Page 45 - Drumul_socialismului_1970_04

W v .
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-VA!
Răspunzind invitaţiei

preşedintelui

Consiliului de Stat

al Republicii

W ORGAN Al COMITETULUI JUDETEA!4 HUNEDOARA Al P.C.R. Şl Al CONS IIIULUI POPULAR JUDEŢEAN Socialiste România,
* • ‘ . • ' - ' ■ . ’ V •• . • ' . .

ANUL XXII. Nr. 4750 MARJI 14 APRILIE 1970 4 PAGINI - 30 B

Reducerea consumului de cocs la U.V. Călan
preşedintele Republicii turcia,

R E E V A L U A R E A P O S IB IL IT Ă ­

Ţ IL O R L A N IV E L U L CEVDET SMY, şi-a început

R E A L IZ Ă R IL O R O P T IM E vizita in tara noastră

Furnoliştilor de Io Colon Ie calitativă corespunzătoare Ast­ litate, producerea fontelor in
revine sorcino să reolizeze pro­ fel, în răspunsul semnat de to­ afara comenzilor, precum si Sosirea în Capitală
ducţia de fonia din ocest on varăşul director ing, Eleodor menţinerea unei discrepanţe
cu un consum de cocs consi­ Popescu se spune : ..Calcula­ nejustificate intre cocsul tehnic
derabil redus foţo de anul tre­ rea normei de consum a avut şi cel de aprovizionare. Luni. noul aeroport Interna­ ce o vizită oficială in ţara M iniştri, Dumitru Popa. prima­
cui. Aceosto presupune din Io bază îmbunătăţirea încărcă­ Privitor Io oprovizionareo ţional românesc ..Bucureştî-O- noastră rul qeneral al Capitalei, qene-
porteo colectivului de aici e- turii metalice o furnalelor otît tehnico-motcrialo, in răspuns topenG a cunoscut atmosfera In înlîmpinarea înaltului ral-colonel fon Ionlţă, ministrul
forluri deosebite peniru pune­ structural cît şi în privinţa con­ se precizează ca faţă de sto­ specifică festivităţilor de p ri­ oaspete, pe aeroport se aflau Forţelor Armate, Corncllu Mă­
rea în valoare o tuturor re­ ţinutului de fier prin aprovizio­ curile diminuate de materie mire a şefilor de stal. La in v i­ preşedintele Consiliului de nescu, ministrul afacerilor ex­
zervelor interne, dor $i un nare şi prin punerea în ex­ primă existente la începutul o- taţia preşedintelui Consiliului Stat. Nicolae Ceauşescu, cu so­ terne, membri ai Consiliului de
sprijin permanent şi efectiv din ploatare a staţiei de concosa- nuîui, conducerea ministerului de SLat al Republicii Socialis­ ţia, preşedintele Consiliului de Stat şi ai guvernului, condu­
partea forurilor tutelare pentru re — sortare a minereurilor, im- o intervenit cu măsuri eficace, te România Nicolae Ceauşescu. Miniştri. Ion Gheorqhe Maurer cători de instituţii centrale, o a ­
asigurarea unei aprovizionâri bunătătirea funcţionării furna­ orientînd spre uzina de la Că- şi a soţiei sale. Elena cu soţia, Emil Rodnaras, M a ­ meni de ştiintă. artă şi cultură,
tehnîco-materiole corespunzâ- lului nr. 1 prin efectuoreo re­ lon cantităţi mereu sporite de Ceauşescu. a sosit in Capitală nea Mănescu şi Vasile Vîlcu. aenerali si ofiţeri superiori,
toare. paraţiei capitole, refacereo ca- materie primă. Astfel, incepînd preşedintele Republicii Turcia vicepreşedinţi ai Consiliului de precum si numeroşi ziarişti
Aceste probleme au făcut o - pitolă a cauperelor furnalului dm luna februarie, furnalele Cevdel Sunav. împreună cu Stat. Emil Drăqănescu. vice­ (Continuare in pag. a 4-a)
