Page 32 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI , Nr. 4746 • JOI 9 APRILIE 1970
Dezbaterea declaraţiei - Sesiune ştiinţifică Vietnamul de sud 1
„V.I. Lenin şi t
program a guvernului ATLAS t
politica externă s I
italian sovietică“ Acţiuni ofensive \
PREMIILE OSCAR PE 1969
y
M O SC O VA 8. — Corespon- lo Centrul muzicol din
denlul Agerpres. L Dutâ. ale forţelor patriotice t
R O M A fi — Corespondentul negativ constituirea noului gu transm ite : La Moscova s-a Los Angeles au fost ocor-
Agerpres. N. Puieen. transm i vern. Paolo B ufa lin i (P.C.I.) a desfăşurat sesiunea ştiin ţifică t dote morţi searo premiile y
tc : La Palazzo Madama — se declarat, p rin tre altele, că gu „V . T. Lenin şi politica e x te r \ Oscor pe onul 1969. Cel y
d iu l Senatului — au continuat vernul prezintă şi ..unele as nă sovietică“ , organizată de mai bun film ol anului o
m iercuri dezbaterile asupra pecte pozitive", constlnd în C onsiliul ş tiin ţific pentru pro SAIGON 8 (Agerpres). — nă dc la Plian Rang, siluală \ fost declorot „M idnignt y
d e c la ra te i-p ro g ra m guverna deosebi în renunţarea la d i bleme de istorie a po liticii e x Agenţiile de presă relatează că la 260 km nord-est de Saigon. \ Cowboy", reoîizot de John y
mentale. prezentata m arţi de zolvarea anticipată a P arla terne sovietice al Academiei miercuri dimineaţa trupele G u Se precizează că această bază Schlessinger. Acesta o ob
către p rim u l m inistru, M aria m entului şi fixarea dalei pen de ştiinţe a U n iu n ii Sovietice. vernului Revoluţionar Provizo a tost supusă de patru ori \ ţinut de altfel şi premiul
no Humor tru alegerile regionale. Princi In s titu tu l de Stat din Mosco riu al Republicii Vietnam ului bombardamentelor în cursul u l s Oscar pentru regie. Cele t
timei săptămini.
de Sud au lansat o serie de
După ce în şedinţa de mart» palul aspect negativ a) ca b i va pentru relaţii in te rna ţio alacuri asupra poziţiilor strate Totodată, avioane americane s două premii pentru inter- y
du pâ-am ia/â nu luat cuvîn tu l netului conclus de M ariano nale şi Asociaţia pentru N a gice americano-saigoncze. si- de tip .,11-52“ si-au continuat pretore ou consocrot creo- y
reprezentanţi ai (im parilor de Humor, a spus vorb itoru l, il ţiu n ile Unite a U.RS.S. Utale în diferite regiuni ale te bombardamentele înlr-o zonă ţlo de 35 de ani o lui
dreapta, care se pronunţă îm constituie încercarea de a se In cursul lu c ră rilo r sesiunii, ritoriulu i sud-vielnamez. Un întinsă siluală la nord-vest de John Woyne şi talentul y
potriva guvernului, mai ales menţine la putere, bazîndu-se au prezentat referate ş» com u purtător de cuvînt m ilitar a Saigon. s actriţei britonice Moggie y
pentru că acesta a fix a t dala pe form ula dc guvern, de cen- nicări numeroşi oameni de merican a declarat că lupte ★ s Smith Ultimul dintre pre
alegerilor regionale pentru 7 tru-stînga. caic nu corespunde ştiinţă sovietici şi de peste Ho violente s-au dcslăsural în re SAIGO N 8 (Agerpres). — miile Oscor, conferit ce y
iunie, m iercuri dim ineaţa in oîluşi de puţin cu realitatea tare giunea saigoneză. trupele a In primele trei luni ale aces \ lui moi bun film străin ol y
terven ţiile reprezentanţilor din ţară Şi cu cerinţele mase Nicolac Fotino. director mericane suferind qrele pier tui an. lorţcle patriotice din \ anului, o revenit produc*
P C I şi P S 1 .U P au ocupat lor populare B u fa lin i a apre ş tiin ţific al Asociaţiei de drept deri în oameni şi malcriale de Vietnamul de sud au continuat ţiei algeriene „Z", regiza y
tă de Costo Govros.
