Page 4 - Drumul_socialismului_1970_04

A început sesiunea de Situaţia din Sudan

primăvară a Uniunii
se agravează ATLAS
interparlamentare

KHAR TU M 31 (Agerpres). — transportate in secret In \ilti-
PARIS 31. — Coresponden­ lu cră rile pc com isii. P artici­ In Sudan, unde, p o triv it co­ niele zece luni pe această
tul Aqerpres, A l, G heorghiu. panţii vor dezbate, printre m unicatelor oficiale, partizanii insulă cu o suprafaţă dc 32
transm ite : M arti dim ineaţă atlele. urm ătoarele probleme : im am ului El Hadi El M ahdi, km p. unde rebelii au construit UN COMUNICAT
$i-a deschis lucrările, la Pala­ co n tribu ţia parlam entelor la şeful sectei religioase A l A n ­ fo rtific a ţii şi au instalai piese AL AGENJIEl TASS
tul congreselor din Monaco, întărirea secu rităţii pe plan re­ sar. au pus la calc o rebeliune de a rtile rie şi baterii antiaerie­
sesiunea de prim ăvară a U niu­ gional şi internaţional I folosi­ îm potriva regim ului, situaţia ne. M arti, cu puţin înaintea Agenţia TASS a fost îm­
nii interparlam entare, la care rea paşnică a te rito riilo r sub­ s-a agravat treptat în ultim ele e xp iră rii ultim atum u lui, avioa­
participă 500 dc deputaţi şi m arine şi a subsolului lor 48 de ore, relatează agenţia ne m ilita re guvernam entale au puternicită să anunţe că,
senatori, reprezenlind grupuri (aspecte po litice şi m ilitare) ; France Presse. Luni seara, un zburat la mare înălţim e deasu­ în urma încheierii cu suc­ \
parlam entare din 52 de ţări. m ijloace pentru a pune capăt com unicat al m in istru lu i de in ­ pra Insulei Aba. P o triv ii cores­ ces a lansărilor prevăzu­
Delegaţia gru pu lui in te rpa rla­ colonialism ului şi neocolonia- terne, Faruk Osman Ham adal- pondentului agenţiei Reuter, te de rachete purtătoare,
mentar român este form ală din Usmului în lum e ; măsuri ju r i­ lah, anunţa că forţele arm atei în apropierea ca rtie ru lu i ge­ legiunea din Oceanul
deputaţii prof. univ. Tudor dice pentru apărarea efectivă sudaneze au lichid at după lu p ­ neral al im am ului El Hadi El Pacific, unde au avut loc
Drăganu, vicepreşedinte al a lib e rtă ţii Şi secu rităţii com u­ te violente rezistenţa rebe­ M ahdi au fost masate trupe aceste lansări, onun(a(â
grupului. A le xan dru Io - n ica ţiilo r aeriene civile — na­ lilo r care. sub conducerea unui guvernam entale in vederea în comunicatul TASS din
nescu şi M ircca Rebreanu. ţionale şi in te rn a ţio n a le ; co­ general sudanez în retragere, lic h id ă rii d e fin itive a rezisten­ 21 martie 1970. este re­
membri ai C o m itetului de operarea economică regională ; au organizat un marş asupra tei rebelilor. deschisă pentru navigaţia
conducere a) grupului. La influenta m ijloacelor moderne capitalei şi că la K harlum şi Din K hartuni se anunţă că maritimă şi zborurile avi­
sesiune, iau parte. de ase­ de inform are în masă asupra Om durm an a fost restab ilit vicepreşedintele R.A.U.. A n w a r oanelor incepind cu dota
menea. reprezentanţi ai O.N.U. înţelege rii între popoare ; calm ul. Statul m ajor al armatei Sadat. care se află 5ntr-o v iz i­ de 31 martie 1970.
