Page 46 - Drumul_socialismului_1970_04

2 DRUMUL SOCIALISMULUI » Nf.4750 & MARTI 14 APRILIE 1970

V.I. IE I Şl FĂURIREA SOCIETĂŢII

sistem economic şl de relaţii transformărilor socialiste ale borarea de către el a unei po­ nostru s-a preocupat şl se preo­
sociale, socialismul se constituie diferitelor laturi ale vieţii so­ litici ştiinţific fundamentate, cupă de perfecţionarea conti­
ca un organism ce-şi are pro­ ciale". ancorate In realităţile ţării res­ nuă a relaţiilor de producţie,
priile legităţi Interne, etapele Ideile leniniste referitoare la pective, de ridicare a maselor a tuturor raporturilor sociale,
sale necesare de dezvoltare şl construcţia socialistă ca operă largi ale poporului la o activi­ a suprastruclui-ri, de îmbunătă­
maturizare. vie, al cărei factor fundamen­ tate conştientă pentru Înfăptui­ ţirea formelor şl metodelor de
încă în lucrările de Început, tal îl constituie ridicarea mase­ rea programului concret, de organizare a economiei naţio­
V. I. Lenln se declara adversar lor celor mal largi la creaţia construire a socialismului. nale, a societăţii, de dezvoltare
al abordării socialismului şt Istorică conştientă capătă o Aplicind consecvent principi­ a democraţiei socialiste, de n-
comunismului ca pe o „abstrac­ semnificaţie deosebită In etapa ile marxism-leninismulul în so- firmare tot mai puternică a ro­
ţie dogmatică". Obiectînd îm­ actuală clnd socialismul a ie­ luţ% iarea problemelor concre­ lului statului In societate, pa­
potriva interpretării societăţii şit victoris în 14 stale clin Eu­ te ale construcţiei socialismu­ ralel cu Intensificarea partici­
Omenirea cunoaşte în Istoria socialiste ca pe un ide.nl des­ ropa, Asia şi America, In con­ lui in ţara noastră, Partidul pării nemijlocite a pamenilor
muncii, a organizaţiilor de ma­
fa date memorabile, cu Imensă prins de realitatea şi practica diţiile clnd procesul legic al Comunist Român, ca factor po­ să şl obşteşti, la conducerea
semnificaţie, pe cnre toate (fi­ economică şi socială concretă, el dezvoltării societăţii spre socia­ litic fundamenta] al conducerii vieţii economice, politice şl so-
rile, toate popoarele le sărbă­ sublinia că edificiul noii socie­ lism şi comunism se afirmă cu operei de edificare a noii so­ ctnl-culturale.
toresc, O asemenea dată este tăţi se construieşte chiar în vigoare ca direcţie fundamenta­ cietăţi. stimulează In permanen­ Poporul român, aflat In eta­
2|ua de 22 aprilie, cînd se îm­ procesul muncii, experimen- lă a progresului social. Operă ţă activitatea creatoare, spirl- pa fău ririi societăţii socialiste
plinesc 100 de ani de la naşte­ tînd unele soluţii şt opţiuni, multilateral dezvoltate, este an­
rea lui Vladim ir Ulei Lemn, studiindu-le sub aspectul lor gajat cu Întreaga sa energie In
genial ginditor, teoretician al practic, verificîndu-le prin ex­ C E N T E N A R U L N A Ş T E R I f L U I Înfăptuirea programului elabo­
comunismului ştiinţific, revolu­ perienţa colectivă a oamenilor rat de cel de a) X-lea Congres
ţionar Înflăcărat care şi-a con­ mvincii „Noi n-am puica pre­ a) Partidului Comunist Român.