inlreaqa şedinţă. Apreciind ciat. de asemenea, negativ po internaţional şi relaţii interna luptă. De asemenea. în lr-o re să lanseze acţiuni ofensive de \ y
litica economică preconizată ţionale din Republica Socia giune siluală la aproximativ anvergură Împotriva trupelor \ y
100 km nord-esl de Saigon, o amcricano-saiqoneze. provocîn-
de guvern şi unele orientări listă România, a prezentat re unitate a cetei de-a 25-a d iv i du-lc pierderi considerabile — \ CUTREMURE y
preconizate de p rim u l m in is feratul ..V. I. Lenin si coexis zii de infanterie americane a relatează agenţia de presă C- \ LA BAN1A LUKA y
tru în politica externă. tenţa paşnică“ . fost atacată de forţele palrio- liberarea. O intensificare deo Şl MANILA
DUPĂ ASASINATUL
‘ ice. provocindu-i pierderi. In sebită a activităţii patrioţilor y
DIN GUATEMALA zonele septentrionale, au fosl a fosl semnalată in Delta M e- \ Seismografele omplo- t
semnalate lupte de hărţuire în kongului. In pofida sprijinului \ sole în împrejurimile ora
CIUDAD DE G U A T E M A LA Un nou raid al aviafiei tre trupele americane Şi pa intens pe care trupele admi \ şului iugoslov Booio Lu- \
ko ou înregislrot în ulti
fi (Agcrpres). — A p ro xim a trio ţii sud-vietnamezi. nistraţiei dc la Saigon dislo
tiv :iOO de persoane au Jost Printre obiectivele bombar cate în regiunea amintită )-au \ mele 24 de ore şopte noi
arestate la Ciudad de Gua israeliene date de artileria forţelor pa prim it din partea aviatici si \ cutremure de intensitate
temala în urma asasinării R. D. VIETNAM. - O boierie antiaeriană de pază la gro triotice. după cum a arătat un navelor militare americane, a- moderată. Epicentrul lor
ambasadorului vest-qerman piţele tării. purtător de cuvînt. american, pro xim aliv 18 000 dc m ilitari \ o fost localizat lo circa
T E L A V ÎV fi (Agerpres). — (ia MEN, face cunoscut că in saiqonezi au lost scosi din 6 kilometri nord-est de
Karl von Spreti, anunţă a- se află importanta bază aeria- \
gen|ia Reuler. A uto rităţile LTn pu rtător dc cuvîn t m ili tim p u l ra id u lu i de m ie rcuri ol luptă dc către forţele patrio oroş. Nu ou fost semnalo-
nu-au confirmat numărul ce tar de In Tel A viv. c ita t dc a- aviaţiei israelicne. a fost a■ i tice. te pogube moteriole y
lor reţinuţi, dar au recunos gentia Kcuier. a anunţat .că să clădirea unei şcoli prim are S.U.A. Campania de primăvară împotriva In aceeaşi perioadă, trupele De Io puternicul cutre
cut că au fost operate nu m ie rcuri aviaţia israelianâ a din g u vo m o râ tu l Sharkia In americane au suferit, de ase mur din octombrie 1969. y
meroase arestări. Agenţia c i atacat ..obiective m ilita re c urm a acestui atac. .,31 de ci- menea. pierderi qrele în cursul care o afectat qrov ora i
tată menţionează, de aseme giplenc de-a lungul C analului vjli, d in tre care 30 dc copii atacurilor iniţiale de forţele şul şi pc locuitorii aces
tuia, la Bonîo Luko şi în t
luţionar Provizoriu al Republi s
nea. că a fost ocupat de că de Suc/, amplasate la 30 kilo au fost ucişi, iar alţi 46, d in războiului din Vietnam m ilitare ale Guvernului Revo