şi ai altor organism e in te rn a ­ studentul în universitatea şi sudaneze — relevă agenţia tă în Sudan, a început consul­
ţionale. P rin |ul R ainicr de societatea de azi. France Presse — a adresat tările cu G aaiar El N u n iciry, INCENDIU IN CLĂDIREA
Monaco, şeful statului mone- Delegaţii rom âni au in le rvc- fo rţelo r rebele din restul re­ preşedintele C o n siliu lu i Co-> COTIDIANULUI
gasc, a ro stit cu vîn lu l inaugu­ nil. m arţi, in Comisia po litică Va fi legalizat Puternice incidente între catolici, pro­ g iu n ilo r tă rii un ultim atum niandam entului R evoluţiei, şi «.POLITIKA1'
ra], salutînd călduros pe par­ şi în Comisia pentru te rito riile cerîndu-le să depună armele. cu alte o fic ia lită ţi. In capi­
lam entarii prezenţi la sesiune. neautonome si pentru studiul războiul dus de testanţi şi forţele de ordine din Irlan­ In tim pul o p era ţiunilo r dc cu­ tala sudaneză a sosit, de ase­ Un puternic incendiu a
Sesiunea şi-a început, apoi, chestiunilor cinice. ră ţire a cu ib u rilo r rebele dc menea. un membru al C o nsiliu­ izbucnit în zorii zilei de
S.U.A. în Vietnam? la K hartuni şi Omdurman au lu i Com andam entului R evolu­ morţi în clodireo cotidia
da de nord fost arestaţi numeroşi membri ţie i din Libia, a cărui m isiune nufui „Polîtiko" din Bel
W A S H IN G TO N 31 (A ge r­ ai sectei A l Ansar şi confisca­ nu a fost încă precizată. grad Trei etaje ale aces
î n c h e i e r e a l u c r ă r i l o r pres). — Curtea Supremă a BELFAST 3] (Agerpres). - tele n au deqenerat în ostili­ te can tităţi apreciabile de R eferitor Ia co n vo rb irile ca­ tei construcţii noi au că
arme.
Statelor Unite ar putea li o b li­
zut pradă flăcărilor. Pa
gată în curînd să adopte o de­ Luni după-amiază au avut tăţi de genul celor întîmplate Presa egipteană d ia tă de re se desfăşoară în prezent la gubele, relatează ogen
cizie in lr-o problem ă pe care Ioc in Irlanda de nord pu ter­ anul trecut, qraţie mobilizării agenţiile internaţionale in fo r­ K harlum , agenţiile de presă ţio Toniug, sînt conside
ream intesc că şefii celor trei
pină în
prezent a e vita t-o :
mează că im am ul El Hadi El
C o n g r e s u l u i P . C . legalitatea războiului dus de nice incidente între catolici, şi intervenţiei celor 3 000 de M ahdi. care dispune de o state au căzut de acord. în robile. Au fost începute
poliţişli şi 6 000 de soldaţi bri­
protestanţi si fo ite le de ordine.
Statele Unite în Vietnam din Bilanţul ultim elo r trei zile. tanici. armată de circa 30 000 oameni cadrul re u n iu n ilo r de anul tre ­ cercetări pentru stabilireo
cauzelor incendiului, de­
punctul de vedere al C onsti­ în cursul cărora grupuri ue In Bellast, Londontlcrrv, A r- şi este susţinut de peste un cut de la T rip o li şi u lte rio r de spre care se crede că o
necesităţii
asupra
la Cairo
d i n L u x e m b u r g tu ţie i americane. Cele două republicani au defilat sub dra­ maqh şi Lurqan. o s tilită ţile de­ m ilion de membri ai sectei A l coordonării e fo rtu rilo r în ve­ fost provocat de un scurt­
Camere ale A du nă rii legisla­ pelul R epublicii Irlanda şi mii clanşate de catolici au fost, în ­ Ansar, şi-a instalat ca rtie ru l circuit.
LUXEMBURG 31 (Agerpres). m ulte rezo lu ţii şi au fost alese tive ale statului Massachusetts ric protestanţi sul) cel britanic, dreptate îndeosebi îm potriva general pe Insula Aba de pe derea rea liză rii în perspeclîvă
a unei uniuni politice, econo­
Lu crările celui de al X X -lea noile organe de conducere ale au adoptat recent o lege cure constă în 33 dc arestări şi mai p o litie i şi forţelor britanice de N ilu l A lb. Im portante can tităţi ACCIDENT
Congres al P artidului Com unist partidului. perm ite lo c u ito rilo r sta tu lu i m ulte zeci de persoane rănite, ordine. în tim p ce protestanţii de armament modern, afirm ă mice şi m ilitare R.A.U.— L ib ia — IN FRAN1
din Luxem burg au luat siirşit. In rezoluţia cu p riv ire la să refuze să lupte într-un răz­ dintre care 7 p o liţişti. C o nflic­ î-au atacat direct pc catolici. presa egipteană, ar fi fost Sudan.
