Page 29 - Drumul_socialismului_1970_04

W
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
SECVENŢE INTERNATIONALE

! PAGINA A IV*a

m Veşti din tarile socialiste 1

£ Un nou raid al aviaţiei j

israéliens I
$
m Situaţia din Vietnamul de j

1 sud %

i mCurier, Atlas î

§ '
§
ANUL XXII. Nr. 4746 JOI 9 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

s \

Inaugurarea oficială a aeroportului \ \ TELEX \ \

\
\ \ \
s \
c o n t r a c t e s i
internaţional „Bucureşti-Otopeni" DK E X P O R T l
\
T R A N Z A C Ţ II
ţ
Întreprinderea «te co­ \
! merţ exterior „Auto-Trac- S
l
tor“ a încheiat noi con­
Miercuri o ovut loc mouguroreo oficială acestei construcţii - muncitori, tehnicieni neral ol partidului apreciază că această tracte care prevăd, prin­ t
o aeroportului internaţional „Bucureşti- şi proiectanţi din întreprinderi 51 institute importantă lucrare obligă Ministerul \ tre oiţele, exportul în \
Otopeni” , ceo moi mare poartă aeriană de speciolitate Tronsporlurilor să se ocupe cu toată oten- \ R. P. Chineză a 2 500 de \
o României Tovarăşul Nicoloe Ceouşescu. ceilalţi tío de dezvolloreo flotei oenene proprii, autocamioane şî autotu­
Lo maugurore ou luat porte tovarăşii oospeţ' sînt solutoţi de ministrul transpar- să 10 contocte cu cit mai multe companii ţ risme de teren, iar în \ ţ
Nicolae Ceauşescu, lori Gheorghe Mourer, turilor. Povel Ştefan Sînt. de osemeneo, străine pentru a se folosi din plin capo- \ Iran a unui număr în­
remorci cu
semnat do
Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Iiie prezenţi Cornel Burtică, ministrul comerţu­ citateo şi colităţile ocestui aeroport mo­ platformă fixă şi bascu­ I
Verdeţ, Florian Dânàloche, Constantin lui exterior, Alexandru Soboru. preşedinte* dern. Se recomandă studiereo şi volorifi-
Dragon, Petre l.upu, Manea Mânescu, Du­ le Oficiului Noţiono! de Turism. Constan­ corea posibilităţilor de dezvoltare a unor lante pe trei părţi. \
tranzacţii \
mitru Popa, Dumitru Popescu, Leonte tin Şendreo. directorul qeneral ol oviotiei activităţi in cooperore cu societăţi de no- l La rîndul ci. întrep rin­ !
Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vi leu, Şte- civile, inq, Nicoloe Mihoilescu, directorul viqoţie oerionă interesóte De osemeneo, derea „M aşincxport" a
\
se insistă asupra necesităţii de a se între­ perfectat noi
fon Voitec, Petre Blojovici, Miron Constan- aeroportul ui \
prinde cele mai eficace măsuri pentru ca cu partenerii comerciali
tinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Tovorăsul Nicoloe Ceouşescu taie pa;i* cărora le va S
lliescu, Ion loniţâ, Vasile Patilineţ, ion Stă - qlica inouqurolo in puternicele $i înde­ aeroportul să pootă asiquro deservireo S din Italia,
expedia aproape. 4 500 mo­ S
nescu, Mihai Marinescu. lungatele oplouze ale celor prezenţi. complexă o avioanelor, să se focă totul \ toare electrice cu rotor
Prezenţa tovoroşului Nicoloe Ceousescu, In holul mare ol oeroqorii. oaspeţilor pentru o exemplară siguranţă a circulaţiei, Î11 scurt circuit. Dc a- I
o celorlalţi conducători de portid si de le este prezentat, cu ojutorul unor moche­ sotisfăcîndu-se ireproşabil condiţiile mo­ \ >cmcnca, întreprinderea ţ
stot la inouquroreo oficiolă o modernu­ te şi grafice, ansamblul de obiective care deme de circulaţie, corespunzător celor ..Mccanocxport" va expe­
lui aeroport constituie o expresie o inte­ olcătuiesc aeroportul. In continuare, oas­ moi mori aeroporturi internaţionale 5e fac 1 dia în Austria. Cehoslo­ ţ
resului si grijii fotă de modul în core sint peţii sini invitaţi so parcurgă itinerorul totodată recomondări co unităţile de de­ \ vacia. Cuba. Franţa, Iran
