Page 36 - Drumul_socialismului_1970_04

ca
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4747 • VINERI 10 APRILIE 1970

Vizita tovarăşului VEŞTI DIN 1 1

1
Corneliu Mănescu TARILE SOCIALISTE ATLAS 1 t \

i \
CREŞTEREA POPULAŢIEI s
la Praga _U. R. S. S. R. P. BULGARIA 1 ! Populaţio globului cres­ \
GLOBULUI

In KoHmn. finul situat în Aviaţia utilitară este folosită ! te cu 138 de oameni pe \
s
„Popu-
mmul, apreciază
Nordul îndepărtat, a început din ce în ce mai mult în agri­ I lotion reference bureau” ,
PRAGA 9. — Coresponden­ joi după-ainîază de Vasil Di- construcţia unei centrale hi­ cultura bulgară. In această ! o organizaţie porticulora y
tul Agcrpres. C. loncscn. trans­ lak. membru al Prezidiului Şi droelectrice pc fluviul care a campanie agricolă de primă­ i de cercetări demografice t
mite: Joi au început la Praqa secrelar al C.C. al P.C. din dat numele său ţinutului. Ko- din Stotele Unite. Popu-
convorbirile dintre ministrul Cehoslovacia. La in tîln irc au lima are un debit anual de 120 vară. numeroase avioane sînt \ laţio globului se cifrează \
afacerilor externe al Reuubli- participat Jan Marko. ministrul lolosite pentru imprăşlicrea 1 în prezent Io 3 632 mili­
cii Socialiste România. Corne- afacerilor exlerne al R S. Ce­ miliarde metri cubi de apă şi îngrăşămintelor şi inscclo- oane locuitori, crescînd cu
liu Măncscu. şi ministrul afa­ hoslovace. M iroslav Muller. un potenţial energetic dc 4,5 fungicidelor pe o suprafaţă de V 1,4 milioane în fiecare t
cerilor externe al Republicii adjunct de şef dc secţie la milioane kilowaţi. Centrala se V săptămînă Organizaţia o- t
Socialiste Cehoslovace. Jan C.C. al P.C. din Cehoslovacia, construieşte intr-o regiune cu 2 700 000 ha, care reprezintă t merîcano apreciază că in \
Marko 1 precum şi Ion Obradovjci. am­ cca. jumătate din totalul su­ cazul în care actuolo
basadorul României la Praqa. clima deosebit dc. aspră, unde prafeţelor arabile, precum şi i t
M in istru l de cxlerne al tendinţă de creştere a
Seara, ministrul Jan M arko gerurile ating iarna valori de i
României, care face o vizită o- celor ocupate de vii şi livezi. populaţiei se va menţine,
a oferit un dineu în onoarea — 60 grade C, iar păminlul «ste
licială la Praqa, a fost primit oaspetelui român. veşnic îngheţat t numărul locuitorilor glo­ \
bului se vo dubla in 35
R. P. POLONĂ 1 de ani. y
\ y
R, S. CEHOSLOVACA Agenţia PAP informează că c r ă p ă t u r ă y
1
tn voievodatul Varşovia, ape­ IN STRADA... y
O croputuro largă de 7
In Comitetul In vederea mecanizării com­ le Bugului şi Narewului. au ( metri şi oamca de 10 me­ y
inundai 72,7 mii hectare E­
plexe a agriculturii. în Ceho­
chipele dc salvare au început JAPONIA. - Demonstraţie a muncitorilor şi studenţilor din Tokio împotriva Tratatului ja- 1 tri. creata brusc pe o stro- y
slovacia. statul vinde anual pono-omerican şi pentru retrocedarea Okinavei Japoniei. do perifenco om poler-
operaţiunile de. evacuare şi a- V no, localitate situata la y
pentru dezarmare podăriilor agricole de stat cca. julorarc a sinistra!Hor V sud-est de oro$ui iXapoii. \
cooperativelor agricole şi gos­
1 a provocat praou$ireQ m
7 000 de tractoare şi aproape sene a trei automobile. y
GENOVA 9. — Corespondentul Agcrpres. H. Liman, 3 000 de combine şi numeroa­ In urmo accidentului, y
dut vioţa, iar alte trei au y