tre armată sediul Asociaţiei m e lri în in te rio r de linia de tre care 36 copii, au fost ră cii V ietnam ului de Sud. Agen împrejurimi ou fost înre y
6tudentilor şi că au iost o încetare a focului". La Cairo, niţi". \ gistrate peste 900 de miş y
perate arestări cu această o un pu rtă tor dc cuvîn t m ilita r Comentincl acest comunicat, VVASHINGTON 7 (Agerpres). nerelul american condamnă po m uncitorilor electricieni, dc °~ ţia de presă Eliberarea preci \ cări seismice variabile co
zează că. în primele trei luni
cazie. Starea de încordare a c o n firm a t raidul israetian a un purtă tor de cuvînt israelian „Com itetul pentru o nouă mo litica ..de extindere a războiu vempln. difuzează în aceste zi ale acestui an, detaşamentele s intensitate. I
este mult accentuată de pre supra sectorului central al Ca a declarat : ..Avioanele noastre bilizare" din Statele Unite a lui din Vietnam asupra Cam- le manifeste în care cheamă ★ y
n a lu lui de Suoz. patrioţilor care acţionează în Puternicul cutremur ca
zenta patrulelor militare şi au atacat numai obiective mi anunlat iniţierea in cadru) bodqici şi Laosului". Ei au a pe membrii săi să ia parte la provinciile Quang Tri, Thua \
poliţieneşti care continuă C A IR O fi (Agerpres). — M i 1 ila re “ . Agenţia AssocialeJ campaniei de primăvară împo nuntal. tolodală, că manifesta demonstraţiile antirăzboinice. Thien şi în sectorul Cam Doi re a ovut loc morţi în o t
nisterul de Inlerne al R.A.U. a Press, care a transmis decla triva războiului din Vielnanv a ţiile antirăzboinice se vor des ..Comitetul pentru o nouă roşul Manila şl în zono
„vînâtoarea dc suspecţi". din nordul provinciei Quang înconjurătoare o p'ovocal y
dat p u b licită ţii un com unicai raţia p u rtă to ru lu i de cuvînt. unor noi demonstraţii antirăz făşura în aproape toate state mobilizare" a adresat tuturor Nam au scos din luptă aproxi
care. după cum anunţă agen menţionează că la întreb ările boinice in ziua de 15 aprilie le americane, ia aceste acţiuni partizanilor păcii, atît din m ativ 1 000 de paraşutişti şi \ moartea o 11 persoane 5» y
corespondenţilor de presă, a a.e. nrmînd a lua parte, alături de S.U.A.. cit si de peste hotare, rănirea altor 100. Cutre
cesta a refuzat să con firm e sau Luind cuvînlu) la o confe partizanii păcii in Vietnam, şi un apel de a lua parte la cam puşcaşi marini americani si au \ murul o determinat, de o- y
să dezmintă faptul că o scoa rinţă de presă, reprezentanţii membri ai organizaţiilor sindi pania antirăzboinică ce se des doborîl 120 dc avioane ale for s semeneo. alunecări de te y
In Republica Dominicană lă a fost atinsă. comitetului au declarat că t i cale. Sindicalul internaţional al făşoară în S,talele Unite. ţelor S.U.A. s ren. In momentul mişcări y
lor seismice, relatează o-
\ penliife de p'esă. intrea y
situafia rămîne critică \ go populaţie o oraşului a y
Comisia politică a senato fost cuprinsă de panică. y
rilor democraţi a adoptat Un accident sau o acţiune \ Multe victime s-ou înre
