Page 30 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 4746 O JOI 9 APRILIE 1970

IN FIECARE UNITATE AGRICOLĂ
Pentru Ce a arătat

Pentru îndeplinirea programelor naţionale sănătatea sondajul:

oamenilor Cu cîtva timp tn urmă
elaborate de partid este necesară Baza malerială a reţelei comitetul sindicatului de la

i medlco-sanilare a judeţului Şantierul IV-construcţii al
I.C.S.H. a
organizat
un
nostru s-a întărit an dc an. sondaj asupra modului in
In prezent se află la dispo- ! care maiştrii efectuează
1010!« CO EFICIIAIJĂIIDICATÂ cu 4 190 de paturi. 11 poli- j pontajul, ţin instructajul
zlţta populaţiei ■ 17 spitale :
N.T.S., cînd începe activi­
de :
clinici cu 142 servicii
productivă p ro p riu -
tatea
specialitate. 103 circum scrip­
ţii sanitare urbane şl rura- i zisă. In majoritatea forma­
ţiilor oamenii vin la timp,
le. 21 dispensare de între- ; instructajul se face pe baza
prindere, 15 case de naştere. ! unor conspecte fn funcţie
13 creşe, 2 preventorti, 2 \ de lucrările ce trebuie exe­
sanatorii T.B.C.. o casă a ; cutate în ziua respectivă.
\ copilului. 2 centre dc recol- i In alte formaţii aceste
tare şi conservare a singe- ;
lui. o staţie de salvare şl a- i practici şi reguli bine stabi­
lite nu se aplică cu toată
vlasan, 7 servicii de salvare, j
Dezvoltarea a g ric u lto rii co­ de in vestiţii mai de amploare. existînd posibilitatea ca şi în 5 laboratoare de epldcmlo- j rigurozitatea. O parte din­
operatiste în ju de ţu l nostru După cum se cunoaşte. în ju ­ continuare să se m enţină de­ logle ah* I S.S., un serviciu i tre muncitorii de sub con­
ridică problem e deosebit de deţul nostru au fost organizate păşirile respective. In schimb, medico-legal judeţean, un j ducerea maistrului Gheor­
eompjexe pe lin ie economico- două asociaţii intercooperatis- se constată că la producţia de laborator pentru controlul j ghe Avram vin la lucru
financiară, determinate de d i­ te, din care una cu p ro fil le­ lapte sînt serioase restanţe, medicamentelor, un oficiu j cind instructajul N.T.S.
versitatea co n d iţiilo r în care gumicol — respectiv o seră de ord in ul zecilor de procente, farmaceutic cu 46 dc tar- j este în curs de desfăşurare.
u n ită ţile îşi desfăşoară a c tiv i­ pc 12 hectare — . la care sînt ceea ce afectează realizarea macii In alte locuri, din cauza
tatea. Pentru efectuarea chel­ asociate 22 de cooperative, şt v e n itu rilo r cooperativelor In aceste unităţi muncesc j intîrzierilor, instructajul
tu ie lilo r de producţie şi in ­ una p ro fila tă pe îngrăşarea agricole cu peste 150 000 lei. La laminorul „750" de la Hunedoara, concomitent cu executarea unor lucrări menite să 691 medici, 2 332 cadre me- j trebuie repetat, pierzin-
vestiţii. in vederea realizării m ieilor şi tine retului bovin, la dll sanitare. 1 403 cadre ele- j du-sc astfel ore preţioase
Experienţa coperativelor a­ mărească viteza de laminare la 3,3 metri pe secundă, s-au construit şi pus in funcţiune noi
p ro d u c ţiilo r planificate, statul care sînt asociate 102 coopera­ gricole din Simeria, Cristur, capacităţi in halele de aj'ustaj. Cu ajutorul acestor dotări tehnice şi extinderi, colectivul lam i­ menlare sanitare, 130 farma- i de muncă. Aceasta întă­
pune la dispoziţia cooperati­ tive agricole. Venind în sp ri­ clşti etc. reşte concluzia că in a­
Sîntandrei, Boz ş a dem on­ norului va spori in acest an producţia de semifabricate cu peste 15 la sută faţă de anul trecut.
