Page 44 - Drumul_socialismului_1970_04
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI » «r. 4749 „ DUMINICA 12 AFFILIE 1970
CONVORBIRILE NIXON Maurice Schumann
BRANDT NU AU DUS LA RE » r despre politica ATLAS
ZULTATE SPECTACULOASE : >w>*. externă a Franţei
w a s h i n g t o n i i (Ager- misiei senatoriale. < ancclarul „DOCTO"
prrs) — Sîinhâlâ di mi ne.iţa vest-german a declarat că PARIS II (Aqcrprcs). — tuturor ţărilor de a trăi în
au luai siîrşit la Caso Albă. problema unei repartizări mai ..Cuvinlul do ordine al p o liIi- cadrul unor frontiere sigure şi Bolnavii core se vot
( o m o rb irile d in tre proşodin- echitabile ;i sarcinilor m ilitare <ii externe a Trântei este: in garantate şi necesitatea de a consulto de acum inainle
k ’lc S U.A.. I(ic h<ii <l Nixon. si în cadrul N A T .O . trebuie sâ dependentă in serviciul p i se descurajă orice încercări Io spitalul generol din
anexioniste, ceea ce
implică
ran relu rul IJ K, a (a rm o n ic i. lie studiată şi holărîtă in ca c ii“ . a declarat Mauricc Schu evacuarea te rito riilo r ocupate Glosgow (Scoţio), se vo»
W ilh l>r;mdt. după cm c can dru l acestui organism Kl a a- mann. ministrul de externe în schimbul unor garanţii si prezento nu in foţa medi
Irance/.. cu prilejul unui de
celarul vesl-gorman ii plcuil rălal. totodată, că guvernul de jun o ie rii în cinstea sa dc a- gure privind instituirea unui cului specialist ci... in loţo
la Cape K c n m lv pciUru a a la Itonn este dispus să găseas sodapa „Prietenii Republicii sistem de securitate. unui ordinotor. Aparatul,
sista Ui lansarea navei cosmi că un aranjam ent cu S.U.A.. hrance/c*. Vorbind despre pro denumit „Docto", le vo
★
ce ..Apollo-13*’ în direcţia L u ..mai favorabil decit acordul P - V p W iectata conferinţă pentru secu Referindu-se la evenimente pune diferite întrebări, Io
nii nctual“ . în ce priveşte com
ritatea europeană. M a u rite le din Asia de sud-est, M a u ri core pacienţii vor trebui
După term inarea co n vo rb i pensarea che ltuielilor necesi Schumann a relevat că o ast ce Schumann a am intii propu so răspundă prin apăsa
rilo r oficiale nu a fost dat p u tate de staţionarea trupelor a- fel de conferinţă va trebui să nerea quvernului francez de a rea pe Irei butoane mor-
b lic ită ţii nici un com unicat şi mcricane pe te rito riu l vesl- fie bine preqălilă pentru a pu se stabili contacte intre toate cote cu .do", „n u “ sau
contrar uzanţelor, nu au fost german. Itefeiindu-sc la cu- » 3 * » ' ica contribui la destinderea părţile interesate. .nu ştiu“ . Apoi. diagnos
rostite rn v în lâ ri. Surse apro vinlnrca rostită la C lubul N a internaţională- După cum se Ultima parte a cuvintării sa ticul dat de ordinator vo
piate celor două d e lic a ţii au ţional al presei, com entatorii ştie. Franţa osie favorabilă le a fost consacrată probleme fi verificot de medici.