problem ele po litice interne se boi nedeclaral cum este cel
fn şedinla de închidere a lu ­ Potrivit
subliniază că în fata com uniş­ dus in Vietnam . publicat d
cră rilo r au fost adoptate mai tilo r luxem burghezi se află ■ O legislaţie sim ilară a fost
Interne, în
sarcina in te nsificării luptei Îm­ propusă în stalul M innesota, loc ceremonia îm părţirii a zile pe şc
po triva cap italulu i m onopolist, şi. după cum apreciază agen­ 283 000 hectare de pâmint u­ şi-ou piere
pentru apărarea n ive lu lu i de ţia United Press International. nui însemnat număr de fam i­ mo acad.
trai al oam enilor m uncii, pen­ Curtea Supremă a Statelor U ni­ lii de ţărani. Aceste terenuri culoţle, 71
tru democraţie, pace şi socia­ te va trebui să se pronunţe au aparţinut societăţii „Cerro iar alte 7'
lism. O altă rezoluţie este in evita bil asupra unor aseme­ de Posco Corporation*’ şi ou
consacrată sărb ătoririi cente­ nea legi. De altfel, autorii fost expropriate în bozo legii te, 316 di
narului naşterii lu i V .l. Lcnin. legii din Massachusetts declară La 31 martie a sosit la To­ La Nicosia a fost semnal reformei agrare. ' stare orav
P articipanţii la congres au deschis că scopul urm ărit de kio preşedintele R. S. Ceho­ un program de colaborare in
adoptat, de asemenea, o rezo­ ci este tocmai de a obliga slovace, Ludvik Svoboda. Lo domeniul culturii şi educaţiei ♦ O # A FOST I
Peste 1 000 de pescari din
lu ţie de solidaritate cu lupta invitaţia guvernului japonez, între Iugoslavia si Cipru pe anii TERMENU
G ENEVA 31 — Cores­ Curtea Supremă să ia atitudine oaspetele vo participa Io Ziua 1970 şi 1971. localităţile de pe coasta ves­ PREDARE/
pondentul Agerpres, H. eroică a poporului vietnamez, în p rivin ţa le g a lită ţii războiu­ naţionolâ o Cehoslovaciei de tică a Venezuelei ou declorot
Liman, transm ite : La Pala­ îm potriva agresiunii am erica­ lu i din Vietnam , aceasta fiin d la Expoziţio universală de la * grevă cerind mărirea salariilor In urrr
ne.
.
tu l N a ţiu n ilo r din Geneva In prim a şedinţă, noul Com i­ Osoko. Bara m ilitară americană de şi îmbunătăţirea condiţiilor de unui more
s-au deschis m arii lu crările tet Central a reales pe tova­ ,.cea mai serioasă problemă la Trabzon, situată pe coos'a muncă. me într-o
celei de-a patra sesiuni a răşul Doniînique Urbany în con stituţională ce confruntă la ♦ © ♦ M ării Neare, a fost predată urbie a
C om itetului special pentru funcţia de preşedinte al P arti­ ora actuală societatea ameri- Cu prilejul îm plinirii a 70 marţi forţelor armate turce. Aproximativ 7 la sută din se presup
pre fe rin ţe al UNCTAD. Se­ dului Comunist din Luxem burg. de ani de la înfiinţarea Uniu­ Transferarea bazei militare a- torţa de muncă a Republicii părţinut s
siunea va fi marcată de nii Populare Agrare Bulgare, mericone către Turcia s-a efec­ Chile nu are în prezent de lu­ tului mini
consultări asupra p re fe rin ­ la Sofia a avut loc o adunare tuat in conformitate cu acor­ cru, iar m ajoritoteo şomerilor Polycorpo
ţelor generale m enite să festiva. Au luot porte Todor dul încheiat între S.U.A. $i Tur- sînt tineri - se orato intr-o osasinot
stim uleze e xp o rtu rile de Jivkov, Gheorghi Traikov şi olţi clo în octombrie 1969. statistică publicată de secţia ţile ciprii
produse m anufacturate ale ARGENTINA Tentativă conducători de portid şi He pentru tineret a Centralei uni­ pină la 6
ţă rilo r aflate în curs de stat bulgari. ♦ O * , ce o oamenilor muncii din pentru p
dezvoltare. Un purtător de cuvint al De­ Chile. deţinute
condusă de M ircea Pclrescu, de răpire a unui diplomat partamentului de Stat o onun- ♦ O * Multe raioane ale A l­ posesorii
este
Delegaţia României
m inistru plenipotenţiar, re ­ La Phenian, s-o deschis tot că Stolele Unite au furni- La Cairo a fost dat publi­ geriei duc lipsă de apă. porte vre
consfătuirea naţională o lucră­
In curs
prezentantul perm anent ad­ torilor din avicultuiâ din R P.D. zot Israelului Io începutul o- c ită ţii''te xtu l decretului preri- In ultim ii ani s-au între- fost prec
cestui an ormament constind
dentiol privind crearea comi­
ju n c t al m isiunii perm anen­ sovietic Coreeană. din piese de artilerie, vehicula tetelor civile de apărare pa- pjins măsuri de acoperi­
te a României pe lingă O- rea necesităţilor de apă titate dc :tc
fic ju l N a ţiu n ilo r U nile din prin forarea de noi puţuri. $1 peste >e
Geneva. BUENOS AIRES 31 (A ge r­ nei se arată că p o liţia a ares­ In fotografie : La o lin- De a ser .
