Page 37 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 37
0 U!
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !
cum am anunţat
în ziarul nostru de în
zilele de 6-9 aprilie s-au
desfăşurat în Capitală lu
crările consfătuirii cadre
lor de bază din securitate,
miliţie, procuratură şi ju s
tiţie, in cadrul căreia a
luat cuvîntul tovarăşul
NICOLAE CEAUŞESCU.
Publicăm
rostită în cadrul acestei
consfătuiri.
ANUL XXII. Nr. 4748 SIMBATA 11 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
Cuvintarea tovarăşului Solemnitatea înmînării
unor distincţii
NICOLAE CEAUŞESCU la Consiliul de Stat
La Palatul Consiliului dc rul Institutului de medicină si de sănătate a poporului, la În
Slat a avut loc, vineri la a larmacie bucureşti, a m u lţu florirea României socialiste,
miază, solemnitatea decernării mit din toată inima conduce la bunăstarea şi tcricirca oa
de ordine ale Republicii Socia rii partidului şi stalului, menilor.
Slimo|i tovarăşi, mai Importantă în lupta pen privitoare la orqanizarea pro control obştesc bine oraanizat celor care calcă legea. Trebuie liste România, conferite unor personal tovarăşului Nicolao Adresîndu-şe celor decoraţi,
tru progresul general al patriei ducţiei şi a muncii, cit şi la vom putea să-prevenim şi să să spunem că. din păcate, nc lucrători din domeniul ocro ti Ceauşoscu, pentru grija, dra tovarăşul Nicolae Ccauşescu
Consfătuirea de aslă/i reu socialiste. sancţionarea unor infracţiuni. împiedicăm o serie de manifes ocupăm încă puţin de m o b ili rii sănătăţii, cu prilejul zilei gostea si alentia cu care sînt a spus: Dali-mi voie să vă a
neşte cadrele de bază din se Rezolvarea In spiritul mar- Considerăm că astăzi cind in tări care aduc prejudicii în d i zarea oamenilor muncii îm po de 7 aprilie — „Ziua sănătă înconjuraţi toti acei care slu dresez. dumneavoastră tuturor,
curitate, miliţie, procuratură si xism-Ieninismului a problemei tara noastră sini create condi ferite sectoare si care. pînă la triva elementelor antisociale. ţii*'. jesc cu credinţă şi devotament în numele conducerii de partid
justitic. După cum sc ştie. me naţionale în tara noastră, asi ţii ca toti cetăţenii să poată urmă dăunează în general so Consider necesar să stabilim Distincţiile au fost înmîna- sănătatea poporului. şi de slat, calde felicitări cu
nirea acestor organe ale pu gurarea deplinei egalităţi in depune o muncă utilă, existen cietăţii noastre. în această privinţă un pro- Ic de tovarăşul Nfcolac Considerăm distincţiile acor ocazia decorării cu ordinul
terii oamenilor muncii, ale drepturi a tuturor cetăţenilor ta unor oameni care se sustrag Am lăsat mai la urmă acti qram de măsuri permanente ; Ccauşescu, secretar general date — a spus vorbitorul — „M e ritu l Sanitar“ .