subliniat. insă. că. in cursul relevă poziţia lui U 'illy Hrandt convocării conferinţei, susli- lor Pielei comune si în spe
celor două in tiln iri ce au avut p o triv ii căreia lărgirea bietei nind necesitatea ca ea să se cial. larqirii acestei organiza CASSIUS CLAY -
loc vineri si simbâlă s-a p ro comune nu trebuie să îm pie situeze in afara blocurilor îni- ţii. M urice Schumann a men
cedat la o amplă trecere în re dice o liberalizare a comer- lîlare Şi să fie deschisă parti ţionai că aderarea de noi sta SCRIITOR
vistă a princip alelo r probleme Mitui pc olan mondial şi stabi cipării tuturor statelor euro te )a Piaţa comună nu poale
internaţionale, acordîndu-se o lirea de contacte mai slrînsc pene. avea loc fără respectarea a- Celebrul boxer Cassius
atenţie deosebită v iito ru lu i in tre aceasta şi Statele Unite Se apropie de sfiişit construcţia complexului memorial „V. I. Lemn" din oraşul natal Referindu-sc la situaţia din num ilor reguli. In primul rînd. Cloy o anunţot recent
N A T O . , re la ţiilo r Ksl-Vesl si In cercurile diplom atice clin Ulionovsk. La construcţia acestui complex iau parte tineri din diverse republici ale Uniunii So O rientul Apropîal. şeful dip lo a spus ministrul de externe câ-şi vo publico biografia
p o liţie i S IL A . fa|ă de o piaţă Washington, se consideră to- vietice, precum şi din ţările socialiste, în rindul cărora se numără şi România. Complexul cu maţiei franceze a reamintit francez, trebuie ca „cei şase" in edituro Rondom House.
comuna vesl-europcanâ. lârgi- luşi că a^a cum era şi de aş prinde clădirea M em orialului Lenin, hotelul „Veneţ", noi corpuri ale Institutului pedagogic p rin rip iilc acceptate dc repre- să-si definească o poziţie co carte pe care o scris-o in
tă prin intrarea M a rii llrila - teptat. con vorb irile N ix o n — „I. N. Ulianov", Palatul pionierilor şi şcolarilor, bibliotecă şcolură, şcoala „V. I. Lenin" şi alte mună fată de negocierile care colaborare cu zioristul
niî in C.KK. Itra n d l nu au dus la rezultate obiective. In fotografie : Vedere generală a complexului. zcnlanţii celor patru mari pu- urmează să aibă loc si să nu Richard Durhom. Jntr-un
La m lîln ircn cu m em brii Co spectaculoase. 1 ori : dreptul imprescriptibil al mească un negociator comun. interviu, Clay a declarat
că .nimeni nu ştie cine
sint eu. Voi informa citi
Alegerile municipale torii despre situoţio bo
xului in lume şi core ou
din Marea Britanie
fost împrejurările retroge-
navei spatiale „Apollo-13“ s-au încheiat nedecis C U R I E R ni titlului care mi se o
cordose
Le voi povesti,
de osemeneo, ce om in-
voţot din călătoria mea în
LONDRA II (Agerprcs). —
Alegerile municipale, desfăşu jurul lumii1* După cum s-o
rate săptămina aceasta în 28 moi anunţot. oficialităţile
CAPC KENNEDY 11 (A qcr- chetei purtătoare a plasat na Astronautii Lovell şi Haisc de comitate din Marea Brita La Damasc au sosit membrii grupului dc V ineri a părăsit Parisul pentru a se în boxului omencon ou re
pies). — Nava spaţială ameri va pc orhila terestră ..de par vor rămîiie pe Luna limp de nic, s-au încheiat fără rezul experţi desemnaţi de Comisia O N U. pen toarce la Hanoi, Lc Duc Tho, consilier spe tras lui Cfoy titlul de com-
cană „ A p o iIo -13". a v in d la b o rd care’ . După o rotalie si ju 33 de orc şi jumătate. Prima tate decisive. Deşi nu sini cu tru drepturile omului să ciectuczc o an cial al şefului delegaţiei R.D. Vietnam la pion ai lumii, deoarece
pe astronau|îi James Lovcll. mătate. timp in care aslronau- (oborîre din modul, pe supra noscute încă rezultatele com chetă in legătură cu acuzaţiile privitoare Confcrioţa cvadripartită fn problema viet morele sportiv o refuzat
John Swiqcrl şi Frcd Haisc a 11i au Iransmis |>rima em isiu faţa Lunii va avea loc joi la plete. se poate spune lotuşi că la violarea drepturilor omului în teritoriile nameză. membru al Biroului Politic al Co să se prezinte Io incor
fost lansată spre Lună sîmbălă ne dc televiziune in culori < u ora 0 20 (ora bucuroşi ¡ului |. Partidul conservator a înre arabe ocupate de Israel. In cadrul primei m itetului Central al Partidului celor ce porare pentru o fi trimis
la 21,13. ora Mm urcşliului, de o durată dc 7 minute, a treia In cursul acesteia. Lovell şi gistra! proqrcsc in provincie, reuniuni a grupului, formal din reprezen muncesc din Vietnam. El a declarat ziariş î să lupte in Vietnom.