sacrat Întreaga viaţă trium fului tinde niciodată — sublinia V. |. Documentele congresului reflec­
revoluţiei socialiste, cauzei pro­ Lonin — şi nici un specialist V .I .L E N I N ta modul ştiinţific (n care Parti­
cu judecată care a scris de­
letariatului internaţional, oa­ dul Comunist Român rezolvă pro­
menilor muncii din Întreaga spre perspectivele viitorului nu blemele complexe ale fău ririi
lume. s-a gîndit vreodată că noi am societăţii socialiste multilateral
Centenarul naşterii Iul V. I. putea după vreo reţetă dată di- cu totul nouă in istorie, aceas­ tul novator al maselor, s p riji­ dezvoltate, contribuţia sa la îm ­
Lemn se sărbătoreşte In condi­ nointe să făurim dintr-o dată tă mişcare angajează pe făga­ nă şl Încurajează tot ceea ce bogăţirea tezaurului gîndirii
ţiile creşterii Influenţei Ideilor şi să alcătuim dintr-o singură şul ci o mare diversitate de este mat valoros In acest do­ marxist - leniniste. Programul
socialismului In întreaga lume. lovitură formele de qrganizaro structuri economice şl sociale, meniu, perfecţionează neconte­ stabilit de Congresul al X-lea
De numele lui Lenin, dc Ideile ale noii societăţi“ . de tradiţii politice, naţionale şi nit formele de organizare şl Îmbrăţişează toate sectoarele şl
şl faptele sale slnt Indiscutabil Organizarea lntr-un mod nou, culturale Ea se desfăşoară In metodele de conducere a aces­ laturile dezvoltării economico-
tui proces.
Partidul Comunist
legate toate evenimentele revo­ pe temelii economice şl socia­ condiţii istorice concrete, dife­ Român, manlfestlnd consecven­ soclaie a ţârii; obiectivele şl
luţionare importante ale seco­ le radical superioare, a vieţii rite de la ţară la ţară şi par­ sarcinile sule principale fiind
lului al XX-lea, care se confi­ zecilor de milioane de oameni curge în fiecare ţară un şir de tă In stabilirea liniei politice, dezvoltarea şl modernizarea ba­
gurează pe fondul trecerii o- era cor.'iderată de către Lenin. etape obiectiv necesare proce­ o formelor de organizare şl de zei tehnlco-materiale a socia­ Sporirea producţiei
m enlrii de la capitalism la so­ Imediat după victoria revolu­ sului de maturizare a premise­ luptă In raport cu realităţile lismului, aplicarea largă a cu­
cialism Viaţa Iul Lenin a fost ţiei socialiste din octombrie, lor Înaintării spre comunism. concret-istorlcc, pe baza mar­ ceririlor ştiinţei şl tehnicii con­
scurtă, de numai 54 de ani. dar drept c?a mal grea sarcină ce Caracterizată printr-un şir de xism-leninismulul, a elaborat temporane, perfecţionarea rela­
a fost o vjaţâ plinii de Intensă m? ridica în faţa partidului. Se­ legităţi generale şi trăsături co­ soluţii originale in rezolvarea ţiilor de producţie, a vieţii so­ pajiştilor naturale
activitate teoretică şi practică, sizând caracterul complex şl de mune, construcţia noii orîndu- multiplelor probfcme ridicate ciale .şl de stat, adlncirea de­
de luptă plină de abnegaţie, de durată al operei de edificare a iri se prezintă, totodată, ca un de făurirea bazei tehnlco-male- mocraţiei, creşterea bunăstării
eroism, pentru binele oameni­ noii societăţi, Lenln Insista In vast proces dinamic ale cărui rlale a socialismului, cu p riv i­ materiale şi spirituale a po­ Îngrăşăminte azoto-fosfatlce, fo- Aşadar, se Impune ca pe păşuni
lor. mod deosebit asupra realizării detalii concrete nu au fost şi re la exercitarea rolului şl func­ porului, ridicarea conştiinţei losindiv-se 300-350 kg azotat de să se execute permanent In de­
Spre deosebire de concepţiile acestei sarcini In funcţie de mi au putut fi anticipate ,de ţiilor statului, perfecţionarea socialiste a maselor. R I 2 3 B H 3 R 3 I I I amoniu si 200-250 kg superfosfat cursul anului lucrările de între­
utopice, subiectiviste, K jj-Iarx cerinţele şl particularităţile fie­ clasicii marxism-leninişmului In formelor de conducere a vieţii Centenarul naşterii lui Vla­ Ih ha. Cu aceste doze s-a obţi­ ţinere, În principal cele de com­
şi Fr. Engels, iar apoi, În noi­ cărei ţâri, ale fiecărei naţiuni, întreaga lor complexitate. economice şl sociale, la dezvol­ dim ir Illcl Lenln este pentru nut în medie un sţ>or de 65 kg batere a buruienilor şl aplicarea
le condiţii ale evoluţiei societă­ asupra necesităţii stim ulării şl Punerea cit moi deplină în tarea democraţiei socialiste In Partidul Comunist Român, pen­ iarbă la fiecare kg substanţă Îngrăşămintelor.
