Page 41 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 41
PROLETAPI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
I
w Lansarea navei spaţiale
„Apollo-13“
mConvorbirile Nixon-Brandt nu
s-au încheiat cu rezultate
i spectaculoase
m Note de drum din Turcia.
Industrializarea este pe
prim plan
ANUL XXII. Nr. 4749 DUMINICA 12 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
$
m
I N T E R V I U L
Activitatea industrială la început de trimestru
M M IH IE IU 111111111 acordat de preşedintele Consiliului de Stal
al Republicii Socialiste Romania,
u i m n n i i NICOLAF CEAUSESCU, ziariştilor turei
y 7 ->
Activitoteo industrială a judeţului debu aprilie - care marchează şi primele 100 de
tează in cel de-o! doilea trimestru sub im zile de întrecere din ultimul an ol cincinalului Furuzan Tekil de la ziarul „Zafer“ şi
pulsul realizărilor de prestigiu consemnate in - arotă că în numeroase unităţi se depun
bilonţul primului pătrar de muncă din acest strădanii evidente pentru intensiiicoreo pro
an şi sub imperiul unor sorcmi cantitative şi ducţiei pe seomo utilizării cu rondoment su
calitative ale căror dimensiuni substontiol perior o capacităţilor productive, a forţei de Said Terzioglu de la ziarul „Cumhuriyet“
majorate reclamă eforturi colective deosebit muncă şi a timpului de lucru. In minerit, ose-
de intense în toate întreprinderile. menea exemple le oferă I.M, Borzo, Jebea
Considerentele care obligă Io această sub şi Hunedoara, precum şî E M. Lupeni şi Po- ÎNTREBARE: Excelenţa Voas- pentru scoaterea armelor nu asemenea, consider necesar ca
liniere sini dote de însăşi confruntoreo rezul roşeni. Realizări pozitive se înregistreoză şi cleare in afara legii. între popoarele europene să se
tatelor obţinute cu prevederile aferente noii la C S. Hunedoara, îndeosebi Io producţia de Ir3 este satisfăcută de evolu ÎNTREBARE: Ce (findiţi dum dezvolte larg colaborarea teh
perioade de muncă, fn trimestrul II, în indus cocs. oţeluri oliote şi laminate, unde plusurile ţia relaţiilor româno-turce în nică, economică, ştiinţifică,
tria hunedoreanâ trebuie să se realizeze o faţă de pion după primele o sută de zile de ultim ii ani 7 neavoastră despre mişcările t i culturală şi de altă natură, fă
producţie industrială mai mare cu circa 250 întrecere din ocest on se ridică lo peste RĂSPUNS : In ultim ii ani. neretului care au loc in a ră nici o discriminare.
proape loatc ţările din lume ?
milioane lei decit cea obţinută in primul tri 6 000, 3 400 şi respectiv 2 000 tone. O învîo- relaţiile dintre România şl A vin d in vedere că securi
mestru , în condiţiile creşterii productivităţii rore promiţătoare a pulsului productiv se con Rosucitoarea Maria Ciunculescu de la întreprinderea „Visco- Turcia au cunoscut o dezvol RĂSPUNS : Ara privit şi p ri tatea europeană corespunde
muncii cu aproape 2 000 lei pe salariat. M a stată şî la U.E.I.L. Hoţeg, I I L. Petroşoni şi za” Lupeni - exercită un permanent şi exigent autocontrol a tare ascendentă. Doresc să vesc cu simpatie mişcările ti Intereselor tuturor popoarelor
jorări accentuate faţă de realizări se prevăd Brod, supra calităţii firelor. menţionez evoluţia pozitivă a neretului, care se pronunţă lot de pe acest continent, apre
pentru o politică
mal hotărît
la toate sortimentele, si in mod deosebit la raporturilor economice şi teh- ciem că sini condiţii favorabi
A zecea decodă o anului oduce cu sine socială menită să asigure tu
producţia de cărbune, minereuri, cocs, fontă, şî serioase semnole de avertizare Este vorba nico-şfiinţiiice dintre ţările turor oamenilor muncii condi le pentru a sc putea organi
oţel, laminate. Sarcini mult sporite revin fo în primul rînd de minele Vulcon, Uriconi, Ani- noastre. S-au dovedit toarte ti ţii mal bune de viaţă, liber za o consfătuire a statelor eu
restierilor din cadrul C E I L Deva. care tre nooso, Lonea, Dilja şi Petnla, care n-au in tile schimburile de delegaţii e tăţi şi drepturi democratice Şi. ropene. Doresc, totodată, să
buie să atinoă în acest trimestru cele mai trat în cadenţa noilor soreînî, determînînd. Io conomice, culturale. ştiin ţifi in acelaşi timp. pentru o poli subliniez că nu trebuie să aş