la Cape Konnedv. treaptă a rachetei a fost din Haise vor instala un mic ..ro iar Par iidul laburist în < apîta- tanţi ai Indiei. Perului. Seneqalului. A u s tilor la aeroport că deleqaţia R.D. Vietnam \
In ultimele zile, la centrul nou aprinsă, im prim ind c o m bul dc ascultare* a Lunii'1 o lă unde totuşi conservatorii triei. Iugoslaviei si Tanzaniei un reprezen rămine la Paris pentru continuarea tratati ( FIER IN PUSTIU
spalial a domnit o atmosferă plexului modul-c abină vilc/a static ş liin |iiit,i automată com dc|in majoritatea absolută La tant al M inisterului Afacerilor Externe al velor in vederea reglementării problemei 1
de incertitudine in ceea ce de peste 28 000 km pe oră. In- scrutinul dc la Londra, conser Siriei a dat citire unei declaraţii oficiale a vietnameze. Dacă S.U A. se îndepărtează de I Pe o distonţă de 100
priveşte respectarea datei şi vinqînd forţa dc atracţie a pusă din două seismometre. vatorii au of)linul 65 de locuri, quvernului sirian. In acest document se a- la actuala lor politică agresivă şi manifestă \ km, în stepele Kozohsto
orei lansării, după cc in urma Pămînlului. nava s-a înscris, un magnelomelru. un loni/.o- pier/ind 13 mandate in lavoa- rală ca fn ciuda unor hotărîn ale Consiliu bunăvoinţă, atunci deleqaţia R.D. Vielnam nului se întind importonte
testelor imunoloqice s-a con la ora 23,18 pc traiectoria spre mefru. un aparat pentru ana rca laburiştilor, ( are au reali lui de Sccuriinle al O N.U. care cer respec csle gata să păşească pe calea unei reqle-
statat că astronautul Thomas Lună. liza componentelor v in iu lu i zat un total de 32 do locuri. tarea normelor unanim recunoscute în ceea mcnlări paşnice cu S.U.A. Dacă guvernul zăcăminte de minereu de
M alhn gly. desemnat drept p i A treia misiune selenară se Rezultatele alegerilor muni- ce priveşte comportamentul lată de popu american perseverează in continuare în ex fier descoperite recent de
lot al cabinei de comandă, nu deosebeşte dc celelalte in p ri solar şi <in aparal pcnlru trans- ( ipalc nu aduc nici o indica laţia şi prizonierii de război din teriloriile tinderea războiului, vom duce lupta pină geologii sovietici. Mine
este imun la rujeolă. CI venise mul rînd prin exlindcrca şi d i miicrea pc Pămînt a datelor ţie precisă in cc priveşte ho- ocupate, au lo rilă lile israelicne încalcă a- la cucerirea independentei şi libertăţii. reul se exploatează d/n
anterior în conlacl cu un co versificarea programului de (iilcsc dc acest complex. C ri lărîrea pc care o va lua pre cesle holărîri cariere core conţin o can
Icq care contractase accaslă cercetări ştiinţifice. M odulul doi aslronauli vor recolta a miem) Harold W ilson în le titate de aproximoliv 3
boală. N A S A a holărîl ca lunar, numit „A gu arius" tre gătură cu dala viitoarelor ale i miliarde tone. Minereul
M a llin q ly să fie Înlocuit cu buie să aselcni/eze în reqiu- poi mostre lunare Şi vor efec geri generale. O bservalorii a- In capitala Irakului s-au din zăcăminte, core sint
„dublura" sa din echipajul de noa craterului Fra M auro con tua două forări Vineri d im i preria/u că ele îndepărtează Juha Rihlniemi, însărcinat publicităţii după convorbiri încheiat lucrările Conferinţei acoperite doar cu un strol