ţii omeneşti, V. I. Lenin, au valorificării experienţei mase­ valoare a m urilor potenţe pe pas cu schimbările petrecute In tru Întregul nostru popor un Eficacitatea îngrăşămintelor activă din Jngrăşpmtntele apli­ In codrul lucrărilor curente
p rivit socialismul şl comunis­ lor larg) populare „Toate naţi­ care Ic oferă socialismul în structura de clasă a societăţii, prilej deosebit de a-şl pune In pe pajişti face ca fertilizarea să cate şi ^-a ridicat producţia cu pe păşuni şi flnaţurt. o importan­
mul nu ca pe un postulat rupt unile vor ajunge In socialism «copul accelerării progresului la rolul, locul şl caracteristici­ valoare mal Intens energiile constituie cea mal importantă 8-9 t iarbă Ia ha. ţă deosebită se cere să fie a-
de contradicţiile şi legile mişcă­ releva V. I Lenln — faptul social solicită o activitate in­ le fundamentale ale naţiunii In creatoare, de a demonstra cali­ pirghie de sporire a producţiei Datele de mai sus reflectâ cordatâ nivelării terenului. Pi­
rii Istorice concrete, ca pe un este inevitabil, dar nu vor a­ tensă pentru găsirea soluţiilor socialism şl altele. tăţile procesului efervescent de acestora. Re baza datelor obţi­ posibilităţile de sporire imedia­ nă acum problema înlăturării
Ideal aprioric căruia realitatea junge toate chiar în acelaşi fel; celor mai corespunzătoare con­ In spiritul Învăţăturii Iul construcţie a societăţii socialis­ nute in mai multe cimpuri ex­ tă a recoltei de Iarbă cu aju­ denivelărilor nu s-a pus cu a­
ar urma doar să I se adapteze, fiecare va aduce un specific, diţiilor concrete din fiecare ţa­ V r. Lenln. care concepea În­ te şi, prin aceasta, justeţea şl perimentale. situate în condiţii torul dozelor moderate de în­ cuitate deoarece nu au existat
ci ca un proces istoric natural, exprimat Intr-o anumită formă ră şi etapă n dezvoltării. Acest tregul proces de construire a viabilitatea politicii noastre pedoclimatice foarte diferite, la grăşăminte. Dar, potenţialul de In exploatare maşini de Între­
a cărui geneză şi legi Hc miş­ a democraţiei, intr-o anumită lucru este Indisolubil legat de socialismului Intr-o viziune marxist-lcnlniste. altitudini inlre 250 m la Berlu producţie al pajiştilor noastre ţinere. Îmbunătăţire şi recolta­
care decurg din însăşi dialec­ varietate a dictaturii proleta­ exercitarea rolului conducător dialectică, ca ceva viu, In ne­ şi 1 050 m la Paring, se reco­ este mult mai ridicat. Folosin- re a pajiştilor. Motocosltorlle
tica dezvoltării societăţii. Ca riatului, intr-un anumit ritm al al partidului comunist, de ela­ contenită schimbare, partidul MIHA! CHIOREANU mandă tngrâşarcu pajiştilor cu du-se doze mal mari de Îngrăşă­ care deja au intrat In dotarea
minte, de ptnâ la 700 kg azotat I.M.A. şl alte maşini In curs
şi 500 kg superfosfat la ha. s-au de fabricaţie vor rezolva m ul­
obţinut sporuri de producţie de te probleme ridicate de lipsa
severe pentru gestionoreo. peste 20 t Iarbă la ha fără a se braţelor dc muncă, ele Insă nu
de
putea constata o tendinţă
vor puica fl folosite dacă nu
G ospodă - ; ■ssscxanii manipularea şî gospodărirea plafonare a producţiei. Această se Iau mâsqri pregătitoare din
cocsului, in vederea lichidării
capacitate ridicată de producţie
pierderilor. Ansamblul măsuri­ a păşunilor şi fine ţurilor demon­ timp.