transmite: In şedinţa de joi a Comitetului pcnlru dez­ se alte maşini agricole. două persoane $i-ou pier­
armare, şefa deleqatiei suedeze, A lva Myrdal. a abor­ Principalul furnizor de ma­
dat o scrie dc aspecte ale problemei armelor chimice întreprin­ Transportul ridică probleme in i II. A. fost grov rănile Cropă- y
Si biologice. Rcferindu-se la controlul asupra producţiei şini agricole pentru ogoarele 1 tura s-o produs in urma y
şi stocării acestor arme. vorbitoarea a emis ideca inter­ Cehoslovaciei este \ prăbuşirii poropctelor unui
naţionalizării lui. De asemenea, ea s-a pronunţai In fa­ derea „Agrostroi" , care produ­ tunel feroviar aflat în con­ y
voarea inform ării pe plan international, ca un princi­ ce peste 70 de tipuri de m a­ t strucţie. y
piu primordial. W ASH ING TON 0 tAger- ca fi găsită o soluţie la ce­ timative, mai mult de 4 m i­ ministraţia a cerut fu mod
şini Qgricole, uzinele de trac­ preş). — Anul 797u poate fi rerile muncitorilor din ate­ lioane dc salariaţi americani deschis patronatelor să re­ y TREI FURTURI, y
toare din Brno j» altele. considerat, pe drept cu'.'int, lierele dc întreţinere, trans­ vor fi cuprinşi in acţiunile ziste in faţa presiunilor fă­ DE LA TREI BĂNCI y
anul în care problema trans­ portul feroviar va fi parali­ revendicative in cursul aces- cute de sindicate, pentru a y
porturilor în S.U.A se va zat de o grevă generală. 1 ui an putea duce în acest fel la în­ \ In moi puţin de o oră, y
pune cu o deosebită acuitate In perspectivă, industria Surplusul de 1.3 milioane deplinire planurile antiinfla- doi răufăcători ou atacat y
— relatează agenţia 11 .PI constructoare de automobile de dolari pc care Adm inis­ ţioniste. Unii experţi guver­ y trei bănci din regiunea
Poşta, transporturile aeriene, poale deveni terenul unor traţia l-a adus la cunoştinţa namentali anunţau câ Adm i­ y Dijon, reuşind să lure in \
cu evoluţia situaţiei din O- rutiere şi feroviare an ridi­ confruntări intre sindicalele nistraţia a reuşit Să treacă total 176 000 de franci. \
ricnlul Aprupial. opiniei publice. în momentul y
cat şi eont/mai sd ridice o muncitorilor, pe de. o porte, prezentării bugetului pe anul sub control, tendinţele infla­ Hoţii ou prădat Io înce­ y
serie de probleme serioase şi patronat, pe de altă parte, fiscal In curs. este departe ţioniste din economie Cu y put Banco Naţională, de
prilejuite de reînnoirea con­ tot cu ocaria e xp iră rii con­ de a fi suficient pentru a toate acestea, ei s-au văzut unde, sub omenrnţoiea
armelor, ou sustras sumo i
tractelor colective, de muncă tractelor colective de muncă putea acoperi sporirile de nevoiţi xo afirme că rezul­ i
Thomas Caldwell, deputat Primul ministru al Suediei. încă de la începutul aces­ la sfîrşitul anului acesta Co­ salarii cerute de către sala­ tate practice ale acestei pu­ y de 60 000 de franci După y
nord-irlaodez. a cerut pre­ O loi Palme, şi-a inc hcial v i­ tui an, Sindicatul conducă­ mentatorii americani menţio­ riaţii. din ramurile de activi­ neri sub control vor vutea y o jumâtdte de oră, ei au y
alte mori bănci, de unde y
mierului James Chlchester- In localitatea finlande­ zita în Marca Britanic. In co­ torilor de camioane a dus o nează efl se vor ridica, de a- tate afla Le sub controlul gu­ fi resimţite abia spre sfirşi- y alocat o sucursală a unei
