Page 3 - Drumul_socialismului_1970_04

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4739 ® MIERCURI 1 APRILIE 1970 3

veţi prim i după ce se va face
IN D U S T R IA D I A L O G C U C I T I T O R I I calculul eficienţei lo r econo­
mice şi vor fi aprobate. Acest
lucru a lost explicat, ne spu­
nea inq. Sl.îrcescu. a u to ru lu i
principal a! in ova ţiilo r.
A le xan dru Bodar — Simerîa.
Florea Pîrvu — Haţeq. A n ­
N icolae Hocman — Deva gaja ţii care au o vechim e ne­ Din scrisoare nu aln înleles de­ Sofia Soica ■— T irnava dc
Leqca p rivind
adm inistrarea
H U N E D O R E A N Á qlcm enlarea ra p o rtu rilo r d in tic în treru ptă în muncă în aceeaşi spre care înlre prin ri? re e vo r­ Criş. Legea pensiilor, la art. 15,
fondului lo caliv dc stat şi re-
p re ve d e : „A n g a ja ţii caro nu
ba. Pentru suma încasată aii
întreprindere, (le 10 ani, îm p li­
p ro prie tari si chiriaşi, la art. nită la data ap lică rii noului p rim it un bon. Dacă lu crăto­ îndeplinesc con diţiile de vech i­
me prevăzute peni i u obţinerea
48, prevede : ..Suprafeţele lo ­ sistem de salarizare au dreptul, ru l a calculat greşit, conside­ pensiei integrale pentru lim i­
cative din clă d irile p ro p rie la lc aşa cum prevede leqea, la un. răm că şelul dc unitate a pro ­ tă de vîrslă au dreptul la nen­
42,5 m ilioane kVVh energie e­ de stat construite de în tre p rin ­ spor dc 5 la sută. De exemplu, cedat bine că l-a corectai. Nu
lectrică. De asemenea valoa­ vedem m o tivu l supărării riv. sie, lo îm plinirea vîrslclo r de
deri si organizaţii economice dacă un angajat are un salariu
rea ch e ltu ie lilo r neeconomîcoa- ta rifa r de încadrare de t 500 In fo rm a ţii asupra p re ţu rilo r 62 ani. bârbalii si 57 ani. fe­
se care au dim inuat acum ulă­ de stal din fonduri proprii, a- lei. va prim i un spor de ve­ pentru lu cră ri de genul căro­ meile, dacă au cel puţin 10
rile com binatului in 1969 sc r i­ flatc în adm inistrarea lor. se ra v-au fost făcute pu teţi so­ ani vechim e în muncă".
R ezultate p o zitive >>e lin ia dică la aproape 112 m ilioane repartizează de către conduce­ chime de 75 lei. licita de la conducerea u n ită ţii Penlnt a vă putea dovedi ve­
eficien ţe i economice, p rin u ti­ lei, din care 98 m ilioane lei rea acestora numai angajaţilor Adresa pe care ne o s o lic i­ de care aparţine atelierul re s -' chimea în muncă trebuie să
lizarea c ît m ai raţio na lă a pierderi din rebuturi, 8 m ili­ lor. C ontractul de înch irie re a taţi n-am aflat-o încă. Vă vom pectiv. prezentaţi acte. Dacă puteti
fo n d u lu i de pro du cţie a o b ţi­ oane lei pierderi din casări şi suprafeţelor locative prevăzute da de ştire îndată ce vom fi face dovada cu acte că aţi lu ­
n u t şi C o m b in a tu l sideru rg ic declasări de m aterii si m ate­ în artico lu l de mai sus este In nosesia ei. D um itru Cazan — Simerîa. crat cel puţin 10 ani. atunci
Hunedoara. A cu m u lă rile de riale. producţie nelerm inată si accesoriu al con tra ctulu i c)e V la lcu I. M iinleanu — Că­ C onducătorul In lre p rin d e rii un ­ aveţi dreptul la pensie Incom ­
165 lei o b ţin u te de această produse şi 3 m ilioane lei a­ munca. lan. Sînt considerate ca fiind de lu craţi ne-a com unicat că pletă nenlru lim ită dc vîrslă,
m are u n ita te în anul trecut, la menzi şi penalizări. Peste 3,6 In cazul in care contractul vechim e în muncă şi perina dre pturile de autor pentru in o­
fiecare 1 000 Iei fo n d u ri de m ilioane lei pierderi din rebu­ de muncă încetează din in iţia ­ (lele în care cel în cauză a v a ţiile la care vă re fe riţi le N. ZAMFIR 1
prod >4 ie. sînt m ai m a ri com ­ tu ri s-au Inreq islra t şi la Uzina tiva sau din vina an qa jaliln r. îndeplini», serviciul m ilita r în
par;. 'U cu anul J9G5 cu 51,4 „V ic to ria " din Călan. aceştia sînt obligaţi să elibe­ termen, a fost concentrat, m o­
la sută, p rin creşterea va lo ­ Nu putem trece cu vederea reze locuinţa deţinulă, in te r­ bilizat sau a fost prizonier.