biectul unui articol, publicat In nr. 1 şi modificarea orientării ou în permonenţă osipurote soţia, Atifet Sunay, care va fa­ preşedinte al Consiliului de
ziarul nostru la 10 ianuarie, lor. S au ovut, de asemenea, stocuri de minereuri bulgări de
cind uzina de la Côlon Intim- în vedere deficienţele semnala­ calitate superioară pentru 15­
pina serioase dificultăţi de a ­ te în anul trecut care. în noi­ 20 zile, iar Io cocs de 13-16 zi­ Dineu oficiat oferit în onoarea
provizionare. Nota redocţiei le condiţii, trebuie lichidate. le. In ceea ce priveşte calca­
care însoţea articolul solicita Dintre acestea enumerăm : ne- rul, problema s-o reglementat
Ministerului industriei Metalur­ utiiiroreo integrală a capacită­ încă din luna ianuarie, repar-
gice şi Centralei industriale ţii de încălzire o cauperelor, tizindu se pentru Călan contî- preşedintelui Republicii Turcia
Hunedoara să intervină ener- deranjamente tehnologice în
qic pentru lichidarea anoma­ mersul furnolelor, utilizareo în­ TXTTiri
liilor semnolate in aprovizio­ cărcăturilor fără minereu, folo­
narea furnalelor, pentru ca sirea calcarului de slabă ca­ Preşedintele Consiliului de Maurer, Emil Rodnaras. Paul Au luat de asemenea parte
furnali.ştii să îndeplinească în Stat al Republicii Socialiste Nîculescu-Mizil. Gheorghe Pa­ persoanele oficiale care înso­
condiţiuni normale planul pro­ România, Nicolae Ceauşescu. nă, V irq il Trofîn, 11 ic Vcrdeţ, ţesc pe preşedintele Republicii
ducţiei de fontă şi norma de şi soţia, Elena Ceauşescu, au Emil Drăqăncscu. Janos Faze- Turcia in vizita pe care o în­
treprinde în ţara noastră.
consum de cocs. Din Iniţiativa Comitetului oferit, Urni seara, In sala de kas. Manea Mănescu, Dumitru A u fost intonate imnurile de
Direcţia îndrumare şi urmă­ Plenara Comitetului judeţean de partid Judeţean al U.T.C., Inspecto­ marmură a Palatului Republi­ Popa. Leonte Răulu, Vasile stat ale celor două ţări.
rire a producţiei din Ministerul cii, un dineu oficial in onoa­ Vilcu, Ştefan Voitec. Iosif
ratului şcolar judeţean şi a rea Excelenţei Sale preşedin­ liane, Ion loniţă. vicepreşedinţi In timpul dineului, preşedin­
Industriei Metalurgice ne-a co­ Consiliului judeţean al pio­ aî Consiliului de M iniştri, ai tele Consiliului de Stat, Nicolae
municat pe larg despre raţiu­ nierilor, la Şcoala generală tele Republicii Turcia, Cevdet M arii Adunări Naţionale, Ceauşescu şi preşedintele Re­
nile tehnice şi economice care In. dezbatere: f t j t m u l e X 6 C t J - dr. Petru Groza din Deva a Sunay, şi a soţiei sale, Alifel. membri ai Consiliului de Stal publicii Turcia, Cevdel. Sunay
Sunay.
au stat la bozo fundamentă­ fost deschisă o expoziţie de Au participat Ion Gheorqhe şi ai guvernului, conducători au rostit toasturi.
rii normei de cortsţjm de cocs orientare şcolară şi profe­ Maurer, cu soţia, Elena de in sliluţii centrale. (Agerprcs)
la Călan. precum şi măsurile sională. Sini expuse diferite
luate peniru osiauraren nece­ ţiei, calitatea şi pl&se, executate de elevii
sarului oe minerêun, cocs şl şcolilor profesionale şi ai li­
calcar în cantităţi şi structură ceelor de specialitate din Toastul preşedintelui Toastul preşedintei«
eficienţa investiţiilor
Refractare de