Clark să Invoce leqea împu­ ză Tampere se desfăşoa­ municatul publicat miercuri serie de negocieri cu repre­ semenea. probleme grele la vernamental Aşa cum men­ tul anului în curs. Ţinind
ternicirilor speciale ale gu­ ră in prezenl colocviul seara se arată că prim ii m i­ zentanţii companiilor în cau­ proiectele negocierilor din ţionează agenţia UPI. acc.as- seama de ritmul de creştere y ou luat 16C00 de franci. t
vernului pentru a pune ca­ cu tema „Lcnin si dez­ niştri ai Suediei şi Marii b ri­ ză asupra noului contract de luna iunie intre patronal şi tă sumă nu ar putea acoperi a nivelului şomajului şi. mai Nu mult după aceea, in­ t
păt actualului val dc violen­ voltarea ştiinţei, culturii tanii au convenit asupra dez­ muncă al celor 47SOOO de cei 12 000 dc muncitori, din nici. măcar revendicările al.es. a costului vieţii, nu pu­ 1 divizii ou „operat" intr-o
ţă din Irlanda dc Nord. Po­ şl educaţiei“ , organizat văluirii cooperării dintre rele membri ai săi. Este ţinută in transportul maritim de pe. funcţionarilor din serviciile ţini sint acei observatori ca­ i manieră asemănătoare în- \
tr iv ii acestei legi, guvernul de UNESCO. Participa două lări în domeniile tehno­ suspensie declanşarea unei coasta dc est a Statelor U- poştale. Situaţia inflaţionistă re îşi exprimă îndoiala fa­ tr-o altă instituţie bonco- \
are dreptul să procedeze la o reprezentanţi din peste logiei şi energiei nucleare. greve a muncitorilor fero­ nile din economia americană con­ ţă de posibilitatea obţinerii ! râ. de unde ou luat
detenţiune temporară, fără o 30 de ţări din Europa, O loi Palme s-a declarai con­ viari. După cum se ştie. la lată numai citeva dintre tribuie, pe de altă parte, la unor rezultate palpabile, n ! 100 000 franci. t
judecare prealabilă, a per­ America. Asia si Africa. vins că guvernul britanic va 11 aprilie va expira morato­ mişcările revendicative ce se liniitarcn posibilităţilor dc domeniul com baterii infla­ y Toate forţele poliţieneşti
soanelor suspecte si găsite In cadrul lucrărilor co­ menţine un contact strîns cu riul impus de Administraţie, aşteaptă să aibă loc in anul satisfacere a revendicărilor ţiei şi al evitării, unei rece­ din regiunea Dijon ou fost
vinovate de acţiuni ilegale. lo cviului a luat cuvînlul ceilalţi membri ai AELS. in şi. in eventualitatea că nu acesta. Potrivit u n o r dote. es­ formulate de sindicate. Ad­ siuni economice. y puse in stare de alarmă \
prof. Valler Roman, timpul negocierilor pe care le i t
membru al pre/.idiului A ­ va duce n i „re î sase“ în ve- UN PUTERNIC t
cademiei dc Ştiintc So­ derfa aderării Angliei la K H A R TU M 9 (Agerpresl. — 1 INCENDIU LA OSAKA
ciale şi Politice, care a Piaţa comună. După înăbuşirea rebeliunii \
puternic
Un
Hcfiridlu
Herberl Behren.s, consul o- vorbit despre ,.Acli vi fa­ îndreptate împotriva actualului „Jeune Afrique^: ^ $| l||IA \ m \ a devastat miercuri după- i
noriiic a) Guatcmalei la Ham­ lca Partidului Comunist regim din Sudan în întreaga
burg, şi-a 'înaintat miercuri Român in promovarea tară a fost restabilit calmul. amiozâ unul din cartierele \
demisia in semn dc protest ştiinţei $i tehnicii in lu ­ Consiliul Comandamentului Re­ i din nordul oroşului Osa­ \
îm potriva atitudinii maniies- mina ideilor leniniste'. M inistrul de externe fran­ voluţiei a instituit o comisie ka, in urmo unei defec­
tate de guvernul Guatemalci cez. Maurlce Schumann. va dc anchetă, ce urmează să Intre bonn si capitalele ara­ Bonn. unde a (ost arinul ex­ lor beligerante In al doilea i ţiuni o conductei de oii- t