velor agricole din ju de ţ şi în jin u l acestora, statul, p rin strează că atunci cînd fon du­ Foto : V. ONOIU ceste formaţii de lucru se
acest an fo n d u ri băneşti în noile reglementări, a prevăzut rile băneşti puse de stat la impune exercitarea unui
valoare de peste 50 milioane posibilitatea să se acorde cre­ dispoziţia u n ită ţilo r sînt folo­ control temeinic asupra
lei destinaţi p ro cu ră rii de în ­ dite fiecărei cooperative a g ri­ site în mod raţional, înd epli­ sarcinilor încredinţate, acti­
grăşăminte chimice, seminţe, cole în parte în vederea exe­ nirea contractelor nu ridică vizate din plin formele
furaje, ierbicide, animale, asi­ cu tă rii lu c ră rilo r prevăzute, probleme, asigurîndu-se pe a- muncii politice de masă,
gurarea con stru cţiilor zooteh­ urm ărindu-se astfel întărire a ceastâ cale sursele financiare T E H N O L O G II P E R F E C Ţ IO N A T E , astfel incit disciplina şi
nice etc. răspunderii u n ită ţilo r asociate necesare re lu ă rii procesului de ordinea să caracterizeze ac­
In scopul fo lo sirii mai e fi­ pe ntru realizarea şi punerea producţie pe o scară mereu tivitatea tuturor formaţiilor
ciente a fo n d u rilo r p ro p rii şi în fun cţiune la termen a lărgită şi re trib u irii corespun­ de muncă de la şantierul
îm prum u ta te, pe ntru pre ven i­ obiectivelor stabilite zătoare a m uncii IV-construcţii.
rea fo rm ă rii de da torii restan­ In vederea asigurării unei In alte cooperative însă
te. s-a im pus necesitatea aşe­ baze corespunzătoare de spo­ A P L IC A T E C U M A X IM A R IG U R O Z IT A T E
(Gurasada, M ărtineşti. Unirea.
zării creditelor pe baze p u r rire a producţiei de carne şi L iva d ia ele.) se semnalează
economice, acordarea credite­ lapte s-a creat posibilitatea ca serioase neajunsuri în p riv in ţa Bani gheaţă
lo r fâcîndu-se numai pentru în acest an cooperativele ag ri­ realizării producţiei marfă,
acţiuni care dau siguranţa rea­ cole să poată creşte un efectiv serviciului tehnic ne relateoză :
ceea ce influenţează negativ şi cente, comparativ cu anul trecut. stanţială îmbunătăţire o calită­
liză rii v e n itu rilo r şi ra m b u r­ suplim entar de vaci. ju n in c i şi Am înregistrat un procent mai ţii oţelului calmot şi cu deose­ - In baza unei hotărîri o pentru oi
sării integrale a sumelor Ia scroafe, peste n iv e lu l aprobat situaţia financiară a u n ită ţilo r conducerii centralei industriale
respective In strînsă legătură bun de scoatere Io unele mărci bire Io cel pentru ţevi - ne-a
termenele scadente. p rin pla n u l de stat. De aceea, cu aceasta amintesc că. în şi înregistrăm îmbunătăţiri în spus tovarăşul ing. Gheorghe ş-ou mobilizat Importante forţe
Dezbătînd sarcini de o deo­ pe lingă reţinerea prâsilei scopul în tă ririi disciplinei ceea ce priveşte aspectul lingou- Bucur, şeful serviciului CT.C. din şi competenţe pentru reconside­
sebită însemnătate pentru pro prii, cooperativele trebuie contractuale, banca are o b li­ Impórtente deplosóri pe pla­ r i lor. puritatea otelurilor selec­ combinat. Efectul este urmarea rarea unor prescripţii de cali­ închipuite
progresul în ritm intens al să-şi procure din alte sectoa­ gaţia să ia măsuri ca acele nul răspunderilor calitative au ţionate. proprietăţile fizicome- directă a respectării tehnolo­ tate cu restringerea limitelor de
a g ric u ltu rii, plenara C.C. al re anim alele destinate spo ririi cooperative agricole care nu intervenit şi în activitatea colec­ canice. giilor şi instrucţiunilor de lucru, variaţie, pentru asigurarea con­ Despre cei care risipesc
p a rtid u lu i din m artie a.c. a efectivului matcă, concom itent şi-au respectat ob lig aţiile con­ tivului oţelăriei electrice, căruia întăririi controlului şi outocon- stanţei calităţii metalului la nive­ fără nici o stringere de