stalului socialist osie de a a patriei, fără deosebire de na muncii constituie un fenomen vitatea orqanelor de stat care să asiqurăm ca aceste măsuri al Partidului Comunist Român, drept o expresie a preţuirii pe Acordarea acestei înalte
păra cuceririle revoluţionare ţionalitate. au dus la cimenta negativ ; Irebuie să ne preocu sînt chemate să ia măsuri re să facă parte intearanlă din preşedintele Consiliului de care o dă partidul si statul distincţii unui număr mare de
ale poporului, proprielatca so rea unităţii întregului popor în păm serios ca fiecare cetăţean presive împotriva celor care activitatea de zi cu zi a o r Stat. nostru succeselor obţinute dc medici constituie o expresie a
cialistă de stat si cooperatistă, ju ru l partidului şi guvernului. să fie încadrat în muncă. se sustraa de la normele si lc- qanelor noastre de miliţie, La solemnitate au asistai to medici Si de întreg per preţuirii pe care partidul şi gu
de a veghea la rcspeclarea qile societăţii noastre, nu pen securitate, procuratură si jus varăşii Ion Oiheorqhe Maurcr, sonalul sanitar în misiunea vernul tării noastre o acordă
O importantă deosebită pen In al doilea rînd se impune
normelor orânduirii socialiste tru că aceste organe nu ar tiţie. Emil fiortnaraş, Dumitru Pupa, lor nobilă, de inallă răspunde acelora care îşi închină acti
tru coeziunea naţiunii noastre o preocupare susţinută pentru
si a leqilor luni. treimi să intervină pentru a Lupta îm potriva infra cto ri Petre Blajovici. Constantin re şi conştiinţă, pentru ocro ti vitatea apărării sănătăţii po
socialiste au de/.voltarea de mai buna deservire materială
Scopul acestei consfătuiri a mocratiei socialiste, participa şi culturală a oamenilor mun combate asemenea stări de lu lor. a clementelor cu manifes Stătescu. secretarul Consiliului rea sănătăţii populaţiei. Rezul porului nostru.
(ost analiza muncii acestor o r rea lot mai largă şi activă a cii. Sint cunoscute preocupările cruri ; dim potrivă consider că tări antisociale cere în acelssi de Slat, Dan Enăchescn, minis ta Lele frumna.se obtinulc pc l i r Desigur, tovarăşi, vă sînt
gane, a lucrătorilor (lin m iliţie maselor populare la elaborarea partidului şi quvernului de a rolul lor este de a lua parte timp îmbunătăţirea activităţii trul sănătăţii. Mircea Malita, rîm medical. Ştiinţific, de fo r cunoscute preocupările pa rti
securitate, procuratură si jus şi Infăpluirea po liticii interne asiqura ridicarea continuă a activă la înfăptuirea tuturor organelor securităţii de stat. ministrul invătăm întului. M i mare şi educare a noilor ge dului şi stalului pentru crea
tiţie ; in acelaşi timp. consfă şi externe a partidului şi sta nivelului de trai al poporului? măsurilor dc educare si de pre Este necesar ca oraanele de ron Nicolestu, preşedintele neraţii. sini rodul politicii sa rea condiţiilor nor.esare asi
de
securitate să dea dovadă
tuirea a analizat starea infrac- lului. la conducerea întregii actionind în această direcţie, venire a stărilor infracţionale Academiei Republicii Socialis nitare. ridicată la ranqul de gurării unei asistente sanitare
lională. cauzele care o influen activităţi economico-sociale. este necesar ca şi oraanele e la care m-am referit. Nu do mai multă combativitate îm po te România. pot i tica de sl at, n expresie a cit mai bune oamenilor mun
triva oricăror manifestări care