in legătură cu cazul amba­ tace în luna sepfembrie o v i­ prezînle un raport detaliat e- be a început perioada dezghe­ trem dc favorabil. Denlru a rînd se reaminteşte dorhUa mentore cu goze In de­ i
sadorului vest-german Karl zită oficială in Finlanda, a- supra evenimentelor din ulti- ţului. Iniţiativa a venit din manifesta bunăvoinţa araba. La manifestă a B on nu lui de a-şi curs de citeva minute ou t
von Spreti. asasinat zilele nuntd ziarul ..Combat". Ini­ partea Republicii Federale a reîntoarcere şeful guvernului îmbunătăţi legăturile com erci­ explodat succesiv 30 de
trecute de un grup de ele­ ţiativa. pre-c izează sursa cita­ Germanici, avind un ecou fa­ iordanian a lacut o escală la ale cu Republica Arabă Unită y clădiri. Locuitorii cortie- \
mente apartinind organixaliei ro. Cei doi miniştri au discu­ tă. aparţine autorităţilor fin­ In Sudan a fost vorabil in lumea arabă. Cairo, unde a avui întrevederi in special, şi cu ţările arabe rului, cuprinşi de panîcâ \
producătoare de petrol In ge­ y
Arm atei Rebele. ,.Nu pol re­ tat probleme in legătură cu landeze. care doresc să con­ După 1963, în urma recu­ cu preşedintele Nasser. şi confuzie, şi-ou omin-
prezenta o tara al cărei gu­ Piaţa comună, cooperarea po­ frunte punctele de vedere a­ noaşterii Israelului de către neral. y tii de exploziile bombar­ i
Printre tarile industriale e x ­
vern nu este in măsură să a- litică a ..celor şase" si ade­ le color două guverne în do­ restabilit calmul R.F.G . cea mai mare parte a portatoare in statele O rie n tu ­ y damentelor aeriene din \
siqure securitatea diplom aţi­ rarea M arii britanii la C.E.C. meniul politicii externe, un­ capitalelor arabe au rupt re­ timpul războiului. După
lor străini acreditaţi la C iu ­ Cei doi miniştri au fost de laţiile diplomatice cu Bonnul : lui Apropiat R I G. se situează i moî multe ore de luptă \
dad de Guatemala“ , a men­ acord asupra începerii de ur­ de exislă o oarecare apropie­ ma săptămînă a lunii martie şi Au fost totuşi menţinute cîleva Din presa pn locul al patrulea. după i cu flăcările, pompierii ou t
ţionat Herberl Behrens. gentă a negocierilor în vede­ re de opinii. C u acest prilej, să studieze posibilităţile de anemice legături economice S.U.A, Marca britanie şl Pran- reuşit să localizeze incen­
rea lărgirii Pielei comune. Ei dezvoltare a insulei Aba de pe dar într-un climat rece ta Ea esie cel de-al doilea t diul. Un bilanţ provizoriu i
au relevai, de asemenea. în­ va fi disculală. pn nlre alte­ N ilul Alb tare a avut dc sufe­ Primele semne dc d e z g h e ţ străină furnizor al Iordaniei şi Repu­ arată câ 98 de persoane t
grijorarea guvernelor vcsi- le. si problema secorilălii nu apărut în primăvara anului blicii Arabe Unite cel de-al t
♦ O # rit în timpul atacului lansat de şi-ou pierdut vioţa. iar
qerman şi italian în legătură europene. trupele guvernamentale asupra 1967, după reluarea relaţiilor treilea pentru Arabia Saudită t alte 161 ou fost grov ră­ i
Preşedintele ales al Guate- cartierului general al imamu­ diplomatice între bonn şi si al patrulea pentru Libia, Su­ j nite. Nu se cunosc cau­ \
malei, colonelul Carlos Arana lui El-Had> El-Mahdi, inspirato­ Amman. După acest eveni­ In această situaţie se aure- dan Siria Irak. Kuweit Se zele reole ale exploziilor.