adoptat program ele naţionale nu aceasta fiin d nevoie să tractuale din motive neînte­ îi revine obligaţia să asimileze Dincolo de aceste rezultate, tro'ului. Toţi aceşti foctori, deşi lul cerinţelor actuale şi viitoore inimă o avere agonisită cu
privito a re la creşterea capaci­ construiască şi adăposturile noi mărci de oţeluri inolt oliote moi socotim că am cîştiqat mult ole economiei. S-ou prevăzut
meiate să nu beneficieze de moi mult pe linia promovării teh­ nu pot fi explicaţi sută la sută multa trudă se spune că
tă ţii productive a pă m în tulu i necesare La finanţarea aces­ ordinea I de preferinţă • la şi tehnologii din cele mai mo­ teoretic, dau rezultate practice revizuirea şi îmbunătăţireo unor sint. rmhiă spartă". Cind
şi dezvoltarea zootehniei. In tor acţiuni care sînt creditate derne. De oici o complexitate nologiilor moderne de eloboro»e
plata avansului din ven iturile şi turnare, a experimentării şi deosebit de palpabile care se stondorde. norme departamen­ eşti „darnic" insă pe seama
strînsă legătură cu înfăptuirea de Banca agricolă se are în de probleme tehnice din cele
in bani planificate pentru re­ generalizării lor. In acest on oglindesc nu numai în micşora­ tale. norme interne şi caiete de avuţiei unei cooperative
program elor se desprinde ne­ vedere. între altele, să bene­ trib u ire a m uncii Este eviden­ mai dificile. Cum sînt ele abor­ rea rebusului sau respectarea sorcini. agricole dc producţie, cum
cesitatea ca şi un ităţile a g ri­ ficieze de credite în p rim u l tă deci necesitatea unei mai date şi soluţionate ? am trecut la elaborarea oţelu­ programului sortimental ci. in Intr-un cuvint spus, ridicăm este cazul preşedintelui
cole din ju de ţu l nostru să se rin d cooperativele care şi-au bune organizări a întregii ac­ — Intr-un singur fel : eliberin- lui pentru rulmenţi in cuptoarele primul rînd, în comportarea me­ ştacheta exigenţei. Urmează C A.P. d'm Lelese, lucrurile
angajeze cu toate resursele la organizat ferme zootehnice cu tiv ită ţi economice a C A P du-ne de defecţiunile strict or­ de 50 tone, am experimentat şi talului io beneficiari. iau o cu lotul altă întorsă­
m aterializarea obiectivelor sta­ gestiune economică internă ganizatorice şi concentrindu-ne asimilat o nouă tehnologie de apoi tehnologiile. Pinâ la sfîrşi- tură.
b ilite de partid. A u existat sau cele care au condiţii pen­ In vederea realizării unei elaborare a acestei mărci de Ceea ce s a obţinut in primul tul acestui semestru se va in-
eficiente ridicate p rivin d u t i­ potenţiolul exclusiv osupro as oţel. O nouă tehnologie om trimestru nu trebuie să ne creeze cheia revizuirea insrrucţiunilor Intr-un contract încheiat
însă. aşa cum s-a subliniat în tru înfiin ţarea lor în anul v i­ pectelor tehnologice, calitative ale tehnologice pentru elaborarea
cadrul plenarei, o seric dc itor. De asemenea. în coope­ lizarea fo n d u rilo r băneşti şi producţiei - orată tovarăşul ing. asimîlot şi Io oţelul pentru sope Inso impresia folsă că îr, oţelâ- cu 'îngrijitorii dc animale
neajunsuri care au frîn a t creş­ rativele agricole la care a- îndeplinirea sarcinilor deo­ Emil lonescu, adjunctul şefului de foraj şi ne pregătim să asi­ riile noastre s-a produs o revolu­ oţelurilor pentru axe, sope. pen­ s-a prevăzut ca retribuţia
terea producţiei şi a v e n itu ri­ dăpostiren an im a lelor se va sebit de im portante stabilite în secţiei oţelărie electrică. Au milăm fabricaţie oţelului inoxi- ţionare spectaculoasă a modului tru industria de automobile şi să se acorde pentru în­
lo r un ită ţilo r, ceea ce im pune realiza p rin construirea de programele elaborate de trebuit rezolvate unele neajun­ dobil pentru ţevi Intrucît toate de a qîndi şi oplica tehnologiile. o celor inoxidabile şi reiroctare grijirea unui efectiv de
ca întreaga atenţie să fie în ­ spaţii noi. se im pune ca darea partid, se im pune o răspun­ suri de aprovizionare şi trans­ aceste mărci sînt deosebit de Dimpotrivă, se semnalează încă Au început şi se desfăşoară in­ 1 000 ovine. In realitate,