calitate pentru Expoziţie de NICOLAE CEAUŞESCU CEVDET SUN
Ieri a ovut loc Io Deva plenara Comitetului
oţelărli judeţean de partid. La lucrările plenarei ou loare pentru finalizarea în cele moi bune con­ orientare şcolară Stimate domnule preşedinte,
diţiuni a investiţiilor industrióle şi sodal-cul-
In întrecerea din acest an, participat membrii şi membrii supleanţi ai Co­ turale din judeţul Hunedoara. In ocest sens. Stimată doamnă Sunay, Stimale domnule preşedinte,
coJeclivuI Fabricii de produ­ mitetului judeţean de partid şi ai Comisiei plenara o opreciot că rezultatele obţinute Io Re­ şi profesională Doamhelor şl domnilor, Stimată doamnă Ceauşescu,
se retractare din Barti are de revizie, cadre de conducere din întreprin­ gionala căi ferate Deva. I M.C. Bîrceo, Vă mulţumesc din inimă f
in obiectiv realizarea unei derile beneficiare, din unităţile de construcţii „Vidra" Orăşţie, precum si pe şantierele de • îmi este deosebit de plăcut să vâ salul
producţii sporite de cărămizi şi instituţiile economice judeţene, activişti de constiucţi¡ de drumuri şi la lucrările hidro­ în modul cel mai cordial pe dumneavoas­ muntele sincere pe care aţi e
partid şi de stat. ziarişti. tră, stimate domnule preşedinte, pe distin­ lalea să le exprimaţi faţă de t1
refractare $f plăci termoizo- tehnice din Voleo Jiului nu sînt Io nivelul Judeţ în cadrul orelor de j noastră si faţă de mine persoi'
lanle de calitate superioară, Plenara o analizat şi dezbătut măsurile lu­ sarcinilor şi posibilităţilor. S au evidenţiot, de practică în ateliere şl în j sa dumneavoastră soţie, pe toţi colabora­ presionat în mod deosebit pr
destinate otclărillor de Ia ate de organele şi organizaţiile de partid şi asemenea, o seamă de neajunsuri în asigurarea cercurile tehnice organiza- î torii care vă însoţesc în această vizită şi roasă şi excepţionala ospital!
să dau expresie sentimentelor de înaltă
Hunedoara. In acest scop, comitetele de direcţie din unităţile beneficia­ documentaţiei tehnice, amplasamentelor şi e- te în şcolile respective. ospitalitate ale întregului popor român. nc-au arătat-o Excelenţa Voas
s-au preconizat $1 aplicat re şi de construcţii pentru îndeplinirea planu­ chipomentelor, unele deficiente în utilizarea M ulţum indu-vă pentru amabilitatea cu ca­ conducători ai stalului Dumnea
măsuri ţebnico-organizatorl- lui de investiţii şi de puneri în funcţiune pe potenţialului constructiv pe unele şantiere In Participarea este nume- ! re aţi răspuns invitaţiei de a ne vizita ta­ nobila naţiune română.
ce eficiente, cum sînt îmbu­ anul 1970. scopul intensificării activităţii în domeniul In­ roasă in exponate şD pe ; ra. ne exprimăm convingerea că această Sînt încredinţat de pe acum că mă voi
specialităţi de meserii: side- i
nătăţirea aprovizionării teh- In bazo unei ample şi aprofundate analize vestiţiilor, ol respectării termenelor de pune­ rurgie, minerii, construcţii j vizită se va înscrie ca un moment im por­ despărţi de ţara Dumneavoastră cu im pre­
nico-materiale, funcţionarea asupra mersului lucrărilor de investiţii şi din re in funcţiune şi creşterii eficientei acestora, şi energetică. I.a siderurgie ; tant în evoluţia rap orturilor dintre Româ­ sii de neuitat. Aş vrea să adresez Excelen­
In bune condiţiuni a u tila ­ cuvîntul participanţilor Io dezbateri rezultă că pentru lichidoreo deficientelor semnalate, participă : Grupul nia şi Turcia. Poporul nostru îşi primeşte tei Voastre m ulţum irile mele pentru ama­
şcolar j
je lo r tehnologice, respecta­ in primul trimestru s-au obţinut realizări de plenara Comitetului judeţean de partid a sta­ profesional Hunedoara. Şcoa- ! întotdeauna prietenii cu căldură şi simpa­ bila invitaţie, care ne oferă mie, soliei mele
rea disciplinei tehnologice şl seamă in materializarea cu eficientă sporită a bilit măsuri corespunzătoare. Acestea se refe­ la profesională Călan. Li­ tie \ manifestările pline de cordialitate şi şi colaboratorilor mei această posibilitate.