alice \
reolizole obiectivele destinate dezvoltării destinat deservirii posaqerilor. Sînt pre- servire din oeroporţ să corespundă cerin­ şi Italia, prăjini dc foraj,
multilaterale o economiei noastre socia­ zentote soluţiile adoptate pentru simpli- ţelor călătorilor, să le satisfacă printr-o \ piese de schimb pentru ţ
liste. ficoreo operaţiunilor necesitate de marco bună oprovizlonore cu produse diverse $i 1 rulouri compresor,
In foto complexului oeroporluor. oospe- ofluenţă de pasageri pe acest aeroport Se de eolitote Prm complexul de măsuri ce 1 dc cablaj din oţel, dife­ \
tii sînt întimpmoţi de un more număr de vizitează apoi solonul de primiri oficiale se vor lua - o subliniat tovorăsul Nicoloe rite armături sanitare din 1
1
lucrători oi navigaţiei aeriene — piloţi, Pe parcursul vizitei, tovarăşul Nicoloe Ceouşescu - aeroportul „Bucureşti-Olo- ! alamă, motoîncărcătoarc s
meconici, novîqotori, rodiotelegrafişti de Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid peni" trebuie să asiqure o octivitote ren­ Vizitatori in expoziţie. şi alte produse.
bord, inqineri $î tehnicieni din secloorele şi de stot fac aprecieri pozitive cu privire tabilă 1
de deservire Io sol, de veterani oi oviaţiei lo aspectul aeroportului, colitotea lucră­ \ O NOUA i n v e n ţ i e l
Deschiderea expoziţiei documentare consa­ ! La Grupul industrial de \
civile româneşti - precum şi de reolizolom rilor, valorificarea spaţiilor. Secretoru! qe- (Agerpreş) ROMANEASCA \
\ foraj extracţie din Moî- \
! neşti a fost înregistrată \
n valoroasă invenţie : un \
M ETALUL HUNEDOREAN | j asistenţei medicale a popu- I crată centenarului naşterii lui TI. lenin \ rcductor de turaţie, adap­
continuă a |
îmbunătăţirea
\
1
tabil la toate tipurile dc
care \
! laţiel presupune o perina- j turbine dc foraj. unor
permite realizarea
j nentă perfecţionare a cadre- | Ieri, în sola clubului U.J.C.M. lo vermsoj le sînt prezentate înflâcăiot lo lupto pentru reo- regimuri intensive dc să- \
lizoreo aspiraţiilor de libertate,
j lor medico-sanltare. tehnico- i din Devo a ovut loc vernisa­ dote despre piesele aflate in pentru eliberarea socială şi na­ \ par«. superioare celor s
creşte- j
j rea nivelului lor
M A R C A G A R A N T A T A ■ profesional. Pe această linte j jul expoziţiei documentare con- expoziţie de către Mirceo Va­ ţională o maselor populore Hm 1 cunoscute pînă acum. A- \ i
leo, directorul Muzeului jude­
noşteru
socrato centenarului
ccst tip dc rcductor folo­
i se înscrie şl iniţiativa Dfrec- ■
întreaga lume.
ţean.
lui Vladimir Mici Lemn Expozi-
j ţiei sanitare a judeţului nos- I ţio se însene în şirul amplelor Exponatele - documente, Revoluţio proletariatului rus l seşte în lucru un sistem l
cinematic inedit, caracte­
j Iru de a deschide la Hune- j manifestări ce au loc in judeţ facsimile, fote-ro&i - ne- intro­ o avut o Influenţă puternică ‘n rizat prin(r-o construcţie
I doara un**curs de scurtă du- j pentru cinstirea ocestui memo­ duc în otmosfera vieţii şi ac­ întreaga lume. Spiritul de so'i- siniolă. fapt carc-i perm i­ t
Calitatea - etalon sintetic al eficienţei Pornind de la aceste considerente, re d a c ­ I rată pentru pregătirea mc- j rabil eveniment sărbătorit pe tivităţii celui ce o fost organi­ doritote cu Morca Revoluţie te adaptarea la toată ga­ ţ
întregii activităţi economice, indicator dina­ ţia ziarului nostru deschide rubrica „M ETA­ j dicilor, reîmprospătarea cu- i toate mendionele globului zatorul şi conducătorul primu­ Sociolistâ din Octombrie re­ \ ma dc diametre de găuri \
j noştînţelor dobîndite în fa- |
prezintă o identitate de aspi-