reascâ... | toteo de 84 000 tone pe între­ lor se şi concretizează piuă o- strează posibilitatea ce o avem nătăţire şl Întreţinere este ne­
Paralel cu lucrările de Îmbu­
cum într-un consum mol mic
gul an. in viitor In unităţile din Jude­
cu 33 kg de cocs pe tono de cesar să exlsle o preocupare a­
Aşadar, sprijinul ministerului fontă. ţul nostru de a furaja un efec­ parte pentru realizarea con­
Criticrfe formulate cu i a fost prompt şi electiv, oso tiv mal mare de animale şl de strucţiilor pastorale de care este
numeroase prilejuri la \ cum îl doreou furr.oliştii, con Relatarea inginerului şef d a ­ a obţine de la animale produc­ legată tndeusebi exploatarea pă­
adresa conducerii Fabricii l ducerea ur.inei. Rămîneo door tează cu o decadă inointeo ţii corespunzătoare. şunilor. In viilo r trebuie acor-
încheierii trimestrului. Cum o Alături de ingrâşâmtntele chi­
de industrializare a lapte- \ ca efortul propriu să fie inten- didâ o mal mare atenţie adă­
Iul Simeria, pentru faptul \ sificot la maximum şi să ;e fost finalizată ocţluneo de re­ mice, care nu In toate unităţile posturilor pe păşuni pentru ta­
că magazinul de desfacere : materializeze in consumuri de cuperare şi ce concluzii rezul­ se gâsesc In cantităţi suficiente, berele de vară precum şl gar­
a produselor lactate din \ cocs cil mai reduse. Cum ou tă de oici ? Ne răspunde tova­ trebuie extinsă şi raţionalizată du rilo r de tarlall/are pentru ra-
Deva nu este aprovizionat ; fructificat furnollştii ajutorul răşul Druker Adolf, directorul fertilizarea prin tlrllre cu o vi­ tionnlizarea exploatării. In rea­
şi nu se deschide dimineaţa l nele şl bovinele. Numoi cu ovi­ lizarea construcţiilor pastorale
la ora indicaţii, au avut \ nele s-ar putea fertiliza a­ se cere mai m ult sprijin şl din
efectul scontat. I)e astă dată, i nual peste 2 500 ha păşune în partea ocoalelor silvice, In sen­
vinzătoarele sini cele care te \ judeţ. Insă această metodă nu sul de a întocmi la tim p aclele
dau de furcă: Se prezintă ' ld m î s-a aplicat ntcl pe J 000 ho a­ de punere tn valonroia materia­
magazin potrivit programa- \ nual. Iută de ce se cere să fie lului lemnos necesar.
lui, deschid la 6 fix. Dar i Reducerea consumului de cocs controlată îndeaproape mutarea Pentru creşterea contribuţiei
ferească sfiului să pună \ cu regularitate a t i r lei or. iar fînaţurilor naturale la asigurarea
mina şi să ducă in magazin [ de la un an la altul alegerea animalelor cu nutreţuri fibroa­
bidoanele şi navetele cu j suprafeţelor propuse pentru fer­ se. pe Ungă măsurile de Între­
sticle şi borcane. Işi fac de • tilizare prin ttrllre să fie mai ţinere şl fertilizare, un rol în­
lucru in magazie, şterg fire \ bine dirijată. Se cunosc nenu­ semnat 11 are renunţarea la u­
imaginare de praf, mută de . mărate cazuri cînd această ac­ nele sisteme tradiţionale dc ex­
colo, colo pacheţelele din primii şi în ce măsuro au mo­ Uzinei „Victoria" Colon : ţiune rfimlne la aprecierea şl ploatare. In rîndul acestor prac­
vitrina frigorifică, se foiesc bilizat resursele interne de e­ - Sîntem mulţumiţi de bi­ bunul plac al ciobanilor, care tici învechite şi dăunătoare ri­
in fel şi chip Toate astea adesea fertilizează ani In şir a- dicării potenţialului productiv
conomisire a cocsului ? lanţul trimestrial Io furnale.