rezervă, astronaulul John S w r siderată a ii printre cele mai neaţa (ora 5.11 ora Ihicurcş- posihiliialea organizării unui cu misiunea de a sonda po informează că premierul reprezentanţilor Comitetelor de pămînt de o jumătate
gert, care a fost supus timp accidentale. dar in acelaşi liu lu i) astronautii vor sludia S( ruliu general în luna iunie. sibilităţile de creare a unui nord-irlandez a prim it asigu naţionale dc apărare a păcii de metru, vo fi prefucrot
de două zile unui antrenament timp şi cele mai reprezentati Data tea mai apropiată pare nou guvern dc coaliţie, l-a rarea clin partea m inistrului din ţările Asiei şi A iricil. Io uzmo Lisokovsk, oflotă
intens. ve zone lunare prin structura struH ura qeologică a regiunii să fie acum luna octombrie. informat vineri pe preşedin Callaqhan că trupele brita ni Au lost prezenţi, de aseme •n curs de construcţie
La cîteva secunde după lan şi compoziţia rocilor sale. I ra Mauro. Ei vor examina, In certurile ziaristice se con tele |ării, Urlio Kekkonen că ce vor rămine in IJlsler atî- nea, reprezentanţi din partea Geologii din Kozohstan
sare a fost depăşită prima c Aici. savanţii speră ca Lovell de asemenea, o scrie de forme sideră că nu este exclus ta. renunţă să formeze noul g u unor orqanizaţii internaţiona susţin că bazinul de mi
lapă importantă a zborului du şi Haisc să găsească roci cu de relief, eralerc mai mici. in ipoteza în care laburiştii nu vern la limp cit va fi necesar, c- le dc apărare a păcii, pre nereu de fier din nord din
pă aprinderea primei trepte a o vechime dc peste 5 miliarde circuri lunare, ..n u ri" ele., le rcalr/.ea/ă in lunile următoare Juha Rihlniemi a releva» fc rliv u l lor fiind suficient cum si personalităţi de sea Kustonoi se continuă pî-
rachetei purtătoare. Unul din de ani, adică avînd aceeaşi viclorii electorale mai impor cu arest prilej că in udma pentru a menţine ordinea. mă cunoscute pentru activi nă in toigouo sibeHtiriă şl
cele cinci motoare ale treptei vîrstă cu cea a sistemului so vor fotografia şj le vor descrie tările. W ilson săquvernezc pî- consultărilor avute cu liderii tatea lor in sprijinul destin •n sud pînă Io Moreo
lar. amănunţii experţilor de la nă la sfirşilul legislaturii, a- partidelor care au reprezen derii internaţionale. Printre Arol.
a doua a rachetei purtătoare a
Pentru a asclcniza înlr-o re- Houslon. (lică pină în primăvara anului tanţi în Parlament, a ajuns "! măsurile preconizate de con
încetat însă să funcţioneze 1071. Ultimele sondaje efec
qiune atît de accidenlală. sis- A ireia misiune selenară a- la concluzia (ă nu va reuşi ferinţă fiqurcază holărîrea ŞASE IN LOC DE CINCI
mai devreme cu citcva secun Icmcle de comandă de la bor tuate in rîndul opiniei publice să creeze un quvern (are să Ia „Deutscher Lyze pregătirii unui Conqres inter
de. Deşi perioada dc funcţio dul modulului şi cabinei spa meruană se va inrhcia la 21 continuă să-i indice pc con întrunească sprijinul m a jo ri um-Club* din Köln a a- naţional pentru pace in O ri Intr-o comună izolată
aprilie orele 22.17 (ora Bueu-
nare a celorlalte patru motoa ţiale au fost pericc lionalc. servatori drept favorit», dar a tăţii parlamentare. vul loc sîmbălă o m ani entul Apropiat şi iniţierea li din provineîo Tucumon.