mic al gradului de valorificare a muncii so­ LUL HUNEDOREAN - MARCA GARANTA­ ! cultate, mai huna orientare ! Lo festivităţile de deschidere lui stat socialist din luine roţii ale closei muncitoare de dc sondă. In plus, ci poa­ >
Inco din primii ani oi octi
te fi folosit şi la forajul cu
ciale, pirghie de bază în satisfacerea cerin­ TA", în cadrul căreia îşi pro p u n e să a b o r­ i a activităţii lor practice. ! au porticipot tovarăşii Lazăr vitoţii sole. Lenin s-o rempreo* pretutindeni, reprezintă victo­ \ jet — posibilitate exclusă \
David. secretor ol Comitetului
ţelor tot mai complexe ole economiei naţio­ deze pe larg p ro blem atica şi im p lica ţiile le­ judeţean de partid, loon Sirbu, ca un eminent teoretician ol ria ideilor leniniste. Un docu­ \ altor utilaje — evitînd
nale şi in creşterea nivelului de trai - o gate de îm b u n ă tă ţire a calităţii m etalului, să şeful secţiei de propagondo a marxismului şi neînfricat luptă­ ment semnificativ ¡I constituie \ pierderile mari dc pre­ \
siune din sistemul hidra­
fost ridicata de con du cerea p a rtid u lu i nos­ evidenţieze eforturile şi pre ocu pările co le cti­ Comitetului judeţean de portid. tor pentru couza clasei munci­ exponatul privind mitingul ulic dc săpare. \
muncitorilor dm Valea
Jiului
toare. Mai tîrziu, în perioada
tru la ron gu i de problem ă de stat, de sar­ velor de muncă, ale specialiştilor şi o rg a n i­ j Cursuri Viorel Faur, prim-secretor al revoluţiei din anul 1905, Lenin pentru pace şi solidaritate cu \ \
Comitetului judeţean ol U.T.C.,
cină centrală pentru fiecare om ol muncii, zaţiilor de po rtid în acest dom eniu, să re­ 1 loan Ardeleanu, prim-secretor a trosot sarcinile partidului co revoluţio proletoriotuluî rus \ F O T B A L
pentru toţi factorii de răsp un dere din e co ­ leve experienţa îna intată şi ne ajunsu rile e ­ | de perfecţionare ol Comitetului municipol Devo orgonizotor si conducător al Documente ale vremii (cu- l \
RO M ÂN IA — R. F. A
nomie, pentru toate organ izaţiile de portid xistente. să con tribu ie Io m obilizarea tuturor ol P C R , primorul municipiului. clasei muncitoore, arătînd că vîntări, articole de ziore ş.a,), \ GERMANIEI : 1-1 \
Clemente Constandin, preşe­ datona fundamentală o por- consemneoză preocupările lui
N ouo lege cu privire Io osigurarea şi c o n ­ forţelor din ca d ru l C o m b in a tu lu i siderurgic V. I. Lenin privind problemele l t
dintele Comitetului [udeţeon tidului este de o mobilizo şi de
trolul calităţii pro du selo r statueoză cod rul şi Centralei in du striale H u n e d o a ra pentru I pentru medici pentru cultură şi arta, Marja o uni forţele proletoriotuluî. tineretului, construcţiei stolului ţ Aproape 80 000 dc spec­ \
sovietic, pentru colaborarea cu
necesar pentru con cen tra rea şi in te n sifica ­ a ridica valenţele calitative ale m etalului Io Cretu, vicepreşedintă o Consi­ preootindu-l în vederea asal­ olte partide comuniste s¡ mun­ \ tatori ou urm ărit miercuri \
rea efo rturilor tuturor colectivelor în scopul nivelul unui produs ab solut g a ra n ta t, pur- liului judeţean ol Frontului U- tului împotriva absolutismului in nocturnă meciul am i­
cal dc fotbal dintre echi­ \
îm bun ătăţirii ge nerale a calităţii, pentru ca tind o marcă de prestigiu atit în ţară cît şi nitoţii Socioliste. reprezentant! ţarist. Din oceostâ perioada citoreşti. pele R. F. a Germaniei şi
In concepţio orgonizăni ex­
i La acest curs participă me~ ai organizaţiilor de Tnaso şi o b ­ dotează un document în core l \
Romanici.
Jocul s-a în­