a muncii. celor 2,5 miliarde lei fonduri de investiţii ră la urgentarea elaborării unor documentaţii ceul industrial metalurgic stimă cu care populaţia Bucureştiului v-a Stimale domnule preşedinte.
Ca urmare a acestor preo­ alocate judeţului nostru pentru ocest ultim an de execuţie, deschiderea finanţărilor şi atacarea Hunedoara: la minerit: Gru­ intîm pinat astăzi, ca. de altfel, primirea Aşa cum a subliniat şi Excelenta Vc jos*
cupări, colectivul fabricii a al cincinalului In perioada analizată s-a e­ tuturor obiectivelor cu termene de punere în pul şcolar minier Petroşani, frumoasă şi ospitalitatea desăvîrşîlă cu ca­ Iro. între ţările noastre nu există n! 0
reuşit să depăşească sub­ xecutat 23,1 la sută din planul anual de in­ funcţiune în acest an, impulsionarea contrac­ Grupul şcolar minier Barza, re am fost înconjuraţi în timpul vizitei pe problemă litigioasă.
stanţial planul trimestrial la vestiţii, iar (a unităţile de construcţii-montaj, tării şi livrării utilajelor corelate cu termenele Grupul şcolar minier Deva: care am făcut-o anul trecut în Republica
toţi indicatorii. S-au produs realizările reprezintă 24,1 la sută. de montaj si punere în funcţiune, accelerarea la construcţii: Şcoala prole- . Turcia, constituie o vie ilustrare a priete­ Schimburile utile de păreri care au »n
Sl expediat oţelărlilor hnne- S au pus în funcţiune importante obiective ritmurilor de execuţie in scopul devansării sională de construcţii Deva, j niei şi p re ţu irii reciproce dintre popoarele loc pînă acum intre conducătorii ce1
doreno peste plan 190 tone industriale şi social-culturole Plenara a evi­ termenelor de punere in funcţiune a tuturor Liceul industrial de con- i Si ţările noaslre. Personal, păstrez bogate două tari, ca sî identitatea de vederi
cărămizi refractare şi 40 to­ denţiat preocupările rodnice depuse de orga­ obiectivelor industriale şi social-culturale din impresii despre frumoasa dumneavoastră care am ajuns, oglindesc atmosfera de în­
ne plăci termoizolante de nizaţiile de portid, consiliile de administraţie judeţ. strucţti Deva: la energetică 1 ţară. despre talentatul şi harnicul popor turc. ţelegere si sinceritate reciprocă care există
bună calitate. Depăşirea pla­ şi comitetele de direcţie de la I E.C. Deva, — Grupul şcolar energetic j V eţi avea prilejul, stimate domnule pre­ între cele două părţi, şi aceasta constituie
In încheierea dezbaterilor o luat cu­
nului fizic, In principal ca Centrala industrială Hunedoara, Centrala căr­ vîntul tovarăşul loachim Moga, prim-secretar Deva. | şedinte. ca în timpul vizitei în ţara noastră un izvor de mare satisfacţie.
urmare a sporirii producti­ bunelui Petroşani, I.C.S. Hunedoara, Energo- ol Comitetului judeţean de partid. In perioada vacanţei de ; să cunoaşteţi mai îndeaproape poporul ro ­ Intre Turcia şi România au fost înregis­
vită ţii muncii cu 1 620 Iei pe montoj si Eneraoconstrucţia Mintia, pentru mân. aspiraţiile si preocupările sale, m un­
salariat, se reflectă in depăşi­ intensificarea ritmurilor de execuţie, punerea In continuare, plenara o ascultat o infor­ primăvară, expoziţia va li j ca de construcţie paşnică şi amploarea e­ trate în ultim ii ani importante progrese în
rea planului producţiei glo­ la timp in funcţiune a obiectivelor şi creşterea mare asupra principalelor probleme ce ou vizitată de către elevii şco- I forturilor pe care el le depune pentru a domeniul relaţiilor comerciale, turistice şi
bale cu 5,5 la sută, Iar a eficienţei economice a investiţiilor. stot în atenţio biroului Comitetului judeţean Iilor generale din judeţul I asigura progresul sl prosperitatea patriei culturale şi s-au evidenţiat noi posibilităţi
producţiei marfă vtndulă şi Au fost scoase în evidenţă importante re­ de portid in perioada care s-a scurs de la ul­ nostru, | sale. în ce priveşte colaborarea economică.
încasată cu 2,8 Ia sulă. zerve şi posibilităţi ce trebuie puse in va- tima plenară şi pînă în prezent.
(Continuare In pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4*a}