mari virfuri de producţie din întregul an. decodă, un minus de producţie de 6 300 tone Manifestări consacrate ce. intensificarea turism ului şi. tică de colaborare şi pace în- teptăm ca securitatea europea
Noua perioadă de muncă va trebui să lie In general, contactele dintre Irc popoare. Consider aceste nă să se realizeze de la sine:
cărbune, insuficient de concludente se men diferiţi reprezentanţi ai Româ
marcată în toate întreprinderile de un efort ţin şi realizările prezentate de U.E.I.L. Petro niei şl Turciei. mişcări — cu toate limitele ca dimpotrivă, este necesar ca
general şi rezultate certe in îmbunătăţirea şani. I I.L. Deva şi Orăştie şî Industria lapte aniversării centenarului re apar intr-un loc sau altul popoarele, oamenii politici, gu
calităţii producţiei, în reducerea cheltuielilor lui Simerio. Păstrez o plăcută amintire —- ca o expresie a nem ulţu vernele să desfăşoare o activi
şi ridicarea rentabilităţii. vizitei pe care ara lăcut-p a m irii maselor largi ale tinere tate intensă pentru a se ajun
Este de datoria conducerilor întreprinderi naşterii lui V. I. LENIN nul trecut în Turcia. în tîln irl- ge (a colaborare, pace şl secu
Este cît se poote de clor că îndeplinirea lor, a colectivelor de muncă şi organizaţiilor lor cu preşedintele Sunay şl tului faţă de stările de lucruri ritate în Europa.
exemplară a prevederilor pe noul trimestru de partid să manifeste maximă preocupare aiti conducători ai Turciei şi ce contravin a s p ira ţilo r de
face absolut necesară asigurarea unei conti In cadrul clubului muncito tenorului naşterii lui V.l. Le cu populaţia ţării dumneavoas progres ale omenirii contem ÎNTREBARE: După părerea
pentru asigurarea tuturor condiţiilor de des Dumneavoastră, cînd ar putea
nuităţi in ritmuri amplificate a activităţii in resc din Vulcan s-au desfăşu nin, biroul Comitetului comunal tră. Sînt convins că preşedin porane şl. in acelaşi timp. ca
făşurare a producţiei la nivelul sarcinilor. o expresie a dorinţei de schim să înceapă conferinţa privind
dustriale in toate compartimentele, exduzind rat mai multe genuri de activi de partid Ghelar a organizat tele Turciei va fi primit în
Pentru că, deşi ocesteo sînt deosebit de mo bări profunde care să ducă la securitatea europeană ? Ctnd
cu desăvîrşirn orice posibilitate sau tendinţa bilizatoare. întreprinderile noastre dispun de tăţi consacrate sărbătoririi cen recent un simpozion dedicat a România, de poporul nostru, cu s-ar putea lansa prima in vita
de „relaxare'' o producţiei. Cum se confor reole posibilităţi pentru consolidarea şi dez tenarului naşterii lui V. I. Le cestui eveniment In cadrul aceleaşi sentimente de priete crearea unei lumi mai drepte ţie. ca să spunem aşa ?
in care tinerctu! să-şi ocupe
mează întreprinderile aceste! cerinţe si în ce mn. A fost prezentată, de către simpozionului, loan Rusan, di nie.
voltarea succeselor dobîndite in primele o sută locul care i sc cuvine. RĂSPUNS : E greu de vorbit
măsură $înt armonizóle ritmurile zilnice de ing. Marian Constantin, expu rectorul Cabinetului municipal In ce priveşte perspectiva
de zile de întrecere din ocest ultim on ol ÎNTREBARE: Cum apreciaţi despre o dală anume, chiar a
producţie cu sarcinile de pion ? nerea : „Centenarul naşterii de partid Hunedoara, a sus relaţiilor româno-turce. consi proxim ativ. M l se parc că In
Situaţia încheiotă la prima decadă a lunii cincinalului. lui Lemn". In sălile clubului a ţinut expunerea „Forţa ideilor der că atit vizita pe care ara situaţia din Cipru ? momentul de faţă esenţial este
avut loc vernisajul unei expc leniniste şi logica vieţii" iar făcut-o în Turcia, cit - şl cea RĂSPUNS: Desigur că pro de a sc acţiona de către toa
ziţfi de cărţi şi fotomontaje, loan Orşa - activist de partid, pc care o va lace preşedintele blema situaţiei din Cipru inte te statele pentru pregătirea
cuprinzind fotografii şi repro a conferenţiat despre „Activi Turciei în România vor con resează pc locuitorii acestui stat realizării acestei conferinţe.