r ii fo n d u rilo r fix e şi c irc u la n ­ nici faptul că însemnate fon­ metronom si... N .T.S .“ men de 6 luni de la încelarea Dumneavoastră, avînd o vech i­
te cu num ai 15.7 procente. du ri fixe supuse am ortizării TI c o n tra riu lu i de m uncă". me In muncă de 30 ani si vlrsla
Determ inată in creşterea stau nefolositc. Astfel. în u lti­ Pentru o c il mai bună cunoaştere a norm elor de C hiriaşul esle ohljqal. ca ne dc 60 ani. puteţi solicita scoa­
beneficiului a fost micşo­ mul trim estru al anului trecut tehnică a secu rităţii m uncii de către tin e rii m uncitori lînqă plata chiriei, să sunor- terea la nensie pentru lim ită
rarea c h e ltu ie lilo r de p ro d u c­ valoarea acestora se ridica la de la Preparaţia Pelrila, com itetul U.T.C. de aici. in 1c partea ce-i revine din che l­ de vîrslă. fdbrkd chimică
ţie la m ia de lei pro du cţie peste 20 m ilioane lei la Com ­ colaborare cu com itelui sindicatului, a orqanizat o în ­ tu ie lile comune de folosinţă. T rifan Carol — Petroşani.
m arfă realizată cu 53 lei, p rin binatul siderurqic Hunedoara trecere pe această temă. In titu la tă ..Intre metronom Toate aceste o b lig a ţii vă revin Um orul pe care n i-1 trîm ile ti
reducerea co n su m u rilo r spe­ Şl peste 5 m ilioane lei la Uzi­ şi... N.T.S.*, întrecerea a atras la start 27 de tin e ri lă ­ Si dv. N eînţelegerile oe care este tradus din ziarul francez
cifice de m ateriale, sporirea na .V ic to ria “ Călan. cătuşi, electricie ni şi preparatori. A ii dat răspunsuri le ave|i cu p riv ire la plala c h i­ J'H u m a n itc". N u-I pulem pu-
p ro d u c tiv ită ţii m un cii, perfec­ hlica sub semnătura dv. A r în ­
In d icii de utilizare extensivă bune lăcătuşii A l. Schuitz, C. loniţă , Ch. Tudose, elec­ rie i trehuio să le cla rific a ţi cu
ţionarea proceselor tehnologice semna să ne facem com plici
a fondului de tim p disponibil tric ie n ii I. Szabo. Ch. lo rgulan şi preparatorii D. Pro- adm inistratorul de la în tre p rin ­
şi o m ai bună organizare a la com pilare.
al m aşinilor, u tila je lo r şi insta­ bagea şl V. O priţa. derea unde lucraţi.
p ro d u cţie i şi a m un cii.
la ţiilo r de prelucrare a m etale­ (Jrăstie
Realizarea unor acum ulări
lo r Sn anul 1969 au fost re n li-
suplim entare a fost in flu e n ţa ­
tă po zitiv şi de utilizarea mai zafl în proporţie de numai 45.1
la sulă la C om binatul sid e ru r­
completă a fo n d u rilo r fixe. qic Hunedoara. 53.5 ta Uz;na PERMANENŢE
Pentru exem plificare m enţio­ ..V icto ria " Călan şi 50.7 la f a ­ „Luna cârtii
năm faptul că indicele de u ti­ strada Codrului nr. 24
brica chim ică O răşlie.
lizare al capacităţilor de pro­
ducţie a crescut substanţial în E xistă rezerve şi în ceea ce sQcial-poiitice in te rp re ţi, în special pe cei bă cu tovarăşul Tosif Mercen,
acest cincinal la furnale şi oţo- priveşte accelerarea vitezei de m ai tin e ri. Nc ocupăm în tr o d ire c to ru l c lu b u lu i, dinsu l ne RECRUTEAZĂ CANDIDAŢI pentru şcolile profesionale şi u­
lă rii. In acelaşi tim p. viteza de ro ta ţie a m ijlo a ce lo r c irc u la n ­ (UMMU DIN fAO. I) m are m ăsură de problem u- inlorm a că deşi întreprinderea cenicie la locul de munca, in meseriile de :
rotafie a m ijloacelor circulante te — p rin lichid are a sto cu rilo r pentru tineret“ cheie. m obilizarea oa m e/iilor. „M a rm u ra ” arc cîţiva a rtiş ti - operatori mase plastice ;
s-a accelerat cu o zi. Astlcf. su p ra n o n n a tive care sc m en­ P en tru aceasta, cu u n ii am am atori in form aţia de Icahu.