ţează. precum şi măsurile ce In acest climat general, m un conomice. atit întreprinderile resc in nici un caz să se înte- afectează interesele orinriuirii Pentru merite deosebite in realizărilor vastului program cii. H o lă ririle plenarei Comi
sc impun a fi luate împotriva ca organelor de stat. chemate producătoare de bunuri de con leaqă de către cineva că m ili noastre socialiste. Nu trebuie domeniul ocrotirii sănătăţii elaborat de partid privind con tetului Central al partidului şi
celor care încalcă legile stalu să asigure cuceririle revo lu ţio sum, c il şi unităţile din comerţ, ţia, securitatea, procuratura si să scăpăm din vedere că sc populaţiei din tara noastră au struirea socialismului in (ara măsurile adoptate ulterior v o r
lui, ordinea societăţii noastre nare şi creaţia paşnică a po să-şi facă cum trebuie datoria. justiţia ar trebui să aştepte mai pot găsi ici-colo. elemen fost distinşi cu ordinul ..Meri noastră. besc despre aceasta. Eforturi
socialiste. După cum am fost porului nostru, se bucură de Trebuie să se acorde o aten doar rezultatele măsurilor de te declasate în stare să se de tul Sanitar*, clasa I. tovarăşii ■ Au luat. de asemenea, cu- le po care le facem pentru
informat, In şedinţe separate educaţie şi de mai bună orga Constantin Arsène. Ano Astan, vintut prof. Eugenia Mihalca. dezvoltarea bazei materiale —
un puternic sprijin din partea ţie mai mare pe de o oarle dea la acţiuni de sabotai sau
au fost dezbătute, pe larg, toa nizare socială \ aceste organe Valcriu lioloqa. Ion Brunckncr, de la Institutul de medicină şi prin construirea de spitale,
maselor largi populare. producerii de mărfuri pentru spionai, să se pună în slujba
te aceste probleme. consum, iar pc de altă parte trebuie să colaboreze slrîns cu Thcodor Hurghele. loan Eaza- farmacie din Cluj, Las/lo De- circum scripţii sanitare, prin
In ultim ul timp. actionînriu-se duşmanului, a cercurilor impe kaş, Octavian Fodor, Alcxa dotarea lor corespunzătoare
Dacă analizăm starea infrac deservirii civilizate a oameni celelalte orqanismc de stat. rialiste să-si trădeze ponorul. noş, medic primar la Spitalul
ţională din cursul anului 1969 consecvent pentru întărirea In obşteşti sub conducerea orqa Fată de aceştia oraanele noas Clozner. Constantin Iliescu. unificai Miercurea Cine. şi — sint de asemenea m ărturii
continuare a ordinii $i le ga li lor muncii. Vă sînt cunoscute C.hcorghe Koc/.ka. qcneral-lo- ale acestei preocupări.
constatăm că. in comparaţie cu nelor şi orq an i/atiilor de partid, tre de securitate trebuie să fie Erancisc Mcister. medic la c ir
tăţii socialiste, au fost adopta lipsurile care mai există în a- cotenenl Scarlal Longhin. Şte
anii precedenţi, numărul in- eest domeniu, faptul că acesta să participe la intreaaa acti necruţătoare. Vorbim despre cumscripţia sanitară Hogliiz Parlidul şi statul nostru, a-
Ira tliu n ilo r s-a redus în mod te o serie de normative meni- este sectorul unde Intîlnim în vitate do combatere prin toa aceasta, nu pentru că activi fan Milcu. Vasile Mirza. A u din judeţul Braşov. Exprimind cordlnd toată atenţia îm bună
simţitor. Doresc să menţionez 1c să contribuie la perfecţiona că un mare număr de infrac te mijloacele — orqanizatorice tatea unor asemenea elemente rel Moga. Ştefan şi Nicolau. glodurile, simţămintele tnluror tăţirii asistentei sanitare a oa
C.hcorghe Huşkaş
rea organizării noastre sociale.