fiecare produs să poarte girul unor înolte Io export S dlcl de la dispensarele de şteşti. Lenin se refera Io otitudineo poziţiei apare co foorte inte­ cheiat cu un rezultat de \
perform anţe tehnice, fu n cţio n a le şi e c o n o ­ Publicînd an cheta de faţă. redacţia zia­ i întreprinderi miniere si si* Evocind viaţa şi personolita- pozitivă a poporului român Io­ resantă ideeo ilustrării cente­ \ \
mice. rului nostru invită cadrele de conducere, : derurglce din Lupeni, Petri- teo lui V. I. Lenin, însemnă- tă de marinarii de pe vasul narului prin frumoase exponote 1 egalitate: 1-1 (1-1). Pen­
tru echipa noastră a în­
Aceste deziderote generale devin pentru speciolîştîi. maiştrii şi muncitorii, o rg a n iz a ­ ■ Ia, Anlnoasa, Ghelar. Hune* toteo aniversarii centenarului, „Potemkin'V f i fotei ¡ce I ăcri* Ncagu. Partida s-a \
Expoziţia, deschisă în soln
producţia de metal a Hunedoarei un impe­ ! doara, Călan şi altele. Pe I tovarăşul loon Ardeleanu o de- Marea Revoluţie Sociolistâ clubului U.J.C.M., se bucură de desfăşurat pe stadionul s
ţiile de partid Io un larg, perm an ent şi fruc­ lingă cursurile teoretice din Octombrie, condusă de \
rativ primordial, determinat de rolul hotărî- cursanţii electueazâ zilnic clorat deschisă expozitio d o ­ partidul comunist făurit de Le­ o însemnată afluenţă de pu­ ! ..Necliar'1 din Stuttgart. \
tor al acestuia în ridicarea nivelului tehnic, tuos d ialo g pe această vastă şi m a jo ră te­ ore practice, cu prezentare cumentară Vizitatorilor prezenţi nin, a rosunot ca un îndemn blic. 0
al productivităţii, eficienţei şi calităţii în în­ mă care este îm b u n ă tă ţire a calităţii m e ta lu ­ de cazuri clinice, in special
treaga economie naţională. lui. din patologia specifică în ­
treprinderilor judeţului nos­
tru. probleme de boli profe­
sionale. intoxicaţii, urgenţe Festivalul naţional al fanfarelor
niedlco-chirurgicale etc.
lehnologii perfecţionate, dici cu înaltă calificare de stituirea comisiei judeţene ce se va ocupa de organizarea
Prezenţa cadrelor de me­
Marţi, la Consiliul judeţean al sindicatelor a avut Ioc con­
Institutul medico-iarma-
la
ceufic din Cluj, sub condu­ prim ului festival zonal al fanfarelor dc amatori dc la oraşe
cerea eoni dr. losli Suciu. i şt sale. Organizai de Comitetul de Stat pentru Cultură şl Artă
centrul vast de Informare Şi în colaborare cu Consiliul Central al U.G.S.R.. Uniunea Na­
aplicate cu maximă ţie, precum şi bogata bază ţională a Cooperativelor Agricole de Producţie. M inisterul în ­
documentare pus la dispozi­
văţământului. C.C. al U.T.C. şl Uniunea compozitorilor, festi­
de învăţâmînt pe care o o ­
valul are ca scop dezvoltarea activităţii fanfarelor de ama­
feră secţiile spitalului din tori din ţara noastră, reînnoirea unor tradiţii legale de exis­
Hunedoara ¡şi aduc din plin tenţa acestora. înfiinţarea unor fanfare noi.
Ia festival pol parlicîpa fanfarele cluburilor, caselor de
contribuţia la buna pregăti- j
rigurozitate re a cursanţilor, la reuşita 1 cultură ale sindicalelor, şcolilor profesionale şi căminelor cul­
turale. In judeţul nostru, fa2a zonală se va desfăşura intre
acestei valoroase Iniţiative.
8 şi 9 august la Petroşani.
MARGARETA CHIOREANU J
Í
Oţeiorii hunedoreni troversea- spus tovorăşu! ing. Nicolae şi întărire a controlului pe loze,
ză ultimul on ol cincinalului în Gâvânescu, şeful oţelăriei Mor- o rezultot o desfăşurore mai
condiţiile unor răspunderi deo­ tm n r. 1. Secţia noostră, core riguroosă a proceselor de elobo-
sebite. Concomitent cu reolizo- produce o more conhlate de rore şi turnore, cu influenţă d i­
reo celui mai înalt nivel de oţel carbon de ca fi ta te, aliat şi rectă osupro colităţii. In primul mai găsit. Pînă la plecarea tre­