Pentru prima dală cabina de reşliului). cind „O disscy“ va vansul pc care ei îl deţineau festare dedicată Româ nei camoanii mondiale pen Argentina, natura o ju-
re a fost prelungită pină la
comandă. „Odissev" se va în ameri/.a în apele Pacificului. a scăzut simţitor. ♦ © ♦ niei. Muzeologul fn in ie r tru încetarea războiului dus cot o festă copiilor Oscor
epuizarea combustibilului, na scrie pe o orbită lunară care O lt a ţinut conferinţa de Slatele Unite tn Vielnam. 0 2 oni) şi iocinto (14
va n-a mai reuşit să atingă v i va apropia complexul spaţial Mehmet Shehu. preşedinte întitulată ..Pc urmele ar ♦ O * ani) : io fiecare mină şi
faţa satelitului natura) a) Ter Secretarul genera! al C. C.
teza prevăzută. De aceco. a pină ta 12 kilom etri dc supra le Consiliului de M iniştri al tei romanice si luzanii- M inisterul Muncii al S.U.A. fo fiecare picior, ei ou cîte
R. P. Albania, a trimis pre
nc in România". Cu <i-
fost nevoie ca singurul motor şedintelui Republicii Arabe (olaşi p rilrj. a fosl p r e a anunţai că procentul şo şose degete Pe ei nu-î
al treptei a treia a rachetei ţei. La a doua rotalie pe a- Unite, Garaal Ahdcl Nasser, zentat filmul documentar m ajului a atins în luna mar deronjeoză ocest befşua
să funcţioneze cu t.S de secunde ( castă orbită. ..Aguarius" se al P. C. din Ecuador despre o telegramă. în care se ara românesc „M onum en'e tie c ri mai înalt nivel din de degete - dimpotrivă
In fiecore 2r. după ce îşi
mai mult. La ora 21.26 (cu do va desprinde dc cabina spa tă ră poporul şi guvernul al istorice". Au luai |>arlc ultim ii patru ani şi jum ăta foc lecţiile de şcoolâ. e*
banez
energic
protesiează
te. Numărul şomerilor în a-
membri ai clubului, am
uă minute mai tirziu faţă de ţială „Odisscv* şi va începe alegerile legislative împotriva bombardării dc basadorul României la ccasl.i tună s-a ridicat la se duc in pădure şi prind
program) a treia treaptă a ra aselenizarea propriu-zisă călre avjaţia isracliană a li Monn. C. Oaneea mem 3 733 000 de persoane, cu păsări cu o dexteritate ui-
G U A Y A Q U IL II (Aqerpres). Ecuador venitul pc locuitor nei şcoli din provincia^Shar- 61 000 mai mul! dccît. in fe mîtoore. core. spun eî. se
-- Se( rotarul qencral al C’.C. este unul din cele mai scăzu kia în urma căruia şi-au bri ai ambasadei româ- bruarie. ceea cc reprezinţi! dotoreşte celor doua de-
ol P.C. din Ecuador. Pedro te din America Latină. In ţa pierdui viaţa numeroşi elevi, t.-1 la sulă din lo ia luI forţei aete în plus de Io mîîni.