Vasile
in mod deosebit că au scăzut In acest contexl menţionăm ţiuni care, pină la urmă. serăs- şi educative — a manifestărilor ar prezenta vreun pericol pen Răşcanu. (c lo r care-şi consacră munca menilor muncii. sc înqrijesc
daunele aduse avutului ob îmbunătăţirea conducerii şi frînq nem ijlocit asupra nive antisociale. tru societatea noastră, pentru O rdinul „M uciiul Sanitar“ , Si viata nobilei misiuni de a- totodată şi dc îmbunătăţirea
ştesc ; lată de 1967. ele au fost planificării economiei. care. lului de trai al oamenilor mun In această ordine de idei securitatea statului socialist. clasa a ll-a, a fost acordat to păratc a sănătăţii poporului — nivelului de viată al celor ce
în I960 cu peste 50 la sulă mai după cum sc ştie, constituie o consider că este necesar să se O rînduirca noastră socialistă varăşilor: M ihail-D an Atexan- ('orbitorii au transmis condu muncesc în acest sector, de a-
mici. Cu toate acestea, trebuie cii. Este necesar să acordăm acorde o alenlie mai marc c u cătorilor de partid şi dc stat. sigurarca unor condiţii de
latură primordială a făuririi o atentic deosebită lichidării este puternică, de neînvins ; drcscu. Griqore Uenctatn. Fran
să spunem deschis că in fra c societăţii socialiste m ultilate noaşterii leqilor de către toti oft so bazează pe devotamen cise Dajbukal, Las/.lo Denc-s, personal tovarăşului Nicolao muncă corespunzătoare. In a
ţiunile sini încă numeroase ral "dezvoltate. acestor ş W i dc lucruri, asiqu- cetăţenii patriei. Orqanele de tul nemărginit şi ataşamentul Ion Juvara. Ueuedict Menkcş. (eauşescu, caldele Inr m u lţu cest sens, se cuvin relevate
iar daunele provocate avutului rării pretutindeni a deservirii stat trebuie să ia măsuri pen unanim al m ilioanelor dc oa Euqcnia-Marreta Pitiş. Vale miri şi profunda recunoştinţă măsurile luate, nu de mult,
In acest cadru se înscriu şi cinstite şî în cele mai bune
obştesc se ridică încă la zeci tru a lichida lipsurile ce s-au meni ai muncii de la oraşe şi rian Popescu, O lto - Hans pentru preţuirea înaltă de ca pentru mărirea salariilor cor
măsurile de Îmbunătăţire a ac condiţii a populaţiei.
de milioane lei anual. manifestat în acest domeniu. Schieb. T ih e r iu Sparchez. Ton re se bucură personalul mcrii- pului sanitar — procentul de
tivită ţii orqanelor de securRa- salo fată dc cauza socialismu
O problemă care trebuie sîi In al treilea rînd, este nece Se ştie. de altfel, că necunoaş lui, pe draqostea nemărginită Stoia. Enrire Szcntmiklosi şi co-sanilar din (ara noastră. In majorare în acest, sector fiind
le miliţie, procuratură şi ju s numele colectivelor in caic
ne preocupe în mod serios sară îmbunătăţirea radicală a fată de patrie si încrederea fa Aurel Tauqncr. superior mediei sporului de
tiţie. Vă sini cunoscute holărl- terea de către cetăţeni a tc- lucrează, ci au asigurat con
osie aceea a in lractiunilor aşfi- rile şi legile adoptate In acest muncii politico-educative de qilor, a diferitelor holărlri. a tă de partid a întreaului nos Prin acelaşi Decret al Con salarii pe tară.
zis mărunte, a unor manifes domeniu — şi de aceea nu mă masă. luarea tuturo r măsurilor sancţiunilor la care sînt supuşi tru popor. M-am referit la a siliului de Slat. un număr de ducerea partidului şi statului Toate acestea se înscriu tn
tări de huliganism şi încălcare voi mai referi la ele. Ceea ce pentru a folosi mai bine în a dacă încalcă aceste legi, con ceasta pentru că avem obliqa- 106 tovarăşi au fost distinşi cu că vor sluji şi în v iilo r cau
a normelor de convieţuire so caracterizează tonte măsurile cest scop mijloacele de educa tribuie. într-o bună măsură, la tia permanentă de a împiedica ordinul „M e ritu l Sanitar*', cla za căreia îşi dedică întreaga
cială lată de caic organele de de perfecţionare a vieţii noas re de care societatea noastră apariţia unor stări de lucruri producerea chiar şi a celui sa a ITI-a. putere de muncă şi capacitate ZiïTXIB
m iliţie si dc justiţie nu au do tre sociale inclusiv cele luate dispune — radioul, televiziu infracţionale şi a unor manifes mai mic prejudiciu societăţii In numele celor derorati, a — acrea de a contribui la îm
vedit destulă fermitate. O rga In acest domeniu, este atrage nea, presa cartea, teatrul, c i noastre socialiste, intereselor cad. Theodor Uurqhelo, reclo- bunătăţirea continua a stării
nele noastre de stat nu an a rea tot mai largă a oamenilor nematografia şî celelalte arte, tări antisociale. De aceea, con oamenilor muncii — construc
cordal întotdeauna alentia ne activitatea artistică de masă şi sider că procuratura şi miliţia
muncii la rezolvarea proble vor trebui să orqanîzeze perio tori ai socialismului.