depuse,
pres). — M in isterul A fa ce rilo r tai. In legătură cu această ten­ La Teheran a fost dat publicităţii comuni­ In comunicat se arată că părţile au con­ tină dintr-un raion de pe mici, di
BUDAPESTA 31 — Co­ Externe al A rqentinei a dai tativă de răpire, un inspecior catul comun sovieto-iranian în urma vizitei statat cu satisfacţie dezvoltarea relaţiilor prie­ platoul răsăritean.
respondentul Agerpres, A l. p u b licită ţii o notă in care-şi adjunct al p o liţie i federale, teneşti dintre cele două ţâri, au discutot căile arme la
Pîntea. transm ite : Cu p ri­ exprjniă reqrelul în legătură Curios Beniqno Bucna, şi un făcute în Iran de Nikoloi Podgornii, preşedin­ extinderii lor viitoare, precum şi probleme ir.- liţie afle .
le ju l sărb ătoririi a 150 de cu încercarea de răpire a unui cetăţean care se numeşte G u il- tele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R S S. ternoţionale actuole.
ani dc la naşterea m arelui diplom at sovietic din Buenos lorm o John Larsen. Cei doi. ca­ ♦ O *
om de stat român A le xa n ­ Aires. In notă se subliniază că re au fost răn iţi în tim pul cio c­ „LOBIUI
dru loan Cuza, m arţi, la quvernul argentinian va dom i­ n irii cu poliţia, se află la spi­ „Sfirşitul a 30 de ani de d o ­ blindate şl piese de schimb sivă. Activitateo ocestoro ur­ După cum anunţă ogenţîo SPRIJIN.
In s lilu lu l pentru re la ţii cu l­ minaţie engleză, după 30 de pentru tancuri. mează să fie condusă, potii- LUI IAP
ne toate e fo rtu rile pentru a talul p o litie i din Buenos Aires. UPl, primul ministru al Cam-
turale cu străinătatea din descoperi pe a u torii acestui A fost arestat, de asemenea, ani de colonizare italiană" - vit decretului, de un organism bodgiei, Lon Noi, şeful guver­
Budapesta, a avut loc o atentat şi că au fost luate m ă­ un a! treilea participant la a- astfel este calificată la Tripoli La Ankaro o fost semnat un alcătuit din 63 de membri şi nului instaurat după lovitura Una r
conferinţă despre viata şi suri pentru a se asigura pro­ cosl atentat. plecarea de la bozo Tobruk a protocol core reglementează prezidat de ministrul pentru de stat împotriva prinţului No­ ţionoie
activitatea lu i A lexandru tecţia persoanelor şi b u n u rilo r O rganizaţia extrem istă de ultim ilor 300 de soldoţi bri­ schimburile de mărfuri dintre probleme sociale, Hafez Bo- rodom Sianuk, o luat cuvintul dreopto
loan Cuza. A vo rb it Kovacs reprezentantelor diplom atice dreapta ..Mano" a anunţat, in ­ tanici. Dota de 31 martie a Albania şi Turcia pe anul dowi. in codrul unei conferinţe de cută su
Endre. doctor In ştiin ţe is­ fost decretată cu acest prilej 1970. biul lib
străine de pe te rito riu l argen­ tr-o notă publicată dc ziarul presă, pentru a anunţo că in
torice, laureat al prem iului tinian. în Libia sărbătoare notionald. ♦ O * In baza unui decre' «»bimele zile s-o înregistrat jn codr
Kossuth, şef de secţie la „La Razon". că revendică res­ Incepind cu aceeoşi zi. îşi în­ La cinci luni după definirea de preş
Pe de altă parle, într-un co­ ponsabilitatea pentru tentativa In Buletinul oficial di ''r.liunîlor organi-
In s litu lu l de istorie al Aca­ cetează. de asemenea, emisiu­ noii politici lotînoam ericone guvernul grec a inii ză să
demiei de Ş tiinţe a R.P, m unicat difuzat de M in iste ru l de răpire a diplom atului sovie­ nile staţia de televiziune o ba­ o preşedintelui Nixon, fina n­ cepînd cu dota de * ' autori- toio Rf
tic.