SANTO D O M IN G O 8 (A gcr- eat în momentul în care prin gistrat in localurile cine y
ores). — Guvernul dominican cipalele organizaţii sindicale marţi in unanimitate o rezo \ matografelor, spitalelor şi
continuă să menţină măsurile din tară au anun(al că, în ca luţie prin rare avertizează premeditată ? s ole oilor locuri puhli-e. y
de securitate instituite cu două zul în care revendicările lor quvernul S.U.A. că realizarea s Noi cutremure de pă-
zile în urmă. pentru a contra nu vor fi satisfăcute vor de unor noi sisteme de arme nu LA PAZ 8 (Agerpres). — Noul săpfămînal bolivian mînt ou fost resimţite
car * valul de prolesle ce mar clara o qrevă generală. La a- cleare strategice ar putea „Prensa", care apare sub conducerea Uniunii zia rişti s succesiv miercuri în ¿-»su
ches -1 desfăşurarea campaniei ceasla se adaugă şi ameninţa stlnjcni convorbirile sovielo- lor din Bolivia, publică în prim ul său număr un articol y
în 'lerea alegerilor preziden rea partidelor dc o p o /ilie de a Agenlia TASS anunţă ca Leonid Brcjncv, secretar ge amcricane pentru limilarjea în care exprimă serioase îndoieli in legătură cu cauze \ lele Fifîpine. Deşi ele nu
ţia l“ de la 16 mai a c. boicota alegerile prezidenţiale. neral al C.C. al P.C.U.S.. â aviil miercuri o întrevedere înarm ărilor nucleare strategi le morţii fosiului preşedinte Rene Barrienlos. Se ştie s ou moi ovul inlepjîfateo y
După ce a închis toate şco In timpul raidurilor cfeclua- cu Ludvik Svoboda, preşedintele R. S. Cehoslovace, ca ce (SALT), programate să. fie că Barrienlos a fost ucis la 27 aprilie 1969 într-un ac I 1 cefuî semnolot!*;cu 'Se y
lile din mediul urban, autori te de forţele de politie, au fosl re s-a aflat in capitala sovietică pentru o scurtă perioa reluate la Viena, la 16 apri cident de elicopter. în timp ce întreprindea o călă ore în urmă, în rîndurile
tăţile au ordonai politiei să o aresta|i numeroşi membri ai dă in drum spre patrie, venind din Japonia. In cadru] lie. torie prin tară. \ populaţiei continuă să
cupe universitatea din Sanlo partidelor de opoziţie, precum întrevederii a avut lo r un schimb de păreri cu privire Rezoluţia recomandă, de a Revista sc întreabă dacă prăbuşirea elicopterului s-a t ţ domnească o slare de
Domingo. Situaţia s-a compli- şi lideri sindicali. la dezvoltarea si consolidarea in continuare a priete semenea. Senatului să aprobe I tensiune Daunele mote i
niei şi colaborării multilaterale dintre Uniunea Sovieti înainte de realizarea con vor datorat unui accident, sau a fost o acţiune premeditată » riole couzote de cutre )
că şi Cehoslovacia. b irilo r sovieto-amcricane de de asasinare a preşedintelui. Potrivit revistei, unii d in y mure, moi ales in Insula \
la Viena. proiectul dc rezolu tre reporterii săi an descoperit că numeroase persoane I Luzon. sint considerabile. , i
au auzit. în momenlul producerii accidentului, focuri de ' 1
ţie prezcnlat de senatorul I Zeci de cose ou fost dis
Brooke. căruia i s-au alătu arme aut' -«r lin u l d in lrc martorii accidentului. y truse, numeroase persoa t t