cu aceleaşi m ijloace utilizate ţin încă la un nivel rid ic it. Pentru intensificarea iese m are parte d in tim p u l lo r stat de vorbă personal (cu lo tuşi conducerea acesteia nu - lăcătuşi mecanici A.M.A. ;
au putut spori a lit producţia A stfe l, la C o m binatul s id e ru r­ a c tiv ită ţii de educaţie lib e r fru m o su lu i a rtis tic ? m e m b rii orchestrei dc m uzică a v e n it niciodată la clu b să
cît şi acum ulările. gic H unedoara valoarea stocu­ social-p olilicâ şi m oral- Un real s p rijin ar putea veni uşoară oare lucrează în ca d ru l vadă cum se desfăşoară m u n ­ - electricieni
rilo r sup ran orm ative de 46 m i­ şi d in partea co n d u ce rilo r ce­
Un alt exem plu pozitiv ii cetăţenească a tin e re tu ­ a te lie ru lu i). Pc u n ii i-am favo­ ca cu ltu ra lă A r fi bine, pe
lioane lei Ia m ijloacele ca ic
constituie şi Uzina „V ic to ria “ se normează a făcut ca v ite ­ lui. C om itetul judeţean lo rla lte un ităţi din o ra ş : co­ riz a t în schim bu ri, astfel ca să v iito r, ca m ăcar o dată în tr-u n pentru şcolile profesionale.
Călan care, cu aproape aceleaşi za de rotaţie să încetinească al U.T.C. organizează, 'n opera tiva meşteşugărească nu fie îm piedicată o de pla­ trim e stru , asemenea vizite să
m ijloace de producţie,' şi-a spo­ cu peste o zi faţă de plan şi aprilie 1970, „Luna cărţii „S tre iu l“ . I.G .C.L., liceu. sare. un spectacol la club. !n aibă loc A ltfe l s-ar sim ţi im ­ - frezori ;
rit In cincina lu l actual acumu­ să se dim inueze vo lu m u l acu­ social-politice pentru ti­ „L a U M M.R. S im ena. nc lim ita tim p u lu i p a rtic ip la p u lsio n a ţi şi oam enii. - strungari ;
lă rile de peste 2 ori, reducînd m u lă rilo r ce re vin la 1 000 lei neret*. spunea tovarăşul director sim pozioanele şi film e le cu ca­ „A şteptăm la fo rm a ţiile c lu ­
che ltuielile dc producţie cu 21 fo n d u ri circulante. In ziua de 2 aprilie, G heorghe Zilelor, conducerea racter tehnic". b u lu i cîleva din fun cţio n a re le - operatori chîmîşti ;
de lei 1^ mie, îm bunătăţind in ­ prolcsori de ştiinţe so- în tre p rin d e rii s p rijin ă a c tiv i­ In adevăr, din constatările Bazei dc ap rovizion are 12 a
dicele de utilizare al capacită­ îm b u n ă tă ţire a u tiliz ă rii fon­ cia l-p o litlcc vor prezen- tatea c lu b u lu i in p rim u l rînd noastre am dedus că da to­ C A P , de la 1 C M . (în spe­ - sculeri matriţeri ;
ţii furnalelor cu 4,6 la sulă şi d u rilo r fix e şi circu la n te in 1a tin e rilo r din Deva, în ceea cc priveşte baza m a­ rită s p rijin u lu i deosebit ve­ cia l pe solistul vocal şi c h i­
*ccclerind viteza de rotaţie o întrep rind eri va putea perm ite Hunedoara, Petroşani, O- te ria lă (exem plu : m e m b rii n it din partea conduceri: tarist A drian Popa, recunoscut - operatori produse mase plastice ;
ni ^ a c e lo r circulante cu 3 zile. realizarea unor producţii şi a- răştic şi Brad cărţile ,.r c- te a tru lu i de păpuşi etc.). In - U NI M R.. a cţiu n ile c lu b u lu i pe n tru c a lită ţile sale de in te r­
ru m u lă ri în plus cu aceleaşi tru e ît ce rcu rile m erg bine. se bazează în p rim u l rînd pe - mecanici întreţinere
•yr că exem plele pozi- nin despre tin e re l“ . „A - pret) Un s p rijin substanţial
1 /'p-oa continua. Trebm c fo n d u ri dc pro du cţie şi fă.ă m in lirt despre le n in “ şi ne-am axat in p rim u l rînd a- oam enii v e n iţi de la nceaslâ a r putea veni şi d in partea ca­ pentru şcoli cu ucenicie la locul de muncă.