Ungare. A u luat parte oa­ A face rilo r Interne al A rg e n ti­ zei americane Wheelus, situată ciarii nord-americani se simt o gardă naţională a un oşo
m eni de ştiin ţă şi cultură, în apropiere de Tripoli, core intr-o situaţie dificilă în Ame­ cină este menţinerec
personalităţi ale v ie ţii pu­ urmează să fie, la rindul său. rica Latină, scrie revista „T i­ ordinii". Decretul
blice. A u participat, de ase­ complet evacuată pină Io sfîr- me*. In Peru, Chile şi Bolivia că garda naţionolâ va n
menea. ambasadorul Repu­ După mişcările seismice şitul lunii iunie. conjunctura este moi puţin fo- mată din mai multe batalioa­ arn.w.
b lic ii Socialiste România la vorobilă pentru morile între­ ne în componenţa cărora vor
Budapesta, D um itru Turcuş, prinderi nord-americone şi „ne­ intra ofiţeri activi ai armatei ceste acţiunr. -
rotâ agenţia citată, şeii,,
şi m em bri ai ambasadei. din Turcia La Moscova se află Kazumi sigură" în Venezuela şi Bra­ şi rezervişti. Aceştia nu vor pu­ lua Iu Io i guvern cambodgian o
lam ogata, preşedintele comi­ zilia. „Time" subliniază că o tea părăsi regiunea lor fără menţionat că forţele ormote
BONN 31 — Corespon­ tetului directorial al societăţii serie de guverne din America regimu
dentul Agerpres, M . M oa r- 9 Foite 1 000 de clădii i au fost distruse japoneze de navigaţie „laina- Latină consideră investiţiile o permisie specială. Limito combodgiene au primit ordinul Ei ou
căş, transm ite : B aritonul 9 Aproximativ 15 000 de persoane râmase fără adăpost sita Sinnihon Steamship", core nord-americone în ţările lor serviciului obligatoriu în co­ să instoleze unităţi militare în am eric
Dan Iordăchescu. aflat In drul acestei gărzi naţionale jurul clădirilor guvernamentale lua I
urmează să discute cu par­ sinonime cu imperialismul e­ este de şase luni. „pentru a le opora".
turneu în Republica Federa­ A N K A R A 31 (Agerpres). — populaţiei îm potriva febrei t i­ conomic. S.U.A.
lă a Germ aniei, a o b ţin u i un Peste 900 de persoane au fost foide. dizenteriei şi a a lto r boli. tenerii sovietici pionul colabo­ a fost
deosebit succes în ro lu l lui scoase pînă în prezent dc sub Din tară şi din străinătate rării jopono-sovietice în vede­
lago din opera „O th c llo " de d ă rîm ă lu iile caselor prăbuşite continuă să sosească prim ele rea modernizării unor porturi In prezenţa ministrului Pe­ omeric
V erd i pe scena O perei din in urma m işcărilor seismice ca­ ajutoare în medicamente, p ro ­ dîn Extremul Orient ol U.R.S.S., ruvian al agriculturii, genera­ C U R I E R rea u
W iesbadcn. A rtis tu l român re s-au abătui asupra oraşului duse alim entare şi material*» lul Jorge Borandiaron, in re­ b lic ii”
a cîntat alături de tenorul Gedîz şi a req iu nii înco nju ră­ necesare adăposlîrii celor care relatează agenţia TA$S. giunea Sierra Central a avut
T ito del Bianco şi soprana toare.