Jorqe Soliz Roman, lider al ţăranilor bolivieni, care cu
rat in calitate de coautor alţi ne rămînînd fără adăpost
In departamentul columbian ministrul de stal însărcinat cu 43 de senatori. Acest proiect noştea amănunte privind acest raz a fost asasinai la \
Cundinamarca au declarai apărarea naţională. M ichcl de rezoluţie cere guvernului patru luni după prăbuşirea elicopterului dc persoane
grevă 7 000 de învăţători al Debre, privind rolul marinei S.U.A să acţioneze în vede necunoscute Dar. scrie „Prensa“ . exislă şi alte dovezi t NOAPTE TRAGICA
şcolilor de stal. revcndicînd in sislemu) m ilitar francez. rea stabilirii de comun acord că s-a produs un asasinai: „corpurile celorlalţi ocu y y
majorarea salariilor şi îmbu cu U.R.S.S. a unui moratoriu panţi ai elicopterului au fost ciuruite de gloanţe”. l Miercuri noaptea, in t 1
nătăţirea condiţiilor de m un ♦ 0 * asupra înarm ărilor nucleare tr-un cortier din porteo
că. In semn de solidaritate cu strategice. i de vest o oraşului sud \
greviştii, profesorii şcolilor M al bine de 30 000 dc fer i » coreean Seul, s-o probu i t
opartomente. \
de stat din acest departa mieri australieni, sau 15 la şit o clădire cu aproxima
ment au încetat lucrul pentru sută din loialul fermelor, se ♦ 0 # ! tiv 30 de
24 ore. află in pragul falimentului I Toţi cei 60 de locatori au y
ca urmare a concurentei a Anqie Brooks, preşedintele I ) I fost îngropoti sub dări-
Adunării Generale a O.N.U.. ‘ aceştia, y
♦ 0 * cerbe din partea marilor mo ş!-a încheiat vizita întrep rin ) mături. Dintre
nopoluri agricole, intormează numai 14 ou supravieţuit. y
M iercuri dimineaţa. în cotidianul „A ustralia n" editat să in Israel. La plecare, re y
întreaga lla lie a început la Canberra. înrăutăţirea si latează corespondentul agen t „NlM BUS-4" y
greva naţională de 24 de tuaţiei fermierilor a fost in ţiei France Prcsse. ca a de y
ore a celor aproxim ativ clarat că, în cursul vizitei ..a t
solită de creşterea acţiunilor Miercuri, de la bazo i
jumătate milion de sa putut constata că pacea ar 1
acestora îm potriva scăderii Vondenberg din Califor
lariaţi ai adm inistraţiilor lo putea fi realizată in regiunea i
artificiale, de către marile \ nia o fost lonsot un nou 1
cale provinciale şi comunale, monopoluri, a preturilor la O rientului A propiat". I satelit meteorologic : t
organizată în comun dc căire produsele agricole realizate Angie Brooks a adăugat că t „Nimbus-4". Lonsoreo o
centralele sindicale CCIL. in fermele mici şi m ijlocii. „speră să primească misiunea i fost efectuată cu ajutorul
GISL şi UIL. Greva are ca de a stabili contacte directe
scop sprijinirea revendicări între Israel şi ţările arabe în I unei rachete „Thor-Age-
lor oamenilor muncii privind vederea soluţionării paşnice I t no", care împreună cu i *
unele probleme legale de sa a conflictului din această zo „Nimbus 4" o plosot pe
larii. promovarea in funcţii, Pe vechea ' şosea ce na *. orbită şi un satelit geo
pensionarea, precum si sta leagă Alena de Teba — t dezic.
