6 simţitor faţă de exporturi dar cipii deosebite. In comparaţie climă blinda. ^ lorii ei in căutare de
cia în tre p rin d e dem ersuri pe sau colecţionarii particulari să China 341,2 344.2 . 09 balanţa comercială a R.F. a cu celelalte ţări socialiste. Portul oraşului Santa Cruz i lucru au rămas doar cite­
Ungă conducerea m uzeului a- achiziţioneze obiecte de artă de Bulgaria 212,0 206.6 —2.5 Germaniei cu Polonia prezintă (Agerpres) de Tenerife. va fam ilii şi mini-şcoalo.
m ln tit pentru a in tra în pose­ provenienţă dubioasă.
Redacţia |l administrado ziarului i Deva, «Ir. Dr. Petru Grota, nr. 35. Talefoone i 12317 şl 11273. Tiparul i întreprinderea poligrafi că Deva. 44069