dreptată spre înlăturarea lor lor în folosinţă să se facă în ­ dere m axim ă, ordine şi disci­ port. de urmărire a producţiei şi, pretenţioase, de mare rafina­ abateri in ceea ce priveşte dez­ tens cercetări pentru creşterea efectivul asigurat a fost
grabnică. Astfel, s-au semnalat tr-un termen de m axim um un moi cu seomă, ridicarea califi­ ment tehnic şi presupun pier­ oxidarea, temperaturile de qrodului de puritate. îmbunătă­ de numai 750 capete. Cu
cazuri cînd unele un ităţi an plină din partea con tabililor deri mari, sîntem mobilizaţi îm­ evacuare, vitezele de turnare, ţirea structurii metalografice. ri­ toate acestea. în loc să re­
(C.A.P. Leşnic. Zdrapţi. Turdaş, M odul de utilizare a fon du­ şeii din un ităţi şi a conduce­ cării şi specializarea oomenilor preună cu serviciul de cercetare pregătirea incorectă a ansam- dicarea caracteristicilor fîzico- ducă în mod corespunzător
Bobîlna ş.a.) au făcut investi­ rilo r aflate la dispoziţia u n ită ­ rilo r acestora, cunoseînd că care deservesc celé două noi la găsirea celor mai bune pro­ blelor de turnare, turnări direc­ mecanîce. Io coeficienţi de voria- plata, conducerea coopera­
cuptoare electrice de mare ca­
ţii pentru realizarea unor ţilo r se reflectă nem ijlocit în progresul fiecărei un ităţi este cedee de turnare, utilizind ma­ te. Desigur. acestea nu sînt ţie cit mai restrînşi. Tot pentru tivei a oferit îngrijitorilor
obiective care u lte rio r nu şi-au felul cum cooperativele a g ri­ pacitate. teriale exoterme care să con­ abateri sistematice dar. cu o îmbunătăţirea co fi toţi i se proce­ respectivi cu 15 000'lei mai
mai găsit utilizare, sumele cole îşi îndeplinesc obligaţiile de neconceput fără asigurarea In această perioadă progre­ ducă la parametri calitativi su­ frecvenţă mai more sau mai dează Io introducerea elemen­ mult decit li se cuvenea.
respective nem aiputînd fi re­ asumate prin contracte. In le­ unei gospodăriri judicioase a sele calitative sînt evidente. Pro­ mică. ele exista şi s a dovedit telor de statistică matematică şi S-a plătit cu bau/Vj/ier&fc
cuperate la tim p şi in în tre g i­ gătură .cu acest aspect se re-- fiecărui leu investit. , „ gramul sortimental s-a realizat periori şi la creşterea scoaterii că pot şi trebuie să fie de­ utilizarea colculatorului electro­ îngrijirea a 250 d e 'o i ca­
me De asemenea, fap tu l că marcă faptul că la carnea de ' de metal bun din lingou. finitiv înlăturate. nic, in controlul şi conducerea re nu au existat decit în
de aproope 100 la sulă. rebu­ proceselor tehnologice.
s-au che ltuit zeci de m ii de bovine şi porcine, planul afe­ AUREL STRAJAN — Efortul general pentru im­ Acţiunea de perfecţionare a închipuirea conducerii co­
Jei pentru înfiin ţarea de p la n ­ rent p rim u lu i trim estru a fost director al Sucursalei judeţene n turile au scăzut în primele trei primarea în toate compartimen­ tehnologiilor de elaborare si Putem deci să spunem cu operativei. Păgubirca uni­
taţii sau executarea unor lu ­ depăşit în mod substanţial, a Bâncii agricole luni cu 22 pînă la 40 de pro- toată convingerea că sintem la tăţii este deci evidentă.
crări de îm b u n ă tă ţiri funciare tele şi Io toate nivelurile de răs­ turnore polorizeoză în măsură începutul unei acţiuni voste, Celor care s-<iu dovedit a
(C A P . Romos. llia , Banpotoc pundere a rigurozităţii tehnolo­ amplificată preocupările specia­ complexe şi de lungo durată, la fi «•mină sparta" cu averea.
etc.). dar. din cauza n e în tiv ţi- gice se consemnează pozitiv şi liştilor din serviciile de concep­ copătul căreia se oflă nădej­ obştei nu le vira nimeni
nerii lo r în bune condiţii sau la oţelăria Martin nr. 2 unde, în ţie. Despre amplitudinea şi im­ dea şi certitudinea de o ridica mina în chimir ?