^ t(mâm insă că rezulla- in v e s tiţii sup lim e ntare „Un veac do Irăm înlări le n ţin pe fo rm a ţiile de cor şi uzină Dar pe ntru o a c tiv ita te d re lo r in ginereşti d in u n ită ţile
/ r ţy putut fi şi mai bune D in exem plele prezentate sociale* rle Lucreţiu Pă- fan fa ră. Deoarece vechiul d ir i­ c u ltu ra lă bogată, acelaşi s p ri­ economice ale oraşului, m ai
/ J s. ar fi m obilizat şi alte de la unele din rele mai m ari Irâ.şcanu. jo r al fan fa rei nu ne m ai poa­ jin a r tre b u i să vin ă şi din ales in organizarea a c ţiu n ilo r Se pot înscrie absolvenţi ai şcolilor generale pină la vir*
JftC u n ită ţi din ju de ţ ne-am fo r­ te ajuta, căutăm un om p rice ­ partea conducerii ce lo rla lte cu caracter tehnic E xe m p lu l
p jocrne pentru redu- De asemenea. în toate sla de 18 ani.
T che\>ielilor de produe­ mat convingerea că in d u stria put, care să-i instruiască pc u n ită ţi din oraş. S lînd de vo r- in g in e ru lu i şef de la U .M .M .R ,
erea lo ca lită ţile jude ţu lui, vor lu liu Vet nichesru. care condu­
- Cs! mai una u tiliza re a fon- noastră este capabilă să rea­ avea loc. in cadrul ,.I li­ Relaţii suplimentare se dau fa serviciul personal şi invăţâ-
Vm ,i\or do rod uclio (ixe Si c ir­ lizeze a cu m ulări şi mai m ari n ii cărţii soclal-pollllce ce cercul fila te lic, ar trebui mint între orele 7 şî 15,30.
. tc p ire aceste rezerve. la fiecare 1 000 de lei fo n d u ri pentru tin e re l”, expozi­ ui m at şi dc a lţii. Sau exe m ­
c 1 l!l !autul că la Com- de producţie, lu cru care se va ţii. recenzii şi prezentări plele ing. A d ria n B arbu. care
a!n ln i eru rqic Hunedoara reflecta p o zitiv în sporirea ve­ dc cărţi, simpozioane etc. pregăteşte una clin fo rm a ţiile
ăepî >n am il 1969 consu­ n itu lu i naţional şi. pe această
s-a cale. în creşterea n iv e lu lu i de de m uzică uşoară, şi te h n icia ­
l i ju 01 cu 77000 "
^ i l convenţional şi cu tra i n u lu i N icolae Soeaciu, ce con­
corn
JUD EJUL H U N E D O A R A A O C U P A T LO C U L III IN duce form aţia de păpuşi.
ÎNTRECEREA PE TARA A M IŞC ĂR II SPORTIVE P entru că num ai aşa, cu p a r­
CINEMA Recent, au fost analizate, pc plan central, re zu lta ­ ticiparea şi s p rijin u l d ire ct al Centrale minereu­
conducerii în tre p rin d e rilo r, a
Í VREMEA lupilor („A ila '’ ) ; SIMERÎA: Lupii tele în tre ce rii desfăşurato în anul 1969 — prin che­ co rp u lu i de cadre te h nico -in-
,,R"
Sim policul
DEVA :
domn
marea lansată de C.J.E.F.S. Braşov — între toate con­
(C inem oiogiolul „P o trio "); U rletul
s iliile judeţene pentru educaţie fizică şi sport, care
ginereşti. vom putea vorb i şi
<£ INFORMEAZĂ J PENTRU 24 ORE a lb i (..M ure»uln) ; H U N E D O A R A : a avut ca scop im pulsionarea a c tiv ită ţii spo rtivo de de o a c tiv ita te cu ltu ra lă bo­
C iealo, ochîi-ţt ard
flacâro
co
(„C o n stru cto ru l*); Slâpin pe si­ masă şi de perform anţă. gată şi dc ca lita te în acelaşi rilor neferoase
tu a ţie („S id e ru rg iitu l") ; CA­ După centralizarea datelor s-a obţinut, o sitjja tie
Vreme frumoaso »i in încălzire IA N ’ Contem poronul lău. seri­ 1»n>v . aşa cum o d o rim cu to ­
treptată, eu re,ut temporar noroi. ile i - ll („11 Iunie") ; TE- pe grupe care stabileşte con tribu ţia fiecărui judeţ ia
Tem peraturile minime voi o stila întrecere. In grupa a lî-a, jude ţu l Hunedoara a ocu­ ţii, a til la n ive lu l c lu b u rilo r
A TI ÎN PROPRIA între minus 5 ji 3 grode. iar m o­ U U C : S lu jitu l "g e n iu lu i VV 4 C. pat locul III, cu 69 260 puncte. Pe prim ele două locuri
(„M in o ru l") ; G H EIAR : In d iă g o jli-
lim e le intre 0 ţi tS grade. Vintul sindicale cît şi al oraşelor
D A I |ii din M oreno („M in e ru l") ; PE­ s-au situa i Caras-Severin (105 605 p.) şi Arad (79 680
va lu lla p o tiiv il, cu intensificări TROŞANI: Cind ie aud clopotele ÎNTREPRINDEREA
pină la la ie din sud ţi sud est. f.,7 N o ie m b rie "); Fra(ii Karamo- puncte).