duceri cu citate din opera şi tatea neobosită a Partidului tribui la dezvoltarea şi mal şl. rle aceea, nu aş dori să mă Stabilirea unei dale sau lansa
cuvîntârile lui Lenin. Comunist Român pentru întă Intensă a relaţiilor dintre po amestec in vreun fel in tre rea unor in vitaţii presupune un
In colaborare cu comitetul rirea coeziunii mişcării comu poarele şi ţările noastre in in burile interne ale Ciprului. A- acord cvasiunanim al statelor
orăşenesc U.T.C., s-au organi niste şi muncitoreşti, Dentru teresul reciproc şi al cauzei preriez că asigurarea indepen europene.
denţei şi integrităţii C iprului
zat simpozioanele dedicate ti victoria păcii şi socialismului păcii generale. constituie un factor primordial
neretului - „Numele lui Lenin in lume” . Expunerile prezentate ÎNTREBARE: In timpul v i pentru rezolvarea problemelor ÎNTREBARE: S-a făcută pl-
nă acum un sondaj pentru a
- stindard al epocii noastre” au fost urmărite cu un deo zitei în Turcia, aţi subliniat C iprului de către însăşi popu se vedea care ar fi părerea
şi „Lenîn despre tineret” . sebit interes din partea audi ideea denuclearizării Balcani laţia cipriotă — fie greacă sau participanţilor ?
★ torilor. lor. Opinia publică este loarte turcă — pentru convieţuirea în RĂSPUNS: Au avut loc m ul
La clubul din Câlan au fost ★ interesată de aceaslă propune pace şl înţelegere. In acelaşi te Sntilnlri Intre reprezentanţii
organizate seri de poezie ale La biblioteca clubului „Con re. V-am ruga sa o dezvoltaţi. timp. un Cipru independent va statelor europene: sînt fn curs
tineretului. Cea mai recentă structorul” din Hunedoara, RĂSPUNS: România conside fl un factor activ de pace şl o seric dc consultări: un tr i
manifestare de acest gen s-a cu ocazia manifestărilor con ră că realizarea unei colabo colaborare în Balcani şi în mis al guvernului finlandez în
intitulat : „In gîndurile noas sacrate aniversării naşterii lui rări trainice între ţările din Europa. treprinde în acest scop o că
tre, Lenin e viu". V.I.Lenin, a avut loc un sim Balcani constituie. în condiţi ÎNTREBARE : Care cslo pă lătorie înlr-un şir dc state eu
★ pozion intitulat : „Leninismul ile de astăzi, un factor de p ri rerea Dumneavoastră în legă ropene; fără nici o îndoială»
şi construcţia societăţii socia mă necesitate pentru dezvolta tură cu perspectivele înfăptui asemenea acţiuni vor trebui
La Fabrica de conserve din rea fiecărei ţări din această
liste în România” , la care au rii securităţii europene ? intensificate pentru a se a-
Deva a avut loc recent o regiune şl, lolodală, pentru
adunare omagială in cadrul fost invitaţi să participe Munci cauza securităţii şi păcii in RĂSPUNS : România consi junqc fa o înţelegere fn legă
căreia tovarăşa Zoe Zaharia, torii constructori din şantierul Balcani şi in Europa. deră că înfăptuirea securităţii tură cu convocarea conferinţei.
preşedinta Consiliului muni întreprinderii. De asemenea, Pornind de la pericolul care europene constituie în momen In încheiere îmi exprim con
cipal al femeilor, a vorbit 350 de elevi de la Şcoala ge îl reprezintă armele nucleare tul de faţă una din problemele vingerea că între popoarele
despre „Lenin şi lumea con pentru însăşi viaţa şl civiliza cele mai importante ale p o liti român şi turc se vor dezvolta
nerală nr. 8 au participat la o cii internaţionale. Noi pornim
temporană", expunere ce a ţia omenirii. România conside relaţii tot mai intense, că pre
fost urmărită de numeroşi lu manifestare cu tema „Chipul ră că trebuie acţionat cu fer de la necesitatea ca între sta sa va contribui şl ea la dez
crători din fabrică. luî V.l. Lenin în literatură” mitate pentru ca fn Balcani să tele europene să se stabileas voltarea acestor relaţii: doresc
că relaţii care să excludă fo
In secţia finisaj a întreprinderii poligrafice din Deva se evidenţiază prin calitatea lucru ★ după care a rulat filmul nu existe arfne nucleare. losirea forţei sau ameninţarea să transmit c itito rilo r ziarelor
lui ce il prestează muncitoarele Virginia Marian şi Maria Stanciu. Cu prilejul sărbătoririi cen- „Salvele Aurorei". Noi considerăm realizarea cu forţa şi să asigure dezvol dumneavoastră şi întregului
ca o
Foto : N. GHENA de zone denuclearizate luptei tarea liberă şl independentă a popor turc cele mai bune urări
parte
componentă
a
V.__________________________________ J pentru dezarmarea nucleară, fiecărei naţiuni europene. De de prosperitate şl fericire.