producţie - peste 3 milioone slob aliat, o inreqistrot din trimestru, progromul sorfimeniol nului rămăseseră cîleva minute.
tone de oţel. din core 200 000 couzo nerespectării tehnologiilor, In t r e MIRAI Ş l REALITATE Am pornit in căutarea lor.
a fost reolizot în proporţie de Le-am văzut dincolo de două
tone aliot - oţeiorii au datoria cel mai ridicrjt procent de rebut 99,4 Io sută, procent ce consti­ j>croane slind dc vorbă cu nişte
so aducă îmbunătăţiri conside­ - 1,49 Io sută - iar beneficiarii tuie ceo moi bună reahzore a străini. Le-am făcut semn. Dar
rabile structurii sortimentale şi din ţoră au reclamat co rebut noastră. Ilustrativă este scăde- au venit şi cci doi cu care dis­
calităţii metalului, so determine 0.24 Io sută din oţelul produs. reo în dinamică occentuată a Transformările profunde core cutaseră. Erau... „români".
prin aceasta ridicarea perfor­ De bună seamă că oceste de­ procentului de rebuturi. Fotă de au avut loc în ţara noastră în fel progresul rapid al României nimic pentru a-şi atinge scopul, adresa ţârii. .Spre a-.şi atinge M-au întrebat dacă nu răminem
manţelor tehnico-economice şi ficienţe trebuiau lichidate cu 1,49 Io sută în onul trecut, pro­ sfertul de veac ce s-a scurs de socialiste „Miracolul*', însă, es- pentru a-şi „procura“ argumen­ scopurile mîrşave. oameni \Ţn- la Viena că ne pot caza. După
le o realitate \ ie, palpabilă, de
reducerea consumului de metal hotărîre pentru o putea trece la centul de rebuturi a scăzut la la eliberarea de sub jugul fas­ necontestat — i^eniru cine vrea te pe care sâ-şi clădească min- tluţi unor agenturi străine sc ce am plecat, soţia mi-a spus
in construcţia de maşini, in îndeplinirea noilor sarcini calita­ 1.17 Io sută în ianuarie. 0,37 in cist, dezvoltarea impetuoasa a s-o vadă o realitate pe ca­ cuina ş[ calomnia la adresa ţâ­ dedau la acţiuni jjrin care sâ-i că cei doi le-au condus inten­
toate ramurile economiei, creş­ tive. februorie şi 0,73 Io sută in economiei, ştiinţei si culturii — re o făurim fiecare dintre nni rii noastre. Arsenalul de m ij­ determine pe diferiţi cetăţeni ţionat la alt peron ca să piar­
loace cuprinde denaturarea ne­
terea prestigiului mărcii oţelului Trei focton au fost determinaţi martie şi scontăm să coborim şi concretizare a politicii consec­ prin munca noastră, e^le Irans- ruşinată a realităţii, minciuna, rumâni aflaţi În afara graniţe­ dă trenul, că le-au proinis să
românesc pe piaţa mondială. în schimbarea situaţiei. In primul mai mult în viitorul apropiat vente a partidului şi stalului lor ţârii să-şi părăsească pa- rămfnă în Vicnă unde Ic asi­
Aşa cum rezultă din concluziile rind ţin să remarc eforturile Ceeo ce moi trebuie retinut este nostru de edificare a noii so­ gură locuinţă şi nu numai pen­
conducerii combinatului pentru
unei ample analize făcute de că oceste scăderi s-ou obţinut cietăţi socialiste — au fâcut co tru o noapte, ci definitiv. N u ­
îmbunătăţi rea aprovizionării teh-
consiliul de administraţie ol în principal pe seamo îmbună­ România să fie cunoscuta şi să mai să-şi arate intenţia de a râ-
se bucure de prestigiu pe toate
Centrolei industriale Hunedoaro nico-materiole. Des« ou existo*, tăţirii colităţii otelurilor oliaie si meridianele globului. Succesele Experienţa tristă a unor transfugi pribegi prin lume mîne Au sj^us că ii sc oferă
osupro nivelului general ol coh- multe dificuhăţi am fost totuşi carbon de eolitote condiţii bune de lucru unde vor
toţiî produselor, otelâmle sint asiguraţi permanent cu contităţi Pe acest teren cîştiqot cu obţinute |>e calea industrializă­ cîşligu mult, că-şi pot cumpă­