Osorio, a declarat, in cadrul rul complotului. ment, Iordania a beneficiat de ciază că astăzi sini întrunite ştie de pildă, că R.F.G. achizi­ i Un purtător de cuvînt ol
unei conferinţe de presă, că, Nava spaţială „A pollo-14“ . a patra misiune lunară a­ Printre măsurile adoptate de credite la export echivalente condiţiile favorabile menite sa ţionează aproximativ 40 la sută poliţiei o declorot că in­ t
dacă în decurs de irei luni — mericană. va fi lansată la I octombrie, intre orele 2 şl guvernul de la Kharlum după cu 20 la sută din totalul inves­ ducă la o ameliorare electivă din cantitatea de petrol nece­ cendiul ar fi fost provocot
perioadă In care el urmează 4 (ora locală), a anuntat mai li Vt'alter k'apryan, res­ tiţiilo r vesl-qermanc in ţările* a raporturilor între Republica sară din Libia ceea ce numai t de seînteia motorului unui t
să preia funcţia In care a ponsabil cu operaţiunile de lansare ale Centrului spa­ înăbuşirea rebeliunii se înscrie in curs de dezvoltare. Anul l ederală a Germaniei şi lumea pentru anul 1968 a reprezentat ! automobil ol societăţii de \
fost ales — problema secu­ ţial Cape Kennedy. Această lansare nocturnă va consti­ ai amnistierea membrilor sectei următor, iniţiativele Bonnului arabă. In acest sens sc poate 600 milioane dolari. De partea întreţinere o reţelei de \
rită ţii diplom aţilor nu va fi tui o premieră spaţială, nici una din misiunile spaţiale ..Al-Ansar” alrasi de liderul s-au îndreptat spre Rabat. Tu­ aminti in primul rînd neutra­ arabă dezgheţul este în egală 1 goze o oraşului, care ve­
rezolvată, guvernul va pa rti­ americane neiiind lansate pînă acum în limpul nopţii. spiritual al sectei in acţiuni nis si Beirut. In sfirsit, la 23 litatea vest-germană în con­ măsură dorii. Ţările O rientului I rifica conducta defectă t
cipa la negocieri pe plan Regulamentul în vigoare al NA S A interzice astfel de ianuarie 1970 primul ministru flictul din O rientul Apropiat i Apropiat au nevoie de produse I Datorită acumulării unei t
internaţional în această pro­ lansări, dar. după cum a precizat Kaprvan. acesta este îndreptate împotriva actualului al Iordaniei. Talhouni a în ­ R F C aplică un embargo total industriale pe care R F.G pare mori cantităţi de gaze în
blemă. regim din Sudan treprins o vizită oficială la astipra armelor destinate pă rţi­ dispusă să le ofere I i
cel mai favorabil moment pentru executarea în con­ tunelul unei linii de metro,
diţii optime a programului de cercetări ştiinţifice, d i­ o scînteîe o declanşat ra- \
rect pe suprafaţa Lunii. i folo de explozii în lonţ. \
♦ 0 4 Circulaţia în întregul
începerea m isiunii „A p o l- jeolei. Pe de altă parte, astro- suprafaţa Selenei va fi insta­ rului Descartes. regiune acce­ 1 cortier a fost întreruptă
La Roma au luat slirşlt lo - 13“ se află sul) un mare nauţii — după cum se ştie — lat u n ... tun. Citeva lu ni mai sibilă numai in această p e ri­ 1 pentru mai multe ore la t
convorbirile dintre ministrul semn de întrebate. Responsa­ îşi desfăşoară activitatea in tirziu. telecomandat de pe oadă a anului. foţo locului ou venit doi
b ilii zborului voi da vineri condiţii de im ponderabilitate Terra, acesta va ..trage" citeva La începutul anului • 97-4, I membri ai guvernului, m i­
afacerilor externe a| R F. a dim ineaţă un răspuns d e fin i­ Ţ in in d scama de aceşti factori ..salve“ , care vor perm ite cer­ „A p o llo -)8 M va aseleni/.a în