preocuparea
În ultim ii ani,
înfăptuirea programului naţional de consiliilor populare comunale, a tatea şi sînt cunoscute căile litat reîmpâdurirea In scurt obţinut încă din primul an 10-15 Aproape 1000 de hunedoreni
tone de iarbă la ha, care s-a u-
timp a acestor suprafeţe
prin care să se asigure întregul
consiliilor de conducere din necesar de iarbă In timpul ve­ Recuperarea suprafeţelor Îm­ Lilizat Incepînd din partea a
dezvoltare a zootehniei şi creşterea C A P. şi a cadrelor de specia­ rii pe păşuni, iar finaţurile să pădurite va trebui să se facă doua a verii direct prin pâşu-
litate pentru sporirea producţiei contribuie mai substanţial la incepînd cu porţiuni unde cu a­ nat. Se impune deci atenţiei
fibroase
producţiei animale impune acestor suprafeţe nu a fost la balanţa nutreţurilor de iarnă. ceeaşi cheltuială de muncă să faptul că prin aplicarea lu crări­ au participat duminică
necesare in perioada
nivelul aşteptărilor. Mai există se poată curăţa o suprafaţă mai lor agrotehnice In complex este
O condiţie importantă In ve­ mare şi In condiţiile respectă­ posibil şi necesar, aşa cum s-a
Urmărind cu perseverenţă în­ nă acum pe păşuni şi fînaţuri Cu şi în prezent părerea că păşu­ derea sporirii producţiei de iar­ rii normelor de defrişare pen­ subliniat în programul naţional
făptuirea Directivelor celui de excepţia unor trupuri de păşuni nile şi flnaţurile pot da produc­ bă şi fin o constituie readuce­ tru pajişti. Conform acestor adoptat de partid, ca pînă In
h\ X-lea Congres al P.C.R., ple­ anul 1980 producţia pajiştilor la acţiunile gospodăreşti
nara C C al P.C.R. din martie naturale să sporească de cel
fi.c. a dezbătut pe larg progra­ puţin 3-4 ori faţă de nivelul
mul naţional privind dezvolta­ actual. lin ifte c cu care ne-a inlim p in a t
rea si creşterea producţiei ani­ O măsură deosebit de efica­ o ro ju l Hunedoara, sub cupola no­ se retrâsesero la casele lor, cei
care poartă răspunderea gospodări­
maliere in ţara noastră în peri­ Valorificarea superioară a potenţialului ce in sporirea producţiei de iar­ rilor încărcaţi de ploaie, o lo »1 rii fi înfrum useţării «rofu lu i s-ou
oada l ‘J7l)-]»80. Acest program bă şi fîn este fertilizarea. Ac­ aparenta pentru că, de îndată ce in tiln it la consiliul populai m uni­
am potrum pe arterele principale,
cipal.
cuprinde sarcini precise pentru tuala stare agroproductivâ a camioane olergau de colo, colo,
— Am scontot azi pe 12 000 de
toate sectoarele care concură la pajiştilor permite obţinerea de unele opreau lingă parcuri, altele oameni care trebuiau sâ participe
realizarea producţiei animalie­ sporuri de producţie de-a drep­ in dreptul tonelor «erti. Din ele co­ 10 acţiunea de înfrum useţare, In 20