ne finalizării. fo n d u rile res­
parolei cu reducerea procentului portanţa acestor preocupări, to­ nivelul colitativ al otelului
pective nu şi-au dovedit in
practică eficienţa. Aceste ano­ de rebuturi, se constată o sub­ varăşul ing. Kloke Oscar, şeful nostru la un loc de onoare. „Plătesc eu...“
m alii au grevat serios asupra
situaţiei financiare a u n ită ţilo r
respective, determ inînd în f i ­ In salul Chitid. autoca­
nal ca ele să înregistreze în ­ , mionul 21-AB-1318, aparţi-
semnate datorii faţă de stat. nind C.l L. Deva, staţio­
A vînd în vedere con diţiile nează încărcat cu araci
existente în judeţ, an de an o SĂPTAMiNA PRIMĂ V E R II" pentru vie. Şoferul Achim
parte însemnată din plafonul Tirlea nu poate justifica,
de credite aprobat a fost şi n pe bază de forme legale,
este orientată spre dezvoltarea Devenite tradiţionala în qctivltateo crori de Curăţire ţi omenojore o pă- tilniri cu oameni de ştiinţă, biologi, acest transport Vine de la .,
sectorului zootehnic. Dacă ¡colará ţi pioniereojcó. desiinotă jó ţumlor ţi islazurilor, o linaturilor no- cercetători, inginer, silvici, precum ţi pleacă Iq......încearcă" justi­
unele cooperative agricole cum contribuie la deivoltotea in rindul ti­ turole vizite la rezervaţiile ţi monumentele ficarea maistrul de parchet,
neretului ¡color □ senii montelor de Atit pionierii de la oraţe cit ţi cei natul i i ,
sînt cele din Simeria. Orăştie. loan Haic. Dar încurcă
dragoste pentru natură ţi Io lormoreo de Iu sole vor contribui Io înfrumuse­ Denumirea de ..Săplămino primăve­
P rira z şa. au u rm ă rit u tiliz a ­ deprinderilor de îngrijire ţi ocrotire ţarea localităţilor prin plantarea ar­ rii" trebui* privită simbolic Cu toole socotelile şi mai rău. Con­
rea cu chibzuinţă a fo n d u rilo r □ monumentelor notarii „Săptămîno borilor ornamentoll. Îngrijirea spoţi- co in condiţiile dim otice ale judeţu­ cluzia se desprinde de la
destinate consolidării sectoru­ primăverii" se deslăţoorâ in occit an ilor verri. Curăţirea parcurilor, aleilor, lui nostru. Inspectoratul ¡color jude­
sub îndemnul ,,Fiecore pionier - un o rigolelor, amanojoreo unor locuri ţean in coloborore cu Consiliul ju­ s in e : amendarea vinovatn-
lui zootehnic procurînd an i­ pom, o floore". de joaca ţi îngrijirea unor rondouri deţean ol Organizaţiei pionierilor a lui. Bineînţeles, şoferului i
male din rase superioare, cu „Soptăm lno primăverii" otero pio­ dc flori îngrijirea monumentelor i st o stabilit desfoţurareo ..Soptomîmi pri­ se dau chitanţe. Dar cind
potenţial biologic ridicat, sînt nierilor dm judeţul Hunedoara un rice ţi celor noturole măverii" în primo săplămină dm tn- acesta ameninţă că „las
Sub lozinca „Şcoolo noastră ca o
cîmp larg de activităţi în core iţi pot
şi cazuri cînd stimele s-au fo­ 4 IJ JW monilesta Iniţiot'va. indominoreo ţi floare" se vor desfoţuro lucrări de meitrul III ol onului ¡color (20-57 o- maşina aici"... maistrul
prilie 1970). oceosta nu trebuie Inter
losit în mod ncjudicios. cum- cunoţtinŢele acumulóte în ţcoolă □ menajare ţi îngrijire o curţii ţcolu, pretată strict colendoristic. Acolo unde
părînd anim ale numai ca să m i i , Pionieri) şl ¡c o lo ri din judeţ prin O terenurilor sportive, gardurilor vii. e corul, lucrările se pol începe înain­ scoate bani şi achită. Ori­
fie la nu m ăr (C.A.P. Leşnic). posibilităţile lor. pot contribui Io der o lei lor ţi parcurilor o împrospătării te de această snptăminn ţi să se con­ cum, gestul acesta ramînc
tinue pe lot porcuisu! trimestrului III
vollorec patrimoniului loreslier al ţ ă ­ florilor din sălile de clasă Totodată
Lărgirea re la ţiilo r de cola­ r i prin executarea unor lucrări de pionierii vor eieeuto lucrările necesa­ ol onulnl ţcolar învăluit in mister. Prea a
Cu ocazia ,,2>lei pionierilor’ - Con­
borare între u n ită ţile coope­ împăduriri în ţontierele silvice desclii re pe loturile şcolare. siliul judeţean al Orgonizotiei pioni* fost galanton maistrul pen­
ratiste a creat con diţiile ne­ U s t M * se in ocest on în judeţ ţi unele lu­ Participarea pionierilor ţi ¡colorilor r i lor vo ocordo unităţilor ţi dotaţa- tru vinovăţia şoferului.