.aria Nlcolau este salaria­ Iio la t vor ro de a avuse slabe de iov. seria a lil a („R e p u b lica ") • C.J.E.F.S. Hunedoara aduce, pe această cale. m u l­
i a I.C.S.H. din anul 1954. plooie LUPENI : P rofesionali' („M u ncita - ţum iri tu tu ro r acelora care au co n trib u it la obţinerea
i anul 19C>2 a fost dală în PENTRU URMĂTOARELE ro se"); Vio M ola („C u M u to l"): acestor rezultate în anul 1969 si adresează tutu ro r ac­
LONEA :
Parodisul îndră go stiţilor
•mărire m iliţie i pentru re­ („M in o ru l* ); PAROŞENI : O n oap­ tiv iş tilo r sp o rtivi chemarea de a nu precupelî' nici un MINIERA BARZA
perarea sumei de 772 lei. 2 ZILE te furtunoasă (..E n e rg io *); PETRI efort nenlru ohţînerea unor rezultate şi mai hune în RADIO
au făcut Investigaţii, s-au LA: R ărboiul dom niţelor („M u n c i­ anul 1970, în mişcarea sportivă Ininedoreană.
toresc*'); VULCAN: C u in i in stil
vsumat adrese, tim p pre- Vreme frumoasă ţi în continuă personal (,.M uncitoresc“ ) ; URt- MIRCEA 8IRIŞ Din oraşul Brad, judeţul Hunedoara, angajează de urgenţă
v In cele din urmă debi- încălzire Izolol vor eodeo avene C ANI: Poila (..7 N o ie m b rie *): O- preşedintele C.J.E.F.S. Hunedoara PROGRAMUL I : A.05—9,30 M uiico ţi muncitori calificaţi şi necalificaţi in subteran.
rea a fost descoperită în slabe de ploaie. moi ales spre RAŞTIE: O ro ţu l magie („P o lrio ") ; a e tu o lila p . 9.30 V iata c o i|ilo r; 10.10
A Hispăr',1 un fraqonard („F la c ă ­
'•«le sus-am intitei firme. iliiţitu l ¡nte«volulu<. Tcm peroturilr ra” ) ; G tO A G IU -B A 1: O pcratiunoo Ş A H C u fi de lim bo ge«mono; 10,30 Vreou CONDIŢII DE SALARIZARE DIN REŢEAUA MINIERA
11.20
*o j ii u ; 11.05 M u iico u ţo o io .
.1c sc vede că sa Iar ia- minime vor oscila intre 3 ţi t o ra- Belgraa ; HAŢEG : Omul. oraoliul, Pouium cemnen. 11 _4j Siotul m edicu­
? au datoria să ţină a- de. iar maximele intre 10 ţi 20 wcndelta („P o p u la r"! ; BRAD : Intre 1 s^ 4 aprilie. în sala clu bu lui U.JC.C. din lu i; 12.00 M utică u jo o iă . 12,25 Şii- - miner 5 subteran cu salariul de lei 87-102/8 ore ;
R ojii <i a lb ii
f..Stsoua to jie " ) ;
au. căutat grade. Vintul va suflo slab pi <6 GURAPARZA: Suflete lari soţiile Deva, se vor desfăşura întrece rile din cadrul sem ifi­ Inţo la i i; 12.30 M e lo d ii populare ;
13.00 R adiojurnal;
t3,10 Avanprem ie­
. lor, negli- la p otrivit din sud. I—II („M in e ru l"); IHA : W innelou nalei cam pionatului republican de sah. pe echipa ră co tidio n u; 13.22 C|mo M ire llla ;i - miner 4 subteran cu salariul de lei 78—91/8 ore ;
t urte. in Volea m o r|ii („Lum ina” ). m ixte. Constantin D roghici ; 13.45 M ujică
In com petiţie vor participa form aţiile P olilehnica
p o p u lo '0 ; 14.00 C aleidotcop m uncol; - miner 3 subteran cu salariul de lei 67-79/8 ore ;
Braşov. M ureşul Tg. M ureş şi M etalul Hunedoara. 14.40 Rodia p u b lic ita te ; 14,50 Jocuri
r RAM le -io re iti; 15,00 Radio »coală. 15.30
M U Z IC A Şl TU R ISM U L, IN C O N C U R S Şl PE ECRAN Com ponlaru! xo plâ m in ii; 16.00 R adio­ - miner 2 subteran cu salariul de lei 60-70/8 ore ;
c'.Mitrv jurnal ; 16.20 Zece m inute în com pa­ - muncitori necalilicaţi în subteran de la lei 54-63/8 ore.