cesară apărării cetăţenilor îm melor. In această privinţă, voi altele. Să veqhcm ca conţinu
potriva unor eiemente decla dic in tîln iri cu populaţia în De asemenea, este necesar
sublinia — pentru ilustrare —- tul educativ al operelor şi lu cadrul cărora să fie prelucra să se acorde mai multă aten
sate infractoare, nu s-au preo Încheierea lucrărilor Congresului
(o)aborarea largă a organelor crărilor de artă, a) emisiunilor te legile ; trebuie să se rea ţie păstrării şi apărării secre
cupat in destulă măsură dc ga
de m iliţie securitate şi de gră de radio şi televiziune, al fil mintească pe această cale ce tului de stat. Trebuie să fie
rantarea proprietăţii personale
niceri cu gărzile patriotice şi melor si altor manifestări ar- clar, tovarăşi, că, tn c o n d iţii
a tuturor cetăţenilor. tăţenilor. cel puţin o dată pe
detaşamentele de pregălire m i listice să fie mai direct în- le în care ne desfăşurăTu acti
De asemenea, este necesar litară a tineretului. droofat spre formarea con an prevederile leqilor si no r vitatea. persistă şi vor persista
sa subliniem cu această ocazie mele de convieţuire socială. cooperaţiei de consum
In antrenarea maselor popu ştiinţei socialiste, spre comba încercări ale unor cercuri
io nici lata de uncie manifes lare in sprijin ul muncii orga terea unor stări de lucruri ne Nu trebuie să considerăm că străine de a intra în posesia u
tări de parazitism social fată nelor dc stal. noi pornim dc la dacă am publicat tn presă o nor acte secrete, de a cunoaş
de acei caic vor să trăiască laplu! că apărarea ordinii şi gative din societate, ca toate lege sau o hotărire dacă am te activitatea strict internă a
Iară muncă sau urmăresc să-şi proprietăţii socialiste constitu acestea să contribuie într-o mai prelucrat-o o dată cu oamenii, Vineri ou luot sfîrşlt lucră cepreşedinte al UNCAP, losif merţ modern, civilizat. El ou
mărească veniturile personale ie o obligaţie patriotică a în mare măsură Ia promovarea prin aceasta am rezolvat pro orqanelor noastre de stat. De rile celui de-al V-leo Congres Popa, director general ol Cen relevat importanta participării
pe (ăi necinstite, organele tregului popor că numai cu concepţiilor noastre despre lu blema pentru totdeauna. Este aceea, oraanele de securitate ol cooperaţiei de consum din tralei de producţie, prestări, o- membrilor Io conducerea şi
noastre de m iliţie şi justiţie sprijinul activ şi organizat ol me şi viată la educarea socia necesar — şi Insist asupra a trebuie să vegheze cu hotărire Republica Socialisto România. provizionore şi transporturi din controlul activităţii cooperati
nu au acţionai întotdeauna cir poporului, organele de stat îşi listă a oamenilor muncii. în cestei probleme — ca perio ca toate unităţile aparatului de In cursul dimineţii ou con CENTROCOOP, Victor Berea, velor de consum, a contribu
lerm iialca cuvenită Legea con pot îndeplini in cele mai bune această privinţă, avem încă dic. anual cel puţin, să se asi slat, toate oraanizatiile econo tinuat dezbaterile generale cu preşedintele Consiliului Uniu ţiei lor voluntare pentru ame
I rolului provenienţei averilor condiţii sarcinile încredinţate. lipsuri serioase. In lupta îm gure explicarea in fata cetă mice şi sociale să respecte cu privire Io darea de seama o nii sindicatelor lucratorilor din najarea de unităţi, precum |i
nu cs'e ¡ncă aplicată cum tre potriva diferitelor manifestări ţenilor a legilor, a hotărîrilor, stricteţe leqile si dispoziţiile Consiliului Uniunii Centrole o comerţ şi cooperaţie. Terezia a creării comitetelor de ac