bilirea unei politici noi care relatează agenţia Taniug
să garanteze mijloace finan — a fost dată în fun cţi La Brdzzaville. au fost date EXPLOZIE IA METROUL
ciare şi autonomie efectivă une o fabrică de panouri publicităţii o scrie de decre ţ DIN OSAKA
pro vin ciilor şi comunelor. prefabricate pentru con te semnate de preşedintele
strucţii, realizată in co t
Republicii Populare Congo. Peste 90 de persoane
operare de către între I
♦ 0 # Marien N'Gouabî, vizind na şî-ou pierdut viaţa, iar
prinderea iugoslavă „7 alte 117 au fost rănite in
iu lie ", din Belgrad, si ţionalizarea edificiilor afecta AUSTRIA Negocieri în vederea for \
Prînlr-o holărîre a Consi urma unei explozii subte- i
liu lu i de M in iştri al Franţei, lirma greacă „M alaran - te aeroporturilor, precum şi î rone de la construcţia me i i
amiralul Slorelll a fost numit gas". podurilor şl bacurilor de » troului din Osoko, anunţă
m iercuri In funcţia de şef de transbordare fluvială. mării unei „mari coaliţii“ agenţia Reuter. Explozia,
datorată gazului metan, o
stat major al marinei france
R. P. BULGARIA. — In porteo de sud o Sofiei, esle în con \ provocat un incendiu ce \
ze. El înlocuieşte in acest V IE N A 8 (Agerpres). — Ne „m ari c o a lilii", au intrat săp-
strucţie un nou oroş sotelit, care se va întinde pe o suprafaţă de gocierile dintre Partidul socia tâmina aceasta înlr-o fază ho- o cuprins numeroase ma i
340 ha. Pe lingă blocurile de locuit, pentru 50 000 de persoone, post pe amiralul Charles Pa C U R I E R list — învingător în alegerile tărîloarc. apreciază observato gazine şi case do locuit. \
se vor clădi şcoli, m agaiine, cinematografe ele. Legătura cu tou care a demisionat recent rii politici austrieci. întrevede Lo locul sinistrului ou fost y
Sofia vo fi asigurată de troleibuze şi outobuze. legislative de la 1 martie a.c.
In urma unor dezacorduri cu rile obişnuite ale celor două deplosote de urgentă for t
Noul oraş satelit „Mlodost" in construcţie. din Austria — şi Partidul popu părţi din cursul aceslei săptă- moţiuni de pompieri $i u
list, în vederea formării unei mîni au fosl precedate du m in i nităţi ole poliţiei. y
că de o convorbire particulară Autorităţile japoneze nu y
a lui Bruno Krcisky, preşedin ) ou publicat încă un bilanţ i
tele Parlidului socialist şi can ) oficial of numărului victi
U. R. S. S. Printre alte măsuri dc pro R. P. P O L O N A absolvit institutele de învă- ror importanţă depăşeşte ca complet distruse, reprezintă celar desemnat, cu Herman melor. y
tejare a faunei acvatice a ţămînt superior din Wroc drul oraşului sau chiar al un factor de o deosebită im VVilhalin, vicecancelar demisio y
Baikalului, se numără obli Wroclaiv-ul este azi unul law peste 57 000 de persoa ţării. In 1.055 de exemplu, portanţă în dezvoltarea eco nar şi succesor al lui Josef | LA ŞAPTE LUNI. CU i
Dezvoltarea industriei f i gativitatea impusă unor în din cele mai puternice cen ne, ceea ce reprezintă 2/3 din profesorul Bross a efectuat nomică a ţării şi, în prezent, Klans la conducerea Partidului \ FICATUL TRANSPLANTAT 1
creşterea numărului aşezări- treprinderi de a-şi purifica tre ştiinţifice şi universitare numărul absolvenţilor tutu la Wroclaw, pentru prima pe teritoriul cubanez îşi des populist. y
lor omeneşti din ţinuturile apele reziduale sau chiar din Polonia, ocupind, după ror institutelor de învăţă mint nară in Polonia, o operaţie făşoară activitatea 50 de sta Prezentînd presei proiectul Starea sănătăţii micu- y
siberiene au ridicat în ulti ţiuni forestiere experim en propus de populişli pentru a de 1 ţului pocient de la spîlo-
mii ani probleme deosebite tale. Se preconizează ca în veni proqram al noului guvern, ^ iul „Notre-Dome“ din y
legate de protejarea faunei anii următori suprafeţele îm W itbalm a subliniat că, p o tri Monireal (Conodo). că