Germaniei. W alter Scheel, Şi C U R I E R tiv în problema a m in ă rii sau si ştiind câ pilotu lui cabinei cetătorilor să facă im portante zona craterului Copernic. Lste ! nistrul industriei şi comer­
ţului exterior şi ministrul
colegul său italian, Aldo M o- ducerii la Îndeplinire a celei de comandă îi revine sarcina observaţii asupra structui'îi in­ vorba dc un uriaş circ v ulca­ \ construcţiilor, pentru o
de-a ticia m isiuni spaţiale „ A ­ de a executa comenzile şi ma­ terne a Lunii. nic închis de un val cu în ă l­ \ cerceta couzele incendiu­
p o llo “ . nevrele de revenire pe Pâ- Comanda m isiunii „A p o llo - ţim ea de 4 000 de metri. ! lui şi pentru a se lua mă­ \
Conducătorii N A.S.A se a­ m înt, acestuia i sc cere o con­ 15“ a fost încredinţată unui S fîrşitu l anului 1974 va co­ suri urgente de ajutorare
flă în faţa unei erele dileme: diţie fizică şi psihică perfectă. alt as al z b o ru rilo r spaţiale — incide cu încheierea pro gra­ t o victimelor. t
înlocuirea lui Thomas M a ttin - Şi în vreme ce la Houston David Scott. Acesta fusese lan- m u lu i „A p o llo “ . M o d u lu l lunar i O ficialităţile ¡aooneze t
Cl.v. am eninţat de îm b o ln ă v i­ ..Apollo-19" va avea sarcina de 1 ou hotârit să închidă pen­ t
rea de rujeolâ. sau amînarea a aseleniza pe pantele crate­ tru o zi povilionul consa­
zborului pentru data de 9 mai. ru lu i Tycho. crat utilizării gazelor na­ \
Adoptarea unei soluţii este PROGRAMELE Paralel cu desfăşurarea u lti­ turale ol Expoziţie’ univer- <
foarte dificilă , dacă ţinem sea­ mei etape a pro gram ului „O a­ I sole de Io OsaVo, în me­ i
ma câ. pe de o parte, am îna­ meni pe Lună", se va in au­ moria victimelor cote si-ou \
rea datei lansării ar însenina gura un alt ciclu de misiuni t pierdut viato în urmo de­
o creştere a che ltuielilor cu a spaţiale — „A p lic a ţii A p o llo ' y zastrului de miercuri. \
800 000 de dolari, iar pe de APOLLO — cunoscut şi sub numele de i \
altă parte, desemnarea ca în ­ n „Sk.vlab". In cadrul acestuia, o m a im u ţ a c u ..
locuitor a lui John Svvigort in N A S A va încerca să plase­ y PRE2ENŢA DE SPIRIT t
calitate dc pilot al cabinei de ze pe orbită prim a staţie spa­ i t
comandă reprezintă o delica­ şi Cape K e n n e d y responsabilii sat in spaţiul cosmic în m a r­ ţială Aceasta ar urm a sâ gra­ O intimplare senzotio- t
tă problem ă de ordin tehnic zborului ..Apollo-13" se întrea­ tie 1966. la bordul unei capsu­ viteze. la o altitu dine de 400 nolă a fost relatotă recent
şi psihologic Rină la «adopta­ bă încă dacă nava cosmică va le spaţiale „G e m in i“ (misiunea km. tim p dc 28 de zile. «ivind de publicaţia indiană „As­ \
rea unei soluţii d e fin itive s-a pleca, pregătirile pentru m i­ „G em ini-8") şi a pa rticipat la la bord un echipaj fo rm a t din sam Tribune” . O femeie \
h o tâ rit ca Swîgei t să efectueze siunile viitoare continuă. zborul „ A p o ll0-9“ . trei persoane. In anul 1973. o dm solul Shillong, core
un antrenam ent special in La Cape Kennedy cabina A p a riţia „a u to m o b ilu lu i“ pe altă staţie orb itală va gravita y urmo să nască, o fost cu­ t
compania eventualilor săi co­ de comandă şi m odulul de de­ Lu nă va perm ite extinderea în spaţiul cosmic tim p de 58 y prinsă de dureri violente. t
echipieri barcare ce vor fi folosite de considerabilă a distanţelor pe de zile Eo zăcea de mai multe t