Ilv a Ligabuc de la Opera P o triv it unei statistici in ­ au su p ravieţuit cutrem urelor.
Scala din M ilano. complete, peste I 000 de clădiri
In tr-o cronică a te le viziu ­ au fost distruse, lăsînd fără
nii vesl-gcrm ane se su b li­ locuinţe aproxim ativ 15 000 de
nia că „m arele succes al lui persoane. De cileva zile, Italia are, neînţelegerilor dintre partide
Dan Iordăchescu constituie D atorită co n d iţiilo r atmosfe­ în fine, un nou guvern — al (şi dintre curentele acesto­
un excelent preludiu la tu r­ rice deosebit de vitrcqe. ope­ 31-lea din perioada postbe­ întrebări după constituirea ra) nu au fost rezolvate, ct
neul Operei române, care ra ţiu n ile de salvare şi de în ­ lică. Cele patru partide care doar ocolite Şi apoi u rm ‘ra­
va participa in Juna mai la depărtare a urm ă rilo r acestei compun coaliţia dc centru- ză să-şi spună cuvintul con­
Festivalul muzical interna­ catastrofe se desfăşoară in con­ stingă (democrat-ci eştin. so­ fruntarea electorală ce va
ţional de la W lcsbaden1'. d iţii foarte grele. Ploile toren­ cialist, socialist unitar şi re­ avea loc cu prilejul alegeri­
In aceste zile. al|i doi ţiale care cad de doua zile, publican) s-au declarat in lor administrative şi regio­
cînlă reti rom âni au cucerit s-au transform at în ninsoare, general de acord cu progra­ noului cabinet italian nale. Data acestora nu va
aplauzele publicului vcsl- care în cît.eva ore a acoperit m ul noului cabinet, a probi nd putea fi însă stabilită decît
ţjerm an. Este vorba de Lu­ cu o m antie albă reqiunea si­ şi lista celor 27 miniştri. după ce se vor încheia dez­
dovic Spicss, aflat în turneu nistrată. La Kulava, capitala Premierul democi at-crcştin. aparent intre curentele de- Piccoli, democrat-crcştin), zolvarea Parlamentului, şi re­ baterile parlamentare asupra
în R.F.G.. şi Ion Piso. titu la r pro vin ciei cu acelaşi nume. Mariano Humor. a avut o mocral-creştine 7 — se în­ dar mai ales de cel al minis­ curgerea la alegeri politice programului guvernamental,
al unui conlract pe termen spitalele sînt arhipline, iar la sarcină dificilă şi. delicată, a- treabă observatorii politici trului de finanţe (l-uigi PreLi, generale. Celelalte două par­ dezbateri ce încep la 6 apri­
de un an al O perei din Gedîz. unde s-a aflai epicen­ ceca de q crea un echilibru italieni. Cum va reacţiona socialist unitar). Vor putea tide reprezentate in guvern, lie in Camera Deputaţilor şi
Stuttgart. tru l cutrem urului, echipele me­ in cadrul guvernului intre ministrul de interne, repre­ oare stabili cei. trei o linie deşi qu obţinut portofolii mai la 7 aprilie in Senat.