<e transportau Cu
borau
oameni
re, un deosebit accent fiind pus pajiştilor naturale tul spectaculoase pe suprafeţele g rijă vasele ornamentale cu panje- de sectoare. Aveam a organiza.«
pe asigurarea furajelor în can­ fertilizate Se poate afirma că !u|e fi părăluţe, proaspăt plcnlate, complesă - ne mărturisea lovară
fu l
prim-vlcepre
Viorel Râceanu,
pe care le a |e ia u pe m orginea stră­
tităţi îndestulătoare şi de bună în momentul de faţă cu aceeaşi zilor. Se spunea că, ia seră, Por- fedinte al com itetului eieculiv al
m um cipol - dai
calitate do2â de îngrăşăminte se obţine tenie LIijq , Rozalio Pocnar, Ludo­ consiliului popular n-a permis co
tim pul
nefavorabil
In judeţul Hunedoara, cea mai mai uşor dublarea producţiei vico C hm lă. Gheorghe Radu fi el* acţiunea să se desfâfoore ...
îmbunătăţite, sc obţin In medie, ţii fără nici o îngrijire şi din rea în fondul pastoral utilizabil • norme, tufele spinoase şi lăstă­ t ■ i nu mai pridideau. M arin Dro-
mare parte a suprafeţei destina­ ,r>-8 tone iarbă sau 1,5-2 tone această cauză nu li s-au aplicat u pajiştilor invadate de arboret rişul de diverse esenţe lemnoa­ de iarbă sau fin decit se poa­ ghici, loan Aehim fl c e ila lţi care — Totuşi, s a făcut cit© ceva Pa
te producerii furajelor este o- te realiza o creştere cu 10-20 Ofesau vasele, ii toreou continuu. bulevarde, pe străzi, am in tiln it...
fin la ha. lucrările agrotehnice necesare. dăunător de diverse esenţe lem­ se se scot prin tăiere din pă-
cupatâ cu pajişti naturale Pă­ la sută a recoltei la culturile Cu transportul băncilor fi a ran ja ­ — Da, unii oameni ou rospu
In multe cooperative agricole Frecvente sînt şi cazurile — noase nevaloroase Circa 40 OOU mînt pentru a împiedica regene­ rea lor ie ocupa loan Alese, ior chemării, cu ţoale că a plouat con­
şunile şi iinaţurile deţin peste pâioase din arabil Acest efect M ario Pelrucâ d irija lucrările la io ­ tinuu. M erită toată stima fi laudu.
păşunile nu au asigurat decît mai ales în comunele din zona ha, adică aproape 16 la sută din rarea. De remarcat că în majo­
două treimi din suprafaţa agri­ productiv ridicat al aplicării în­ nele ve ni, unde echipe de cile 3-4 $i oi- o f zice că lucrătorii I.G .C -l
GO-KO la sulă clin necesarul de de deal şi munte — cînd nici suprafaţa totală a pajiştilor din ritatea cazurilor,suprafeţele de­ oameni Ineârcou în comioone mo 011 fost azi la înălţim e Peste 300
colă. constituind o bază largă grăşămintelor pe pajişti le a-
iarbă. Subnutrirea animalelor limitele de hotar nu sînt cunos­ judeţ, se află în diferite stadii frişate sînt lipsite parţial de ve­ lo tul rămas pe ală tu ri. Din coloa­ dintre el au p o rllcip o t la cele mgi