...ţu- La casa dc cultură din Petroşani s-a organizat un nia violonistului Victor Predescu ;
19,J0 Acţiunea „1 “ - leg u m icu l­ 16.30 C onsullolie ju rid ică ; 16.40 Po
. B(»r* concurs „Cine ştie, răspunde", pe tenia muzică şi tu­ g<m alese din operete; 17,05 Ante­ Se asigură cazarea în blocuri şi masă la cantină contra
tura ; rism.
i Sa­ no tin e re tu lu i; 17,30 M utică popu cost, 9 lei pentru două mese - prinz şî cină.
i noi Im, 19,30 „O ra ţu l nu doorme niciodo- Cu acest p rile j au rulat film ele m uzicale „D arclee” . Iară. 18,03 S tiin|o, tehnică, fo n te iie .
2năş- lă ” - reporta j-onchelă; „in im ă nebună, nebună de leqat", „Dragoste la Las 18.30 O m elodie pn adresa dv.; 19,00
G areta ro d io ; 19.30 Soptâinina unui
r^ctru Popa Roman Vegas" si docum entarele ..Rîpa roşie", „Păduri si n i­ meloman ; 20.03 Tableta de ie o ro i Cererile pentru angajare se pot adresa direct serviciului
20,00 Şorje de 1 aprilie; personal al întreprinderii.
m comuna Balşn, care sip u ri" ş.a. 20,10 365 de cînlece; 20,20 A rg he iio
u cărţi pc bani. A viz a- 18.00 „E i-T e rio '70* — emisiune- 20,15 Tele-cinemateco: „V in p lo i­ M. CHIOREANU no; 20.25 Zece m elodii prelerote :
21.00 lectură d ro m o tu a lo , 21,20 M u­
».torilor ! concurl pentru ic o lo ri; le* - ecraniiare după roma­ PRECIZARE tică 0500(0 ; 21.30 Moment poetic ;
nul lui Louis Brom field ; Elapa a fi-a a re tu ru lu i cam pionatului judeţean de 21.35 Solistul serii — Udo Jurgenc ;
S-A R ĂZBU N AT 10.25 A ctualitatea m uiieolă ; 71,50 Anun(uri - p u b licita te ; iothal se desfăşoară după urm ătorul program : M in e ru l 22.00 R odiojurnol; 22.20 S pori; 22,30
Pentru m agnetofonul dum neavooilră :
18,30 Desene anim óte: „In g ră d i­ 23.00 M unco u jo o ră , 0,03-5.00 Estro
21,35 Un rim bet de le ti(ă ; Aninoasa — G loria H a ţe g; Paringul Lonea — M in e ­
Ioan Poenar din Baopoloc. nă" — producţie a studiouri­ da nocturnă.