ca să treacă timpul $i — — Din acest punct de ve­ S-ou dat peste plan 530 tone celeaşl suprafeţe situate In ju ­ al sectorului zootehnic, care
atunci, „ presaţi“ de vreme • dere luno ianuarie s a înche­ de fontă, ior la consumul rul stlnllor. trebuie definitiv abandonate,
şi de tactica vtnzătoarelor, i întreţinerea anuală a întregii un loc dc seamă îl ocupă Înlă­
iat total nesolisfăcător - ne-o de cocs s-o obţinut o econo­
cumpărătorii n-au încotro ■ spus tovarăşul Doinei Frenţoni, mie efectivă pe trimestru de | suprafeţe de păşuni şl ftnaţuri turarea păşunatulul dc primă­
şi încep căratul bidoanelor j 2 kiloqrome de cocs pe tona trebuie să devină o practică o- vară a) fînaţurilor şl recoitatul
inginerul şef ol uzinei. Datorită hllgatorie pentru toţi crescăto­ cu mare intlr/.lcrc al finului.
şi navetelor. ; marilor dificultăţi de aprovizio­ de fontă Sîntem de osemenea rii de animale. In acest an pă­
sotisfocuţi de modul cum se Esle dc datoria consiliilor
Ce mai, gimnastică de-n- \ nare din primele zile ale anu­ desfăşoară aprovizionarea cu şunile şi finuţurile slnt puternic populare şi a conducerilor co­
viorare. Nu strică, ba chiar \ lui, consumul de cocs o cres­ invadate de muşuroaie de clr- operativelor agricole cj In n-
Măiestria şi Inventivitatea arhitectului, îmbinate cu piiceperoa şi indrâtneala construc* cut mult şi n-a mal puiuţ fi minereuri, eeeo ce ne dă si­ ţlte a căror activitate a fost mat ceastă perioadă să intervină cu
se recomandă. De data asta \
torului, ţes în carţierele de locuinţe lucruri de admirat. : insă... j redresat Astfel s-o consemnat guranţa respectării în conti­ intensă datorită iernii uşoare măsuri energice. ini|iind acţiuni
Aspect din cartierul Gojdu, din Deva. o depăşire pe ionuorle de 32 nuare o normei de consum. Imprâştierea lor, Împreună cu dc masă cu toţi cooperatorii, in
Preqâtirea reparaţiei capitole o celelalte lucrări de Igienă cul­
kg de cocs pe tona de fonta, furnolului nr. 1 decurge nor- vcdcica punerii în valoare a
îmbunătăţirea treptolâ o apro­ turală pc pajişti, asigură men­ m arilor posibilităţi oferite de
mol şi, de asemenea, lucrările
vizionării şi mai oles creştereo la caupere şi Io staţio de con- ţinerea potenţialului de produc­ pajiştile naturale ale judeţului
ţie a păşunilor şl fînaţurtlor.
scoaterii de metal din încăr­
Stimate tovarăşe Alexan­ sperăm, pentru că dumnea­ cătură, parolei cu masurile casore - sortore a minereurilor. Referitor Ia lucrările de în­ privind dezvoltarea creşterii a-
nîmalelor şi nsigurarca condiţi­
dru Ploca din Haţeg. Ani aliat Scrisoare cu dublă lui a mai adăugat ; „să ve­ noastre interne, ne-au permis Rezultatele foarte bune din treţinere. trebuie precizat c i a- ilor necesare îndeplinirii in
dem, sa cercetăm“ .