încă depozitore ole unor incon corespunzătoare şi în structura multe eforturi avem de purtat rii socialiste a ţării, a făuririi ra maşină. Au promis marea
necesară de fier vechi, fontă, unei agriculturi moderne, rid i­ cu sarea cn să le ademenească.
lestabile rezerve calitative, qene* in continuare o bătălie si moi
feroolioje. In al doileo rînd. in­ susţinută pentru colítate Putem carea continuă a standardului inincrca în vjaţâ a |dnnurilor Cînd ne-am întors de la Paris,
rate fie de existenţo unor teh­ tervine creşterea copocităţii de şi trebuie să facem progrese in de viaţă al întregului popor, îndrăzneţe, realiste, elaborate declaraţii — chipurile reale — Irîa Iată ce ne relatează tova­ după 12 zile. pe unu! dintre ei
ale unor transfugi, oameni con­
nologii depăşite de cerinţele pregătire o trenurilor de turnare, special pe linia stăpîninî şi per­ progresul uriaş realizat în toa­ de partid pentru dezvoltarea damnaţi de legile statului nos­ răşul Anstotcl Chiţimia dm Idc- l-am întiln it din nou In gara
tehnicii modeme, fie de neres- prm punereo in funcţiune a unei fecţionării operaţiilor de dez- te domeniile Intr-o perioadă continuă a societăţii socialiste tru, decăzuţi ptnă la cca mai va, despre asemenea tentative : Viena. Se ocupa tot cu aşa ce­
pectnreo disciplinei tehnologice noi hale şi extinderea utilizăm oxidare, respectării temperatu­ istorică scurtă au trezit admi­ pe pămintul sini vechi al Româ­ de jos treaptă a societăţii, care ..Am făcut împreună ru soţia va. Era un transfug plătit. îşi
şi de lucru, reflectate în procen­ plăcilor termoizolonte In al trei- rilor şî vitezelor de turnore in raţia lumii întregi Personali­ niei. şi-au vlndul dragostea de pa­ o călătorie la l ’aris, la invita­
tul de rebuturi core totolizeoză leo rînd. dor nu în cele din ur­ ţia unor cunoscuţi. In gara \'ie­ zicea Ardeleanu iar pc celălalt
funcţie de prescripţiile tehnolo­ tăţi marcante din diferite stole, Mucccscle poporului nostru nu trie. Ei încearcă sâ-i ademe­ rta am mers împreună cu încă
pe onul trecut, numoi Io oţeiorii mă. este vorba de îmbunătăţi­ giei şi specificilotea fiecăiîi care ne-au vizitat ţara. şi-au Mnt însă pe placid cercurilor nească şi |je cetăţenii români a­ un cetăţean român, care mai fu­ spunea că-1 cheamă Munteanu.
aproope 36 000 tone de metol. rea disciplinei tehnologice, o mărci de otel. ex|jhiviat nu o dată admiraţia reacţionare, care încearcă |jc flaţi temporar in străinătate sese In străinătate, la casa de Cînd a : văzut că nu reuşeşte
in diminuorea valorii metolur- ordinii şi conştiinciozităţii in L. VISKI faţă de realizările harnicului toate căile să denatureze reali­ prin promisiuni de cîştiguri ne­ • h im b . Soţia a rămas cu o to­
qice, o purităţii şi proprietăţilor muncă, unde putem spune că nostru popor. Sini succese cu tatea despre România sociali- muncite. pc unii dintre ei. cre­ DRAGOŞ CĂLIN
s-o făcut un soit apreciabil care ne mindrim pe drept cu­ varăşă din Bucureşti şi s-an
lizico-meconice ole otelurilor. lâ, aruncind praf In ochii opi­ duli, reuşind sâ-i atragă în an­
Din îmbinarea ocestor ele­ ' înt Presa străină a scris, şi plimbat prin gară, pe lingă li­
- Anomaliile vizeozâ în mare mente. completate cu măsurile fl-l-iillli.V.lilliliVffiTB» mai scrie încă, despre ,,miraco­ niei publice. Lefegiii acestor turajul lor. j>entru a le smulge nia unde trebuia să gareze tre­
măsură colectivul nostru - ne-o de oerfectionore o tehnolooiilor lul românesc" recunoscitul asl- cercuri nu se dau In lături de la apoi declaraţii calomnioase la nul. Cinci m-am întors nu le-am (COWlNlMgf IN PAO. o i ot