1
Livrări în devans j
- Cred că lo începutul con semestrul I ol anului trecut. Noi tice. de hîrtii, şi a aveo astfel treprindere se manifestă o ac că productivitatea muncii a
vorbiri/ noastre merită reţinui om introdus fişe din import pen timp pentru activităţi tehnico- centuată tendinţă de creştere a constituit pentru dumneavoastră
la export | foptul că Fabrica chimică din tru o ni se oduce unele piese ştiinţifice. ratei rentabilităţii. o rezervă importantă in obţine
Orăştie de mai bine de zece de rezervă, cum ar fi pompa de - Deducem că la F.C. Orăş - Foţă de acum 10 ani, pro rea unor rezultate bune. Dis
ani Încoace şi-o îndeplinit, fără pulverizot oxidul de fier în ato- tie, preocuparea pentru redu ducţia a crescut de peste 4 ori, punem insă de nişte cifre care
excepţie, lună de lună sorcinlle mizor. Dar organele centrale nu cerea importurilor ocupă loc de iar . planul forţelor de muncă a arată că productivitatea muncii
In trimestrul I al acestui \ de pion. ne-cu onorat controclele In o- frunte pe agenda de lucru a crescut foarte, foarte puţin ; pe salariat este la F.C, Orăştie
j an, unităţile economice din r - Reţinem şî facem cunoscut ceostă situaţie am fost nevoiţi colectivului. deci peste 80-85 Io sută din de 119 000 lei, iar pe judeţ este
! judeţul nostru au livrat la \ acest succes cititorilor din în ca, prin colectivul nostru de spe - Bine zis. E într-odevăr creştereo producţiei am ob~ de 174 000 lei. Din cile Ştim,
i export produse a căror va- ; tregul judeţ. Tot pentru cititori cialişti. să executăm oceste pie vorbo de colectiv, de muncitori ţinut-o pe seama creşterii pro ramura chimiei are o producti
j loare depăşeşte de aproape ; v-am ruga să informaţi redacţia se cu concursul uzinelor con şi maiştri, nu numoi de ingi ductivităţii muncii Aceasta a vitate şi mai ridicată. Cum va
: două ori valoarea celor cx- i cum a încheiat colectivul pe structoare de moşini Şi om neri. Fiecare vine cu ceva şî de făcut ca uzina noastră să aibă acţiona comitetul de direcţie
j pediate in perioada corcs- \ core-I conduceţi, primul trimes pentru a corecta această situa
: punzâtoarc a anului trecut. tru. Continuaţi seria celor 10 ţie ?
■ Îndeplinirea şl depăşirea sar- ani ? - Aş vreo să arăt că, în
• cinilor trimestriale de pro- Ing. Gheorghe Vaier, directorul F.C. Praştie :
- Do. continuăm şirul rezul cadrul centrolei, noi sîntem în
\ ducţie şi îmbunătăţirea ca- i tatelor bune In primul trimestru treprinderea core ne situăm cu
\ lilă ţii în ţoale întreprinde- j
ol anului 1970 am reolizot la productivitateo muncii pe ulti
j iile a facilitat chiar depăşi- j producţio globolă şi marfă 3,3 mul loc. Sigur, ovem un spe
i rea prevederilor la export de osemenea. importante canti SĂ APĂSAM LA MAXIMUM cific aparte ; adică ovem o
milioane lei peste pion. Am dat,
cu peste 27 milioane lei. Si justificare obiectivă, dar care
! derurgiştii hunedoreni au tăţi de oxizi de fier şi mase nu trebuie în nici un coz să ne
livrai in devans beneficia- j plostice peste plan. Realizări liniştească, pentru că otunci nu
| rilor externi 3 280 tone laroi- j frumoase ovem şi la producti vom puteo să vedem core
j natc, forestierii 172 mc chc- j vitatea muncii, export, activitate PEDALA PRODUCTIVITĂŢII este adevărata cale pe care
I restea, 1 103 rac lemn dc ce- j trebuie să mergem în creştereo
economico-finonciară. Lo export,
i luloză şi 106 mc lăzi din j
de exemplu, am încheiat con productivităţii muncii.