cesare pentru extinderea şi crări de întreţinere in pepiniere. In Io acţiunile întreprinse se va face di mentelor care s-ou evidenţiat în mod
locolilăţllc unde există C A.P.-uri sou ferenţiol, pe categorii de virilă Cei Squ, poate...
creditarea unor a ctivită ţi de I. A. S.-uri pionierii vor participo Io Hcoseb't în aceste ocţiuni fanionul ,,E-
Parada form aţiilor artistice la finala ştafetei folclorice „Căutătorii de comori". din clasele mici vor fi antrenaţi Io videnţioi in Sootămîno primăverii*.
producţie care privesc realiza­ planiări ţi întreţineri de pomi în li- acţiuni uţoare, (plantări de flori, !n- IOAN CABA
rea pe bază de asociere in te r- Foto : M. ALEXE (Agerpres) voii. Io lucrări in pepinierele pomico­ grijitul aleilor vuite ţi excursii etc.).
le. în grădinile de legume ţi larzova- In cadrul ..Săplămînll primăverii" se instructor la Consiliul judeţean
cooperatistă a unor obiective turl. De asemenea, se vor executa lu- vor orgonizo serbări cîmpeneţti, în al Organizaţiei pionierilor
junge „acolo", la cel mult trei cînd mă aflu din nou in tară, rajul promisiunilor şi realitate. nu s-a mai întors. S-a repatriat ram numai eu. Plîngeau şi a l­ zentat la ambasadă. M-am hotă- ţelege ce am sim ţit atunci cînd
luni im: vor aduce şi familia. în sinul familiei, îmi dau sea­ — Din Viena, unde ne-am fără să-mi spună o vorbă. Au ţii Ne era ruşine la unii de rlt să mă întorc in ţară orice
(UftMMC DIN fAO 1) -a Autocarul plecase In ţară şi am ma cît am fost de lipsit de ra­ prezentat împreună . cu ingine­ intrat apoi în acţiune diferite alţii Nu ştiam cum să mă în­ mi s-ar întimpla. Eram convins am recepţionat semnalul de la
ora exactă I
Venea din ţara
rămas printre străinii care ţiune, de vigilentă, mă Întreb rul Rişco la poliţie, am fost organizaţii care se ocupă cu „e­ torc în ţară după ceea ce fă­ că nu-mi voi mai puica practica mea, de la mine (le-acasă.. Nu,
nu-mi vorbeau despre altceva cum am putut crede pe primul duşi la Treisckirchen, un lagăr migrarea refugiaţilor" spre toa­ cusem Dacă n-ar fi fost frica profesia de medic niciodată. Cine nu puteţi înţelege. Ei nu ştiu
cu noi a zis că e slrungar la o decit de cererea de a mă re­ ieşit in cale ? Acolo, în lagăr, situat In vreo 22 de kilometri. te colţurile lumii. Din nou de­ aceea întreţinută cu răutate in mi-a pus-o în mină avea drep­
fabrică şi regretă că a plecat fugia. Mi-au dat formulare pen­ mi s-a spus În permanentă că Ni s-a făcut percheziţie, ni claraţii umilitoare în care se lagăr., că după repatriere voi tul să mi-o şi ridice. Dar am că statul nostru nre legi ce ga­
din tară pe 5 ani cit are v i­ tru completare, mi s-au luat de­ dacă mă întorc în (ară voi fi s-au luat declaraţii, amprentele preciza renunţarea la ţara un­ fi condamnat. Am emigrat apoi plecat spre patrie pregătit să rantează venirea în tară a ce­
za..." claraţii. Acelaşi străin, care m-n condamnat la închisoare. Dar, digitale, nm fost fotografiat! ca de am . v ăzut lumina, dir> nou în Statele Unite ale Americii, suport toate consecinţele. Dacă tăţenilor care într-un moment
de rătăcire au fugit şi se su­
In acest caz, ca de altfel in dus cu maşina, mă vizita in ca­ vedeţi şi dumneavoastră, mun­ nişte delicvenţi de rînd, ni s-au mi s-au luat amprentele digita­ în New York. prin intermediul am făcut o prostie nu voiam pun celor mai de jos umilinţe.
majoritatea covârşitoare a unor mera unde eram închis pentru cesc, după lucru mă Întorc aca­ oprit bagajele la magazie şi am le, mi s-a cerut să depun ju- unei organizaţii ce-şi desfăşoară s-o fac şi pe a doua, să cad în Nici eu n-am ştiut".