Fireşte nu intenţionez să a privitoare la păstrarea secre
buie Trebuie să arătăm că a- antisociale rolul acestor m ij a modului în care trebuie ac Cooperativelor de Consum, Io Maxim, preşedintele coopera ţiune şi control obştesc. In
tît organele de securilalc şi n al iz.cz in amănunt munca fie loace de educare devine holă- ţionat pentru respectarea lor. tului de slat. raportul Comisiei de revizie şi tivei Doba. judeţul Satu Mare. cuvîntul lor, unii delegaţi s-au
cărui organ însărcinat cu păs
miliţie. (¡1 şi cele ale justiţiei O alenlie deosebită trebuie Este necesar ca miliţia să-şi la celelolle documente pre M ihai Şerban, directorul Sco ocupat de aspecte ale volori-
şi procuraturii au dat dovadă, trarea ord in ii şi Întărirea leqa- r >tor şi avem datoria să luăm acordată discutării la locul de intensifice activitatea îm potri zentate. Au luat cuvîntul: Vio lii de cooperaţie Gherla, Jude licării produselor cooperative
in unele împrejurări, dc o a- lilă lii In societatea noastră ; foaie măsurile pentru a le fo muncă cu cei care au încălcat va acelora care sustrag valori rel Burleac, preşedintele co ţul Cluj, Paul Pavel, preşedin lor agricole de producţie şi
acest lucru s-a făcut In cadrul losi in mod cit mai eficient. în
numilă indulgentă in aplicarea din avutul obştesc. Delapida operativei agricole de produc tele cooperotivei Pecico. jude prin intermediul cooperaţiei de
dezbaterilor ce au avut loc în interesul întregii noastre socie legea sau au comis diferite a
măsurilor slabililc pentru com rea este un act deosebii dc (ie Ruqinooso, judeţul laşi, Ion tul Arod, Felicia Gasparel, şef consum în vederea creşterii
t onsfăluirea dumneavoastră. laţi. bateri. Ar trebui ca de regu
baterea speculei cu unele pro periculos pentru societate. Smedescu. directorul Direcţiei serviciu la UJCC-Vilcea. contribuţiei lor la fondul cen-
Cunosc că s-au adus. cu acest lă să organizăm procesele de
duse de consum împotriva în In al patrulea rînd. trebuie judecată a unor astfel de in Trebuie să considerăm delapi plan economic şi salarizare din Reîerindu-se la preocupările trol ol statului. Au fost, de o-
şelării consumatorilor de că prilej, unele critici activităţii să ne preocupăm permanent de darea furtul din avutul obştesc CENTROCOOP, Lavinia Petres- milioanelor de cooperatori din semenea, discutate posibilită
desfăşurate, ca s-ou făcut, de fracţiuni chiar la locul de m un
tre eiemente necinstite. crearea unei puternice opinii ţ i al celor vinovaţi în cartie ca acţiuni profund antisociale, cu, şef contabil Io cooperati (ara noastră, vorbitorii au fă ţile de otrogere o disponibili
Analiza stării infracţionale, asemenea numeroase propu de masă împotriva manifestă rele sau în satele unde ei lo îndreptate îm potriva interese va Filipeşti-Tîrq. judeţul Praho cut propuneri pentru perfec tăţilor de produse din gospo
a muncii orqanelor de stal neri şi sugestii de îmbunătăţi rilo r anlisnciale la care m ani cuiesc. Trebuie să facem pu lor o rin d u irii noastre socialis va, losif Valter, secretor al ţionarea continuo o conduce dăriile ţărăneşti in vederea va
ihem ale să asigure ordinea .şi re a muncii ; toate acestea vor referit, a celor care se fac blice sentinţele si măsurile lua te. a intereselor aencralc ale C.C. ol U.T.C., Florion Ştefă- rii şi planificării întregii acti lorificării lor prin unităţile co
legalitatea socialistă ne perm i trebui studiate şi analizate cu vinovaţi do încălcarea norm e te — aceasta fiind o calc a celor ce muncesc — şi să le nescu, preşedintele UJCC - vităţi, sporirea eficienţei eco operatiste.