/ tog cil c itito rii“ . Poate aş- cumva pe Viorica Zefconi, co in februarie sa ne încadrăm luna martie reprezintă un suc­ coslea nu se execută numai p ri­ mod exemplar a sarcinilor re­
t i aţi expediat o scrisoare
Apropo.
Dacă
fn tiln ltl
ces de prestigiu pentru colec­
pe otru rubrica noastră „Dla-
măvara. La păşune fiecare ci­
ieşite din programul nnţionnl a­
in consumul normat
tivul furnaliştîlor de la Călan.
Icpf aţi un răspuns. Nil vă destinaţie pe Ştefan Slotca de )a M in ­ Luno martie om consocrat-o Ele arată că există încă re­ clu de pâşunot este o recoltă. doptat dc partid.
Up araţi, dar nu vi-1 putem tia, pe Petru Slan de la exclusiv recuperării integrale zerve importonte care - oşa
a pentru că scrisoarea destinaţia la care se ailau. al O ltclulul P.T.T.R. din Crupul şcolar de construc­ o cocsului consumat suplimen­ cum se subliniază şi in răspun­
..umneavoaslră nu a ajuns ţii din Deva, pe... spuncţl-le tar. In oceostă acţiune sîntem sul Ministerului Industriei M e­
Cu cîteva ore mai tirzlu, Deva 11 face o asemenea ajutaţi substanţial de către m i­
la noi. S-a găsit, in d im i­ alte 17 scrisori aşteptau în surpriză. Dar nu vă neli­ că epistolele pe care le nister şi centrală. Se urmăreş­ talurgice - permit reanoliza-
aşlraplă au avut soarta scri­
neaţa zilei de 27 marile, în cutia cu pricina dar şl niştiţi. Deşi tovarăşul Ro­ te cu maximă atenţie funcţio­ rea şi reevaluarea posib ilită ţi­ Maşina deşarjare
dintre acestea numai două man Buştea, şeful acestui sorii dumneavoastră. Pe lor de economisire o cocsului
cutia poştală a Liceului narea cit moi optimă o am be­
ajunseseră la destinata In­ serviciu, clnd i-am relatat curind. în spiritul realizărilor optime şi
industrial minier din Deva. lor furnole, ridicarea la moxi-
dicată. faptele şi l-am întrebat ce ol noilor cerinţe impuse in d o ­
alături de alte 27 de epis­ Aşadar, nu sîn(e(i singu­ nc poale spune despre., a Pentru conformitote mum posibil o temperaturii ae­ meniul economisirii cocsului la
stă... pe butuci
tole, din care 13 nu aveau rul căruia serviciul cartare răspuns .nim ic*, totuşi noi L. LARA rului suflat. S-ou luat masuri nivelul întregii economii.
Nouo oţelărie electrică de la Hunedoara esle înrestrata
Intre cinste şl necinste esle în lr-o muncă unde să-şi reca­ cu numeroase elemente de tehnică modernă. Intre acestea se
un drum pe care nu-l străbat pete simţul realităţii, al res­ numără şl maşina de şarjare din imaginea de faţă. Rolul ei es­
decît unu oameni. Timpul, ca legea spune intr-un fel, directorul face altfel pectului fa(ă de coordonatele te să asigure încărcarea rapidă a cuptoarelor, sculindu-i pe o-
şj modalilâ|ile de „realizare“ pe care #se dezvoltă naţiunea ţelari de eforturi.
depind de o sumedenie de noaslrâ socialistă. Sus-numitu! utilaj, cu toate atributele sale moderne şi cu
factori, dar. In prim ul rînd de * toţi banîî cheltuit? pentru a fi adus din import, refuză însă
individul însuşi, cu Întreaga Acestea sini faptele care au să-şi ia rolul in serios. Funeţionînd pe roţi dîn cauciuc, maşi­
sa Încărcătura morală. Unul 11 gativitatea beneficiarului de a bat de unde are materialele 7 ţii întregi de manei, materi­ Oamenii care Judeci realist dus la destituirea din funcţia- na îşi toceşte c i rapiditate „încălţămintea“ , sau „se descalţă* »
parcurge in vreme îndelunga- achita integral plata înaintea în plus, această unitate — du­ ale. ceea ce a afectat evident viaţa au o vorbă despre cei de director a lui Sebeşlyen. pe neoşteptate, taman cînd oţelam au mai mare nevoie de ea.