Saad. a rostit la posturile de ră creşte costul vieţii, iar sa informează agenţia ATA. dc muncă din S.U.A. Păsările sint oooî vîndute
tul arată că i-a fost Imposibil radio şi televiziune o tu v in - lariile sînl „îngheţate". Siste
CAMBODGIA să stabilească numărul v ic ti lare consacrată pregătirilor în mul latifundiar a rămas ace de părinţi Io tîrgul din o
melor, deoarece în marea lor vederea alegerilor legislative laşi: I 348 de mari moşieri de rosul apropiat, ceeo ce o-
m ajoritate erau aruncate une cc vor avea loc la 7 iunie a.c. ţin I 700 000 ha teren, iar ce Primul raloislru al Irla n Sîmbălă a fost inaugurală, la Palatul M u lu a lile din sigură fomiliei copiilor
principalul venit.
Peste o sută de le pesle altele, fiind acoperite Partidul comunist şi o seric lor 470 000 de familii dc ţă dei de nord, James Chiches- Paris, cea dc-a lo-a Expoziţie cu vînzare a cărţii
n i paie. CI a observat insă u r de alic or»ianizaţii de stingă rani le revin 700 000 ha. M o ter-Clark. a sosii ta Londra marxiste. CiND TE JOCI
La deschiderea expoziţiei a luat cuvîntul Rene Pî-
persoane de origine mele raialelor dc arme auto lac parte din Uniunea popu nopolurile străine. în special pentru a purta convorbiri cu gucl. membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al CU CIINEIE...
mate şi mitraliere trase asupra
lară democratică, (e prezintă
cele americane, a declarat Pe
< m iilo r de la mică distantă. o listă unică de candidaţi la dro Saad. controlează o mare ministrul britanic al afaceri P. C. Francez. Peste 100 de autori prezintă ultimele
vietnameză masa De alllcl. clădirile lermei in aceste alegeri parte a terenurilor bogate în lor interne, James Calla- lor lucrări. Locuitorii din comuno
rare lusese improvizat laqărul Pedro Saad a propus crearea zăcăminte de petrol, cupru şi qhan, in leqălură cu agrava Brecht. în apropiere de
crate într-un lagăr nu poartă urmele unei lupte, unor comitete permanente ale alte bogăţii naturale. Anvers (Belgia), ou fost
deşi au lo rilălile cambodgiene U PD. care să acţioneze nu Secretarul general al C.C. rea situaţiei din Ulslcr după cuprinşi de indignare a-
din oraşul Prasot afirmă că c ivilii ar fi fost u- numai în timpul companiei c- al Partidului Comunist din E- ultimele incidente între mem llind că un consătean
( işi în timpul unei < îocniri c u brii celor două comunii.iţi de-o/ lor, Ston de Bruin,
lectoralc. ci şi pentru a susţi (uador a chemat pe oamenii
grupurile dc partizani. Sujira- ne lupta pentru imliunăliiţirpa muncii să-şi intensifice acţiu reliqioase — catolică şi pro şi-o împuşcat frumosul
PNOM PCNH II (Aqcrprcs). v ie lu ilo ri ai masacrului. ( hes-
condiţiilor dc viată. Împotriva nile împotriva reacţiunii in te r testantă. Un comunicai dat său ciine ciobănesc. Dor
— Agenţiile dc presă anunţa tionati dc corespondent au re dominaţiei capitalurilor străi ne şi externe, pcnlru lihertă|i fucruri/e s-ou petrecut în
că vineri dimineaţă, în oraşul latai că unităţi ale forţelor ar ne. Y'orbilom! a arătat că în democratice. felul următor. Intorcin
cambodgian Prasot. aliat in <v mate ramliodqicnc au pălruns
du-se ocosâ de Io munca
propicrea granilei dinlrc V ie t la un moment dat în lagăr şi cimpului. Bruin şi-o găsit
namul de sud şi Cambodqia au au deschis focul asupra de ţi copilul scăldot în singe :
fost ucise pesle 100 de per nuţilor. I aptul c«s unele cada in timp ce se juco cu el,
soane — copii, femei şi b.i- vre poarlă urmele gloanţelor clinele i o retezot o ure
tiin i. de origine vietnameză. prim ite in spate confirmă a- ESTE PRIMUL PLAN che Medicul din comu
Corespondentul agenţiei UPI. crsle mărturii.