lacului Baikal şi a vegetaţiei pădurite să acopere în total v it opiniei partidului său, co ' ruio Io 12 februorie i-o y
din regiunile învecinate. 2 850 000 hectare, adică apro laborarea între cele două com \ (ost transplantat ficatul. î
Apele Raikalului sint popu xim ativ un sfert din supra ponente ale viito ru lu i cabinet ^ s-o înrăutăţit brusc. in y
late de peste o mie dc spe Ieşti din tarile socialiste faţa ţării. de coaliţie trebuie să se înte urma contractării unei în-
cii de peşti, moluşte şi alte meieze pe egalitate şi că esle \ fecţii abdominale. Medicii y
vieţuitoare acvatice, dintre necesar ca quvernul să între ţ ou procedat lo o nouă y
care uncie sint deosebit de prindă mari reforme (fiscală, . intervenţie chirurgicală
rare şi specifice numai anu An de an, reţeaua institu în domeniul apărării naţionale, ' pentru înlăturarea acestei
mitor locuri dc pe glob. Ast- interdicţia dc a le deversa în Varşovia şl Cracovia, locul superior din Polonia, in pe pe o inim ă Izolată de circii ţiilor preşcolare din Cuba se tn sistemul electoral) \ infecţii, dor starea copi
icl. alături dc peşti ca nise- lac, curăţarea afluenţilor de al treilea în ţară în ce pri rioada dintre cele două răz laţia sanguină normală. lărgeşte, atît la oraşe, cit şi Deşi există unele divergenţe t lului este apreciată co
trul şi lipanul. nici trăieşte trunchiurile prăbuşite în veşte numărul de cadre ştiin boaie mondiale. la sate. In prezent, in ţară Intre poziţiile celor două par I rămînînd critică. Se pre- i
omului /corcgonus antum na rturî şi evitarea plutărituluî ţifice şi studenţi. In 10 insti In ultimii ant, ştiinţa a C U B A funcţionează .797 de grădini tide. la Viena sc apreciază că ) ciţează co infecţio nu ore s
pe aceste cursuri de apă. E x cunoscut, de asemenea, la ţe de copii, dintre care 71 au între populişli şi socialişti s-ar
tis), din familia sal monade tute de invăţămînt superior nici o legătură cu can y
ploatările forestiere hi apro Wroclaw o dezvoltare susţi In cei 11 ani de putere fost deschise în cursul anului putea totuşi ajunge la o înţe
lor, care mat poate fi intiinit pierea malurilor marelui lac se pregătesc in prezent aici nută. Astfel, şcoala medicală populară, in Cuba au /o.\l trecut. Aproximativ 50 000 legere de principiu. In cercu , 1 cerul constotot iniţial Io t »
ficatul înlăturat
doar in apele arctice. Pentru siberian sint lim itate, ceea 13 000 de studenţi (de 10 ori din Wroclaw, creată de pro plantaţi aproximativ 300 mi de copii frecventează aceas rile politice se menţioneoză. He (| Micuţul pacient, Qe. i
fesorii Stcinhaus, Knaster si lioane de arbori, de 30 de or: asemenea, că împărţirea porto
a proteja această din urmă ce micşorează prim e jd ia e- m ai m u lţi decît înainte de Slebodzinski, specialişti din mai mult decît in toa*.u isto tă formă dc „învăţămînl“ foliilo r în viito ru l cabinet nu a noît. are numoi sop- i
specie, s-a hotărit recent in roziunîi în timpul ploilor to război), urmind ca numărul domeniul imunologiei, car ria Cubei prereuoluţionare preşcolar, sub îndrum area fost încă abordată in cursul te luni şi este nrimuf t
terzicerea pescuitului pe timp renţiale sau a inundaţiilor lor să se dubleze pînă in diologiei sau cardiochirunjiei, Refacerea pădurilor, care atentă a cadrelor de specia neqocierilor bipartite, dat fi \ pacient din Canada că- y
de zece ani de primăvară. ¡985. In ultimii 25 de ani au au obţinut realizări a ca au fost in trecut aproape litate. ind că Bruno K rcîsky doreşte l I ruio i o fost tronsplontot
ficatul.
să lase această chestiune la y
y
urmă.
Redacţia ţ! adminîilroţîo tía tulul i Deva« Itr. Dr. Petru Groia, nr. 35. Telefoane i 12317 }t 11273. Tioarul I Intreprfndereo poligrafică Deva. 44063