asemenea tentative, opoziţia a vedea dacă completasem fo r­ Da, statul nostru socialist are
fermă, dragostea de tară a ce­ mularele cerute de ei. Nu m ult legi care garantează întoarcerea
tăţenilor cinstit) au dejucat in ­ după aceea, amabilitatea a dis­ în ţară a celor care în dorinţa
tenţiile mirşave ale transfugi­ părut cu toiul. Am fost trans­ nesăbuită a aventurii, furaţi de
lor plătit) să „recruteze" refu­ portat sub pază pe la alte o r­ m ira jul propagandei ccrcurilnr
giaţi Alteori însă. slăbiciunea, a ganizaţii care se ocupă de re­ reacţionare, al organizaţiilor de
favorizat activitatea unor ase­ crutarea „refugiaţilor", organi­ I N T R E M I R A J Ş l R E A L I T A T E a.şa-zişî refugiaţi ce-şi desfă­
menea elemente înrăite, credu­ zaţii ce-şi desfăşoară activitatea şoară activitatea pe teritoriul
lii căzînd în mrejele cursei în ­ pe teritoriul Turciei. Am fost Turciei, Austriei sau Italiei, ori
tinse de trădătorii de patrie. „In prezentat şi unui prelat, care mi-a induşi fn eroare de veninul îm ­
anul trecut — declară Adrian spus că „dorul de patrie e tre­ proşcat în eter de „Europa libe­
Ariciu din Hunedoara — am cător alunei cind duci o viată ră se lasă amăgiţi de vorbe.
plecat intr-o excursie In T u r­ liberă în altă tară". Dar eu stă­ să la familie, sînt şi eu in rînd prim it o trusă dc bărbierit şi Pentru că Intre m iraj şî reali­
cia. ]a Istanbul. In timp ce fă­ team închis înlr-o cameră — cu ceilalţi, numai că... Mi-c ru ­ tacimuri Încă din aceste zile râmînt că cele declarate de mine activitatea pc teritoriul Austri­ mocirlă Aş fi devenit duşmanul tate este prins ca într-un cleşte
sint adevărate.
ceam unele cumpărături intr-un nici nu ştiam unde — , mi se şine Mi-e ruşine de oameni. în care am văzut adevărata — Cum v-aţî asigurat exis­ ei. Aici am inlîlnit alţi cîţiva propriului meu popor, al pro­ el. transfugul, asupra căruia se
bazar, un străin mi s-a adresat aducea mineare ca unui deţinui. Dar sint vinovat şi... Credeţi fată a raiului din lagăr a în­ tenţa in această perioadă ? „rom âni“ fugiţi din ţară. Despic priilor mei părinţi... fac presiuni morale pentru a-şi
in limba română, invîtindu-mâ Aceasta era libertatea tle ca­ patria mea, care mi-a dat posi­ — In prezent cu cc vă ocu­
că nu-mi pare râu ? Un om colţit in mine gîndul să mă în­ .— De azi pc miine. Am lu­ bilitatea să învăţ, să ajung me­ renega patria în onoarea căreia
să servesc cu el cafea sau un re-mi vorbea prelatul şi-mi ce­ sănătos la minte nu ştiu de ce torc in tară îmi era însă f r i­ crat la... vie. paţi ? i se cere să arunce cu noroi
ceai După insistente, am accep­ rea să-mi părăsesc familia, ta­ şi-ar părăsi tara să taie frunze dic şi pe care am părăsit-o ca — Cu ce să mă ocup ? .Sint pentru sume de bani _ adevă­
tat. Apoi s-a oferit să mă con­ ra Am fost dus tot sub pază la ciini prin Turcia sau prin că. Acesta a fost abia începu­ — Ca medic ? un laş, nu auzeam de la ei de­ medic, mă îngrijesc de sănăta­ rate resturi de la ospăţul tră ­
ducă cu maşina lui spre locul in partea asiatică a Istanbulu- alte ţâri, aşa fără nici un câ- tul umilinţelor la care aveam — Nu. O muncă grea, istovi­ cit cuvinte care erau în contra­ tea oamenilor N-am fost pe­ dării. Dar prestigiul patriei
unde era parcat autocarul nos­ lui, dincolo de Rosfor, într-un pâtîi". să fiu supus Cit timp am stal toare. Trebuia să ne plătim lo­ dicţie totală cu ceea ce ştiam depsit în nici un fel. Am fost noastre socialiste nu poate fi
tru Şi de această dată am ac­ lagăr. Aici am întîlnil un „re ­ în carantină am fost pus să car cul în lagăr Pe lingă via unde eu despre România, cu ceea ce reîncadrat în muncă, m-am că­
-Sini insă .şi unii avizi de cîş- ' paturi, să spăl duşumelele şi crom chiar cu. Ore şi zile in şir Ştirbit prin declaraţii mincinoa­
ceptat fără să gîndesc prea mult fugiat" din judeţul nostru, pe lucram trecea acceleratul care sătorit şi de curînd am prim it se şi vorbe aruncate-n vfnt. Po­
la ce anume s-ar putea întîm- Rara Tilus. A scos fotografia tig care cred în promisiunile de mai multe ori WC-urile. K venea dc Ia Bucureşti. Nu vă am cautat să aud veşti din ta­ un apartament de la stat. Mă porul român şi-a cucerit un
umililor, dar vă spun adevărul.