(are s-a deplasat imediat la Corespondenţii agenţiilor dc nă s-o declarat neputin
locul masacrului, arată ră vic presă France Prcsse şi Asso- cios, dar l-o trimis pe
timele au fost împuşcate de a- Bruin Io un specîolist din
(iated Press au Iransmis re Vi-Holorului străin care a un modern combinat de alu prin realiza rea obiectivelor plan cincinal (1068— 1072), pină in 1077, cu instalaţii de Anvers Pregotindu-se de
proapc. Fie se allau intr-un
lagăr destinat c iv ililo r de o ri latări asemănătoare asupra ma trecut f>rin Turcia in urmă miniu, care, in stadiul final, actualului cincinal, ea va a după ale cărui prevederi se rafinare insumind o capaci plecore. lui Bruîn i-o venit
gine vietnameză. Coresponden sacrului. cu patru-cinci ani, rei ederea vo produce 15 000 tone me junge în 1072 la 15 milioane desfăşoară actualul proces de tate de circa 20 milioane o idee sofvotoore. A fuot
acestei ţări in prezent ii pro tal alb anual Pc ţărmul e- tone In ci mp ia Adânci, sc ridicare, îşi propune obiecti tone. arma, şi-o împuşcat d i
duce o plăcută surpriză. Re (jeean al. Anatoliei. la Izmir, fac pregătiri pentru a sili a ve destinate sâ ducă la Lf orturile dc dezvoltare nele, apoi l-o spintecat.
veria amintirilor este dubla Ihuiă păienjenişul de instala pele fluviului Seyhan să dea schimbări profunde in struc sini însoţite de acţiuni tot Şi, într-adevăr. în stomo-
tă. ))c măsură ce vizitează ţii ale unei ntari rafinării, a ogoarelor dc pe circa 50 000 turile economice ale Turciei mai pronunţate în favoarea cuf cirnelui o găsit ure
noi. rcpiuni ţi oraţe, de plă fost inanpurat recent un hectare Sjionil dc produse, Planul stabileşte ca sarcină asigurării unei mai mari in chea. nevătomotă. Lo
cerea de n descoperi preiit- combinat de mase plastice şi agricole dc care ţara arc ue fundamentală transformarea dependenţe a economiei ţă Antwerpen. un chirurg o
tiudPni un peisai schimbat, o produse petrochimice, cu o voie, iar in valea Riga sint industriei in sectorul dom i rii. Intre altele, mai mult de cusut urechea copilului lo
nouă in/ăţifarc pe care Tur capacitate de 27 000 tone pe nant ni economiei, concomi jumătate din investiţiile c- ior osto2i nu se moi
cia tinde să o dea meleagu on. La Aliai/o este în curs tent cu realizarea unui spor fccluatc in uttîmii ani au poote observo nici o urmă
rilor sale. de montare cea dc-a patra al producţiei globale dc 7 hi fosl dirijate spre seclom / in 0 occidentului.