\ fag. Iar industria locală 74 j tracte core depăşesc pionul cu In nouf cincinol 1971—1975,
\ de mese, 26 dc scaune Si j încă 200 000 lei valută. Cit pri aproape că vom dubla producti In laboratoarele S.C.S.M. Petroşani se efectuează ample
: 340 comode. Cu depăşiri iin- j reuşit Am făcut o pompă core cefe moi multe ori cu reuşite. an de on o rolă a rentabilită cercetări pentru perfecţionarea securităţii muncii miniere. In
veşte partea financiară, părerea vitatea. Acest lucru se va rea
i porlanle sc prezintă şi Fa- | dă un randoment în timp şi o De pildă, corcosa din cauciuc o ţii de peste 40-42 Io sută la lizo, pe de o porte, prin mon fotografie : Test de rezistenţă la efort a salvatorilor din sub
: brica chimică Orăşlic, I.M.C noostră e că reolizările de aici durată de funcţionare mult moi fost făcută de către un vuleani- producţio de boză. Acest lucru tarea de moşini şi utilaje de teran. Foto : V. ONOIU
sînt mici in rapo/t cu anii ante
i Bircea, cooperaţia mcşlcşn- mare decît ceo din import. zalor, tovoroşuf Vum Froncisc. ne-o permis să reafizăm in fie-
riori ; pe primele două luni Io mare productivitate, dor acesta
j gărească si altele. De men- Ne-am propus să asimilăm multe Funcţionează deja de mai bine core an un importont volum de
economii s-tfu obţinut numai nu este efortul colectivului, ci o
1 ţionat că produsele expe 300 000 lei. iar la beneficii nu din piesele de schimb pentru de 6 săptomîni şi nu are nici o beneficii. Cheltuiala la mia de dotare. Noi acţionăm, om în
; diate U export au primit la j mai 278 000 lei. Sigur, angaja moşînile de injecţie, ca/e au deformare Sau alt exemplu : lei - 690 lei - ar fi. cumva, ceput chior din onul trecui, pe A
• recepţia calitativă califica- : valori foarte mari în planul de maiştrii Domnoru Dumitru şi acceptabilă. Dar comparîndu-ne oIte căi ; de pildă, reducerea
■ ţivp foarte bune, beneficia- mentul onual va fi depăşit dar import Romoşan losif au adaptat dis cu unefe stote ovonsote din personolului auxiliar, core de I ii p a g in a a Il-a
i rit solicitind livră ri supli- j deocamdată nu sîntem mulţu — Nevoia îl învaţă pe om... pozitive speciale la un strung, ocest punct de vedere, vedem că
miţi cu cit am realizat. păşeşte 40 Io sută din total
j mentare şl în perioada care j - De cîte ori nu ne-om con reuşind să facă o piesă pe ca această cheltuială este totuşi safarioţi. Pentru ilustrare, vreau
; urmează. Rezultate bune am obţinut în vins noi de ocest lucru ! Dor, re o importam dîn ţări cu o foo*te ridicată. De aceea, co
î Onorarea lu tu ro r cererilor J producerea pieselor de schimb vedeţi dv., e moi uşor să com tradiţie tehnico foarte ovansală. mitetul nostru de portid, comi fng. N. ANDRONACHE D E C R E T
şi în mod special Io piesele pe pletezi o fişă decit să ţi pui Pieso făcută de maiştrii noştri
I la export constituie una din j care le producem pentru noi. De tetul de direcţie, toţi specialiştii
i preocupările maiore ale Iu- j mintea la lucru. Comitetul ore o durata de funcţionare din codrul întreprinderii îi o-
pildă - aşa cum cred că se nostru de direcţie studioză noi
• turor unităţilor noastre con- j destul de more. HEM pentru stabilirea şi sancţionarea unor
ştie - instoloţio pentru oxizii de posibilităţi pentru o degaja cordă o atenţie deosebită.
: tractante, contribuind astfet fier a fost pusă in funcţiune în specialiştii de lucrări birocra — La dumneavoastră in în - Spuneaţi, tovarăşe director, contravenţii privind regulile de convieţu
i fa realizarea unor venituri
î pentru economia naţională. ire socială, ordinea şi liniştea publică
o n o a r e a c u v i n l u l u i • o n o a r e a c u v i n t n l n i • o n o a r e a c t i v î n i u l t i i