dicale au început vaccinarea partide şi chiar între curen­ zentant al aripii de dreapta comună de acţiune ? puţine (proporţional cu pon­ Partidele de stingă aflate
tele ce le compun, intre nu­ a P D C., la reforma univer­ In ce-i priveşte pe soci.i- derea pe care o au pe plan în opoziţie (P C. I. şi
mărul deputaţilor şi al sena­ sitară pe care va trebui să Uşti, deşi nu deţin portofo­ naţional), pe m om ent se pa­ P.S.I.U.P) au evidenţiat fra­
torilor fiecărui partid, între o înfăptuiască ministrul \n- liul externelor (unul dintre re că se declară mulţumite. gilitatea noului cabinet. Acest
catolici şi laici, intre cei ori• văţămînt.ului sau la modul ministerele-cheie ce i-a re­ Socialiştii unitari sini m ulţu­ guvern cvadripartit — scrie
ginari din nord, centru sau in care intervine ministrul venit dcmocrat-creştinuln: miţi pentru că din trei por­ „L'Vnita", organul Partidu­
sud muncii in tratativele dintre tofolii ce le-au revenit, două lui Comunist Italian — „este
reprezentanţii■ greviştilor şi sînt ministere „cu greutate“
Cele 0 curente dem ocral- în profundă contradicţie ru
ţfcntru
cei ai patronatului,
creştine sînt toate repre­ înnoirea contractelor colec­ COMENTARIUL (finanţele şi apărarea), iar cerinţele şi aspiraţiile oame­ SPANIA. - Statuia me-
zentate in guvern, ca şi ce­ tive ? Se ştie, de asemenea, republicanii pentru că deţin nilor muncii şi se pre­ morială a lui Cristofor Co-
le patrii grupări ale socia­ că ministrul trezoreriei. Emi­ Ministerul Justiţiei. zintă. în acelaşi timp, ca o lumb din M adrid este în­
liştilor. Din P D.C., cele mai Prin urmare, o reţetă com­ soluţie slabă, precară, carac­ cadrată de două luţnuri
multe ministere revin gru­ lio Colombo (domocral-creş- Aldo Moro). pe c.are-t reven­ plicată a făcut posibilă solu­ terizată de acute contraste înalte de circa 85 m, A­
pului format în ju r u l pre­ tin). este promotorul unei dicaseră iniţial, se pare că ţionarea celei mai lungi cri­ in te r n e S ă p tă m in o lu l Par­ ceste turnuri fac parterJin
m ie ru lu i Hum or, curentul de politici de austeritate fn do­ sînt satisfăcuţi, deoarece q u ze ministeriale italiene din tidului Socialist Italian al construcţiile pentru fta la
stingă — „Forţe noiu — ob- meniul economic, politică primit, aşa cum şi-au dorit, ţperioada postbelică. Dar. iar Unităţii Proletare. „Mondo Coloanelor. Turnurile sînt
ţinind, după cereri insisten­ intim pină atit opoziţia so- v icepreşed i n ţi a Consiliu hii se ridică o întrebare : struc­ Nuouo”, apreciază, la rindul construite după sistemul
te. două locuri in g u v e r n : cialişiilor. cit si Q stingi i de- de Miniştri (funcţie acordată tura guvernului îi va permi­ său, că, nefiind înlăturate „um brela" adică, pe tm
Ministerul Muncii şi Minis­ mocrat-creştine (ministrul lui Franccsco de Martinn. te oare să se menţină o pe­ cauzele divergenţelor dintre pilon interior, turnul se
terul Invăţămîntului. muncit. Dnnat-Callin, se o* secretarul P.S I.) şi Ministe­ rioadă mai îndelungată ? Ob­ partidele coaliţiei, reînvie­ construieşte de la înălţi­
Se parc însă că unele difi­ jmne îngheţării salariilor). rul Bilanţului şi. Progra­ servatorii politici nu m ani­ rea cabinetului cvadripartit me spre bază.
cultăţi vor izbucni tocmai Pe de altă parte, pentru rea­ mării Economice. Pc de altă festă prea mult optimism, „nu poate ascunde echilibrul
Primele forări în regiunea Al Alameîn din R.A.U. au fost datorită modului în care s-au lizarea intenţiilor sale, Co­ parle. acceptînd să facă pa-- considerind echilibrul creat politic instabil al centrului- In foto : statuia meino-
făcute în 1967. Azi funcţionează aici 13 sonde in vestul de­ repartizat portofoliile intre lombo are nevoie de spriy- te din noul guvern, ei an ca fiind destul de fragil, cu stingă". rialâ a lui Crislolor Co- !
şertului dind zilnic o producţie de 40 000 barili de ţiţei, ceea curentele P.D.C. Se va pu­ nltl mi ni şirului pentru por reuşit să în lă tu re ceea ce atit mai mult, cu cit diver­ lumb cu cele două tur­ I
ce înseamnă 3 000 000 tone anual. tea menţine oare echilibru! iiciparea statului (Flam'mio considerau un pericol: di- genţele care au stat la baza s il v ia c o m a n nuri.
In foto : instalaţii petroliere la Al Alameîn. t
wT r __
Redacţia | l adm inistraţia z ia ru lu i: Deva« sir, Dr. Pelru O rota, nr. 35. Telefoane t 12317 yi 11275. Tiparul i Intieprindereo poligrafică Deva, *44065