Intr-adevăr, in ultimii ani, rafinărie a Turciei, cu o ca Note de drum sulă anual In ocesl cadru dustrial de stat. Se urmăreş
şantierele au devenit un m o pacitate proiectată de 3 mi industria urmează să crească te ea, in cel mai scurt timp RELICVE „PREŢIOASE-
tiv tot mai frecvent al ta lioane tone anual. din Turcia in medie cu 12 la sută şi să posibil, investiţiile planifica \
bloului pe care ţara vecină In inima podişului, marele asigure numeroase noi locuri te in economia naţională să Lo Milono a fost ares
if prezintă oaspeţilor săi. In baraj şi hidrocentrala de la de muncă in fiecare an al fie asigurate integral iin re tal un individ core de
fiecare provincie, in aproape Keban avansează stăruitor, în curs dc aplicare proiecte cincinalului O atenţie deo surse autohtone. Pentru 1070. peste un on de zile se
toate oraşele mai im p o rta n pregătind ţării, pentru viito menite să redea viaţa şi bel sebită sc acordă sectoarelor dc pildă, se prevede ca (3 la ocupo cu vinderea, Io
te, siluetele modeme ale noi rul aprojuat, un cj»o» dc pu şugul. la 130 000 dc hectare alimentai şi textil, produce sută din investiţii să provină pre|uri exorbilonte. în
lor fa b rici sau rafinării ţiş- tere dc circa 1 200 000 k\V afectate de mlaştini şi ero rii dc celuloză, hirtic. cheres din resurse interne şi numai cercurile .vechii gărzi" a
nesc temerea spre bolta al Alte zece hidro şi termocen ziuni. Şi acestea nu sint de tea şi articole dc cauciuc. 7 la sută să se bazeze pe im fasciştilor, o unor „relic
bastră a Anatoliei, pămintnl trale, ce se construiesc in cit cîteva exemple a căror Sporirii cantităţilor de pro porturi contractate in exte ve" dm trupul lui Benito
este răscolit pentru a-i fi diverse localităţi ale Turciei, listă ar putea fi continuată... duse chimice şi petroliere, rior. Mussolini. Aceste „relic
scoase la iveală bofiăţiile tăi vor aduce in curind un nou dezvoltării side.rurgiei, prelu Rcznmind scopul acestor ve" erau prezentate, in
nuite pină acum . cursurile a val de energie şi lumină ora Dacă ii întrebi pe localnici crării metalelor, nrodueţifi ('forturi, premierul Suleyman variabil, sub lorma unui
pelor sint puse la lucru pen şelor şi satelor ţării. Şase noi despre izvo rul acestor efo r de ma*ini. tractoare si auto Doinire! declara nu de mult : osişor. „din piciorul sting"
tru a da omului lumină şi fabrici de ciment şi-au înce turi, iţi răspund cu ample vehicule Separat, vn pro ,.Trebuie să ne orientăm in 01 dictotorului. Escrocul o
hrană. La Iskendcrun, in ex put producţia in lOOf) pentru detalii şi multă mindric că gram de ini'cstiţii ve W ani direcţia măririi avuţiei nafio- vîndut asemenea „comori"
tremitatea sudică a ţării, sint a asigura plinea marilor şan dezvoltarea economiei, făuri prevede o largii extindere a na/e, astfel incit Turcia să unui număr de peste 300
in plină desfăşurare lucrările tiere dc construcţie Inaugu- rea unei industrii naţionale, sectorului energetic, efectua
de construire n celui de-ul rind una din aceste fabrici, capabile să asigure progresul rea de noi prospecţiuni geo- iasă din rindurile ţărilor slab omotori. Poliţia o stabi
lit că oosele lui Mussolin:
treilea conibinat nietalnrţ/ic ministrul turc al industriei ţării, constituie in prezent lofpce in regiunile răsăritene dezvoltate şi $<î ftăşeuscă in
al Turciei, cu o capacitate năzuinţa principală a poporu rindurile celor cu o bună provin în realitate d in ...
proiectată de un milion tone sublinia că. dacă in anul l%0 lui turc şi. În acelaşi tim/), ale ţării, bogate, in zăcăminte dezvoltare economică“. fripturile de pui consumo-
pe an. In nord, liiu/â Izinil, producţia de ciment a ţării preocuparea centrală a gu dc petrol şi gaze, precum şi te de escroc.
a intrat parţial in funcţiune a fost de 8 milioane tone, vernului. Cel de-al doilea dotarea industriei petroliere, ION BADEA
TURCIA. - Vedere din Ankara.
Redacţia fl admlnlilraţto ciotului t Dovo« itr. Di. Patru G io io , ni. 35, Taleloona i 12317 |l 11279. Tioorul i Intrapnndaioa caligrafică Deva 44063