în virstă de 70 de ani, a vrut lor bulgare ; 22,10 Telejurnolui de noapte; rul Vulcan ; Enerqia Paroşeni — Enerqia D e v a ; C on­
PROGRAMUL II: 6.10 Piogrom mu­
să se răzbune pe vecinul său 19.00 Telejurnalul de seară; 22,20 Salonul Jiteror al «elevitiunii. structoru l Ltipenî — Dacia O ră ş tie ; Preparatorul Pe- zical de d im in e a ţă ; 7.00 R odiojurnol;
Gheorghc Poenar. In acest Irila — CF.R. S im erîa; C onstructorul Hunedoara — 7.10 Program m uticol dc d lm in eo ţo ; § p p |Ş
scop. el a găsit o „metodă o­ stă. 8.10 Tot rnointe; 8,25 M ori in te rp re ţi;
riginală" a tăiat din grădi­ 9.00 M e lo d ii p opuiare; 9.10 Curs de
na vecinului C pomi fru c ti­ lim bo germ onă; 9,30 Sulta „P e p la ­
iuri moldovene* de Dum itru Slancu :
feri Categoric, paguba va fi u dc m ontaj, d a r pregătirea de 9.45 M otineu de operă: 11,00 Cinlece m l *
recuperată, dar gestul nu smnciiL oom r n ivel european se evidenţiază ji jocuri populare: 11,30 Muzică u»oa-
parc de loc omenesc. Mal a- clar. t ă : 12,03 Avanprem ieră co tidia n a ;
12.15 Concert de p rîn r; 13.03 Noi în ­
»es că vîrsta Iul 1. Poenar N a ra to ru l, M ireea C onstan­ re g istră ri; 13.30 Unea veselă (re lu a ­
r.,e obligă pe toţi la acorda­ ţi neseu, are un ro l destul de re) ; 14.03 Geneza »1 evoluţia muzicii ■ ¡ ( I I
rea respectului faţă de... se­ im perios, cu toate că te x tu l populare rom one»ti; 14.30 Cinlece de
ieri, interp re ţi de o rt; 14.55 Ş liin (o Io
nectute. Păi, atunci, undc-i Pe spectatorul de cinem a î! licu le i nu se axează rig id pe predă organelor de securitate de fin p e rş ifla j s p iritu a l spo­ zi; 15 00 Pagini din pastoralo Acis
reciprocitatea ? leagă de genul p o liţis t eiteva urm ă rire a netă a actelor de p e ntru a masca a c iix ita ie a a l­ reşte interesul tre z it de film . ji G olateeo de Hoendcl ; 15.30 M e­
experienţe îndoielnice în e­ spionaj, ci se îmbogăţeşte p rin tui spion, este cu lo tu l neaş­ lod ii de Ion C riilin o lu : 15.40 Radio
fect. Fiindcă, realm ente, dacă captarea a lto r filo an e epice, In cad rul eternei c o n fru n tă ri p u b licita te ; 16.00 R odiojurnol; 16.20
SUBSTITUIRE DE teptată şi tocm ai de aceea, in tre bine şi rău, străvechea ActuolMotea m uzicală; 16.55 Sfolul
facem o retrospectivă a a p a ri­ cu rol evident colon stic. cum
„ID EN TITATE" produce un m axim efect fo rm u lă estetică a rostiţ ii unui m edicului: 17 00 M utică u»ooro; 17,35
ţiilo r rom âneşti in genul film e ­ ar fi bunăoară dragostea un ui Lecturi p a ra le le : 10.00 Cinci stele în
Revizorul tehnic lu liu Bra- lo r „c rim i” , vom constata, stu­ In altă ordine dc idei, con­ adevăr se încarcă cu o pu lsa­ re cita l: 18,30 Curs de lim ba germ o­
şoveanu de la I R.E Deva a p e fia ţi, că reţinem doar b a ru ­ tîn ăr, co n ve rtit în ale spiona­ semnăm eu plăcere spectacu­ ţie antrenantă, co n ferită m ai n ă: 18,50 Cinci stele in recital - con-
permis plecarea în cursă a ju lu i p rin tr-u n şantaj, pentru lozitatea de loc ie ftin ă a d i­ ales de subiect care se in s p i­ tinuore; 19.30 M eridiane liric « ; 19,50
rile lupei m oderne şi in disp en­ o ju n ă afla tă în societatea N oapte bună. c o p ii; 20.00 Lieduri :
tractorului 41-110-1.137, fără sabile. fem ei mai m u lt sau verselor m aşină rii ..diabolice11 ră d in via ţa de fieca re zi. p li­ 20.15 Teatru ro dio lo n ic; 21,02 C inlă-
certificat de im atricularc, act m ai p u ţin fatale, genţi şi u m ­ spion ilo r. Esle la fel de in te ­ care potenţează considerabil nii de pericole neprevăzute, a reţl de opeio, inle rpre tin d muzică U-
ce fusese pierdut Pentru in ­ resant fragm e ntul dc destin nl tensiunea re la tiv constantă a tinoi eroi care rămîn în pen­ sooră; 21.25 Concert am ogial N icolae A V A N T A JE LE !
ducerea in eroare a organe­ brele negre etc., dar nu re ţi­ unei femei, eroina şa n ta ju lu i, film u lu i. M area reve la ţie a pe­ um bră. veghind în schim b cil Lungu: 22.00 M u iică de com eră; 22.30
lor de m iliţie , s-a găsit şi un nem nici o acţiune abunden­ ra re d in p ricin a unei p crim a.c licu le i este fără înd oia lă V u - o vig ile n ţă dem nă de a d m ira ­ Muzică liio o râ ; 23,05 Discuri rare :
m ijloc ., ilegal : substituirea tă in surprize, nici o s itu a re g il Ogăşanu. acest a d m ira b il 24.00 C iclul vocal .Ju rn o lu l unui d is ­
ve rid ică , în care nu im p o s ib ili­ ţie tihn a m un cii creatoare. părut de leos Janocelr: 0,40—1,00 So­
identităţii, prin montarea pe actor, cu un reg istru in te rp re ­ Vizibilitate şi audiţie perfectă prin:
tatea creează, ci n e rvu l auten­ natina op 44 pentru pian dc M ih a il
tractorul cu pricina a numă­ ta tiv de o extin de re in c re d ib i­
tic al circu m sta nţei Cronica AL, COVACI Joro.