pla. In Ioc să fiu dus la auto­ soţiei şi a copiilor .şi a început ce li sc fac, in tabloul zugrăvit pulcfi imagina situaţia... Apoi ră, să prind l.i tranzistorul pc vedeţi cum arăt in schimb, meritat prestigiu în lume,
car. am ajuns in birourile unor să plîngă. De fapt, in lagăr, era în roz al lumii capitaliste, li­ După ieşirea din carantină, am m-.'iii) angajat lăcătuş la o f ir ­ care-1 aveam, Rucureştiul. Am mi-e greu. Nimeni nu-şi poale prestigiu cu care ne mîndrim.
organizaţii dubioase, unde s-a o atmosferă de suspiciune reci­ nii dornici de viata uşoară, dc locuit într-un dormitor cu pe­ mă a unui patron care constru­ reuşit o singură dată. Dar mă imagina cit e de greu să vezi Iar aceia care sc văd singuri
încercat să mi se smulgă „soli­ procă, de depresiune totală ce aventuri, care îmbracă haina ste 40 de persoane, mizerabil, ia armături metalice şi robineli pedepsea, parcă, şi aparatul de că nu eşti pedepsit, alunei cînd printre străinii înrăiţi, gata să
citarea" de a mă refugia în se adăuga la mîncarea care nu­ umilitoare a transfugului, Cc cu geamuri sparte, alături de de trecere de diferite dimen­ radio N-am recepţionai de- singur ştii că o meriţi. Dacă plătească orice pentru a defăi­
Turcia pentru ca apoi să plec mai mineare nu era, la pazni­ li se oferă în aşa-zisn „lume li­ oameni decepţionaţi. Am trăit siuni. (înainte do a intra în fa­ eît semnalul de la ora exactă. ar şti că se pot întoarce în ţa­ ma România socialistă, sc văd
in oricare tară din vest aş fi do­ cul ce stătea noaptea în faţa beră ?“ . Răspunsul la întreba­ momente groaznice. Nu mai cultate, medicul Ştefan Nicolac Viata printre slriiini devenise ră, cîţi dintre cei fugiţi n-ar mici, de prisos, fără capă ti i, ră­
rit. Mi s-a spus că mi se ofe­ uşii, la tratamentul brutal, dis­ re 11 dă medicul .Ştefan Nico- simţeam nici ploşniţele. Cu in­ a fost electrician — n.a.). Nu se pentru mine de nesuferit. M-am (ace-o ! Dar )i se inoculează ve­ tăcind pc meridianele globului,
preţuitor. Aveam impresia că lae, care a avut prilejul să se ginerul Rişco mei nu-mi venea poate povesti prin ce am trecut apucai să fac rost de bani pen­
ră o viată pc care nu o voi re­ convingă singur de deo^birea să mai discul. Unde am ajuns ?! tru întoarcerea in tara. Am lu­ ninul fricii, teama de pedeapsă lipsiţi de idealuri, trăind de azi
nc desconsideră pînă .şî cei ca­ După ce se stingea lumina in îi îndepărtează lot mai mult
greta, că e păcat să nu gust şi re ne-au „recrutat". Acum, du­ „ca de la cer la pâinînt" — cu­ Inlr-o zi mi-a spus că se duce (lormiloi, plîngcam ore în şir. crai ca electrician la o firm ă şi dc tura. Ei jinduiesc, dorul dc pe miine Experienţa tristă pc
eu din ea, că după ce voi a- pă această experienţă tristă, vintele ii aparţin — dintre m i­ să caute de lucru. A plecat şi Eia un plins al ruşinii. Nu e- cind am avut banii m-am pre­ patrie cslc chinuitor. De-aţi în­ care unii au imparlâşit-o este
cel mai bun exemplu.