te să tragem concluzia că in răspundere de conducerile o r lor dc convieţuire socialistă. prom ovării legalităţii socialiste tratăm ca atare I Consider că Bistriţa Nosoud. 11ie Alexe, pre nomice. pentru adoptarea ope
ultim ii ani asistăm la o îmbu qanelor respective şi aplicate In al cincilea rînd. este ne şî n imoorlantă formă educati in această privinţă şi organele rativă o structurii organizato
nătăţire a stărilor de lucruri In viată. Am convinqerca că, cesar să orqanizăm mai bine si vă de masă ; nu trebuie să u i şedintele UCECOM, Gheorghe rice Io condiţiile cerute de so-
în cKest domeniu după aceste dezbateri. dum să intensificăm controlul ob tăm nici un moment rolul im M anej, vicepreşedinte ol tisfocera cerinţelor consumato iCQMPMVpn Uf FftO • t ÏI
neavoastră veţi şti să traqeti
In general putem spune că ştesc in toate domeniile de ac portant pe care îl are m o b ili UJCC-Bihor, Titus Popescu, vi rilor, de practicare a unui co
concluziile re se impun şi veţi
slan a de spirit a cetăţenilor tivitate. Este d a r că avînd un zarea opiniei publice împotriva
trece cu hotărîrc la îmbunătă
patriei noastre este bună A- ţirea muncii in sectoarele în
tcasla sc manifestă in s p riji (are lucraţi. Conducerea pa rti
nul pe caic în mod unanim dului îşi exprima încrederea rioadei corespunzătoare a anu
poporul ¡1 acordă po liticii in că organele respective, condu Prin valorificarea rezervelor lui precedent de 192 milioane
ie: ne şi externe a partidului şi cerile lor vor şti să ia măsurile lei. lată deci ¿ă numai intr-un 200 pomi
statului. In rezullnlele obţinute (e se impun pentru lichidarea singur trimestru eforturile indivi
de oamenii muncii in înfăp tu i neajunsurilor şi nd iro rco m un duale ale fiecărui salariat, în
rea sarcinilor planului dc stat. interne din întreprinderi sumate pe judeţ, se soldează cu fructiferi
cii lor la nivelul exigentelor
Succesele obţinute în creş de azi ale societăţii socialiste, efecte economice care se mă
terea producţiei industriale şi ale poporului nostru. soară cu zecile de milioane de lei. plantaţi prin
agricole, in realizarea planului Ele oglindesc preocupările co
cincinal actual constituie do Stimaţi tovarăşi, lectivelor pentru folosireo moi muncă
vada grăitoare a justeţei po li Turta productivă a muncii poa bună o capacităţilor de produc
ticii marxist-leniniste a p a rti fa p tu l că în societatea noas ţie, a organizării moi bune o
dului nostru de făurire a unei tră mai există încă oameni ca lucrului, reducerea pierderilor de patriotică
puternice bazr tehnico-mate- re încalcă legile statului sau timp şi utilizarea mai raţională
riale a socialismului. O dată nesocotesc normele eticii, e- te urca spre valori superioare a forţei de muncă. După cum ne informează
cu ci onomia în tara noastră ( hitătii şi dreptăţii sociale se Incontestabil, rezultatele obţi tovarăşul Tovicâ Manea,
cunosc o puternică înflo rire rlatoreşte In bună măsură unor nute pe linia creşterii producti preşedintele C.A P. Boz, co