pentru dezvoltarea creşterii a- sigurâ şl o eficienţă economică na de aulobosculante ce tronsportou grele a cţiu n i., Pentru plolform a <le
din partea a doua a verii, cînd cute cu exactitate, situaţii caic de împădurire. Ritmul de piuă getaţie ierboasă Reînierbarea
nimulelor. La o unitate vită generează permanent litigii cu acum al defrişa, ilor este ane­ pe cale naturală se face greu sporită. la ftron d u l de Io Voleo Seocâ pro! Io Volca Seacă s-ou transportat
mare revin 1,64 ha pajişte, din se manifestă deficitul, se reflec­ organele silvice. mic. Lucrările de defrişări in şi durează 2-3 ani, uneori şi mai de piatră peniru am enajarea unei erreo 40 de camioane de praf de
care 0r.)fi ha păşune şi 0,G9 ha tă in scăderea producţiei rle Ing. NICOLAE SIMŢEA platform e de parcare, şoferi i Ale- piatră, pe bulevardele Republicii fi
fi
Florea
Traion, pe strada Karl Marş fl In
Dragon
la p o fi
sandru
lapte şi micşorarea sau chiar Rezultatele obţinute în cim- cele mai multe cazuri s-au exe­ mult. Pentru scurtarea terme­
fi nouţă tehnician SILVIU CRĂCIUN făceau semna de îndemn spre oa­ pieţele lib o rlâ ţii fi Cosei de cultu­
pierderea sporului în greutate. purile experimentale si produc­ cutat pe suprafeţe cu mult ma­ nului de dare in exploatare, ele menii care completau capacele de ră s-ou om plosot circa âO de vasa
Deşi la o u v.m. revine o su­ terial lemnos, urmârindu-se nu trebuie suprainsâmînţate, iolo- de la Staţiunea agricolă experi­
In perioada de slabulaţie, pro­ ţiile realizate pe multe păşuni Io gurile de canal. De-o parte fl ornamentale cu Mori; vreo 40 da
prafaţă destul de mare, produc­ recuperarea terenului ci obţine­ sindu-se amestecuri de seminţe mentală Geoagîu de alta a Bulevardului Decebol - camioane au dus molozul rezultol
ducţia im a tu rilo r naturale nu a­ bine îngrijite demonstrează în
ţia animalieră este nesatisfăcâ- rea lemnelor de foc. Din aceas­ din specii adecvate zonei res­ noua m agistrală care face introreo do la om enojareo zonelor.
Hunedoarei
oamenii
cu
A fodor,
toare din cauza producţiilor de coperă necesarul de fibroase, a­ modul cel mai convingător ma­ tă cauză defrişările s-au făcut pective de vegetaţie. In păşu­ E2Z32B3EI în Hunedoara dinspre Colon — e> dat încă o dată dovado înaltului
rau zeci fi xecl de oameni.
iarbă si iîn cu totul necores- cestea trebuind completate cu rea capacitate de producţie a a- în regim de parchet de exploa­ nea Dumbrava-Beriu prin su- In jurul orei 11,00, cind oamenii slm ţâm int al răspunderii lor civice
punzâtoare care s-au obţinut pî- plante cultivate in arabil. ceslor suprafeţe. Există posibili­ tare forestieră, ceea ce a faci­ pratnsâmlnţare şl fertilizare s-au