După prim ele rezultate «ale „A pollo-14“ sint aproape gala care astronauţii le vor putea In eventualitatea în care \ 2ile, iar medicii chemaţi
analizelor sanguine ale echi­ de plecare Alan Shcppard. străbate şi. m ai ales. creşterea N A . S A va obţine creditele I Io patul ei nu ii outeou t
pa ju lui ..A p ollo-13“ . s-a siabi- Kdgar M itchell şi Stuart Roosa can tităţii de mostre sclenolo- necesare ducerii la în d e p lin i­ i atenuo chinurile. Suferin­
lit că James Lovell şi rre d au efectuat deja un umplu gice pe care le vor putea re a acestor planuri, se p re ­ ţele femeii erou urmărite
Haise ar putea participa la în­ program de antrenament. Pro­ transporta Vehiculul pe care vede plasarea în spaţiu încă pe fereostro camerei de
deplinirea m isiunii lor spa­ gramul m isiunii lor va fi dus îl vor folosi m em b rii echipa­ înainte de sfîrşitul deceniului i o moimuţă domesticită de
ţiale. Rezultatele ce se aşteap­ la îndeplinire în octombrie a ­ ju lu i ..Apollo-IF" va avea o în curs. a unui laborator care aceasta După ce ore in
tă de la A tla n ta vor fi deci­ nul acesta In m artie 1971. vom viteză de deplasare de 16 km sâ poată avea la bord un nu ­ i şir nu se dezlipise de lin­ j
sive în holărîrca pa rticip ă rii putea asîsla la desfăşurarea pe oră şi va putea învinge m ăr de 50 de savanţi si teh­ y gă fereastră, moimuto o t
lui Maltingl.v la zbor. Pe Pâ- m isiunii ..Apollo-lb" în iulie pante dc peste 30 de grade nicieni. luot-o bruSc Io fugă spre
mînt. îm bolnăvirea acestuia 1971. va pleca în direcţia L u ­ Totodată. în program ul m is iu ­ Un.a din princioalele sar­ \ iunglo din apropiere, de
nu ar prezenta o im p on anţâ nii echipajul „Apollo-HV*. U l t i­ nii ..Apollo-I6" este prevăzută cini ale acestor programe spa­ i unde s-o întors cu o plon-
prea mare. dor în condiţiile mele trei expediţii selenare lansarea unui satelit care va ţiale o constituie studierea po­ t tă, căreia localnicii î-au
zborului spaţial s-ar putea ca vor avea loc în 1972 şî 1974. gravita în ju ru l Selenei pe o s ib ilită ţilo r dc folosire a sate­ descoperit calitotea de a
evoluţia maladiei să ia o în ­ Pentru ca tra d iţia prem iere­ orbită circulară cu altitudinea liţilo r a rtificia li ai Terrei. ore- i oveo un efect liniştitor.
torsătură capabilă să pe riclite­ lor- selenare să fie păstrată de 100 km. T im p dc. un on de cum şi pregătirea prim elo r o- v Femeîo o primit leacul t
ze reuşita m isiunii In tim p u l misiunea ..Apollo-14" va avea zile. acest satelit va trim ite chipaje interpl.anotnre «ale că­ adus de maimuţă si pe­ \
zborului, astronaut ii respiră ca sarcină experimentarea n- spre Pâm înt in fo rm a ţii asupra ror m isiuni sc aşteaptă să în­ i ste puţin timp durerile i
oxigen aproape pui faot ca­ nui vehicul selenar Cu a ju to ­ cîm pului magnetic şi g ra vita­ ceapă o dală cu cel de-al 9-lea 1 s-ou colmot, Graţie „pre­ i
re face ca medicii să nu poa­ rul acestuia. A lan Sheppard ţional selenar deceniu. \ zentei de spirit“ o moi- f
tă prevedea modul in care va porni la „cuceriiea" ''rate- In m artie 1972. ,.Apollo-17l‘ muţeî. eo o putut să nas­
poate reacţiona viru sul ru- ru lu i L ittro w Totodată. pe va fi lansat în direcţia cratc- EUGEN IONESCU-PISU că în condiţii normale. t
TURCIA. - Istambul - moscheea lui Soliman M agnificul. y t
i

R«dac|(a |l adminlilroţla clorului i Orto, ito. Dr. Pt bu Groco, nr, 33. Ttlefoont i 12317 yi 11273, domul i Inttaprfnderea poligrafică Daco a in«t