.ştiinla învălăm înlul şi cultura, mentalităţi înapoiate caro mai Unul dintre cele moi impor vităţii muncii sînt bune. o$o cum mitetul U.T.C. din comună
întreaga vială socială. Sc rea persistă, dar şi unor lipsuri şi tante obiective afe planului pe lizării unei productivităţi spori o dovedesc de altfel şi dotele a mobilizat tinerii la muncă
lizează sarcinile privind creş greşeli din munca noastră. acest an, Io nivelul economiei te prezenlote mai sus. Trebuie însă patriotică în livada coope
terea nivelului de Irai m ateri Lupta îm potriva încălcării n o r Pe ansamblul judeţului planul scos în evidenţă şi faptul că in rativei agricole din locali
al şi riilt.ural al oamenilor naţionale, ol judeţului şi al productivităţii muncii pe primul spotele cifrelor de ansamblu se tate.
melor de convieţuire socială fiecărei întreprinderi este creş
numi ii. In ai ('asia uriaşă m un trimestru a fost realizat in pro mai ascund încă însemnate re Deşi timpul a fost ne
ca creatoare se alirmă lot mai Irebuie înţeleasă ca o proble terea susţinută a productivităţii porţie de 101,1 la sută. Fiecare zerve care constituie noi posibi favorabil, tu această ocazie
mă ce priveşte toate organele muncii. Informaţiile economice
puternic rolul (onducălor al salariat ocupat in industrie a lităţi de îmbunătăţire a realiză s-au plantat 200 dc pomi
r la.soi muncitoare, rare îşi în de partid şi de stat întreaga de care dispunem orală că în realizat peste prevederi produse rilor. fructiferi, ce reprezintă o
deplineşte cu cinste menirea noastră societate socialistă. trimestrul I activitatea intreprin- în valoare de 452 lei. fapt ce Doco în ceeo ce priveşte folo primă clapă din planul de
de clasă conducătoare a între In acest sens este necesară derilor industriale din judeţul demonstrează că cea moi mare extindere a livezii tn a
gii nalmni socialiste. Sini b»i n preocupare mai intensă pen nostru a ovul ca principală porte a sporului de producţie Economist ZEVEDEI ŞTEF ceastă primăvară pe o su
mai puternic puse in evidenta tru încadrarea in muncă şi în coordonată tocmai aceostă pro s-o realizot pe seama creş directorul Direcţiei judeţene prafaţă de 13 hectare.
potenţialul şi energia ţărăni activitatea socialo a tuturor blemă. Din faptul ca nici o în terii productivităţii muncii, de statistică M enţiuni speciale pentru
mii noastre r se Inlăresle con cetăţenilor şi. totodată, luarea C.S. Hunedoara. Aspect de Io laminorul de sîrmo. treprindere industrială republi determînînd la nivelul judeţu felul în care au muncit se
tinuu alianţa muncilorcască- unor măsuri botărite pentru cană nu a rămas sub pion Io lui un plus de producţie indus cuvin utecişMlor Maria
l ărânească. Intelectualii alea întărirea ord in ii şi disciplinei Foto : M. ALEXE acest indicator, rezultă clor că icoNfwuàiriï n o . *9 Părău, loan Brîneţ. Maria
din toate sectoarele de a c tiv i în producţie. De altfel, acesta fiecare colectiv de munca o trială in valoare de 38 milioane Per|a şî Constantin Părău.
tate sc alirina ca O forţă tot este şi sensul ultim elor legi înţeles necesitatea ocuto a rea lei, iar faţă de realizările pe