rului 41-HD-1338, de la alt lă. E roul în tru c h ip a t de ct se
tractor. Depistată, fapta re ­ F ilm u l lu i Ştefan T raia n R o­ rem arcă p rin tr-u n joc in te li­ Televizoarele VENUS şi MIRAJ;
vizorului tehnic şi a tracto­ m an este o excepţie catego­ gent, nuanţat, de un farm ec
ristului a fost sancţionată. rică. C aracterul excepţional se filmuSuî ire z is tib il G ra ţie acestui jo c A p a ra te le de ra d ia QARCLEE ŞÎ TRAVIATA.
daloreşte, înainte de toate, su­ cade superb convingerea fa l­
PE CINE AN G A JA ŢI b ie ctu lu i in ed it, propus spre să că personajul negativ tre ­ Maximum de randament In minimum de
ecranizare de T u d o r Popescw.
CA GESTIONAR? buie să fie negreşit un „bnu-
A cţiunea se desfăşoară în lu ­ o b lig a ţii. îşi trim ite fiu l în tr-o bau'’ sîngeros şi respingător, timp c u :
mea sp io n a ju lu i in d u s tria l (ca­ aventură cu deznodăm tnt tra ­
întrebarea se adresează tu­ ui Iînrl a aer suspect Pe S ilv iu
re esle peste măsură de in te ­ gic. E xceplind fin a lu l siropos. A s p iro to ru l PRACTIC;
tu ror conducătorilor de un i­ S tâncii Icsni Îl redescoperim
resantă, cum ne-a do ved it Ja G ild a M arinescu este excelen­
tăţi care ] angajează gestio­ tot in tr-u n personaj negativ,
T V un recent re p o rta j al lui tă în acest ro l. tn n o b ilin d un M a şin a de s p ă la t ALBA-LUX.
nari De< ce ? Pentru că la co n tu ra t cu talent, fără acce­
cooperativa de consum din A le xa n d ru Ş tark), aceasta fiin d personaj oarecum schem atic sele enigm atice cu care ne o ­
Zaivt (preşedinte Irim ie Sima investigată de a u torul scena­ p rin robusteţea ta le n tu lu i său bişnuise un soi de film e . M i- D e vînzare in m a g a zin e le c o m e rţu lu i de stat d in
şi contabil şef Ana Costea) riu lu i cu har. De a ltm in te ri, S urp rize le incontestabile sînt hai Pălâdescu creează un M ai-
au p rim it In serviciu, ca a­ personajele lu i T u d o r Popescu fu rn iza te totuşi dc tema p r in ­ grot autohton interesant, rc- ju d e ţu l nostru.
chizitor. pe Octavian Dragoş, (căpitanul D im a şi a d ju n ctu l cipală care este un ingenios lic fin d valenţele de um or de
cunoscut ca avînd viciul be­ său) sînt cunoscute iu b ito rilo r jnc al situ a ţiilo r, in urepond;'- ca lila lo si dc cald umanism
renţn ca zu rilo r plauzibile. Per­
ţiei. Tn mai puţin dc un an, lite ra tu rii poliţiste , fiin d în ­ ale personajului. Enikd Oss
sonajul titu la r al sto ry-u lu i.
acesla a adus cooperativei dră gite pe ntru perspicacitatea, oslo mai degrabă n anaritie
de pildă , apare ca tu rist, dor
pagube în valoare dc 15 6f*2 u m o ru l şi in te lig en ţa lor. In nie să vadă lumea acvatică n decorativă M aniera vag lea-
lei. ca d ru l a c ţiu n ii din „S im p a ti­ D eltei. E xcelent p rile j pentru tra li/a n lă supără O notă m a­
xim ă m erită in schim b echi­
cul dom n R '\ a ve n tu rile Iar a se face d isp ă ru t p rin tr-u n pa de cascadori de la Buftea,
Rubrică reolîroto de: sînt ţesute cu m ultă prospe­ înec fic tiv , rcap ărin d apoi în
A. DÂNUT u tiliz a tă din ee in ce m ai des U * h m
F. VARDARU ţim e de călre părintele lite rar C apitală, cu scopul de a duce (şi. dc ce n-am spune, cu suc­
al c u p lu lu i Esle demn de re­ la capăt m isiunea L o vitu ra de ces), care oferă un v e rita b il
re cita l acrobatic, cam v itre g it
m arcat fa p tu l că fa b u la ţia p e ­ teatru, în v irtu te a căreia se