lă. treiînd prin hăţişulile unui începeiii lucrărilor. Prin u r­ pă părerea multor oameni îndeplinirea sarcinii de pres­ care se comportă asllel : au Fie au fost înlăţişate şi In o r­ Din couzo acestor capricii maşina stă cuminte pe platformă,
proces inlreg. p n n lr-o meta­ mare, treburile sini limpezi, competenţi din localitate — tări de servicii către populaţie. uitat de unde au plecai. Există ganizaţia de bază de partid fâcind figuraţie in decorul modern al noii o|elârii, in vreme ce
morfoză ce nu se poate perce­ fără echivoc i nu se poate execută lucrări de slabă ca li­ La întreprindere se află Încă un adevăr în acest raţiona­ din care taxe parte pentru ca
pe Întotdeauna chiar alît de construi cu ajutorul I. G. C. L. tate şi cu multe tergiversări. multe cereri nesolulionate, ca­ ment, anume că o mare parte autorul lor să-şi capete răsplata pe oţelari ii trec şoplj rinduri de nâduşeli lopâtînd din greu
uşor. Altul, p n ntr-o îm preju­ o locuinţă cu plata In rate. Penlru a evita aceste situaţii re vizează direct lucrări de din cadrele de conducere ale cuvenită, să fie înlăţişat cu xeci de tone de materiale în cuptoare.
rare dată. trece hrusc la fap­ Totuşi, Sebeşlyen, Iraqmcntînd neplăcute, a ales altă varian­ reparaţii şî întreţineri. Faptul Întreprinderilor, organizaţiilor cerinţele şi exigenţele puse de O situaţie nelalocul ei, căreia specialiştii din cadrul
tul ce-l denigrează, Ii schim­ lucrarea In operaţii, pe bază tă, cel puţin lot alit de neplă­ l-am discutat cu mai mulţi economice provin din rin d u ri- partid. Biroul organizaţiei de Direcţiei mecano-energetice au obligaţia so-i pună capăt „incâl-
bă chipul moral de conlracle separate — fun­ cuta : a început lucrarea prin tovarăşi din diferite organe le celor care au trăit şi ani bază Insă a prezentat in adu­
Nu inlenlionâm să lacom daţie. ridicare In roşu ele. — Întreprinderea al cărei direc­ locale. Toţi Îşi exprimă nedu­ amari, care ştiu din proprie nare faptele in mod superli- ţind" maşina corespunzător condiţiilor şi dîndu-i utilitatea cu­
aici o analiză asupra tim pului şi-a făcut casă in rate. tor era. A ltfel spus şi-a aulo- merirea că un om cu experi­ experienţă ce a Însemnai ex- cial, le-a tratat cu nepermisă venită.
şi factorilor care ii Împing pe Holărirea e hotărîre, iar or­ ploalarea capitalislă, nesigu­ Îngăduinţă, cu totul neconvln-
unii să treacă din ipostaza ganele judeţene au atras In ranţa zilei de mljne. Ţoale a- gălor, dîndu-lj-se o tentă de
cinstei in cea a necinslei, ci la nenumărate rln du ri atenţia di­ De ce îşi pierd unii oameni cestca au fost uitate oare în- nevinovăţie. Aşa stînd lu cru­
acîul in sine. Ne oprim, pen- rectorilor I. C. C. L. de a ma­ Ir-o astfel de măsură Incit rile, comuniştii au fost puşi In
iru aceasta, la un exemplu. nifesta maximum de exigentă acum unii îşi pot permite să situaţia de a-l judeca pe Se­
Sebeşlyen Ştefan a lucrat şi răspundere penlru respecta­ nesocotească legile statului, beşlyen In mod deformai, u n i­
lateral. In acest fel, iostul d i­
mai m ulţi ani ca director al rea el. Prin urmare, nu poale simţul realităţii legile condi|iei sociale pen­ rector n-a benelicial de o lec­
întreprinderii de gospodărie li Invocat sub nici o formă tru care au luptat 7 Sebeş- ţie comunistă binemeritată pe
comunală Şi locativâ din Că- faptul că directorul n-a cunos­ tyen esle unul din aceştia. care trebuia să i-o dea aduna­
lan. M u llâ vreme oamenii de cut legea şi exigenţele ce se aprobat construcţia In rate. enţă. care lucrează de mulţi* Conştient sau mconşlienl, gra­ rea generală a organizaţiei de
aici au avut gîndun frumoase pun, Dar penlru a escamota adevă­ ani in contact cu legile statu­ vitatea actului său se accen­ hâzii. Dar nu numai atlt, o
pentru modul In care Înţele­ M odul In care a fosl conce­ rul că lucrarea este o con­ lui, şi-a permis să se înfăţişeze tuează prin aceea că el era parte din comunişti rămăsese­
gea să-şi îndeplinească sarci­ put întregul „plan de bălaie“, strucţie nouă din temelie pină intv-o astfel de postură. In ­ conducător de întreprindere, ră şi după terminarea adunării
nile încredinţate. Dar, iată că ca si executarea lui, dezvăluie la acoperiş, a fragmenlal-o in tr-adevăr. oare are loc ta unii om la care receptivilalea faţă cu convingerea că pentru
se constată recent un lucru, la urma urmei o acţiune deli­ operaţii. Şi astfel casa nouă oameni cu munci de răspun­ dc evoluţia firească a sod e ­ faptele prezentate directorul
care in conduita generală a berată, conştientă. îndreptată apare ca preslare de servicii* dere o îndepărtare de condui­ talii, iată de exigenţele sale nu trebuia destituit. Astăzi
acestui om nu era previzibil. im polriva unei h o lă rh i a qu- către populaţie. ta sănătoasă pe care au avut-o cresclnde trebuie să sporeas­ însă lucrurile sint clare din
Despre ce este vorba 7 verniiliiî. încă înainte de a Chestiunea nu se încheie cindva şi care a format un că Partidul nostru proclamă acest punct de vedere. Faptul
Gra directorul unei categorii trece la aplicarea in praclică aici. Sebeşlyen a aprobat să criteriu principal de promova­ şi apără cu fermitate ideea că insă riimîne fapt, că adunarea
de Întreprinderi pontru care a planului. In gindul său, d i­ se construiască o locuinţă şi re V Li se toceşte simţul rea­ nimănui, indiferent de funcţia generală a organizaţiei dc ba­
Hotărîrca nr. 94 a Consiliului rectorul avea următoarea al­ penlru cumnatul său — Ioan lităţii 7 Se depărtează alît de ce o ocupă in ierarhia socială, ză, slab pregătită şi condusă,
de M in iştri sună clar că nu fi­ ternativă - să-şi construiască Bcda — şî alia penlru lălăi mult de realitate îneît simţul nu-i este îngăduil să încalce n-a conslituil un mijloc de e-
re voie să construiască locu­ locuinţa cu ajulorut coopera­ lui Miron Tirlea. salariat al etic si civic nu mai răspund sub vreo formă legile stalului. ducalic Biroul Comitetului o-
inţe noi in rate, ci să facă ţiei meşteşugăreşti sau prin I G. C. L. Călan Şi s-au con- la comenzile raţiunii, ale ics- Principiul este alît de clar râşenesc de pariid Călan are
doar continuări, reparaţii şi întreprinderea ce o condu­ slruil. ponsabiliiătii ce subzistă in incit viala. praclira noastră datoria să reflecteze asupra a­
branşamente. Pentru construc­ cea ? Dacă şi-o face prin Aceste lucrări au concentrat, funcţia pe care o îndepli­ nu poale proceda altfel decit cestui lapl.
ţie nouă esle prevăzută obli­ cooperaţie va putea fi Între­ lîreşte, timp Îndelungat, forma­ nesc 7 prin • pune astfel do oameni A. CORNESCU